Brezoi Alin

Frédéric Chopin

Încadrarea în epocă

Frédéric Chopin a fost un compozitor polonez de muzică pentru pian în perioada

romantismului. Este considerat drept unul dintre cei mai prolifici și influenți
compozitori de muzică pentru acest instrument.
Romantismul este o mișcare artistică și filozofică apărută în ultimele decenii
ale secolului al XVIII-lea în Europa, care a durat mare parte din secolul al XIX-lea. A
fost o mișcare contra raționalismului care marcase perioada neoclasică, ce se va pierde
la apariția spiritului romantic. Inițial, doar o atitundine, o stare de spirit, romantismul va
lua mai târziu forma unei mișcări. Autorii romantici au scris din ce în ce mai mult
despre propriile lor sentimente, subliniind drama umană, iubirea tragică, ideile utopice.
Dacă secolul XVIII a fost marcat de obiectivitate și rațiune, începutul secolului XIX va
fi marcat de subiectivitate, de emoție și de eul interior. Romantismul s-a manifestat în
forme diferite în diferitele arte și a marcat în special literatura și muzică (deși
romantismul se manifestă în aceste arte mai târziu decât în altele). Când curentul a ajuns
în școli, au apărut critici împotriva idealizării de către acesta a realității. Datorită acestor
critici a apărut mișcarea care va da naștere Realismului.

Viaţa si activitatea

Chopin s-a născut în satul Żelazowa Wola, pe data de 1 martie 1810 (conform
familiei compozitorului), ca fiu al unei poloneze și al unui expatriat francez. Deși
considerat un copil minune în țara natală, Chopin pleacă la vârsta de 20 de ani către
Paris. În capitala franceză își consolidează reputația ca interpret, profesor și compozitor,
adoptând totodată numele de „Frédéric-François.
În 1836, în cadrul unei petreceri organizate de către Contesa Marie d'Agoult,
amanta compozitorului confrate Franz Liszt, Chopin o întâlnește pe Amandine-Aurore-
Lucile Dupin, Baronesa Dudevant, cunoscută mai bine după pseudonimul acesteia,
George Sand. Era o scriitoare romantică franceză, cunoscută pentru numeroasele sale
aventuri amoroase cu Prosper Mérimée, Alfred de Musset (1833–1834), secretarul ei,
Alexandre Manceau (1849–1865) și alții. Inițial Chopin nu o consideră atrăgătoare.
„Are ceva care îmi provoacă repulsie”, mărturisește familiei. De cealaltă parte, într-o
scrisoare adresată Contelui Wojciech Grzymała, prieten apropiat, datată iunie 1837,
Sand dezbate dacă să intervină în relația dintre Chopin și logodnica sa, Maria
Wodzińska, sau să-și abandoneze relația actuală pentru a putea începe una cu Chopin.
Scriitoarea avea sentimente puternice pentru Chopin, pe care l-a curtat până când s-a
înfiripat o legătură între cei doi.
Un episod notabil din timpul relației se desfășoară în cursul iernii turbulente și
mizere petrecute la Mallorca (1838–1839), acolo unde cuplul întâmpină probleme de
acomodare, ajungând să fie găzduiți în cele din urmă la mănăstirea din Valldemossa.
Mai apoi, Chopin are probleme și cu recepția pianului Pleyel ce-i fusese trimis. Acesta
ajunge cu întârziere de la Paris, însă rămâne blocat la vama spaniolă, care îi solicită un
tarif ridicat pentru import. Beneficiază în cele din urmă de pian pentru o perioadă de

1
timp de aproape trei săptămâni; în restul timpului se folosește de un pian hodorogit,
împrumutat pentru a finaliza Preludiile sale (Op. 28).

Vremea neprielnică are un impact serios asupra stării de sănătate și asupra bolii
pulmonare cronice a compozitorului. Atât de serios încât – pentru a își salva viața – se
întoarce alături de George Sand și cei doi copii ai ei către țărm, la Barcelona, iar mai
apoi la Marsilia, unde petrec câteva luni pentru recuperare. Deși starea sa de sănătate se
ameliorează, recuperarea nu va fi niciodată completă. În stilul caracteristic, se plânge în
privința incompetenței doctorilor din Mallorca: „Primul mi-a spus că sunt pe moarte. Al
doilea mi-a spus că am avut ultimul răsuflu, iar al treilea mi-a spus că eram deja mort”.
Chopin petrece verile din perioada 1839 – 1843 la proprietatea scriitoarei din
Nohant. Reprezintă o perioadă liniștită și productivă pentru compozitor. Aici compune
Poloneza în La bemol major, Op. 53 „Eroica”, una dintre capodoperele sale. La
întoarcerea la Paris (1839), îl întâlnește pe pianistul și compozitorul Ignaz Moscheles.
În 1845 se naște o problemă serioasă în relația dintre Chopin și Sand, odată cu
deteriorarea suplimentară a sănătății lui. Lucrurile se înrăutățesc în 1846 din pricina
problemelor familiale; acesta este anul în care Sand publică Lucrezia Floriani, operă
nefavorabilă lui Chopin. Povestea tratează relația dintre o actriță bogată și un prinț cu o
stare de sănătate slăbită. Se poate interpreta că inspirația pentru cele două personaje a
pornit chiar de la cei doi. Problemele familiale pun în final capăt relației, care a durat
timp de zece ani.
Trece în neființă la vârsta de 39 de ani cu diagnosticul de tuberculoză
pulmonară, întreaga viață fiindu-i măcinată de sănătatea sa precară. Frederic Chopin a
murit pe 17 octombrie 1849. Sicriul său a fost presărat cu pământul pe care îl luase din
Polonia şi pe care îl păstrase cu grijă în cupa de argint pe tot timpul şederii sale în
străinătate. Abia după mulţi ani inima sa a fost transportata la Varsovia si zidită intr–o
navă laterală a bisericii Sfânta Cruce.

 Înainte de Al Doilea Război Mondial a fost ridicată o statuie închinată lui

Chopin în Parcul Łazienki din Varșovia. La baza sa sunt organizate recitaluri de
pian din opera lui Chopin în fiecare duminică a verii. Copacul stilizat aflat
deasupra compozitorului reprezintă mâna și degetele unui pianist.
 În memoria geniului lui Frédéric Chopin, capitala Varșovia găzduiește la fiecare
cinci ani Concursul Internațional de Pian Frederick Chopin.
 Titlul Grand prix du disque de F.Chopin este acordat periodic interpretărilor
remarcabile ale operei lui Chopin.

Opera

Toată opera lui Chopin include partituri pentru pian. Predominant, pianul este
folosit ca instrument singular, însă există și lucrări muzicale unde apar și alte
instrumente, precum vioară, violoncel, voce sau orchestră. Peste 120 de lucrări ale
compozitorului au supraviețuit timpului. Manuscrise și lucrări din primii ani ai
copilăriei au fost pierdute.

Opera lui Chopin este luată, în general, ca un întreg. Chiar dacă acesta nu a
compus decât 20 de valsuri, 21 de nocturne, 58 de mazurka, 16 poloneze şi 19 cântece
poloneze.