LUCRARBA A FOST ELABORATA DB UN cOLRCTIV DE AUTORE ALCATUIT DIX GH, BIBICESCU COORDONATORUL LUCRARIT LPXPLOATARE MARITIMA, COMERT MARITIM, ASIGURARE MARITIME, AVARII, DAEPE COMERCIAL, MARITIN $1 INTERNATIONAL, CORVENTIS INTERNATIONALE, CLASIFICARE Sf NORME DE REGISIRU NAVAL, NAVE DE TRANSPORT St INSTALATIT DE BORD, UMLtyE FORTUARE, NAVE. PESCARESTI SU PROBLEME DE PESCARIE, TAKTING PROBLEME DE LIMBA ENGLEZK ANDREI TUDORICA CONSFRUCTII NAVALE I INSTALATII DE BORD, TEORIA NAVE, MANEVAE, MARINARIB, CLASIFICARE §{ NORME DE REGISTRU NAVAT, GauactuRistict D2 EXPLOATARE ALE NAVELOR GH, SURTU MARINARIE, OCEANOGRAFIE, HIDROGRAPIE, METEOROLOGIE MARITIMK, CQUOGRAPIE MARUTIOA, NAVIGATIC.§{|ASTRONOMIE. NAUTICK M. CHIRITK NAVIGATIE §f ASTRONOMIE NAUIICK eo EDITURA STIINTIFICA BUCURESTI © 1971 lexicon maritiim englez. roman cu termeni corespondenti in limbile: francezi germana spaniola rusaSUPRACOPERTA §1 COPERTA HARRY GUTTMANN oe Cuvint inainte Lexiconul Maritim Englez-Romdn este prima lucrare de acest gen publicaté in limba romini, Lista de cuvinte si expresii cuprins& in el, rezultat al unei munci asidue de cercetare gi de selectionare depuse de autori, abordeaz& toate domeniile de specialitate care privese constructiile navale, comerful si transportul maritim, navigatia si arta marindreasc& cu toate conexele ei, Limbajul marinaresc, atit cel folosit de echipajele navelor si de constructori, cft si de institufiile si intreprinderile care se ocip’ de organizarea comer{ului si transportului maritim, are un caracter cu totul specific, iar literatura noastr&, atit cea tehnic& de specialitate, cit si beletristica, I-a abordat pin tn prezent prea putin faf& de stadiul de dezvoltare in care ne aflim, si adesea cu multe ezitari. In acest sens apare evident caracterul inedit al prezentului Lexicon Maritim: el consemneazd, defineste si explicd terminologia de marin si de comert maritim, indeplinind prin aceasta si un rol cul- tural pe planul dezvoltarii modeme a societifii noastre. Ceea ce constituie ins& me- ritul deosebit al lucr&rii este caracterul siu utilitar. Dezvoltarea vertiginoas a flo- tei noastre maritime corespunde ritmului general al construcfiei noastre economice si asigur sectorului de transporturi maritime o pondere deosebit atit in desfigu- rarea relatiilor noastre comerciale internationale, cit si in cadrul reprezent&rii noastre competitive pe piata mondial4. Mile de specialisti necesari acestei vaste opere econo- mice se formeaza prin studiw si practict. Lexiconul Maritim Engles-Romén constituie {in acest sens o necesitate obiectiva, cu rol de instrument practic de Iucru, si sintem convingi c& acesta a fost considerentul de baz, principalul stimulent al colectivului de specialisti autori, in munca impresionant& de alcatuire si de redactare a acestei luer ari, Considerim ca foarte inspirat& inifiativa colectivului de autori de a pune la baza studiului terminologiei limba englez, ca cea mai utilizati in comerful maritim, si de’a reda corespondentii termenilor principali in alte patru limbi de mare circulatie (francez&, germani, rus&, spaniol), ceea ce face din lucrare un dictionar de specialiy tate de o necontestat& utilitate, cu atit mai mult, cu cit este stiut cl in dictionareleCUVINT INAINTE, bilingve sau poliglote tehnice tiparite 1a noi pin in prezent, terminologia de marin este destul de modest reprezentat. Folosind o bibliografie extrem de bogati si de variat’, de la lucrarile valoroase vechi pind la cele mai noi opere si publicafii periodice de specialitate, autorii au reusit, printr-o competenta munc& de selectie, si ofere o sintez& a lexicului fundamental in domeniul respectiv. Termenii tratafi sint insofifi de definifii stiintifice, stabilindu-se pentru fiecare nofiune de specialitate echivalentele terminologice romanesti cele mai adecvate. Un merit deosebit al autorilor const fn aceea c& in organizarea ¢i structura- Tea intregului material de limba, atft de vast, au folosit o tehnicd lexicografic& simpli, clara, unitar’, ceea ce finlesneste minuirea dicfionarului, In concluzie, este esenfial de remarcat faptul c4, punindu-se accent in confinut pe terminologia privind transportul maritim sub aspectele sale tebnice, economice si juridice, autorii au asigurat lexiconului o valoare documentari deosebita si un merit in plus fafa de lucrari similare de circulafie mondial curent&, in acest domeniu. Lexiconul Maritim Englez-Romén este prin natura sa o lucrare durabila, de imediat utilitate specialistilor romani si strdini, necesari oamenilor de stiint& si de litere, traduc&torilor, cft si marelui public in genere. Dup’ pirerea noastra el constituie inceputul — pasibil, fireste, de perfection&ri — unei viitoare enciclopedii de spe- cialitate. EDITURA : Din partea autorilor jzare, autorii au organizat materia astfel: Invederea realiztrii unui sistem oft mai lesnicios de — termenii principali fn limba englez4, dispugi.tn ordinea alfabetict, tnsofiti de sinonimi (tn paran- = corespondenfii In limba roman’, invofild de explicafli, mai ample saw sai succinte, In fancfie de fnsemn&tatea si de sfera circulatiei lor in tebnica si tn transportul maritim; — termeni compugi, derivafi ai termenului principal gi care, in genere, nu au mai fost tratafi in cuprin: expreslspecitice din limbajul marinAresc (tn apecial, tn cazul verbelor gi adverbelor $i preposition) {nsofite de traducerea in limba romAna ; aceste expreai lipaesc In majoritatea lexicoanelor de specialitate din fara noastrh: ~ coresponden{a termenului principal englez tn limbile: franceza, germand, spaniold si rusd. En cuprineal explicapilor difertlor termeni se fac timiteri gi la terminclogia urualk InruditS; ta acest fel cel ce consulta un anumit termen are posibilitatra si identifice ansamblul termenilor si expresilor Gin domenille taruaite. ‘Majoritatea termenilor sinonimi (dafi in parantesk pe ling termenii principal) sint reluafi tn lucrare, la ordinea lor alfabetic&, cu trimiterea la termenul de baz (V). Intructt terminologia de magini, instalafiielectrice, radiocomunics de Ta uscat, In Iuerore s-au jnclus cu prec&dere termrnii specific. In selectarea termenilor din diferite ‘domenii, autarii au pus accentul pe explicarea termenilor priviad comerful gi transportul maritim, ézeptol international, maritim, asigurisi maritime, avari, aalvin, arbitraje ‘ete, fapt care imprim& lucrdrii un caracter aplicatv gi fi conferd o noth de originalitate fafa de Iucrarile similare din literatura strain Un mumir de schite permite gi upureask identificarea semaificaiilor unor nofivni tebnice de bari, Pomind dela termini In imbe engless, lexiconul poste fi folost gi ea dietionar tm ese limbi, Ta partea final& a IuerBrii se poate consulta si ,Dictionarul maritim romdn-engles", necesar identificki fermenilor corespondenfi tn oricare dintze cele cinci bmbi strAine, In elaborarea acestul lexicon autor au folosit cunogtinfele gi experienta dobindite tn indelungata lor prac tick, au intreprins ample investigafii pi au ccnsultat un bogat material bibliografic in limbile romana, engleti, rust, franceat si germans. Complexitatea lucrini, difeultajile pe care le-a ridicat opera de selecfie gi analiz8 a termenilor, precum preocuparea autorilor de a trata succint materi atft de bogate si variate sar putea c& nu le fi permis #4 glacasct in toate cazusile solufia vea mai justi. fatructt este prima Iucrare de acest gen in domeniul maritim, posibilitatea perfectiondril ei este de agteptat, Colectivul de autori subliniara cl tn ceea ce priveste terminologia referitoare Ia transportul maritim, dreptul internafional, maritim, contracte de transport, clanze, asigur&i, salvér! efc,, ea, urmArit.redavea sen sului general al nofiunilor respective intfnit In comerval maritim international, fictndu-ce referiniln particu. Jaritatile legislatiei romane ori de cite ori a fost cazul. Colectivul de autori aduce pe aceasta cale mulfumin tuturor reerentilor gtinfifct ai Iucriri, tov. profe- soare Farca Eugenia, pentru controlol suinfifi delimb& engles4, tov. ing. Foacolo Petre, pentru contri butia sa la elaborarea nor termeni de magini marine si tov. S. Gh. RAdoi pentru sprijinul dat in materie e asiguric! maritime, este fn mare parte comond cu ceaLista prescurtarilor amer, american ; americanism aprox. aproximativ aig. mar, asigarare maritim§; asigurici maritime BIMCO The Baltic and international Maritime Conference Copenhagen ef. calo ferath; oki ferate CLOV.UM, Conyentia internationald pentru ocrotitea vietii umane pe mare ‘om centimetra od com. Cod comercial Goa, ctv. Cod civil God proc. civ. Cod proceduré civil C/P. Charter Party GP. cal putere je ex. de exemplu gal. imp. galon imperial (misuré, greut.) Bora LM.C.O, Intergovernmental Maritime Consultative Organisation (Organizafia Maritima Consultativa Tnterguvernamentala) fn. inch; ined in, ¢. inch cubic Jur. juridie Keal kilocalorii Kg kilogram Vitra m metra sm motra cub mm milimetra Mm mili marina Na nod (1 Nd mili mario’ pe ord) ple. picior (masuri lungime) Pe. picior cuble P. ext, prin extindere prese, prescurtat RP.AM. Reguli de prevenirea abordajelor pe mare secunda see, socal SULA, Statele Unite ale Americit t tona aw tond deadweight 41 tons longa : tom, tond, metricd TRB, tonaj registra brut TRN. tons} registru net U.K. Rogatul Unit UR.S.S. Unianea Republicilor Socialiste Sovistice ¥. vest AA: a plutire Sar; AAR, (ogainst all risks) contra taturor Hscurtlor A.& CB. (anchors and chains proved) ancore sl Janfuri verifeate (la probele de reristenja) A.B.; ab. (able-bodied seaman) marinar breveiat ‘abd. (abandoned) abandonat ADS, (American Bureau of Shipping) Societatea de clasificare americana i abt. (about) sproximatiy, cirea A. (account current) cont curent ‘AC. (after castle) duncta afe (account) cont ALG; ad. ald (alter date) dup& data (stabilitt) a (alongside date) data incdredrit ADCON (address commission) comision de adres ‘Admy (Admiralty) amiralitite ‘Ad. val. (ad valorem) tn raport cu valoarea ALF. (advance freight) avans din navlu Agey (agency) agenfic ‘Agt. (agent) agent Agt. (against) tmpotriva, contra ah. AJL (after hatch) gura magaziel pupa Alt. (altitude) indlfime. a.m, (ante meridiem) inainte de amiazd (always afloat) permanent tn stare de A (flag) pavilionul A (din codul international de semnale). Ridicat singur tnseamnd cl nava tn caush executs probe de viters. ABACA ROPE parimd de maatla, V. "Manila rope" ABACK mascat, Despre uh velier sau o veld care Primeste vintul direct din fat4, £88 efect propul- siv. all~ complet mascat;’ sails are ~ velele sint mascate; fo lay ~ a masca (velele). Fr. Masgud, Coisfé Ger. Back Sp. En facha R. O6cmenéunuit A.M.C. (armed merchant cruiser) crucigdtor auzilar Alor (andjor) qjsau AYP. (average payable) avarle platibila AP. (after peak) picul pupa AP, (after perpendictlar) perpendiculara pupa A/P (additional premium) prima suplimentard (de asigurare); (advice of payment) aviz de plata Appt. (epparent time) timp (solar) adevirat Appx. (appendix) anexd, apendice AIR (all risks) toate riscurile area. (arrived) sosit Ast. t. (astronomical time) timp astronomlc AJS (alongside) de-a lingul (navei sau cheulul) AZT, (American termas-grain trade) condifiile ame ricane pentru comerfal cu cereale ats (all time saved) tot timpul economisit atsbe (all time saved’ both ends) tot timpul lucrétor economisit la tneircare gf descdrcare ATIN (attention) atenfie AN. (ad valorem) fn raport cu valoarea ‘Ay (average) avarie; medie aw. (above water) deabupra apel, deasupra nivelu- ui mais awlsbe (all workable tinie saved both ends) tot impul Iucrétor economisit la ineXrcare gi descarcare Ae Gimoth) anteut ABAFT (aft) tnapoia...; spre pupa; citre pupa <> -~ the beam tnapoia traversulul; ~ the forepeak ingpoia forpicului; ~the funnel do la cogul navel spre pupai~the mast de la catarg eXtre pupa. In general tnseamnd cit mai apropiat de pupa, {in interiorul navei. De rogula, nu ge foloseste ct, ceva care ar fi tn afara pupei. V. "Astern. Fr. En arritre de...; Sur Varriire de... Get. Achtern: Achteraus; Hinten Sp. A popa: Por la popa R. Mozadu...a ie Reale ase ea! Singin ABANDON} ABANDON, to a abandona; a pirisl; a ceda; a renunfa la, fn terminologia maritima se disting dowa sensuri: a) a pardsi nava (prin evacuarea complet a pasagerilor gi echipajului de la bord). V. "Abandoa of ship"; b) a ceda asiguritorilor hava gijsau incdrcatura, in anumifo conditit (v. Abandonment"). fo ~ the property covered by a policy a renunfa in favoarea asiguratorului la Dunul asigarat; insured who no longer has the right to~asigurat care si-a pierdut dreptul de a abandona (obiectul asigurat). Fr. Abandonner: Evacuer le navire Gor. Abandonnieren: Verlassen; Absishen Sp. Abandonar R. Ocmaeanms; Toxudame ABANDON OF SHIP abandonare a navel. V. "Abandonment of ship" ABANDON-SHIP BILL rol de abandonare a navel. ‘Unul din rolurile parfale ale navel, privind organi. zarea activitafil