Robert Schumann (1810-1856)

Autor: Popa Natalia, Master I, gr. I, Psihologie Clinica

 Robert Schumann
Robert (Alexander) Schumann a fost un compozitor romanticgerman, una dintre
cele mai remarcabile figuri ale muzicii din sec. XIX.S-a nascut pe  iunie !!", la
#$ic%au, in Saxonia. &atal sau, AugustusSchumann, era librar, scriitor si editor.
Robert a mostenit talentul muzicalde la mama sa, 'ohanna hristiane, fiica unui
chirurg.a #$ic%au, Robert a studiat la *+mnasium reme de opt ani,incepand din
!". In perioada scolii, ii placeau muzica de piancontemporana lui, simfoniile si
muzica de camera ieneza clasica. Augustus, un om deotat, dar cu nerii subrezi,
a fost sortit sa moaratanar, pe cand Robert studia inca la liceu. ei cinci copii ii
mosteniseraproblemele de sanatate, iar Robert a suferit mult din cauza pierderii
premature a surorii si a fratilor sai  singura lui sora, /milie, murise cuputin
inaintea tatalui. Aceste circumstante au facut din el faoritul mamei, iar, la
moartea tatalui, in !0, 'ohanna l-a pus pe Robert subtutela unui prieten de
familie1 el s-a conformat dorintelor mamei si nu aurmat o cariera in muzica,
pierzand astfel catia ani pretiosi.and a descoperit liedurile lui Schubert si-a dat
seama ca muzicail emotioneaza mai mult decat literatura. In !2 a inceput sa tina
un 3urnal si se inspira in proza sa din lecturile lui 'ean 4aul Richter si dinmuzica lui
Schubert. In acelasi an, a inceput sa compuna un concertpentru pian in fa minor si
catea cantece, dintre care s-au pastrat numaipatru  printre ele, o traducere
dupa 5+ron,
Te-am vazut plangand
.In !, a intrat la 6acultatea de 7rept din eipzig1 impreuna cuprietenul lui,
*isbert Rosen, a calatorit la 5a+reuth, 8urnberg, Augsburgsi 9unchen, unde au
aut prile3ul sa-l intalneasca pe :eine. Si-a negli3atinsa studiile de drept inca de la
inceput; scria in 3urnal cum isi petreceazilele cantand la pian si scriind fantezii
literare, in loc sa mearga lacursuri.Si-a conins mama ca ar fi mai bine sa-si
continue studiile la<niersitatea din :eidelberg. In camera de muzica a lui
&hibaut,Schumann saura marile compozitii, de la 5ach la :andel si la
muzicaitaliana. In timpul acantelor, Schumann a calatorit singur in /letia
sinordul Italiei. =data intors la uniersitate, s-a distantat de &hibaut, pecare a
inceput sa-l considere conserator din punct de edere muzical.ea mai mare
dorinta a sa era sa deina irtuoz si era un mareadmirator al solistilor din remea
respectia, precum iolonistul 8iccolo4aganini. Inspirat de acesta, Schumann a
inceput sa compuna
Phantasye satyrique
, ramasa neterminata, si catea simfonii,neterminate si ele.and si-a terminat
studiile la :eidelberg, familia se astepta sa seintoarca la eipzig, sa continue
dreptul. &utorele lui i-a permis sa-si ia oacanta, el dedicandu-se compozitiei;
alsuri pentru pian influentate deSchubert, un
Etude fantastique
in Re ma3or, opus 0, si suita pentru pian
Papillons (Fluturi).
um era hotarat sa-si imbunatateasca tehnica interpretatia lapian, mama lui i-a
aran3at sa ia lectii cu 6riedrich >iec%1 Robert urma salocuiasca in casa
profesorului si sa se supuna tutelei riguroase aacestuia. u toate acestea nu a
renuntat la obiceiurile lui proaste  safumeze trabuc, sa bea si sa cheltuiasca mai
mult decat alocatia.Schuman a inceput sa se arate interesat de tanara pianista
lara>iec% (!!?-!?0), fiica profesorului sau si copil minune1 adolescentade !@
ani il idolatriza pe chipesul compozitor, cu noua ani mai in arstadecat ea. Spre
dezamagirea lui Schumann, >iec% a inceput sa sededice mai mult carierei fiicei lui
si, prin urmare, ii dadea mai putinaatentie. A inceput sa caute un nou profesor,
luand legatura cu :ummelsi >einlig1 pana la urma, in !@!, a inceput sa studieze
teorie sicompozitie cu diri3orul :einrich 7orn, directorul =perei din
eipzig.Schumann a fost mereu atras de literatura, dar dedicandu-segasirii
solutiilor unor probleme legate de exprimarea prin pian, nu s-agandit sa compuna
muzica si pentru poemele pe care le-a scris.In !@?, Robert a mers la iena,
unde a gasit un manuscris uitat al
Marii Simfonii
