FREDERIC CHOPIN I GEORGE SAND POVESTE DE DRAGOSTE n ziua de 10 octombrie 1837, George Sand a asistat la o serat muzical la contesa

Czosnowska. La pian se afla un adevrat magician, un tnr nalt, blond, palid, timid, rezervat. Abia rspundea la ntrebrile ei. George era subjugat de arta acestui muziciancompozitor i a ncercat s-l revad. Dar el era reticent i chiar neatent. Tuea mult i suferea des de accese de febr. Pn la urm, George Sand a reuit s-l conving s plece n Sudul nsorit unde ar fi putut s se trateze. Astfel, ntr-o diminea, au plecat amndoi: George Sand i Frederic Chopin. Dup Musset, Chopin. Micua din Berry tia s-i aleag amanii! La sfritul anului 1838, iat-i pe celebrii notri ndrgostii n insula Majorca. Au ales o veche mnstire abandonat, la Valdemosa. n curnd, Chopin i-a primit pianul i a nceput s compun cu bucurie i nflcrare. Dar n ianuarie, chiar i n Majorca, se ntmpla ca frigul s fie puternic. i aa a i fost. Frigul i ploaia au ptruns n cldirea prost nclzit. George i Frederic drdiau. n loc s se vindece, Chopin s-a mbolnvit i mai ru. Tuea din ce n ce mai tare. Amanii s-au ntors n Frana. George l-a dus pe Chopin la ea acas, n Berry. Muzicianului i-a plcut aici i a compus cteva dintre cele mai frumoase sonate ale sale. George se purta fa de el cu o grij matern. i au trecut aa opt ani. Atunci, s-a petrecut o dram n viaa lui George Sand. Fiica ei, Solange, abia cstorit, s-a ntors mpotriva mamei ei i, folosindu-se de mii de intrigi, a reuit s-i nvrjbeasc pe cei doi iubii, n noiembrie 1846, marele muzician a prsit Berry-ul i nu s-a mai ntors. Un an mai trziu, murea murmurnd: mi spusese totui c nu voi muri dect n braele ei. ntlnindu-l la vrsta de 32 de ani pe ilustrul compozitor Frederic Chopin, acesta a devenit dragostea vieii sale. A fost cea mai frumoas i mai ncrncenat poveste de dragoste cunoscut vreodat, presrat cu trdri i certuri, cu iubire i ur, cu tentative de sinucidere, cu plecri i ntoarceri ca n romanele sale. Dup 9 ani relaia lor se stinge la fel de brusc precum a nceput, dar dragostea aceasta nestvilit avea s-i marcheze pe amndoi pentru totdeauna.

Cea mai interesanta, mai importanta, dar si mai zbuciumata idila de dragoste pentru Chopin a fost cea traita impreuna cu scriitoarea franceza George Sand, incat comuniunea lor figureaza pe primplanurile cuplurilor celebre din lumea muzicii, alaturi de Beethoven-Clara Schuman,