echipajului si pasagerilor pentru cazul abandondrii navet (ropartizarea pe Posturi siatribufi, repartizarea in barel gi plute de salvare, ordinea “ambarciri, semnalele” de abandonare, semnale ausillare efe.). La cabinele echipajuiui 6 fextrase nominale; la cabinelo pasagerlor te "tadiel area. dp avate destnata lost V. "Muster list". Fr. Réle d'abandon Ger. Sicher- hsitsolle Sp. Roi de abandono R. Pocnucante 0a ocmaenewn Kopaben ABANDONED VOYAGE volaj abandonat. Voiaj cormat fnninte ca nava sh ajuagt Ia destioatie, Cind 0 navi devine inapt& pentru navigate, ca brmare a nul accident de sare 9 intl Int-un de efugiu, comandantel, actionind in numele Efmatovalul coe atch cu frodeapa tot core ce este posibil spre a conserva nava gi a clytige naviul pila terminarea volajului. El ate obligafia de a se tigriji de repararea navel gi de a transporta maria la destinatio cu nava sa. ‘Costal reparafiel havei se suporia ta tntregime de armator, afara de cazul Ia care dauna este rezuitatul nel avarit comune. Oprirea tn portul de refugiv, efectuarea Teparafiilor i transportarea marfit 1a destinatie eu aceeasi ava, reparats, sau cu o alt navd, constituie un ,,voia) intrerupt" (v. "Broken up voyage"). Armatorul nu este inst obligat sk repare hava spre a termina volajul dacd. costul reparatiei depigeste valoarea navel reparate, plus navlul ce Far clgtiga pria terminarea voiajului. In acest cas cl este exonerat de obligatia de a termina voiajul $1 poate declara ,voiaj abandonat”, avind dreptul Ja navlu pina la focul unde nava a fost declarata inaptd, Th cazul abandoniici voiajului, riscul.9f costal ‘transbordasii mirfi pi tansportisii ei Ta destinafie cu o alta navi sint suportate de proprie- taral marfii. Comandantul are last obligafia de a apira interescle proprietarolui ‘marfi,tngrijind fn contil acestuia procurarea unei alte nave ¢l efectuaten transbordaril tn timpul util, astfel tnctt Yoiajul s& nu fle 2hdamnicit. In cazui marfurilor perisabile, va lua aceste masuri chiar f8r8 instrue- ‘juni, din partea proprietarului mérfi. Conform* 10 duoptaateutaie egln, dash naval ete pie Sa eat arouse ere eos vl dee dada fos sibhaisipora tael ‘bie Duct anv va Math teas a el Pea icin cates? nage eae” St Ej are oof tat no” Conk ae gta chit cassava eat mats sGu'hetet tee ciate dept a eg mn wales se ee unde a abandonat voiajul. In cazul avariei comune, igi aorta ute sts prvsd & vole cae trate ead adetnta Cee input pentane a toni ok Po ale ak dope abc nel spy Eaton dap nan aus epenei Stn parorse Regaic, ox ‘Acees ss) provid ca Gats cheat a etabotars p Spore nu pa th poe 6 Cetra ine in Sven Sata lad conurees ake ili: eevnodone eebenathc tBu ap weysee Popups eandoned Ger loon? MOI ia’ Sp af Candace” pon ABANDONMENT abandon; abandonare. Yo sens’ faite a" bean colton aati aon free scare” preg poopetats eas teclamatic, protest etc. In comertul maritim .a, feral SLtthS heats diced tar ie Hisuee om coment Mo manne Ie gots witty Seas la drop & popebee as Sn astatencecalyroptcnch ceepeeeatht I shumltepdlg yout de ace Saul de asigurare. fn acest sons, de ex.,o nava fmpreund ch cual pass doesn mar ator donna oabipvi dovet popeaee ove ita Syste Bae pete Mstaneea oped (in dela’ eet att an af Ear tine plete aula pleduaea, dat ceo eta dnpedptaie tate B telat atta pad acl abandon. In dreptul maritim se disting trei cazuri fpecice do sata uval'co sank dean ‘Impreund sau separat: 1, In materie de asig. mar. wa Tammad cir f fone alputtaer © HoreBHl Pasurr edge a stan noe Gee SS ens ete Cancion clan echt Gnpagabil i opdcee tal we ines: Go Meewaile teal ae Be SCE ES ae cats lee aig do Eure: a) Hea couldee gate co oetis PE 2 SRL RMS Pees Bi icioce dsie again depagsee pte fee prt fell oe ae a pene ull a tans a tn favoateaasiguritorior, ea 0. piendere totaly inti shi deopagus Bes ees sum cu care nava a fost asiguraté, In acest caz, 2aputonir rete wnt tiStide § cgai ea ava’ toler ogee aoa ote a cB Soar ale, Angie! poxte ease Sepia Gedoatil ge ne dope din SATAN aE Eins ae eas si pliteascd valoarea, asi asigurate, inclusiv an rat. A." bunurilor se face tn. condifiile provazute in polifa de asigurare gi numai in cazurile previzute de lege, ca nautragin, prisd, oprire Gin ordinul unul stat strdin, oprize din’ ordinul guvernului dupa tnceperea c&lAtoriei, imposibilitatea nfsit tncdredsil, Ia nici ua saz dupa plecarea navel, fi tntotdcauna ca conditia ca valonren exacth sh ‘ba fi fost fixata mai tnainte im mod deGinitiv. Rozulth doot obligatia comandantulu ca In "notice sau fn planul de tncireare si indice canttatile eu “about”, Cind termenal “about” ge referd Ia data, fnckredri, folosinda-ee, do exemplu, oxprosia “expected ready for loading on about." (probabil gata do inchreare in jurul dato de...) fir exista © dath fixatd priatro. claush. de’ cesiliere (Ge Tezolufiune), (v. "Cancelling clause”), se acorda do obicat armatoralui o marjide 2—9 zile In car do fathriere, armatoral trebuis sh fach dovada ch fixarea datei la caro urma s& Inceapa inctrearea a fost dotorminata pe datelo reale ale momentulai cind a stabilit acetsta dath. In lipsa acestel doves, armatoral poate fi tras la rispundere pentra pier~ dorilo cauzate taciresterilor prin sosirea tntirziath a navel. Aceste pierdertenprind:locafile de vagoane 4 carmions), coutrastaile lopucion plata ingpalel tn care muncitori au fost in agteptare ete. Coman- danfittrebuie of informeze Ia timp pe inckredtor| do orice intiriere probabilé. sa reall a navel: in caz contrar sint expusi rdepunderilor ardtate mat sis, V."Allovance’ "ETA". Fr, Environ Ger, Eta; Zirha: Uma: Ongofair Sp. Cera desi Aprosimadamente Fe Onoao: Tpudsusumeasno ABOVE deasupra. ~ boord deasupra punt; ~dech component echipaj do. punte; ~ the hull easupra corpului navel; ~ the level of the sea easupra nivelului marity ~ mater craft nav do suprafata. Fr. Awdessus Ger. Uber; Oberhalb Sp. Sobre; Encima R. Had ABREAST travers de... la travers de... Indicd Poutia nel nave in mers, (aft de tan punct foc (iar, cap, navifar, geamandurd ete), in momentul cind directia a acsl punct esto perpendiculart — fn dreptul comexzit de navigatie— pe drumul navel. De atemensa, arath poaifia a doud obiecte de pe nava clad acosten se giese pe acoeagi Tinie transversald. ¢ fhe ship fs ~ (of) Tula nava este la travers de (farall Turia. Ase diferentia de”abeam'* Fr. Par le travers de... Ger. Dvars ab; Quer ab Sp. Por ef través Ro Ha mpasepse ABROAD 1. in atrdindtate, peste granifi. Tr. 4 Vetranger Ger, Aussmarts; Toe Auslande,befindlich Sp. En el extraxjero R. 3a cpanuny 2. inlfat; ridicat (despre un pavilion sau o veld) ABSOLUTE CONTRABAND contrabandi abrolutd. ‘Articole manufacturate, ca: arme, munifie, echic Pament militar elo. ce aint de prima. necesitate Ecoputilor mailitar tn timp de rAzboi gi eace, trans: Portate de onava aoutra, pot ficonfiscate, impreund tu nava, de edtre forfele armate alo statulai beli- gerant care a declarat blocada. V. "Contraband of pture”. Fr. Conirabande abvolue Gers | ; | 13 Absolute Konterbande Sp. Contrabando absotutos Conirabando incondicional R. Besyctoenas kowmpa- Ganda ABSOLUTE TOTAL LOSS ¥. "Actual total loss", ABSTRACT extras; rezumat, Act tn care sau reprodus fragmentar parfile esentiale dinir-un document. <>n~v of account extras de cont; ~ of log book extras din jurnatul de bord. Fr. Résumé; Extrait Ger. Aussug Sp. Extracto R, Ceodka ABSTRACT (extract) OF LOG BOOK extras fin jurnalul de bord. Act emis de comandantul navei gi certificat uncori de o autoritate portuars sau de'un birou de notariat, in care sint reproduse SIngcrierile din jarnalul de’ bord al navei dintr-o ‘anamit& perioadd de timp etnd s-a produs un eve~ iment oarecare ce se cere probat. Fr. Extrait du journal de bord Ger. Auszug aus dem Schiffstage buche Sp. Extracto deb diario del bugue R. Covdea, 13 eaxmennozo oxeypnaca ABURTON (Aburton stovage) stivuire transversald. ¥V. “Athwariship stowage” ACCEPTANCE SURVEY inspecfie inijiala (a navei).. V. "Initial survey". ACCEPTANCE TEST (acceptance’ trial) probi de recepfie. Verificarea tehnic8 a fonctionfrii instal lor, aparatelor simecanismelor de bord pe timpul inspectiei inifiale, inspectiilor anuale $i periodice, inspectillor ocazionale sau la iegirea navei din repa- rafii. Proba se executs dup normele gi sub supra- vegherea Registrului Maritim. V. "Dock trials", "Sea trials", Fr. Essai a Ia Hivraison Ger. Abnah- meversuch: Abnahmeprafung Sp. Prutba de recep- eién Ry Tipuéunoe uensimanue ACCEPTANCE TRIAL-TRIP voiaj de proba de recepfie. Y, "Trial-trip" ACCIDENT BOAT (emergency boat; ready life- boat; sea boat) barca de intervenfie, Barcé de pe snavele de pasageri, gata si fio lsatila api la semnal fm cazurile de ,om la apa". Are dimensiani mai mici dectt bircile de salvare normale si este deservitd de un armament. special. Fr. Candi d'ac- cident Ger, Unfal Boot Sp. Bole ds accidente Ra Aapansnax cnacamesenan waronta ACCIDENTS OF THE SEA (all perils, dangers and ‘accidents of the sea) accldente de mare ; toate perl- colele, primejdiile gi accidentele de mare, Expresii folosite in contractele de naviosie sau tn conosa- mete, drept clauze de exceptare, cu scopul de exonera de rispundere pe armatori, pentru orice ‘Pagube ce s-ar produce navei sau incdrcaturii, dato- ZitS unei cauze naturale, exclusiv tn legsturd cu ‘marea, manifestat prin acfiunea violenté gi ime- data ‘a vintalui gia valurilor, {&r8 interventia, fiinfet uimane, st care nu ar fi putut fi evitatd ‘oticltd grid reconabill s-ar fi depus de c&tre partile interesate, Rogulile de la Haga (art. 2 9i 4) exone- pierdere totals reali. AccouNT xeark nava, respectiv pe armator, de rispundere penirs pierderile sau avariile cauzato de astfel de accidente atit navei cit si m&rfurilor, Exceptia include i pierderile si avariile cauzate marfurilor de lipsa de ventilatie, ca urmare a Inchiderii gurilor de ventilatie pe vreme rea. Nu include insa pierde- rile sau avariile cauzate direct de o faptt sau 0 neglijen}ia cArkugului ori a persoanelor aflate in erviciul lui, dectt dac& in conosamente s-a inserat nolauza negiijentel". V, "Negligence clause”, "Mari- ime perils", "Perils of the sea, ,Marine risks", +t of God". Fr. Accidents de la mer Ger. Sceun- falle Sp. Accidentes dst mar R. Moperue cayuau- ACCOMMODATION CRAFT (captain’s entry erait) mahond de intervenfie/argentare. Mahon& inchiriats do comandantul sau armatorul unei nave, de regula prin intermediul agentului, tnlocuind astfel mahona ‘ce urma a fi pust la dispozitie de primitorul matfa- tilor, care tsi nu s-a prezentat s& preia maria cind aceasta era gata de descdtcare, Folosirea mahonei de urgentare are ca scop evitarea intirzierii navet glen deosebire a navelor de linie, ACCOMMODATION DECK piantea cabinelor. Puntea pe cate sint instalate cabinele gi celelalte amenajai 4 deservire ale navel. V. "Accommodations". F: Pont d'emminagement Ger. Wohnraumdech Sp. Gudierta “de alojamiento R. XKuaan nasyba ACCOMMODATION LADDER’ (gangway. ladder) ‘scard de bord. Scar& de acces la bord pentru ambar- area gi debarcarea persoanelor. Se instaleasS in plan tnclinat intr-un bord, Este confec{ionat& Gin lemn tare sau metal si previzuld ca trepte, ‘platforme la capete i uneori si la mijloc, precum si eu balustrad& demontabilé. Se manevreard cu raic speciald. Fr. Echelle dembarquement; Echelle de couple Get. Fallreepsiveppe: Patentjalireep Sp. Escala real, Escala de porlaén YR. Sabopmueit pan ACCOMMODATION RAIL copastic de belustradi. Ve "'Guard rat" ACCOMMODATIONS (quarters) cabiné ; amenajacl Spafille de pe nava destinate caztrii, deserviril gi Teeredrii echipajului; cabine, sili de mese, saloan instalafii sanitare etc. Norma spatiala destinats unui membru din echipaj este stabilita prin regulile Registrului Maritim. In mAsuratorile de tonaj fac parte din spafille deductibile (v. "Deductible spaces"). rw for passengers _amenajarijeabine pentru pasageri: crew's ~ amenajari/ cabine pentru ‘echipaj; sanitary ~v amenajari sanitare. Fr. Emmé- agements; Logements Ger. Einrichungen; Wohn- rawme Sp. Alojamientos; Acomodaciénes R. Ruse nomewenun ACCOUNT. 