a lui Schubert. 5oala si apoi moartea fratelui sau /duard l-au silit sa se intoarca in
eipzig si sa se confrunte cu criza financiara afamiliei1 s-a gandit chiar sa ramana
acolo pentru a conduce editura. 4ede alta parte, lara incepuse procedura prin
care se elibera de obligatiade a obtine consimtamantul tatalui ei pentru a se
casatori.
7upa o batalie dureroasa Schumann s-a gandit chiar sa il dea in 3udecata pe >iec
% pentru calomnie-, Robert si lara s-au casatorit pe! septembrie !B". /a
implinea ! de ani in ziua urmatoare, arsta lacare nu mai aea neoie de
consimtamantul tatalui. 4rimii ani aimaria3ului lor au fost o perioada de fericire
perfecta, iar el a lucrat foartemult. Sub influenta larei, Schumann a compus
muzica orchestraladatorita careia a fi recunoscut ca unul dintre cei mai mari
compozitori aitimpului sau. Incepand din !B!, a abordat proiecte mai
ambitioase,scriind uerturi simfonice si concerte, desi pianul a continua sa
aibarolul sau central in compozitiile sale.lara si Robert se or impaca greu cu
tatal ei, in !B@. Schumannlucra de3a la
as Paradies und die Peri (Paradis si Peri)
de 9oore initial, se gandise la o opera, dar a scris pana la urma, un fel de
oratoriu. Aea o casnicie fericita, in care se or naste, de-a lungul timpului,
saptecopii, dar cuplul aea si probleme serioase. In primii lor ani
impreuna,Schumann nu a reusit sa isi ininga gelozia pe celebritatea sotiei sale.a
femeie, ea nu putea sa calatoreasca singura1 Schumann era silit sa oinsoteasca in
turnee, desi nu ii placea deloc sa calatoreasca. 5oalamintala mostenita era de
asemenea un moti de ingri3orare. 4rimelesimptome s-au manifestat in !@@ si
s-au agraat de-a lungul anilor,proocandu-i halucinatii si probleme ale urechilor,
ingreunandu-i lucrul
In !B@ a fost numit profesor de pian si compozitie laonseratorul din eipzig. A
diri3at prima auditie a oratorului
asParadies und die Peri
in eipzig, care a fost un mare succes. 7arRobert nu mai era in stare sa lucreze la
Faust
dupa *oethe; suferea deameteli, de orbire temporara si de dureri cronice.
Schumann a trecutprintr-un cosmar care a durat peste o saptamana; nu putea sa
doarma,era prea slabit ca sa orbeasca, aea halucinatii, tremura si
plangeacontinuu.Inainte de sfarsitul anului !C@, Robert si lara aeau sa-
lcunoasca 'ohannes 5rahms, caruia ii or recunoaste imediat geniul, sicu care or
ramane prieteni pe iata. 7in pacate, Schumann pornisede3a pe drumul fara
intoarcere spre nebunie1 articolul in care elogiatalentul lui 5rahms a fost unul
dintre ultimele sale acte de luciditate. Inperioadele in care era lucid, compozitorul
isi exprima temerile cu priirela starea lui, cerand chiar sa fie internat intr-un azil.
In !CB, soarta lui Schumann era pecetluita, iar el era perfectconstient de acest
lucru. In noaptea de 2 septembrie a acelui an, el asuferit cea mai graa criza. A
fugit de acasa si a incercat sa se sinucida1halucinatiile auditie l-au facut sa se
arunce in Rin1 a fost salat si dusacasa. a o saptamana dupa acest trist incident,
a fost internat intr-unspital psihiatric priat din /ndenich, in apropiere de 5onn. A
mai trait doiani, in care a mai aut perioade de luciditate, a compus muzica si a
fostizitat de prieteni, mai ales de 5rahms si de 'oachim. Intr-un efort de ainlatura
pe cat posibil factorii care l-ar fi putut tulbura, sotiei lui nu i s-apermis sa-l ada,
iar scrisorile ei au fost interceptate. lara a putut sa isiada sotul abia dupa doi
ani1 ultimul lor copil se nascuse dupa ceSchumann fusese internat. 4erioada de
internare la azil a fost sumbra,plina de nelinisti si degradanta. Aproape de sfarsit,
doctorii au chemat-ope lara1 ea si 5rahms au fost tot timpul aproape de
Schumann, in 2 si iulie !C0. Schumann a murit la arsta de B0 ani, pe ?
iulie !C0. Afost inmormantat in cimitirul echi din 5onn, iar in !", pe mormant
afost ridicata o statuie de A. 7onndorf
7upa moartea lui, lara Schumann ii a duce mai departemostenirea, cantandu-i
lucrarile de-a lungul catora decenii.clara a muritin !?0 si a fost ingropata alaturi
de sotul ei. /a a fost eriga de legaturaintre Schumann si generatia anti->agner
condusa de 5rahms.