Liszt-Maria dAugoult, Wagner-Mathilde Wesendonck, Brahms-Clara Schumann. Chopin a cunoscut-o pe George Sand in 1836. desi o socotea o celebritate literara, fiind cea mai de seama scriitoare dintre femeile franceze, compozitorului ii parea la inceput antipatica. Dupa ce s-au cunoscut, cu vremea, compozitorul si scriitoarea s-au indragostit. Au trait impreuna 6 ani, verile petrecandu-se la Nohant, conacul familiei scriitoarei, iar verile impreuna, la Paris. George era inzestrata si cu un simt matern deosebit, pe care l-a proiectat asupra iubitului suferind. Sub ingrijirea ei atenta, sanatatea lui Chopin s-a ameliorat temporar si a putut sa-si desavarseasca creatia. La indemnul ei, petrec impreuna toamna anului 1828 in insula Mojorca. Aici indragostitii au cunoscut clipe de incantare, pentru ca se intelegeau, se iubeau, iar natura mirifica de pe insula le oferea un cadru de paradis. Sunt la Palma (del Majorca) scria Chopin printre palmieri, cedri, portocali, lamai, rodii cerul e de peruzea, muntii de smarald, iar aerul e ca in ceruri Noaptea auzi peste tot, ore intregi, cantece de chitara. Aici a compus majoritatea preludiilor sale pentru pian, lucrarile cele mai realizate si mai valoroase din intreaga sa creatie. Capodopere ale genului. Ele oglindesc clipele frumoase din viata compozitorului, dar si momente triste, pentru ca suferinta sa fizica persista si clima se inrautateste in unele zile. Preludiile sunt expresia tuturor trairilor incercate de compozitor in perioada legaturilor cu George Sand, in conul de lumini si umbre, care le-a insotit dragostea. Continutul lor foarte condensat, uneori asemenea miniaturilor pictate pe fildes sau pe portelan, unele se reduc la cateva masuri, fiecare cuprinzand idei melodice de mare frumusete si combinatii armonice neasteptate, exprimand toate fatetele sufletului omenesc. Imagini luminoase, delicate, visatoare, capricioase, energice, dramatice, patetice, sumbre. Momentele cele mai fermecatoare din idila Chopin-George Sand s-au depanat in lunile de vara, petrecute la conacul scriitoarei de la Nohant, casa primitoare pentru multi dintre prietenii ei, facand parte din protipendada literelor si artelor franceze: Delacroix, Balzac, Liszt, Heine, Mickiewiecz etc. discutau arta si literatura, se distrau facand excursii, pescuind, jucand teatru de papusi si isi continuau opera de creatie. In linistea incantatoare si de emulatie de la Nohant, compozitorul a plasmuit o buna parte dintre lucrarile sale de exceptie, printre ele si unele dintre Nocturnele sale pentru pian. Era un miracol pentru invitati sa-l asculte in ceasurile in care improviza transfigurat la pian, in camera sa de lucru, cu ferestrele larg deschise spre parc sau atunci cand se aseza la pian, in reuniunile lor de seara. Delacroix spunea: Muzica lui Chopin se logodea parca cu cantul privighetorilor si cu miresmele trandafirilor. Se stie ca, compozitorii romantici au fost deosebit de sensibili pentru poezia noptii. Daca in nocturnele lui Schumann domina nota de mister, pentru Chopin poezia noptii il predispune catre visare

nostalgica. Nocturnele sale sunt creatii delicate, duioase, exteriorizand marturia iubirii, visarea nostalgica, meditatia, in ceasurile de singuratate. Cantul lui Chopin fermeca pe ascultatori din cauza frumusetii poetice in sine, a muzicii, dar si datorita poeziei interpretarii. Compozitorul era unul dintre cei mai adulati pianisti ai vremii, pentru stilul sau cu totul personal, fermecator. El se caracteriza prin limpezimea de cristal a sunetului, prin fantezie improvizatorica debordanta, tuseu delicat, catifelat (cel mai delicat din intreg secolul romantic), prin eleganta frazarii, printr-un rubato discret si prin noutatea inlantuirii acordurilor, Chopin fiind primul pianist de geniu preocupat de culoare, de sugestie, de atmosfera. Tuseul sau delicat nu elimina vigoarea, pe care unele pagini ale compozitiei o cereau. Sase ani au convietuit cei doi indragostiti, ani de bucurii, de sperante, de creatie febrila si importanta. N-au lipsit nici zilele de tensiune si innegurare, care au agravat suferinta fizica a compozitorului. Toate au determinat racirea relatiilor sentimentale si de convietuire, ducand la o separare temporara, in 1844, urmata de revenire si apoi de ruptura definitiva. Biografii acuza fie pe unul fie pe altul dintre cei doi indragostiti. Cei mai multi pe George. Adevarul deplin il pot sti insa numai cei doi artisti. Cert este ca amandoi au regretat despartirea, interesandu-se multa vreme unul de altul prin prieteni, dar fiecare considera revenirea imposibila. Indiscutabil, zbuciumul sufletesc al compozitorului i-a amplificat boala si i-a apropiat sfarsitul. A murit in dimineata zilei de 19 octombrie 1849, dupa zile de suferinta greu de banuit. Ea a trit pn la 72 ani!