1. cont. Partida tn evidenta contabild unde se Snregistreazi debitele si ereditele opera- siilor comerciale, <—~ abstractlabstract of ~ extras de cont; ~ books registre contabile; w of paymentACCUMULATED RATE FIG. 1, ACCOMMODATION LADDER ~ SCARA DE BORD. A. Gangway lending ~ platirma soar de bord. 2. Gangway port aaberd" de Steet. Manropes, Hand rail ~ nut cu Fonts, 4 Fall-cureat (de palase). vans tn contul unei plAti; profit and 10% ~ cont do profit si plerdere; for ~ of our principal in contul mandantelui nostra; for own ~ia cont propria on ~ and risk of shippers pe contal gf riscul tnd cktorilor; f0 open an ~va deschide un cont; fo pay ‘onmva plati in cont; #0 settle an-~wa lichida un cont. 2, decont; socoteald; caleul. ~vof charges: disbursements ~ decont de choltuieli. Fr. Comple Ger, Konio; Rechnung Sp. Cuenta R. Sadamon ACCUMULATED RATE starea absoluté a erono- metrulul, V. "Chronometer correction” ACCUMULATIVE HOURS ore cumulative, V. wBaltcon Charter", "Cumulative hour ACLINIC LINE ecuator magnetic. V. "Magnetic « sanator" D> ACORN mar (de catarg) V. “Truck” ACOUSTIC BUOY (sounding buoy) geamandurk Sonord. Gearaandurd dotat’ cu clopot sau fluier care transmite automat semnale acustice. V. "Bell Duoy", "Whistle buoy". Fr. Boule sonore Ger. Gerduschboje; Heullonne Sp. Boya acistica R Anyenuseckuit Sy; Seyxooo4 By ACOUSTIC SOUNDER sond& ultrason, V, "Echo sounder” -porils", "Perils of the sea. Fr. Force majeure; u ACOUSTIC SOUNDING {acoustic depth: sounding ‘echo depth sounding) sondaj acustic. Metoda de misurare a adincimii apei cu ajatorul undelor sonore, bazati pe proprietatea acestora do a se Propaga prin api tn linie dreapt& ‘si cu viteri Sonstant (aproximativ 1500 mjs) si de ase reflects de fund sau de orice obstacol intilait fn cale, fiind receptionate apoi de nava care le-a emis. Aceasti metod const tn mAsurarea inter- Valuiui de timp dintre momentul emiterii undelor sonore si momentul reception&rii acestora, dupa reflectarea lor de fundul mari. fa prezent, masoraren dincimilor se executa aproape exclusiv cu ajatorul ‘undelor ultrason emise th apa de un aparat de navi- Satie special, numit ,sonda ultrason”. V. "Echo sounder", "Fathometar". Fr. Sondage acoustique Ger, Abustische Sondierung Sp. Sondao aciistico Anyemutecruii npomep ACT OF GOD caz de for} majors. Termen de C/P. #4 conosament folosit cu scopul de a exonera pé amator de rispundere pentru pierderl, avez, fatirzieri, tmpiedicdti etc., cauzate de deziintuirea forlelor naturii. Spro a avea-efectal cazurilor de ‘forya majora in sens larg si a exonera de raspundere trebuie fndeplinite doua condifii: 2) manifestarea for{elor natusii s& fi fost violent, imprevisibila qi inevitabild prin orice masura omeneascd rezonabil ') pierderile, avariile, iattreierile ete. sh 20 fi produs independent de actiunea omului, s4 nu fie Gatorate negiijenjei si si fi fost inevitabile, In spirital acestor condifii, un accident de navigatic, de ex. punerea navel pe uscat pe timp de eats, pe timpul refluxului sau fn navigatic pe un canal, nu intel im prevederile clauzei.""Act of God", deoarece forjele maturii nu au actionat violent sf imprevie ibil (ceafa, rofluxel, depunerile pe canal}, iar ‘punerea pe uscat a intervenit ca srmare a navi- gatiei greyite, deci a unei actiuni 2 omului gi au a fost inevitabils. Dack pagubele stnt cauzate mu namai de apele mati, dar $1 de culpa comandantului navel sau a. persoanclor aflate tn servieiul navei, exceptarea uu mai are-efect dectt dacd ea inserat in conosament clauza.neglijentel (v. “Negligence clause"). Spre_deosebire de “Accidents of the sea”, clauza "Act of God" so roferd la orice picrdere sau, avatie suferith de navi sau marfi nu numai pe ‘mare, dar chiar gi in timpul stationArii tm port, daca, este provocati de acfiunea violenté a vinturllor gi ‘Valusilor, de inghe} sau cildurd. V. "Force majeure’, “Accidents of the sea”, "Marine risks", "Maritime Fait de Dieu; Acte de Diew Ger. Hohore Gewalt: Elementarereigniss Sp. Fuerza mayor; Causa mac yor R. Cmuxuiinoe Bedcmeue ‘ACT OF WAR act de rizboi. Termen de asig. mar, C/P. si conosament, care se referd la folosirea forfel de chtze un stat, V. "War clause", “Blockade” "Capture", "Freedom of the sea". Fr, Acie ds guerre: Fait do guerre Get. Gewaltahie; Kriegitat Sp. Acto de guerra R. Boenwoe meponpuamue i 8 A el ll ‘ACTING CAPTAIN comandant inferimar: ‘Iniocui- toral unui comandant devenit indisponibil. Inde- plinegte in mod efectiv functia, desi nu figureaz& fa atare in rolul de echipaj al navel. Fr. Capitaine ‘par substitution Ger. Setzschiffer Sp. Comandante ‘nterino R. Hewmamusel xanuman; Henoannvousuit (p6azanvocmu Kanumana ‘ACTION (legal action) acfiune tn justifie; proces. epamafic Introduat de reciamant (‘patti’) 4a fata ansi tribunal (“court of law"), prin care se cere ca plritul ("defendant") si tndeplineascd 0 ‘anumité obligatie contractuald, s& plateasci o anu- mita suma de bani pe carear datora-o reclamantu- Tui, sf fack sau sf nu faci un anumit lucru, conform prevederilor legale. Fr. Procts Ger. Prosess Sp. Proceso; Accién R. Hpoyece ACTION IN REM acfiune reali, Actiune in justifio tinzind la punerea unvi sechestru pe navi. Insti- ‘tuirea in practica juridicd a unui drept real asupra navel este acordat inctrc&torilor prin lege, clauze de ‘conosament si de C/P. in caz de avarii cauzato ‘mirforilor; furnizorilor, tn caz de neplata furni- Earilor ste. Admiterea acfiunit are ea rezultat apli- carea sechestrului pe nava pind la satisfacerea drepturilor creditoriior, aga cum le aveau In momen- tal aplicarii sechestrului, Fr. Action in rem" Ger, Abtion yin rem" Sp. Accibn i ACTIVE RUDDER ctrmi activé. Clsmé compen- sath cate areca. particularitate constructiva 0 Dprotaberan\é do form hidrodivamics la jomi- Rates fnalfinil safranalui, prolungindase pe toatl liimea sa- La capital pups al acestei protaberante existio clice mich, lucrind i manta Kort (v. “Propsler’), scfionatd de un. clectromotor dia {gterioral etangat al protaberantei gi care primeste furent gi comensi ‘prin condactorii_ ce” strabat interioral axului cirmel, In pozifia ,zero" a clrmel FIG, 2, ACTIVE RUDDER ~ CIRMA ACTIVA, 4. Rude blade/plate ~ pana clrael;safean. 2. Rudder stock. Saul trmel, 3 Active rudder” propaley—elceacrmet secve 4 Sup inal alee, vt 3, Pioeles spe ‘Kteapafiol eee” ér Counterjoverhanging stern — puph cu ‘alta AD VALOREM FREIGHT eticea, de pe safran contribuie eu un supliment de Impingere la propuisia navel. fa porifie banda", Iucrul elicer Contribuie Ta crearea unet fpingert cblice care upureazé manevra navel, micsorindu-h Ginmetral de girafie. Tastalatia este indicata. tn Special pentru navele cu manevre speciale (leri- Poturi, Femorchere do port) si in general pentru tele ce manovrearé in locart tnguste, V. "Rudder". Fr. Gouvarnail actif Gee. AMorudder Sp. Timén activo Re Aemuansid py ACTUAL ALTITUDE inilfime aparenté; tndl- fime vizibilé. V. "Apparent altitude ACTUAL TOTAL LOSS (absolute total loss) pier- dere total reali. Asigurarea navei sau mérlii contra riscalui de pierdere total se manifesté tn. dows forme: ,pierdere totalé realA” si ,pierdere totals prin interpretare” (v. "Constructive total Joss"). O nav este considerats ca "p.tr.” clnd este complet distrusi sau atit de grav avariath tnctt mu mai poate fi reparath sau costal repartrii ar depisi vaicarea comercial a navei; de asemenea ind iu pot fi procurate materialele necesare repa- ratiei, asiguratul fiind astfel privat de folosirea navel. Cazurile clasice de ,p.t-.” slat: scufundarea, distrugerea.navei prin incendiu, precum si dispari- fia ei pe mare, f@r4 urme. ,P-tr." cu privire la mirforl se poate produce prin: disparitia m&rfii 0 dati cu scafundarea navel sau in incendiu; com- pleta ei dateriorare sau deteriorarea pini la un asemenea grad, inclt din punct de vedere comercial mnarfa nu mai poate fi negeciat& ca un bun de natura aceluia care a fost tncdrcat pe nav, nemaipatind Hi econdifionat&. Capturarca navel sau a mérfrilor de cXtro inamic In timp de rirboi si condamrarea ca prick legali" este de asemenea considerats @@ spar" Pentru a se objine plata asigurésii ia wat meridian passage inditime meridians (n’ momentul culminatiei sau treceril prin meri- dianul observatorulul); ~ of lower limb inaltime (mAsurati) la bordul inferior; ~ of the star inAl- fimea stelei; ~ of the upper limb Inalfime misu- rath la bordul superior; fo observe the-~a lua 0 indltime (la un astro). Pr. Hauleur (d'un asive) Ger. Hohe; Gestirnhohe Sp. Altitud; Altura (de un astro) R. Buacoma caemusa ALTITUDE CIRCLE vertical V. "Vertical circle” ALTITUDE DIFFERENCE diferenfé de inaltimi (Ah). V. “Intercept” 7 ALUMINIUM PAINT (aluminium varnish) vopsea/ pituré de aluminiu. Vopsea in a c&rei comporitie intra ca pigment pulbere de aluminiu. Este foarte rerlstentA la rugind gi la temperaturi inalte. Fr. Peinture d'aluminium Ger. Aluminium Farbe Sp. Pintura de aluminio R. Anosunenan xpacra ALWAYS AFLOAT permanent in stare de plutire. Giau24 de C/P. gi conosament tn virtutea cfreia nav trebuie sk fie menfioutd permanent In stare de plutire in tirapul operatillor, adica sh mu ating fundul ca urmare a scaderii adincimilor in timpul refluxului sau din cauz& cl adtncimile mici tmpiedic& intrarea intr-un anumnit port ori tncdircarea completa, a navel la dana de incireare. In numeroese cazuri, tribunalele au decis c& dacd clauza este redust, numai la cuvintele ,p.s.p." ea are tnfelesul aratat Ia ,port sigur” (v.""Safe port”), nava neputind refdza operarea Ia 0 dan& unde so ivesc momente de neflotabilitate. Acesta este car! porturilor cu maree, cind la reflux (v. "Ebb tide”) nava se deplaseaz4_o dati cu refluxul $i se retntoarce ca fluxul (v."Flood tide”) pentru continuarea opera- {illor. Obligajia navei de a merge fntr-un anumit port este, de roguld, formulath prin clauza a plece Ia... sau oft se poate mai aproape de acest loc, im sigurant, find mereu in stare de plutire" (to proceed to... or so near thereunto. as she may get safely always afloat”). Chiar in absenta, facestei clauze, nava nu are obligatia sh meargi Sntr-un loc unde nu poate fi mereu ta stare de plutire. Prin urmare, dac& in portul de destinatie naviosi- torli cer ca nava si opereze intr-un loc sala o dana unde nu are adincime suficientS,, comandantul trebuie si protesteze tn scris, refuzind si meargi tn acel loc. Dac portul de destinatie nu are adin- ‘ime suficienté pentru ca nava si descarce fn stare de plutire, ea are dreptul, conform clauzelor din A 27 CP. sau conosement, sk mearg’ in cel mai apropiat {ort sigur” gi sk descarce acolo, pe riscal gi chel- fhiala navlontonitor. Hotiriencomandantului die a descirca in alt port trebuie notifeata din timp Sncfreltorilor si, aaviositorilor. Clavza “always afloat” ax acorda Sasi armatorului on drept ‘absolut, Astfel, armatorul are obligetia ee atoncl “ind navlosesis nava si se informese asupra dine ‘imi apel din portol unde nava sa va opera: Aceasti ‘Sbligatie mu subristd inst cind in CYP. se prevede © nava va trebui af operece Ja un anumit bazin, doc sau Gand, Pentru evitarea litigilor, se reco: mandé_ca in C(P. si se. provadaclat pescajul farantat de navlositor, pind la care mava -poate ‘pera in portal gi dana indicate in contract. Nava Sflath intran port ca maree nu so_mat poate prevala de claura "always afloat", deoarece arma? oral are indatoriea ¢a, ia contractares. naviosri, Hise interesere de caracteristiile portulit In care frimite neva, Fr. Permanent 2 flot; Toujours & lot Ger. Immer sekwinmends Immner flo Sp. Per Imanente.® fote; Permanente flotanie TR. Bceeda ALWAYS SAFELY AFLOAT permanent in stare de plotie sigurd. V: "Always. afloat” AMBERGRIS ambri. Secrejie biliard a cagatoitr. Se giseste in stare de plutie po ocean, in formé de masa neregulata de culoare cenugietnchisB, avind o restate de pind la clteva kilograme, In stare Solidi no are miros pleut, dar prin dizolvare in ‘ter eilic sau in alvool fierbinte devine placut mirosftoare. Se intrebuingeasd. in parfomerie, Exists gi sa.” de ciloare neagrs, a cirei calitate ‘ste inferioard celel conugii: Fr. Ambre gris Ger. Amber; Ambra Sp. Ambar R. Au6pa AMERICAN BUREAU OF SHIPPING Socictatea american§ de clasificare infiinfatt fn anul 1862 cu scopul de-a supraveghea constructia navelor, In ‘anul 1929 2 fost investita ca autoritatea de a eli- bera certificate pentru linille de incircare a navelor. Foloseste urmatoarele simboluri: A.J. pentra navele construite' sub supravegherea special a biroului. Dac& acest simbol este urmat de litera ,E", Inseamna ci echipamentul navei este in conformi- tate cu regulile biroului; 9 fnseamn’ c& nava nu, a fost construiti sub’ supravegherea biroului OB ANS inseamnd cA maginile gi clldarile ‘navel au fost construite sub supravegherea biroului. -Fr. American bureau of shipping Ger. Americanisches Seefahriamt Sp. American bureau of shipping R. Anepuranckoe 6ropo cydoxodcmea AMERICAN CLAUSE ‘clauza americand. Clauza, de asig. mar. folosit4 in cazul cind asiguratul aro dowk polije pentru acelagi obiect, privind acelagi rise. Conform acestei clauze, asiguritorii rispund sn ordinea datei polielor, iar asiguratul poate fi despigubit de al doilea asigurdtor numai old suma primei polije nu acoperd intreaga pagub’. ANCHOR Fr. Clause américaine Gor. Amerikaier Klawsel Sp. Cldusula americana RAmepuxancnoe yeaoeue “AMERICAN TON ton& americand. V. "Short ton” AMIDSHIPS Ja mijlocul navel; la central navel. ‘in general, exprima situarea unui obiect sau insta~ Iafilchtre partea de mijioc a navei, is sens longitu- dinal sau.transversal. Geometric defineste linia de Intersectie a planului vertical transversal (eecfiunes cuplului maestru) cu planul diametral al navel. Uneori se folosepte pentru a localiza porifin unui oblect in. planal diametral. < ~ engined (nava) ‘eu maginile la centru; helm 1 glema la mijloc |; clrma la zero! (comanda Ja eirma). Fr, Au milieu du navire Ger. Milschiffs Sp. Crujia; En el centro det buque R. Hocepedine cydua; Ha mudece AMOUNT cantitate; citime; valoare; sumiy procent. 