În cuvintele lui Robert Schumann

Datoria artistului e să trimită lumină în întunericul din inimile oamenilor.

Nimic bun nu poate fi obținut în artă fără entuziasm.

Poți compune pentru ca să devii nemuritor, sau pentru că pianul e deschis din
întâmplare, sau pentru că ai privit niște ochi splendizi.

Când cânți, să nu conteze cine te ascultă. (Dar și…) Cântă mereu ca și cum ai fi în
prezența unui maestru.

Dacă ne-m decide cu toții să fim vioara întâi, nu am putea avea niciodată o
orchestră. Deci să respectăm fiecare muzician pentru locul său.

Talentul funcționează, geniul creează.

Surse bibliografice
Abraham, Gerald E.H. (1988). Robert Schumann: German composer.
Encyclopædia Britannica. Adus 27 septembrie 2020.
Chernaik, Judith (2018). Schumann: The Faces and the Masks. Knopf Doubleday
Publishing Group. ISBN 978-0-451-49447-4.
Daverio, John (1997). Robert Schumann, Herald of a "New Poetic Age". Presa
Universitatii Oxford. ISBN 9780198025214.
Fuller-Maitland, John Alexander (1884). Schumann. Londra: S. Low, Marston and
Company.
Daverio, John; Sams, Eric (2001). "Robert Schumann". Grove Music Online (Ed. A
VIII-a). presa Universitatii Oxford. Adus 13 aprilie 2020.
Jensen, Eric Frederick (2001). Schumann. Presa Universitatii Oxford. ISBN 978-
0195346060. Adus 2 aprilie 2015.
Latham, Alison (2011). The Oxford companion to music. presa Universitatii
Oxford. ISBN 978-0-19-957903-7.
Litzmann, Berthold (1913). Clara Schumann, an Artist's Life, based on material
found in diaries and letters. London, Leipzig: MacMillan, Breitkopf and Härtel.

https://www.ziarulmetropolis.ro/schumann-marele-romantic-ce-a-pendulat-
intre-geniu-si-nebunie/