2 ~ of cable out lungimea de lant filath: of deviation valoarea. deviafiel; ~ of looseness Valoarea. joculsi (dintre dowd plese mecanice) ; of rudder anghiul clemei; ~ of rudder the ship i carrying wnghi de clrmé. neutra (la care mava pastreazd drumulstabilit); of rudder to use Unghi de clrma necesar; ~of salt in the waler procentul de sare din aph; ~of water supply ‘antitatea proviniei de apt; ~ imcwred|insured cum. sum asigurata. Fr. Moniant; Somme: Total Ger. Menge; Belvag: Besland Sp. Cantidad; Cuantia Valor; Suma; Porcentaje R. Koawwecmeo; Beau AMPLITUDE (of heavenly body) amplitudine (a astraful). Areal de orizont cuprins intre punctul cardinal est sam vest gi punctul de pe orizont unde astral vasare, respectiv apune. Poate avea valor €e Ia 0 la 90°, in functio de. declinatia astrului $1 latitudinea ‘observatorului. Este complimentol rghiului la zenit cuadrantal, ‘lind. folosts la controlul deviatiei. Fr. Amplitude (d'un asire) Ger. Gestirnurite; Amplitude Sp. Amplitud (de von astro) Re Annaumyda (caerusa) ANCHOR ancora. Piest grea si rezistenti tumnati sau forjata din ofel, care, Msata pe fundul apel cu ajutoral unui lant sau cablu, asigord stafionarca navei sau ambarcatiunii. In general, 0 ya.” $0: compune din urmatoarele parfi principale: fusul (v. "Anchor shank"), bratele (v. “Anchor arm") $i uneori traversa (v. "Anchor stock"). Din pune~ tol de vedere al constructiei, ancorele se impart in patru -grupe distincte; a) ancore, cu traverst gi brafe fixe (v. "Stocked anchor”); b) ancore cu tra- ‘versa gi brafe oscitante (v. "Close-stowing anchor"); fe) ancore fai traversa gi cu brafe oscilante (v. "Stockless anchor”); d) ancore de corp mort. ("Mooring anchor"). Ancorele din primele trei Brupe se folosesc curent de nave gi se disting prin coxistenfa brafelor cu palme gi gheare care pitrund. fn solul fandului, constituind astfel elemental de finere gi rezistenfi Ia derapare. De obicei navele au in dotare dou ancore de greutate egalA instalate pe teugt, cite una in fiecare bord, si 0 ya." de Terervi amarati pe teugi; mavele de mare tonajANCHOR 28 kody L FIG, 4, ANCHOR — ANCORK. Ai ‘hie — chele de ancord ‘Beorel 3. Anchor flake ~ pains ancorei 4 Anchor iS ALL'S ANCHOR — ANCORA HALL. 1. Anchor shank — fara! nsore. 2, Anchor arms — brajele ancore. 3. Anchor ah B. ADMIRALTY ANCHOR — ANCORA TIP AMIRALITATE. 1. Anchor erowa lamantel anoorel. 2. Anchor trend — gf sQisara anorel. 5. Anchor stock — traversa ancorel ° &. Gate RSME ANCHORS ANCOR ICU TRAVERSA SI BRATE OSCICANTE, 5. BANFORTH'S ANCHON= ANCOR DaNrOR B MUSumoowe ANCHOR ANGORA’ OPERONS au slo ya" Ia pupa, Reristonfa la mupere a unei “arte dath do formula: ~~ VG, in care: G esto groatatea ya"; H ~~ un cooticient ta fonctis de tipal ac"-29'~ peak ancore la pie? bles ancora ,miuyed", ancora ae Infige: ~ comes home, => drags. dncora. derapoach; mage ancora "tines ‘iP aoeigh anore ba sun ms hme aoa 8 13 post; mw ready for lating go ancora gata, de fondant ofle aoa tals deborks fo mor ate a stafiona Ia geamandara de legare; fo be af a sta In ancort, aff ancorats fo dropleast eto let £0 thea fundarist ancora. Br. dnote Gon Aner Sp. ance Re tnops ANCHOR, toa ancora. A lisa sf cadi liber pe fundal pei ancora sax ancorele navel cu o lungitae cores- punzatoare de lant, ta scopul de a asigura statio- hbarea navei fntr-un anumit loc gi de a impiedica dorivarea acesteia sub actiunea vintului, curentului sau valurilor. ¢ to ~ by the slerm a fandatisl ancora de la pupa; to~ head and stern a ancora cu (anco- ole) prova si pupa; fo~ with a spring a ancora ‘eu spring, a ambosa. 'V. “Anchoring’ Fr. Mouiller: Jeter Vancre; Ancrer Ger. Ankern; din Anhar fallen Sp. Dejar caer ef ancia; Echar of ancla; Fondear? Anclar R. Cmanosumsen wa axops; Omdaeams ‘axope ANCHOR AND CHAIN CERTIFICATE cerliticat Pentru ancore si lanfuri. Document eliberat de o societate de olasificare sau de o autoritate de stat competent’, prin care se atest ca ancorele gi lan- arilenavei corespund normelor fn vigoare in ceca ce priveste numérul, dimensiunile gi greutatea lor gi A au dat rezultate satisfacatoare la expertize gi probe statice. Inifialele expertului sau marca Societ&tii de clasificare sint tnscrise in document i stanfate pe ancore gi pe una din zalele fiecdrei ‘hei de lant. Fr. Certificat pour ancre #t pour chaine Ger. Anhorsertifikat Sp. Cerlificado de ancla y caiena R. Coudemesscmso 06 uenpasuocms xxopei 4 yenei ANCHOR ARM brat de angord, Partea fixi sau articulaté a unei ancore care sé ramificd de la capatal mui ingrogat al fusului gi a cérei extremitate este mui lati, formind palma” cu virful ei numit ygheari". Bratul de ‘ancora are rolul si se fafiga fn solu! fandalui tn momentul ctnd lanful ancorei este tntins, asigurind astfel_ stationarea navel. Constituie elemental de rezistenta al ancorei la ‘traofiunea lanfulul. Fr. Bras d'ancre; Patte @'ancre Gec. Ankerarm Sp. Brazo de ancla R. Poe axopa: lana axopa ANCHOR BALL buld de ancoré. Semnal sferic de culoare neagrd gicu diametral de 0,61 m (2 picioare), Tidicat la prova, ta locul col mai vizibil, de o nava ancorati. “Acest semnal trebuie si fie menfinut Ia post de la rasiritul pind la apusul soarelai, Fr. Bellon de mouillage; Boule de mouillage Get. Anherball Sp. Bola’ ds fondeo R. Cusnzansil nxopuedt wap ANCHOR BED (anchor plate; anchor lining) postamentul ancorel ; ancorator. Platformé metalicd, aflata la prova tn ambele borduri, pe care se insta- loaz§ gi sp amareaz cu bofuri ancora cu travers, fin timpul cit nava so afld In mar. Se extinds pujin tn afara bordului, fiind ugor tnclinata pentru a permite alunecarea ancorei cind se desfac bof- rile. Fr. Plaiforme de Pancre Ger. Schwsinsrachen Ankerplatie Sp. Varadsro de ancla R. Akopnat nodyuixa ANCHOR BELL clopot prova. Clopot instalat po Puatea tougii la navele cu o lungime mai mare de 106,75 m, folosit pentru darea semnalelor de ceafi tn timpul stafionirii la ancora sau Ia gea~ mandura. Semnalele de ceafa cu clopotul se tran- smit prin batdi repexi timp de 5 5, la intervale nu mai mari de 1 min. V. "Fog bell". Fr. Clocke de Vavant Ger. Ankerglocke Sp. Campana de ancla R. Axopussit KosoKoa ANCHOR BEND nod de ancori V. "Fisherman's bend’ ANCHOR BERTH spatiu de evitare tn ancora}. Zond ciroulark intr-o rad sau un port in care o navi stajionats a ancord poate gir, complet fir st existe pericol de colisiune cu alte nave ancorate. Marimea spatiului de evitare depinde de Iungimea Janfului de ancora filat gi de metoda de ancorare. © navi ancoratd fn barb&” sau prin afurcare are nevoie de un spatiu de evitare mult mai mic dectt © nav ancoraté cu o singuré ancora. Fr. Place de mouillage Ger. Ankerplatz Sp. Fondeadero R. Agopnoe mecmo no ducnosuyun ANCHOR BILL (anchor peak) gheara ancorei Partea ascufitd a palmel unei ancore, care inlesneste pltrunderea brafulul ancorei in tolul fondulu. Fr, Bec dancre Ger. Ankerspitte; Anherflage!- ‘spitte Sp. Une de la ancla R. Hocon axopa ANCHOR BLADE palma ancorei V. "Anchor fluke” ANCHOR BUOY (cable buoy) geamandurk de ancord; cipifind. Flotor biconie legat de braful ancore! prin intermedicl unut cabla numit gripe” care se fondariseyte o data cu ancora, avind Ecopul si marchezs local unde se afl aceasta, in eventualitatea rupert lanfului de ancora. Se folo- fegte de nave clad ancoreazé intro radi deacbist “S ~ rope gripia geamandurit de ancork. V. "Buoy rope", Fr. Boule d'ancre Ger. Ankerboje: Anker- flats Sp. Boya de ancla R. Toudyia axopn ANCHOR CABLE lan} de ancord. V. ,Chain cable” ANCHOR CAPSTAN cabestan de ancoré. Aparat e fora care face parte din instalatia de ancorare a navei, destinat ridicérii sau filarii Incete a lantulvi, Este actionat electric sau cu abur. V. "Capstan"™ Fr. Cabestan de mouilloge; Cabestan a barbotin Ger. “Anherspill Sp. Cabrestante de ancla R. Aropwesti wnuss ANCHOR CHAMBER puful Janjulul de ancord. ‘V. "Chain locker" ANCHOR CHAIN lanf de ancoré V. "Chain cable” ANCHOR CRANE (anchor davit) grule de ancord. Groie din dotarea naveior vechi folostépentra ‘dlarea gf agecarea la post a anel anore tip ame Falllate, La navele mich nga” este lostalath la rijlocel teu gl asigura claevra ancoreldint-on bord sau als La navelo mari exist cite o'graie 4m flere bord. Ft Gru Genco; Bossy dors Ger. Anherbran; anterdevt Sp. Gria de enclas Gavieie de ancla R. Kpantoane; Koanoos ANCHOR CROWN diamantal ancorel Partea. mai ingrogtd 4 fosuul Snel ancore tip amiritae, de unde ae ramailedbrafele. rin greutavea to diamantal segurd céderee ancorel Go brefelo ik ANCHOR PLATE jos, jar tn timpal ancorarii suportd o parte a efertului Ge tractiune. Fr: Diamant d'ancre; Croiste d'ancre Ger, Ankerhreus Sp. Crus de la ancle R. Tpena anopn ANCHOR DAVIT gruie de ancorl. V. “Anchor ANCHOR DECK puntea ancorelor; pustes teugii. V. "Forecastie deck” ANCHOR DUES (anchorage dues) taxe de ancoraj. Taxe aplicate navelor de autoritifile portuare entra pericada ft acestea stationeaz’ in port, So calculeazt conform tarifelor portuare, in raport cu tonajul registra net al navel. Fr. Droits dan crage Ger. Ankergeld Sp. Derechos de fondeo R. AKopusit bop ANCHOR FLUKE (anchor blade; anchor patra) palma ancore, Partea finald mai lata gicu extremi- fatea ascufiti a brafulul unei ancore. Fr. Oreille Gancre Get. Ankerflunke; Ankerpflug Sp. Pesta de ancla R. Hana axopn ANCHOR GEAR (anchorage apparatus; ground ‘tackle instalafie do ancorare, Aosamblu de ii}- Toace tehnics speciale care asigura ancorarea. gi idicarea azcorelor. Se compune din: ancore, pufuri pentru lanfurile de ancora, lantusi de ancora, Bari, stope, cabestane, vinciuri, bofurl, ancora: toare gi grok. Fr. Apparaus de mouillage: Appa- raus des anires Ger. Ankergeschirr; Grundiakelung Sp. InstalaciOn de onclas R. Sxopnoe yempoticmeo ANCHOR HAWSE nari de ancorl, V. "Hawse hole” ANCHOR ICE (ground ice) gheafa de fund. Gheats format in zonele de mare pufin adinci si ca sali- nitate micd, tn urma cobortsii pind la fund a maselor de spa ricite sub punctul de togheta tm contact ca obstacolele sau obiectele existente pe fund, masele de ap& tngheat brusc siin momen- tu eind ghejurile astiel formate capata o flotat litate suficient’, se ridicd la supralata. Fr. Glace de fond Ger. Grundeis Sp. Hielo de fondo R. Zonet 400 ANCHOR LIGHTS (riding lights) lumini de ancord. Lumini albe, vizibile uniform si continuu pe intreg orizontul dela distanfa de cel putin 2 mile marine, pe care Je poarth o navi ancorat&, de la apusul pind la risiritul soarelui, Fr. Feux de mouillage Ger. Anckericher, Anierlaterne Sp. Luces de fon- deo; Farol ds fondeo R. Aropnae orm ANCHOR LINING postamentul ancorel; ancorator. Y. “Anchor bed" ANCHOR PALM palma ancorel. V. "Anchor fluke” ANCHOR PEAK gheara ancorei, V. “Anchor bill” ANCHOR PLATE postamentul ancerel; ancorator, ‘V. "Anchor bed”manent ance Aa Be im ISHN ANCHOR RING ANCHOR RING inel de ancord, Inel introdus ta ‘orificial de ta capital superior al fusalui unet ancore tip amiralitate, de care se prinde prima cheie de lant. Fr. Cigale d'ancre Gor. Ankerring Sp. arganso de la ancla R. Pus axopa ANCHOR SHACKLE chele de ancord, V. “Bending ‘shackle" ANCHOR SHAFT fusul ancorei. V. "Anchor shank# ANCHOR SHANK (anchor shaft) fusul ancorei, Bard metalic’ masivs caro so leagd cu un capat de lanful ancorei; la celilalt eapat are doud brate fixe sau oscilante. Tn timpul ancorajului maroste forja de tinere a ancorei, iar la ridicarea acestela Aotioneazd ca o pirghie, permifind smulgerea brate- Jor din solul tn care s-au tafipt. Fr. Verge d'ancre Gee, Ankerschaft Sp. Cana de la ancla R. Bepe. meno sKopn ANCHOR STOCK traversa ancorel, Bard de tier indoit la ‘un capit, care ao introduce nts rica di paten superiors‘ fatal ancora tp Amiraltata, Ito porto perpendicaara ne aed format do fas i brafole ancorei. In momental chad Taafal ancora sa ntinn eaves sere ea paralel cu fandal, asgurind inigeres sacks ake Erajo tn sol. Br Jar dancre Gere duhorsock So ipo de ia ancls Xe Seopa anos ANCHOR TREND (anchor throat) gital ancorei, Partea fusului unei ancore ou brate fixe, din ime: diata vecinstate a diamantului, avind o grosime mai mare decit resta! fusului, “fmprouna eu di mantal constituie cele mai solicitate parti ale un ancore fundarisite. Fr. Collet d'ancre Get. Anker- ‘als Sp. Cuello de ta ancla R. [amxa skopn ANCHOR TRIAL (anchor gear trial) proba instala- flet de ancorare. Proba.practied de’ veriticare a foncfionsrit i reristonjai la oforturle dinamice @ Instalafiei de ancorare. Se executi in mare, tn eadral probelor de receptie, eu orice avd ‘ou constrults, fests din reparati capitale sau ta urina reparatilor sau modificarilr instalafiei de ancorare, Proba privegte atttrezistenfa ancorelor gi lanturilor de ancora, ‘cit mai ales fanctionarea ‘normala. gf fn siguranfa a ansambiului instalafiel. Ancorarca se face pe funduri de 703-80 m adincime, initial x 0 ancori, apoi cu ambele ancore. La virare se Soregistreacd viteza de virare gi ,puterea nevesara” Ja vinei la ridicarea.unei encore gi la tidicarea simoltant a ambelorancore, V.'"'Sea trials", "Anchor and chain cortificate”. Fr. Essais det apparaux ds mouillage Ger. Anhergeschirrprose Sp. Prusba de insialacion de ancias Re Honma tue axopnoeo yempotiemsa ANCHOR WATCH veghe Ja ancori. Serviciu de art oxecutat pe teugh de un membra din echipal fm timpal cit nava stajioneaza la ancort. ta af Dufile acestnia inted supravegherea, instalafiei de ancorare gi observarea pozifiel lanfului de ancora, Pontra a semmala la timp derapatea ancoret sau 30 Fupecea lantului. Fr. Garde au mouillage Ger. Anker wachs Sp. Guardia de puerto; Guardia de ancla R Baxma na axopnol cmonme ANCHOR WINCH vincl de ancors. V. "Windlass" ANCHORAGE 1. (anchoring ground; anchorin Place) toe do ancora). Zont ino bale aduponaeh fau intro rada tn care condifile do sates it ‘corha navolr sat favorable, Lowrie de ancora} ‘bolo oh alba adiacim! suficieate pentru nave de dierte ‘tonaje, iar fandul et petaits:tnigeree brajlor ancoret i tinorea. navel entre ovfarea dorvaetacansia ub actiunen vinta, carentled Sau valutlor. Locurle de ancora) sat dasctas te ‘tile plot, nde wo men{toaar4 adlacinen, natara fantdtdl gt sctoral de orzont dinspro sare na at adpostite: fn uncle lout sat instalato geetandtal de ancora} gi de legare, ~ good ~loe de aneata} favorabil; safe~loe de ancora} sigers unsefe, loc do ancora} nosigur. Be. Liew te mouilages Pon ds mouiloge Gor. Anhorplats: nkorgrand Sp. Zona 48 fonder: Pondeadero; Anclederos "Re Stopnoe Stecmo Zrstafonare Ja ancord. Situafia unei nave ta sovvcia sare #0 afi ancorata In rade out pore fm astoptaron elborael danel de operat s80 disporiflorreeritare a inrares te pork pesare ster, oo a adipostfatrun gol O sat iatrath te pot fa'dana do operafil sat tn cure do operat fs add mal conteasa tn yaa." chine das ts nest timp ‘este ancorsta." Dig punctal ‘de. vedore al RAM. nava ancorath este dont prin oxproia vla ancora" (v. "At anchor), Socotiee nccleael itaullor a timpalsi do yaa” In agtaptac, este Feglomentath de claaselo invrate ta "contrace de. transport. W. "Lay dayses Pr, Moulage: ‘Amarrage Gee. Verasherune Sp. Anciaje Re Coe. sme akope 3. ancorare, V. "Anchor 4. taxe de ancora). V. "Anchor dues" ANCHORAGE BUOY geamandurd Geamandurd care marcheazd un loc p stationarea la ancoré a navelor, Se instaleact, de obicei, tn rade, ta fn zonele de ling’ coasta €¢ oferd un adipost contra valurilor gi vintarilor. Sint Insofite unsori de geamanduri speciale la care se leaga navele tn timpul stationail. V. "Mooring buoy". Fr. Boule de mouillage Ger. Ankerplatztonne Sp. Boys de fondeo R. Axopusil By; Tombya Kops ANCHORING ancorare. Manevri prin care una sau_ambele ancore ale navei sint lasate sh cadd liber pe fundal apet tmpreund cu o Iungime sufi- cients de lang, prin fundarisire. Are ca scop s8 asi- gure stafionarea navei Iatr-tn loc favorabil, iar th cazuri extreme si opreasch deplasarea navel stopate, pentru evitarea unei pericol. V. "Moor, to", “Fore and aft mooring". Fr. Mouillage (d'une ancre) Ger. Veranherung Sp. Ahondamienio de wna ancla; “Anclaje R. Hocmanoena na axops de ancoraj. ‘elnic pentru I i 31 ANCHORING GROUND loc de ancoraj. V, "Ancho- rage” ANCHORING PLACE loc de ancoraj. V. ”Ancho- ANDAMANE SEA Marea Andaman. Mare de bor ‘dur sau semilnchist din Oceanal Indian, situata lings coastole nord-vestice ale peninsulei Indochina ‘Are o supralata do 602 000 kam? gio adincime medis ‘do 1 096 m; adincimea ei maxima este de 4 171 m. Tomperatara medio a apslor do la suprafata este de 29°0, iat salintates variaz’ to decursal aoulut tntre32,5 91 35%/—, scAstadpin’ 1a 25%, tn partes nordieS, datoritdafluxului de apa dalce transpor- taté de flavil, Mareele an un caracter semidiurn, vind o amplitudine de 7,2 m. Principalelo porturi Rangoon 9 Georgetown. Fr. Mer Andamans Ger. Andaman Mor Sp. Mar Andamone Re Andana- hnexoe sope ANEMOMETER (wind gauge) anemometra. Aparat ‘pentru misurdrea vitezei vintului fatr-un moment , ‘at sau ca valoare modie tntr-un interval mic de timp. Partea principal a anemometralui o consti tule elementul sensibil, care poate 11 mecanic (cu ‘eupe sau palete) sau aerodinamic (eu tub Pitot). Unele anemometre dau gi directia vintului. Fr. Ankmomitre Ger. Anemometer; Windmesser Sp. “Anemémetro R. Anenomemp ANEROID BAROMETER barometra enerolé. In~ Strament. de misurare a presianil_ atmosteic avind.ea element sensibil o capruld de tabla subfire fondulat, tn interiorulcdcea 90 aflé aera o presiune Ge pina ia 0,01 mm Hg, Fr. Baromllre androide, Geer Aneroidbarometer Sp. Barimeto ancroide R. Anepoud; Bapomempanepowd ANGARY angarie, V. "Right of angary” ANGLE OF BOW RAKE unght de elansare a prove. Unghial format de linia etravel cu verticla. Tr. le @’Hancoment de la prous Ger. Vorstevensaus- falluintel Sp. Angulo de lancamienlo de le proa R. ‘Yeo yxaona Gopumeana ANGLE OF DEPRESSION depresiunea orizontu- Toi; fnclinarea orizontului, V. "Depression" ANGLE OF ENTRANCE unghi de ascutime prova; ‘anght de finefe prova. Unghial maxim format de or- qa planului diametral at navel cu tangonta ia con- ‘oral liniei de apd situatd la mijlocul dstantel ttre plutirea la pling Inedredeura si plutirea la nivelol Erbil tavel Tmprouat od unghie do aca ime pupa caracterizeasa finejea formelor carenel Hinducntesct vitown navel. Br, Angie dacuié 2 Fravant Gor. Zuschafungswinkel Sp. Angulo de entrada R. Y2oa nocoeoeo saoempenun ANGLE OF HEEL (heeling angle) unghi de tnclinare. Referitor 1a nava, exprima valoarea unghiulard a ‘Inclinatii transversale, statice sau dinamice, intr-un bord sau altul, fat de verticalt. Este unul din ‘elomentole de bazi fa studiul stabilitatii statice gi ANGLE OF RUN dinamico a navelor. V, "Stability", "Inctining experiment”. Fr. Angle de gle Ger. | Krdngungs- winkel Sp. Angulo de inclinacién R. Yzoa kpena ANGLE OF INCLINATION (angle of magnetic dip) dnghi de tellnaie-(magasicn).Uaghl. cate ital orlontull see 9 axe une e magnet FIG. § ANGLE OP ENTRANCE — Unghi de ascupime/ti seje prova (4) suspendat, aflat sub influenta componeatei verti- ale a intonstafi totale « magnctismule terestra, ‘Are valoarea zero pe ecuatoral magnetic gi creyto ‘atre polit magnetic, unde valoarea ta ete maxitak (G0). Pr. Angle dincinaizon Ger. feigungswinkels Tnblinationswinkel Sp. Angulo. de fnelinacion R Yao wawsona ANGLE OF LAY grad de risucire. V. “Lay of @ rope” ANGLE OF LEEWAY derivd; unghi de dertv8. eure ANGLE OF REPOSE unghi de talus natural. ‘Sgt mim la are unele msfrtineareate ta vo (Crealey mineeor, carbani fatal et) reart forma aproximativ tronconics, rez Sin etary, Ana ung ace val de 89" cereale (Ia fncfie de natura lor, do. groutates fectoleres ‘gi de gradul lor de umiditate) ; 30+-45° Te carbuni; 30-80" lamineroari (im functio de natura acestora, de mArimes bucatilor si de greu- taten lor specifics), Fr. Angle de rdpos Ger. Lie- guointel; Béschungswinkal Sp. Angulo de reposo ANGLE OF RUN unghi de ascutime pupa; unght de finefe pupa. Unghiul care defines fimeyen for- melor iinilor de apa pups, la intersofia ct urma pianului diametral sl navel Spre deosobire de prova, Er"pupa se determina unghiarile de finefe pentrs dout lind do aps, fa vecinitaten liniei de plutire de vari. V. “Angle of entrance”. Fr. Angle dacuité 2 Perriére Ger. Zuschirfungswinkal; AuslaufoinkelANGLE AT THE POLE Sp. Angulo de los delgados de popa R. Yeo nope wosoeo sa0cmpenin ANGLE AT THE POLE (polar angle) unghi la pol. ‘Una din coordonatele ecuatoriale gi element a) triunghiului sferic de poritie, cu aplicatii ia caleulele nautice. Este un unghi diedru format de planul meridianului iocului (observatorului) si planul FIG. 6 ANGLE OF RUN— Brn nes de sete paps cerculul ora al astrulal, Se misoard pe seuatoral Sc ena Seen pectoral tan vest, primind valor! de a 0a tol eee au péle Ger. Polwinkel; Polaruinkel Sp. Angulo tn eh polo R. Yeon npu noses ANIMAL SLING sapan de animale. Dispozitiv con- fectionat din fisii rezistente din fesatura de in sata ‘cinepa, cu caze se incing animalele spre a fi ambar~ cats pe navi. Este previzut la capete cu inele ‘metalice tn care se prinds ganciul bigit. Fr.,Elingue pour bétail Ger. Brookstropp Sp. Bslinga de emi ‘males R. Cmpon daa nozpysku ocueomnetx ANNUAL CHANGE varafe anual fe deslnaji magnetice). V, “Annual variation” : ANNUAL SURVEY inspect anual, Verfcarea ia fntervalede maximum 12 lun! a sel eheiee generale a structuricorpulsi navel, mayinlor failcacelor “de. echiparsont, Control inplich Srearea navel pe doc pentru visitarea careneh Pentru navele do pasagett, sia” ente scott eo inspecieperiodicd ("Periodical survey’) Yespeclareatermenuli de 12 loml are carcter eet, Pentru cargour inapectia se face ta intervals ablite do adminotaje, de toma acolo ormele Rogitrasi Mari, ev i vedere mee ineren bunel stiri tehnice a navel pe timpul expion. {Sti Se werfct: structore navel interor reste. For, nclasiv carena, apenticl,valvole qi pie de fond, prin andocare; edigdrile alte instalatis rab presione, cu ausilarele lot, ‘masinile’ priipals # alire;instalatia electica i adio: tparatara Fadiotelegratic, inciusiv. cea. Gestinata ‘bavellor 32 de salvare; mijloazele de salvare, instalatia de dotectare gi stingere a incendillor,instalafia pentru Juminile de navigati, mijloasele de semnalizare sonord si cele de primejdie; scarile pilot si celelaite nijloace de echipament. La cargouti’ inspectia echipamentalui radiotelegratie i. tadiotelefonie se veriticl conform conventiei, 1g intervale de. 24 de luni, pentra relnroirea certificatelor de siguran{a corespunzitoare (v. “Cortiicate”). fn urma vert fictrilor, inspectoral Registrulat Maritim vizeash prolungirea valabilitiii certiticatelor tau elibereazh noi certificate, dup situatie. In acelagi timp. inspectorul consemreaza ta 'acte concluzil asupra stitii generale a evel, care servese societitil de clasificare cu ocaziavisitelor periodice peatra menfinerea sau reduceroa ,clasel", V. "Survey". Fr. ‘Visite annuslle Gor. "Jabrlicke Besichtigung Sp. Visita anual R. Excezcdnoe oceudemenscmeo care ANNUAL VARIATION (anal change) varia anu- ald. (a declinaflel magnetice). Valoarea exprimat tn minute care arati modificarea declinatiel mage netice in decursul unui an intr-un anuit. punet pe globul tsresteu sau Intro. anomie Tepune. Variafia declicafiel pentru aaul in curs semen: fioneacd in ttiul harjilor marine de navigatio sas fn interioral rozei compasului, tiparita is aifeite zono ale hifi, Aceasta valoare este insofles de Cuvintele "decreasitg (escrestere) eat "inereas- ing” (erestere). Fr. Vartation annudlie Ger, Jak. Jiche Missweisungs Jahrliche Andorung. Sp. Variax ibn anual R. Todotoe uswenenue ANNUNCIATOR telegraf. V, "Engine order tole- =" ANSWER, to a asculta; a rispunde; a corespunde, fonthe helm (te rudder) a asculta de cirmi, @ guverna ugor; fo~a signal a rispunde la un semnal. Fr. ‘Oblir; Répondre Ger, Beantworlen. Sp. Responder; Obedecer R. Omeevame; Coomeem= ‘emaoears ANSWER THE HELM, to « asculta de cirma. Despre 0 nava care s» guverneazi ugor sub acfiunea clrmei. Unele nave asculté greu, altelo stat prea sensibile. Mancvrabilitatea navei depinde nu numai de cirmA, ci si de pescajul si asieta sa gi, in genere, de formele caxenei, Fr. Obéir au gouvernail, Répon- dre @ la barre Ger. Dem Ruder gehorchen Sp. Obe- decer al timin R. Caywamnen pyan ANSWERING PENNANT (answering pendant) flamura ,zirit", Flamuré dia codul international de semnale, cu dungi verticale rogii gi albe, care se ridicl ori de ctte ori se confirma receptionarea ‘unui semnal de pavilioane, Fr. Flamme du cade de réponse; Pavillon @apercu Ger, Antuortwimpel; Gegensignal Sp. Gallardeto de respussta; Pabelion de inteligencia R. Omaemnui eunnea; Cuenaa onsno-eucrey> 33 ANTARCTIC CIRCLE cerul antarctic; cercul por de sud, Cere conventional pe globul terestru, paral ciceouatoral, co coresponde lating sade. do 166733". Accat cere margineste zona antarctic&, una ‘din cele cine’ zone climatice distincte ale Pamintului. Fr. Cercle polaive antarctique, Ger. SAdiicher Polar Areis; Antarhischer Hreis Sp. Circulo antartico R. TOxenstt noanpnuil xpye ANTEDATING OF BILLS OF LADING antedatarea conosamestelor. Un conosament este ,antedatat” clad data pe care o poarti esto anterioard datel Snolrcarit reale a mirfurilor. Data conosamentolui are important deosebita prin faptul c& marcheazi ‘momentul inc&reisii marfurilor pe navi, respectiv trecerea. proprietstii acestora de la vinzator la ccumparitor, impreend cu riscurile inerente. Fixarea Aatel de incaxcare, respectiv a datei conosamentului, este determinaté de motive comerciale importante, cum ar fi ponerea la adapost a cumparitorilor de riscul pierderii pietei de desfacere sat al majoririi taxei de import etc. In contractele de vinzare- cumpSrare $1 acreditivele intervenite —ca instru- mente de garantie a efectuirii plati pentra maria Hvrath In condifille stabilite — data, conosaments- Iai constiteie dovada eh marfa a fost livratl la termenul stablit. Desoori se intimplé tash ca tact eXtorul si au fie fm mAsurd sf Incarce marta data aritats in acreditive, aflindu-se tn situatia de a nui indeplini obligatile luate prin contractul de vinzare. In aceasta imprejurare contractul poate Ai rezilat, de cumplrdtor, iar tncircAtoral suferd plerderi reprezentate de. cheltuielile ocazionate 0 aducerea mirfil In port si pregatirea ei in vederea Inedcarii ete, Pentrd evitatea acestor neajunsur inckreStorii tolicité ‘uneori comandantului navel semnarea conosamentuloi antedatat. Comandantal care d& ascultare solictérii Incarcstorilor comite tun act de grava rea-credinfa Sn executarea mandatu- Julia derepresentar, sends fe personal rasa Fispondore pentru picrderile pe care le-ar cauza Sumpurttoraiul pre antedatarea, conosamentai, Cu total de altd natura este datarea conosamentelor _primit spre incdreare™ ("received for shipment”); Gatarea acestor documents cu o dati inaintes datei real a Sncdrekrii‘mirforilor este just. V. "Received for shipment Bill of Lading". Fr, Antédatation du. connaissement Ger. Voraus- datieren des Konnossementes Sp. Antedatar del cono- cimiento R.Howema KonocaMenmoe 2a0HUse SU C403 ANTEINCRUSTATOR dezincrustant; antiineru tant. Substanfi care se introduce in clldarile marine pentru a impiedica depunerea pietrei pe pereti si fevi sau pentru tndepartarea stratuluf de piatr’ Gepus. Poste fio solufie a hidratilor de sodi potasia, bariu sau osarea acestora, Fr. Désincrustant Ger. Kesteleleinldcemittel Sp. Desincrustante RK Passopumess naxunu; Anmunarunun ANTEROLLING TANK fanc antirullu; tance de amortizare. Tane de api dispus intr-un bord, ANTIFOULING PAINT tn zona cuplului maestru, ficind parte din sistemal de amortizare a ruliului, folosit de unele nave, si care const din doug tancuri, cfte unul tn fiecare bord, cu comunicafie tntre ele. Ca misuri anti- rrulin' se folosesc uneori amortizoare cu giroscop gi fntotdeauna chile de raliu. V. "Bilge keel”. Fr. Caisse anti-roulis Ger. Schlingertank Sp. Cis- terna contra balance R. Yenoxoumeaswan yucmepna ANTLTRADES contraalizee. Curonji de acr cu ‘caracter regulat care se formeaz& tn phturile supe- rioare ale troposferei deasupra gi de sens contrar alizeelor, Tau nagtere in urma ricirii maselor de aer ce ajung tn straturile superioare ale atmosferei si care se deplaseaza spre poli, fiind deviate din Grumul lor datorita rotatiei pamintului, V. "Trade winds”. Fr. Conive-alizés Ger. Anlt-Passat; Gegen= Passat ‘Sp. Contra-aliseos R. Anmunaccames ANTICLOCKWISE (against thesun) sens direct. In ‘igearea circulara este sensul opus rotiri acelor de cearornie, Pamintul se rotegte tn jurul axel sale in tes cigs ica Ge i Yet a ot Fr. Sine re: Contre te sens de la marche des siguilles ie monte’ Get, Sniaponste dom Uhtedersion Sp. Contra el sentido de fe marcha de las optjas de sun rele} Be Tipomus wacowoit empeane ANTICORROSIVE PAINT piturk _anticorosivd; ‘yopsea anticorostvi. Vopaea ‘speciala.folosith. la piturarea plrfilor imerse ale navelor metalice, Se aplied pe earend (In prealabil ragchetaté, even: ‘ual ciocdnit’, periatd si spilata), cu seopul deal proteja de coroziune. Th comporitia acestel vopsele intri, printre altele, alcool, gerlac, terebenting, ‘catran de pin, ulei de in fiert, Oxid de zine gi prat fe zinc. Fr. Peinture anticonfosive Ger. Antikovro- sivekomposition Sp. Pintura anti-corrosion Ru. Ane ‘muxopposutnan xpacka ANTICYCLONE: anticiclon; maxim barometric. Regine cu presinne barometrica mare tn com- paratie cu cea din jur, care in zona centrald poate Sjunge pind la 1 070 milibari. Are o supraiata ca Giametrul de la ctteva sute pink la cltova mi de lomets, iar tndlfimea poste ajunge pind le 10 kim. Tatr-un ,a", presiunea aerulul cregte de la periferie spre centra, iar vinturile se rotesc tn sensul de migeare al acelor de ceasornic fn emisfera nordicd fi invers tn emisfora sudicd. Intr-o astiel de regione ‘Yremea se caractetizeax4 ‘prin cer senin, vinturl slabe gi temperatura Inalta tn straturile joase vara fi scAmut’ lama. Observatille meteorologice. efec- fuate 0 perioada indelungaté au stabilit ch pe glob au nagtere cinci centre de inalt& presiune, dispuse 4h zona limitatt de paralelele delatitudine de 30° $1.90°S, Fr. Aniicyclone Ger. Anticyclon Sp. Anti Giclin R. Aumuyurson; Bapusecruil waxcunys ANTIFOULING PAINT (entifouling composition) piturd antivegetativd ; vopsea antivegetatina. Vopsca foluth entra pitrare,“bordjeiel_ arene tn scopul prevenirii depunerii de scoici gi vogetatiel ‘marine. Caracteral antivegetatiy al acestel pituriANTIPODEAN DAY se datoregto confinutului in substanfe toxice (oxid de mercur pentru navele metalice gi oxid de cupra pentra navele de lema). Tn prepararea acestei pituri $e folosogte bonzina, ‘terebentina sau sulfura de carbon (in local spirtului volatil) in eare se dizolva colofoniu sau cauciuc, Are o durabilitate de 5—8 Toni, care esto mai redusd In apele,tropicale. Fr. Pointure toxigue. Get. Anuuchsverkindernde Farb Faulfeste Farbe Sp. Compuesto; Pintura aniiincrus- tante R. Kpacka npedoxpanaoyan om o6pacmanun ANTIPODEAN DAY zi de antipod. Zi care moditick Gata calendaristicd, la bord clnd nava traverseazi ‘meridianal de 180°, Daca nava se deplaseazd spre vest, se sare peste ziua co urmeazt (v. "Gained day) iar dacd deplasarea se face spre eat, se repet rina respectiva (v. "Lost day"). V. “Date line". Fr. Jour a Vantipode Ger. Antipodentag Sp. Dia de antipoda R. Jews aumunoda ANTWERP RULES Regulile York-Anvers. V. "York-Antwerp Rules‘ APEAK (e-peak; short stay) Ia ple. In manevra de plecare de la ancora a navel se spune c& ancora este Ja plc” clad lanfal ara pozitia vertical. iar ancora este gata si se smalga. Uneort marinarii foloseac cu acelagi sens expresia a pic”, adoptatl din limba francess. V. "A'stay”,"Up and down” Fr. A pic Ger. Kurser Stag; Ausf und nieder Sp. ‘4 pique R. (O)nanep APPAREL AND TACKLE echipament si accesortl Expresie folosita exclusiv tn documentele de trans- port si politele de asig. mar. pentru a indica ‘parte din instalatiile, aparatcle i materialele Accesorii de Ja bord, care ‘na contribuie direct la propulsia navei, mu au caracter de fixafie perma- ‘enta si pot fi separate de nava prin simpla lor de- montare, dar care stnt indispensabile navigatie! i siguranfei navei (vinciuri, cabestane, bigi, ancore i lanfuri de ancora, tenzi, vele, parime, aparate de navigatie, radiotelegrafie. si. radionavigatic, bircilo gl celelalte mijloace de salvare, manevre curente, macarale, palancuri gi alte accasorli). Din punct de vedere juridic aceste mijloace gi pierd individualitates proprie gi intra tn individualitatea navel, constituind tmpreuni cu corpul, maginile, arborada, instalatille fixe etc.o entitate, V, "Equip: ment’, "Fittings" "Outfita", "Furniture". Fr, Apparaus ot agris Ger. Gorét und Tackelage; Seil und Treit Sp. Dotaciém R. Cuapnacenue u ‘enact APPARENT ALTITUDE (actual altitude) tnalfime vinibild. Indlfimea centrului unui astra mAsuraté con sextantul faf4 de orizontul vizibil, c&reia i s-a aplicat corecfia pentra anularea erorii indexului gi din care s-a sclzut apoi fnclinarea orizontului, Fr. Hauteur apparente Ger. Scheinbare Hoke Sp. Aliitud aparente; Altura aparente R. Budunan 34 APPARENT COURSE drum relativ. In cinematica navald drumul relstiv al unei nave 4 fafi de o altd navé B, ambele in migcare, reprozinta directia fn care s-ar iigca nava A cind nava B se considera stafionari. V. "Aprarent speed’. Fr. Route rélative Get. Scheinbarer Kurs Sp. Rumbo relativo R. Omnocumersmad Kype APPARENT DIURNAL MOTION migcares diurni ‘aparenti. Deplasare aparenté a agtrilor pe bolta cereascd tn sens retrograd (do la est la vest), ca urmare a rotatiei Pimtntului fn sens direct tn jurul axel sale. In timpal acestei migciri, agtrii rAsar spun, culmineaz gi intersecteaz& primul vertical, Fr.’ Mouvement dierne apparent Ger. Scheinbare lagliche Bewegungsrichiung Sp. Movimiento diurno aparente R. Buduuce cymovnce deuowenue (22e20s) APPARENT GOOD ORDER AND CONDITION stare gi conditie aparent bune. Frazd imprimat& tn Tormularele de conesament cu scopul dea califica marfa tncdreatd pe navi. Dack comandantal mu face nici o mentitine pe conosament, prin care ef infieme calificarea de mai sus, conosamentul este ncurat'* ("clean"); comandantul. confirma astfel G2 marfurtie au fos: incavcate in starea in careaa fost declarate de incdzedtori i are obligatia dea le reda In aceeag! stare, Dack la desclrcare se con- Stat cA marfa este avariatd, exista presumfla cd avarierea sa produ in timp ce masla se afla pe navi. In aceasta Imprejurare, armatoral trebule sh probeze cd mérfurile erau avariate Inainte de Incdreare, in cluda lipsei vreune! menfiani care si infirme calificarea ,curat" a conosamentului, sa ch avarile, desi procuse la bord, alue datorate unot cauze de care atmatorul nu poate fi ficut rispun- ator. In scopul evit&rii litigiilor ce se ivesc in porturile de desc&rcare, cu privire la avarierea ‘marfurilor, comandantal: are indatorirea. ca, la Inctrcare, si inspectezo mArfurile cu atentie “si, pentru orice defectiuni constatate, s& facd. men. lune tn conosament, prin care #8 se precizeze sta Fea roald a misfurilor. Astfel, daca mrfurile pre- zinth defecte viribile lao examinare obignuitd Comandantul nu va elibera conosamentul "in appa: eat good order and condition". Dac ambalajel este considerat de comandant ca insuficient de Fetistent pentru voiajul proiectat, el trebuio si fnserie In conosament 0 Monfiune care s& cores- pund& cu constatirile sale, ca: last fragile ("trail cases"); lai sparte si reparate ("cases broken and repaired"); saci de mina a doua ("second hand bags"); saci vechi ("old bags"); saci rupti gl recu- sufi ("torn and resewed bags"); butoaie cu seurgere (barrels leaking"). Pentru maxfurile a cfror ava rlere au este evidentt, comandantul nu poate face mentiuni in conosament. Cind tad are motive af suepectere buna starea mAsfurilor, trebuie st depund inctrcStorilor un protest $i si accepte o scrisoare do garantie (v. "Baciletter"). Fr. Etat et condition de bonne apparence Ger. Scheinbar im guler Ver- fassung. Sp. Estado y condicitn apparentemante ‘buenos R. Cocmonnue w yeaosus no eudy xopowue APPARENT HORIZON orlzont aparent; ort zont vizibil; orlzontul mirll, V. "Sea horizon" APPARENT PLACE loc astronomic, Positia apa- rent fixk a unui astru pe bolta cereascd, in raport 0 un observator de pe Pémint. Este determinata Ge latitndinea eau longitudinea cereascé sau de yascensiunea dreapti" si ,declinafia astra Br. Leu apparent Ger. Scheinbarer Ort Sp. Lugar aparente R. Buduuoe mecmo APPARENT SLIP recul aparent; alunecare apa: renté. Raportul dintre reculul absolut al elicet gi viteza sa teoreticl. Se exprima sub forma! av unde 1 este turafia elicei; H-—pasul oH constructiv; V — viteza navei. Fr. Récul apparent Get. Scheinbarer Slip Sp. Resbaién aparente R. Koxfumuenm ckosocenun APPARENT SOLAR DAY ai solar adeviratd, Intervalal de timp scurs tntre dou culminatii euceesive ale Soaralui adevirat. In docorsul unui an, aceste zile nu stnt egale ca durati, din cauza migctsrli neuniforme a Soarelui adevirat pe eclip- tick, precum gi a inclinfrii planului eclipticii fafa, de pianul ecuatorului ceresc, Are durata maxim& Ia 22 decembrie gi durata minim& la 18 septembrie, fatre ele find o diferent& de aproximativ 1 min, Neavind o valoare constantA 2.8.8." nu poate fi folosité ca unitate de misurd a timpului gi a fost fnlocuit in acest scop eu ,,ziua solar medic" Y, "Mean solar day". Fr. Jour solaire vrai Ger. Wakrer Tag Sp. Dia aparente R. Hemunusie com newnie eymau APPARENT SPEED viteri relativd, Referitor la migcarea relativ’ a doud nave, reprezint& viteza ca ‘care s-ar deplasa una dintre acest nave, tn ipo- teza ci cealalt& se considerd stationars. rent course’. Fr! (. "Appa- Vitesse relative Ger. Scheinbare FIG. 7, APPARENT SPEED-VITEZA RELATIVA. Vavites navel Aj Vgrviteca navel B; Vpzvitera rlativas adistonia acatad ta “tnrucgere, Dy drum selale. oi APPORTIONMENT OF VALUATION Geschwindighoit Sp. Velocidad rela Nocumensnan cxopocms APPARENT SUN Soate adevdrat, V. “True sun" APPARENT WIND vint aparent; vint relay, Rerultanta dintre vintul adevarat (ca nofiune meteorologicd) si vintul produs de deplasarea navel. Directia,v.a," fa bord se apreciazh dupa orientarea ‘lamuri, pavilionulai sau a forului, Dizectia pivitera vintuloi iadevirat se determing Ia bordul unel nave fm mary fle grafic, prin construires paralelo- gramulul forfelor, tn care rerultanta este uv.ac", Jar una din componente este vitera navel data tn sens opus, fic cu ajutorul unei diagrame speciale Er. Vent ‘apparent Ger. Gefthlter Wind; "Schein barer Wind Sp. Viento eparente R. Omnocumess- teak cemep: Busnenvnoil eemep: Kaseywutes eemep APPENDAGES pendicl. Denumirea generick a tuturor organelor si disporitivelor care sint montate fm exterforal bordajului operel vii a corpului navel, ca: chila de ruliu, ettma, elices, suport sl man- goudele axclor portelice,talpa etambotlulclzmel et, Ee. Appendices Ger. Anhange Sp. Apindices R. BPaiemynet nodaodnod wacmu APPLE STERN pupi rotundi. Pups de navi apropiat’ ca formé de tipul celei db crucigdtor cu deosebirea of structuta gi bordajel fi asigura 0 formf generali rotund’ gi nu conic8. Sectiunea orizontald a pirfii de deasupra apei se inchide 1-0 curb aproape semicireulara. Are avan- lajele pupei de crucigdtor. V. "Cruiser stern Fr. Arritre ronde Ger. A pfeldech Sp. Popa rotunda R. Koyeaan kopna APPORTIONMENT OF DISCHARGING COSTS repartizarea cheltulelilor de descdrcare, Cota. cu Care trebuie s&.contribuie nava la plata deschreari ‘mirforilor. Dack tn C/P. este previzuté clauza alongside", comandantal esto obligat ca la deaca- caro si predea “mirfurile tm afara copastil,lbsin. ule po cheu, fn mahoane. sau vagoane. Cind marfa ‘$0 descarch ia bara clause! F.0., nava nu are de suportat nil o cheltuiala privind desctrcarea, Cu toate acestea, uncle uzuri de port prevd ca nava— desi operind F.0.—s8 suporte ea uncle cheltuiali, ca: plata vincierilor . ("winchmen") 4 ,comensii" ("hatchmen”), a ghierilor ("guymen" fa gefului de echip& ("foreman"), a supraveghetora (Cisupervisor") si a pontatorilor ("tally clerks"). Fr. Réparltion des frais de décharge Get. Vert. lung. der Loschhosten Sp. Reparticidn de-lee. gastos de dascarga R. Pacnpedesenue pacrodee no pase- pyme APPORTIONMENT OF VALUATION repartitia valorfi asigurdril. Termen de asig. mar. prin care se fnfelege repattitia proportionals a valorii asi- guririi po mai multe feluri de marfuri asigurate lobal. Ropartitia so calculeazt procentual, tn funetie de valoarea reald a ‘misfarilor asigurate Re Omie APPRAISEMENT 36 i valoarea tolalé asiguratt. Fr. Réparition déva- Ination Get. Beowertungoertilung Spr Reparictin 42" valuacién. . “Pocnpedestnae emousoca empaxoeanun APPRAISEMENT expertisd de evaluare. Raport feria al oxpertulai evaluator, eu privire la stabi irea ‘valor onei nave sat) a anor mirfor, com statatt de el In fonctie de stares tehnick a bosalul evaluat de pretl la care acesta poate fi valoifeat Bo plaid la" data evalua Fr Beperice Cor Sending Sp. dpresio Re Oyen APPRAISER (valuer) expert de evaluare. 1. Expert in fee de ‘mat ri. Reprezentant al tnel socetafi de asigurare, expert evaluates avatlor soferte de nave aut de’ mirfurl Fr. Espert des assiewrs Ger. Vere ‘herersespert Sp. Tesador R. Oven APPRENTICE sistent de punte. V. "Deck boy APPRENTICE PILOT elev pilot. Perscant cu pre- ftir teoreicd coreepunrdar, care asst on Pilot calficat in manevrele de pilotare a navelor, in scopnl tnsusist deprinderilor practice ta accasth sctiviate. Dupe on anumit staple de prac veipo" sustine on examen pentre tal We pilot Gallicat Fr. Eltvespilte Ger. Lolsnlerling” Sp. Piloin:| Aprendie de pilot Re Sounanent Jere APPROACH drum de _apropierefatrtzarcfacces. ‘G-~to the port drum do apropiere acces incon port; line of ~ drum de apropiere, drum de acces. Ee. ‘Approchoment; Approche dterrtsage Ger. Anndberong: Anstowereng Sp. Apercamients: Apro- Simacion; Aterizae "Re Cosuacemes Todo; Hocmyn APPROACH, to a se apropis. @ toma easel se apropia do\0 navi; fom on opposite courses & fe ‘apropia pe dromri contrast forthe berth 2 veal la dana/local de stafionare; fo ~ (the) land 2 ateria, a be apropia de const; fo7~fo leeward 2 se apropia (de bordul de) sab ‘ving, V. "Make the land, to Fr. Stapprocker Gor. Sich ndlerm Sp. Acercarse R. Hposodume; TipuGaccamen APPROACH BUOY (approaching buoy; sea buoy) geamandurk de aterisae, Geamanduea decom, Struchiespecaléostaata la datanfa mare de coast, Intr-un ponct de unde Sncepe o past de acces I port. Este dotaté cu aparat de producere a Tuminit ficu instalafiosonors, ambelefancfionind automat, Fr. Boule datterrissage Ger. Annthorwngstoje Sp. Boys de atervizaje R. Modxodnwit 6yit APPROACH CHANNEL pasd de acces. Drom navi- abil dragat printr-un raion mina, care. asigurd intrarea gi ieyiea dints-on port. Informal asupra acestor pese sint menfionate tn documental nate “Nemeds, far orioe modifict sorvenite do la 0 efifio le alta a docomentulus sit. poblicate tn vitele pontra navigatori, Fr. Chena! @approche Passe d'aceds Ger. Anndherungsfahrwasser: Zufahrts- inne Sp. Canal de acceso R. Hodxodnull Gapeamep APPROACHES ‘mmprejurien;drumurfcit (de acces). Regiune din vecindtatea unui port, zon4 fa intrarea pe un. fluvio. sau intro. stsimtoare, privite fai ales din punctal de vedere al cilor de" acces, ‘Acelapt termen esto folosit qi ca titulaturh a tnor harfi engleze incocmite la seara mare, pe care sint reprecontate dealiat lomontele de navigatio co asigurk aterizarea, apropierea i intrarea Intr-on port, pe un flaviu sau trecerea printr-o strimtoare, Fa, Les abords Ger. Anndherungen Sp. Aecesos To Todxodis APPROPRIATED BERTH (allocation berth) dang Texervatd, Dan& tachiriatS cu anul unei companii de navigatie, avind nave cu escals rogulatd in portul respectiv. Fr. Poste réservé Ger. Fester Licgeplate Sp. Emplazamiento reservado R. Sipuvas Saxpenséunsili 20 onpedesennoll roMnawuelt APPROPRIATED GOODS mésfori pentru com- Peasarea lpvurlo. Mrfori distro anemith‘par- Eda conotatate tn plus la terminaren Gescrear navel care sat Predate Ia: Gestnajo' in foc svt lip hi prea. Vago tee . Marckondiee approprdeslajeciées Gere [tlishine Ware nach Lischende Sp. Mereancice fnconadas Re Homuuer py20 APPROPRIATION apropriatiune;individualizare (a ‘ésfurllor), Modalitate de transferare dela vinzhtor la cumpirator a propretafiigi a rscurlor marfu- lor vindute cu clauca CLP, in comerfa fllor ‘apitalste. Transferarea mm trece automat la cure piritor, numai prin simpla ineéreare © marfurilor pe nava, Ca atate, obfinerea conosamentulu, caro fa roguid genera, nseamna gi yi." marforilor Incarcate, nu este suficientd in acet'caz. Asocatile comerciale din vestol Europel au introdus practica Conform cireia dreptui de proprietate amupra mirfue Hor trece la comparator Gach." mcf po navi 8 fost adusl la eanogtinga cumparitorull printi-o fngtinfare. specie, ‘numitd. “appropriation”. In aceasta fngiingare trebuie #8 se arate numele navel pe care s-a ‘out incarcarea, feel marti, cantitatea Incizeath 9i data conosementulni O dath fleuth aceasta instiinfare, proprietatea mArfurilor incSreate po navi, ca si riscurile aferente tree asupra cumpa Fitoralci, Data ingtiofirt corespunde de regula on data emiteri conosamentulul Dac& nu sa facut ‘aceast& instiinfare, ,i.” marfii nu poate fi opus compiratorulut tn Caz de litigin, iar transferut proprietfit mérferilor vindute ‘CLF. va icon Siderat ca clectuat momai im momental tn care se vor preda documentele arktate io acreditival documentar. Reguile "Incoterms" nau recolvat lrecerea dreptulst de proprietate tn caral vine zarilor CLF. gi, deci, intreprinderile de. export trebuie st stabileasck acest Icru clar si precs, fm fnsusi contractul de vincare. In. raporturile dlintre statele socisliste trecerea proprietajit mirfu- 37 silor ga ricusilr aferente, de a vineStor la pri- tutor ve produce tn momeatal slberirit conooe- mentla de elie conandant. "instr Ee Appropriations Application,” Appropiaton Cex. “diproprtion Spe apropiacion Re dua Syanouponanue lipase ‘APPROXIMATE ETA preavizare provizorie. Coma- sheave taegratich feet de nav Sau armator etre peng nckrestorl sau primitor), prin care aunt kts sproximativd a sosrt nave portal de dest- fable ePp este corectati ort do eto ont survin Teac ‘data son. Cx 24 de ore inalnten Soci preavisatea wate conaiderathdafintva (atlas BTA" gaa simply “ETA"). V. "BTA, AASout's Fes Td proioie Ger. Anndhornd BTA Sp BTA aprovimedo R. ETA npubasumensno APRON 1 ctravd fale, PlesA convext fixat’ ihapoia gi de-a lungol etravel unei nave de lemn pink la inasivul prova (v. "Deadwood"), tn scopul oneal rated agri supra! sectre tru prinderea capetelor filelor ordaja Brown, Pr ‘Contestnane Ger. Binnenordersteven Sp. Conira-roda ®. Dassemem 2, prag de eclurd; prag de doc uscat. Percto do constractie.artificialé, la, intrarea intr-o ecluz8 sau Intr-an doc uscat. Tnalyimea pragulul ta raport fu nivelul zero al harji (v. "Chart datum") se Somunied prin c&tfi pilot st avize. Fr. Radier Ger. Dochsohle ‘Sp. Fondo dela dérséna; Fondo del dique seco R. Hopoe waoa 3, cheu—platforma (Amer). Porfiunes de teren dintro nava qi gopron say magazie, folos ‘pentru manipularea mirfurilor. In lipsa goproanelor Zhu a magasillor, pe aceasth portiune de chew se pot stoca marfor!, tn mod provizortu, ping la ambar- area, sau Teexpedierea acastora, V. "Quay" ARABIAN SEA Marea Arabiel, Mare de bordura a Oceanuiut Indian sitesté tntre peninsulele Arabia Si India. Aro.o suprafata de aproximativ 3 688 000 Erato adlacime maxim de $203 m. Temperatura tredie a apelor de la supralafA este do 2526 ite satinitaten variazd Intre 35,8 91 364», Marcelo fu ua caracter diurn neregulat, iar amplitudines Io ajunge ping la 8,1 m. Porturl principale: Aden, Bombay, Karachi gi Colombo. Fr, Mer d'Ara Gor. Avabisches Mar Sp. Mar de Arabia R. Apa- Suitexoe wope ARAFURA SEA Marea Arafura. Mare de bordurd a Oceanutei Pacific, mArginité de coastele nordice ale ‘Rostraliei i coastoleaudice ale insutei Nowa Guinee. Are 0. suprafafa de 1097000. km. Predoming adtncimile pind 1a 200 ma, cu exceptia p&rtii sudice fonds ajung pind la 3680 m. Temperatara medic Ia supratafa mAsil este do 425°C pink la 28°C, iar ‘elintaten ajunge pint Ia 85"ay. Mlareelo au! un Saracter somidiurn moragulat stating indicat do 25-0766 m, Fr. Mor d'Arafura Ger. Alfuren Ste; Havafure See Sp. Mar Arafura Re. Apapypexoe ope ARBITRATION ARBITRATION arbitra). Solufonares wou ltgia devektze poroane, do opectaltate devemnate “de Segal de Maen plsfile ate In tg, aleve din Eke do pitas Inntanot de arbitra caro va rola: Yona ‘inigul,"Arbitrjul ‘peste. avencaractor vettboc ocastonal) mutt 9 arbitra) particaan ‘Bite practict po scard larga" in statole capitalise, Ta ne'S Rominin este onpanisat conform cArtil 2'1V'a din vod, pros lv. (rt, 340971) exo Totote ta relatla ou aria capitalive, gn mod aespyional ia rlaile eu fire socaste, Nuanele STuldlor ali contestapie niseote sau care tar pues nage’ Webule aatate in compromisal pare For afate'th tigi, sub. pedcapal de noliate (Riel "ae mumedt de’ edt pion printrun, act Sitentl, alate persoene capable, Indlfrent de tetatenis, cintitdperoonas’ Hotdsreaasbitajue er taathoc" esto teste ca tly. executor do This trbunal Recursurle Impotriva, otislor Gatsds acegl arate Judecs de tribunalal Suprem, $eitat coc! maltecveats do selufionare a itgilor ovale arbitra ete varbitzajul co earacter per Rrasent” (Gomisia de arbitra) Ge pe lingh Cantera se eomtt tin Bucareydc Comba. de. stot} Shasiim depo fngt Camers de Comex} a URS: BNfoscova, Committee, of” Lioyd's— Londra, Ghamtre Arbitale Meritine — Pare, Comin do lua) intarnafonal-pentro navigeio. maritig din Gayala, Cutten de abita) a Camere de Comert Cehogradas~ Prag se) eno oro 8 ea Seton gir patrioniais eu partened stink Toes ais opernit do comert exterior: tn afacerile Tavine a ene fla od ecstant ca Ueowelee in solajonaren tigilor priving: pest dermal ln desekntesabortaje, lvl gt gt ce nase ia gocral prin incllcasclaszsor con Cfactull de eranapott, Pentru aso asigura sol oasis rapidd'e Heitor pure contestants cad He"Rcord Ea chestunle iMigionse a fio cezalvate Sein Acct acord eto provisat in contracsle Bonatoine aprocpe fara excepto. Spre a oe evita certistle de lol oa petvre i local unde v0 va onal nstanga do arta, tn contract se proved Gams care ‘o a fue asltcarea, Clause do a." Frowdd de segult eh fecare, parti alge” Un Pisin gicdacd cei doi aroitt noe fageleg asopra Situs t'ver sunt en supranchitru (Complre" BPSral decile va il deliniivd gh obligato pentra Arf Dach una dia plrfiou eat de acordcu numizea Pactharbtrlul acess ate nuit do tril Por. soBna nau do eatro autortate competent, Clad Tarun, duph c's cerut de ebtrecoalalta saoy! nubuck bite, au iebutegts al nomeased {Mlocue do 0 de ile parten prt eno indreptae elt omenscd ambi ariel hotartrea Tor sau Eetattes sopesachiruul va f'obligatere penta ambele parti. In R. S, RomAnia arbitrarea litigiilor Dateimonale cu partner strini se fac do Comiia Ge arbtre) do. po agh Camera de Comer} din Srcroyt (iningats te 28 nolembcie 1983) cae, fn contoraitate cu regulamental so defonctionare,ARBITRATION CLAUSE d& hotirtri definitive si executorii, Comisia se sesi- Saft entire faa, Conti no se pot eet ie tener Ae i le pepe em oe de prezidiul Camerei de Comert. Impotriva hot. depose Ge ge mer ipgecte hi iia cn Coat eae nici o cale de atac. In general, comisiile de arbitraj ace dae oe coma eat sur pan cn cna Hk Spee nent ean ead deel eee Conn do Ces i reons ie ormetemy tne a Conventia de la New York din 1958 (ratificata. Sense oe Me, ene 108 Snes gels i Gt oro) sre ac fl Caneel enon are, eigil Soerat mahal de Sree el Bes ile erent seachen of CEC Uae Gate Sue snide AS, Hom wore veel Sat ny mp Ae eas Sol il nti cs Sst ential Bas mnt ek spl Ee eral rie Go sa By toate oer op ae Sas fm ogee neal Seas cos, ede anes ce eee ARDEATION CLAUSE cua eto. Ce wake iment, cna re sence fa ee ie ieee cs aac fees He i mie a Baron, cau al de ae oe tee entices “cnn Si ceisler a ere ee a oe bile eet a ee meee tle ta See me SR sen Samp Soha oo Sahauorchemte area ARDITRATOR wv, Fone ema ps saponin Eom central tte te Be ep i te de eh x ee Soe euch stam, hl eed Go Et Saree Sere ate de amen ef tte rc crt ei, ei ae seal ong lee a eis oy de amie lg ‘mostrd de arbitraj, 38, ARC OF VISIBILITY sector de vcbittate, Sectoral dr gto in interioral chris vie ai mace mio une far So expr in grado ioe pe Mnig celal ie operat fia ze mi fare porneie din pois fetlal copes? wen 4 isla Gor. Ser dor Stoker Sp dove 4 siiiided Cony ecoemenar ARCFORM SHIP nevi cu botda} arcuit.'Tip de navi de consirusfio recenth, caracterizath pra forma ‘arcutl a bordajuhul de la chil pind Ia Unia until. In acest mod lajimea.sechunilor ‘ransversale pint i nivelolgurnelscade, se mnreste sunghiol de gurnd gi se micgoreasd volumul imers 31 navel corespuaritor line! de apd la gurn, 1m schimb, ereste fimea nave ta zona de deasupra gure, nice linia de plutre a navel goale gi linia de plutire la maxima tnekreatura. Datorita formed archite a gum, rezistenfa Ia Snaintare scade gi Fandamentul propulsiy cregte, ava. pistrindgi calitajile: nautice. Fr. Navire 2 couples. argue Ger. “Arcformschif Sp. Bugue de quadernas argue as R. Cydno apesmol xovempynia 6 Treygtcrome eu sn oy sony yea ao nny ik ear aerere Sieve grisea tie Gir untea dubilal fond. ¢, Unperfmalaieetoard deck = pune Spee Lorene ce Smoker ee ot ARCH FRAMING TYPE (arch type) osaturd trans- versalé sistem bolif. Sistem constructiv specific unor nave de trassport cu autorujare (v. Self trimmer"), in care, de la nivelul puntii superioare, satura transversais are forma boltitd. tn acest mod gurile de magezii sint Indltate pink fa nivelul Punfii de comandt, iar sectivnile orizontale ale magazillor de mirfuri scad treptat ptin boltire. Sistemul asiguri reducerea suprafetei de rujere © mirfurilor in vrac 0 dati cu incircarea. Fr. Con- struction en arc Ger. Gewblbs Bauart; Spantsystem deb Selbstirimmern Sp. Construccion de cuadernaje arqueado R. Apovnse (ceoduamsie) wnaneoyms ARCTIC CIRCLE cercul arctic; cercul polar de nord, Cere conventional pe globul terestra, paralel. cu ecuatorul, ce corespunde latitudinil nordice,’ de 66°33" si care marginegte spre sad zona arctich — RT 39 tana din cele cinci zone climatice distincte ale Pimtntului, Fr, Cercle polaire arctique Ger. Nord cher’ Polarkreis Sp. Cireulo drtico R. Cesepusit oanpuall-xpy2 { ARCTIC OCEAN Oceanul Arctic, Parte distinct a oceanului planetar situatA tntre coastele nordice ale Eurasiei gi Americii de Nord. Are o suprafata de aproximativ 13000000 km#. Comunick cu ‘Oceanul Pacific prin strimtoarea Bering, lata de 85 km, si ca Oceanul Atlantic printr-o deschidere malt mailarg4,cuprins4 intre GroenlandagiPeainsala ‘Scandinavia. ,0.A.” are adincimi medii de 1 200m; adincimea maximk misuratl este de 5 540 m. Une- ori este considerat un golf foarte intins al Oceanului Atlantic. Nu prezinta o importanf& prea mare in Sistemul navigafiel mondiale, fllnd acoperit cor plet de ghefuri in cea mai mare parte a anului. Fr, Oclan Arctique Ger. Nordliches Eismeer Sp. Océano Artico R. Cesepneii aedoeunruit oxean ARCTIC SEA SMOKE picli arcticd ; cea arctict. Ceagé de evaporatie care se formeaza n regiunile aretice, datoritd trecerii maselor de aer rece peste suprafetele de api nelnghefate, cu temperaturd comparativ mai ridicats. Fr. Fumée de mer arc- fique Ger. Arklischer Seerauch Sp. Niebla hw meante; Mar humeante R. Apgmucveckull mysan ARDENCY ardenfi, Caracteristica unel nave tn mary de a veni cu prova in vint. Pentra menfinerea drumului comandat se guverneaz cu un unghi de ‘rma permanent sub vint, a clrui valoare se rogleazi practic In functie de gradul de arden. In special In unele nave eu vele aceasta caracteristic& este foarte accentuat&: Fr. Ardence Ger. Luugierighsit Sp. Ardor R. Pucrausocms ARDENT (griping) ardent, Termen ce caracteri- zeazi tondinja unel nave de a veni cu prova in vint, datorith faptului c& centrul velic se aflé tnapoia contralui de greutate al navel. Guvernarea tunel astfel de nave se face cu un unghi de ofrmi menfinut permanent In bordal de sub vint. V. "Ar- dency", “Gripe, to", "Weatherly", Fr. Ardent Ger. Lungiorig Sp. Ardiente R. Pucrauenit ARM CLEAT (horn cleat) tachet simplu. Pics’ ‘metalic cu un singur brat la care se volteazi un curent. V. “Cleat”. Fr. Taguet @ une oreille Ger. Hornerhampe Sp. Cornamusa de un brazo R. Od- nopozan ymxa ARMED MERCHANT CRUISER ‘crucigitor auzi- ilar. Nava do transport preluatl din flota comercial ta timp de rizboi de forjele maritime militar armaté cu personal gi mijloace de luptt corespan- zitoare misiuaii si utilizatt tn serviciul activ al flotei militare, inclusiv tn actiuni de lupti. Fr. Croisewr ausiliaire Ger. Hilfshrenser Sp. Crucero auxiliar R. Benowozamesonl xpelicep ARRET DE PRINCE ARMED MERCHANTMAN navi de comer} armatd. V, "Private armed vessel” ARMING (~ of 2 lead) seu de sondi. Caniitatea de seu care umple cavitatea de la capital inferior al greutatit sondel, de care se lipese, particule ale tolului fondutui Ia ‘sondaje, permifind aducerea lor Ja suprafati tn vederea caracterizirii naturit fandulul, Fr. Garniture de plomd de sonde Ger. Lotepeise Sp. Sebo de sonda R. Caso na Kone epy3a koma ARREST OF VESSEL sechestrarea navel. Misurk ‘sigoratorie stabilitA prin hotirirea unei instante, onstind tn ‘refinerea navel pind la recclvarca ‘woul ‘tigin ‘referitor la obligatia de plata a ‘enor sume de bani de cltre armatori. ,S.n." poate BH instituitd tn urma wnel actiuni judecttoresti introdust de reclamant pentra revendicarea drep- tuarilor sale, rerultate dia tnctlcarea contractalui de saviors, de salvar infolare, tmpramut of. entra solutionarea litigilor cauzate de al S3Pavart comaam: Teper foritan ete De ‘asemenea, autoritatile vamale pot aplica sechestra Peonava de comert pentru incdlearealegior vamale. Nava peate fi scoast de sub sechestru_ fle prin plata sumel reclamate, fie prin depunerea une garantil. Neeliberarea’ navel de sub. sechestru oate duce la vinzarea acestela conform procedu~ Tilor legale gi tn baza unei sontinte judecatoresti. Conventia de Ia Broxelles din 10 aprilie 1926 ca privire la imunitatea navelor statulul (denunfat& de Romania la 12 august 1959) prevede e& au se poate aplica sechestru supra havelor militare, jahturilor apartinind statelor, navelor de_supr veghere, navelor-spital, navelor auxiliare sau de aprovisionare fl asupra alter nave aparfinind unui Hat sau folosite de un stat in scopurl necomerciale. ‘Aceste nave nu pot fl obiect de sechestrare, de oprire sau de detentiune, PArtile lozate au insb éreptul de a {introduce actiuaile lor tnaintea tribunalelor com- petente ale statului proprietar de navh sau care ‘ava, fri ‘ca acest stat oh so. post provala de limunitatea se. V. "Government abip", Seizure", "Blockade". Fr. Saisie du navire? Arrit de navire Ger, Arvest eines Schiffes; Beschlag- nakme Sp. Secussivo del bugue R. Sadepocanue ey0na; naxooeenue apecma na cydwo ARRET DE PRINCE (arrest of rulers) oprirea navel ‘in ordinul unui stat, Oprirea nu Inseam’ depore- dare ci interzicerea de a naviga, nava rimintnd tn ‘armatorulul. Practic se manifesté prin ordinul dat de un guvern, in virtutea suveranitagd statului, prin care interzice unei nave de comer neutre sat beligerante s& iast din portal de escal. Oprirea_navei poate avea ca scop: a) exercitarea Greptulut de embargo, guvernul sechestrind o navi fie ca misurk de precautie, spre a tmpiedica divul- garea anumitor fapte, fie ca mAsuri de represalii internationale, fie spre a exercita o presitne asupra unui alt stat, din consideratii comerciale; b) exer-ARRIVAL citarea dreptului do angarie, ctnd guvernu! oblig’, © navi noutr& s8-si tntrerupd voiajul spre a efectua tun serviciu public urgent (Iaundafil, calamitagt ete.) ; c) exercitarea dreptului de captaré (nearmats de prizd) V. "Capture". Pentru pagubelo cauzat Prin aceste mAsuri navelor neutre, statul care le opreste poate fi fcut rispunzator. In ceca co Ptiveste navele inamice, acestea pot fi chiar cap- turate, fri drept de ‘despigubire. Aceste acto stint considerate cazuri fortuite si exonereazi po armator de raspunderi pentru daune cauzate aavlositorilor, afara de cazul ctnd armatorul a fncircat cu gtiinfa marfuri de contrabanda, ori 4 forjat blocada. V. "Blockade", "Embargo". Bs, Arrét de Prince; Arrét de puissance Ger. Ver ‘figung von hoher Hand Sp. Secusstro de principe Re Sanpeipenue noxunyms mecmo cmonnsu (co cmoponsi ‘eysepenotl eaacmu) ARRIVAL ‘Sosire, <~ condition starea (navel, mirfurilor) la sosire; arrivals nave sosite tn port (ca namar); port of ~v port de sosire. V. "Arrived vessel Fr. Arrivée Ger. Ankunft Sp, Llagada R. Hpubumue ARRIVED VESSEL (arrived ship) navi sostt. In sensu! exeoutarii unui contract de naviosie, pentru ce nava sh fio considerst’ ca scout? ffebuio 4 tndeplineascd urmitoarele _condifi: a) 68 fe sositd tn termenal ardtat tn C/P.; b) sh fie acostatd sas stafioaata la local indicat ta CP. c) sh i se fi scordat libera.practicasanitara 4) 84 fi depus notiicarea de sosire gl operare ("ao- flee of readiness"), fn cazul cind ava nu poate {intra tn port din cauza aglomerari acentuia, “not col poate fi transis prin radio, atisffcindwse asttel obligatia notifcéri. ack” nava vine st descarce, iar in C/P. nu se provede obligatia depu- Aeril notificeil de sosiro sau este vorba de o neva de linie, notiticarea, na mat coastituie 0 abligatic, 4 din acest punct de vedere nava este considerstd ost" Stalile Incep a4 fie coatate de la ora la Care nava este considerati .nava sosita”. Tn scopul evitirl abuzurilor ce se pot exea in astfol de impre- RYT, se recomandl ca tn C/P. of se insereze clauca {Time to count, berth of no berth (staille se con. teanl fie ch nava cate sau mu fa dana). Cind prin CIP. sa stabilit ch nave fie sos” Inteun anumit port sau los (rad), stall vor incepe st ‘carga din momenta! clad nava a ajens in ace port sau lo, gata do operat, chiar dac& ea. nti_va, putea opera aici sl deci nu se afl in local unde cer nas Ylositori. Fr. Navire arrivé Ger. Angekommenschiff Sp. Bugue arrioado R. Tpubwewee cyono ARTICLES OF AGREEMENT (articles; shipping articles; ship's articles) contract de angajere] ftnrolare; rol de echipaj. Actol scris intervonit fntre comandant sau armator gi fiecare membru din echipaj, prin care se stabilesc condiille de angajare fanctia, indatorrile de serviciu, drepturile de sale- ia, brand gi tntrefinere la bord, durata angajaci, 4 clauze privind desfacorea contractului (a 0 data stipalaté tn contract, Ia terminarea ual saumit Voiaj, la orice data prin consimtimtatul amilor PUL, ta caz de avariere grava sau pierdere a navel, 4a cas de pierdero a cepacitati dr munch mari, aralal ete). Contractul se facheie In presenta nel autoritii (elpitinie aan alt serviciu organieat), 1a baza contractului, marinarii angajaty Inactia fa rolul de echipaj al navel [v. “Muster roll), Cind angajarea se face fir un contract 5, scris, Inserierea in rolul do echipaj constituie provumtia logald a existenfei contractalui, De accea, rolul de schipaj seconfonds uneorica nojiane cu contractul de tnrolare. In Romania condttile de ambarcare sint cele prevarute in contractal de munch tachelat conform codulai muncll ir Indstortile de sorvicts sint cuprinse. tn rogulamentele gi instructiunile asupra serviciolui la bordal navelor maritime. gi fluviale, Fr. Réle d'équipage Gee. Mustrrolle Sp. Rol de la tripulacién R. Cydosan poar; Mozosop @ maume na cydno ARTIFICIAL HARBOUR port artificial. Port situat eo coast deschist, amenajat ou diguri care adipostese bazinele ‘Impotriva vinturilor ia valurilor marii. Fr. Port artificiel Ger. Ktinstlicher Hoafen Sp. Puerto artificial R. Hexycemeennsii nopm AS AGENTS ONLY numai in calitate de agent ‘Expresic folosité tn angajamentels fdcute de agenti fie ta numele armatorilor, fie al naviositonion, prin care trebule sd indice clar pe cine obligh ertoual, Semnind un contract sau orice alt doce ent, agentul creeard urmatoarele raporturi jurl dice:' a) obliga persoana pentrn ‘care activeast ») obligh o parte contractanti pe care o va indica ulterior; ©) fu se obligh persoaal; d) ee obligh co io parte contractanta, ta primes tre cesar, agene fal semneacd “as agents only" (aumai ta caltate de agenti). fn asemenea imprejurir, 20 tatimpll des ca ta armator, care ar actiona In jadecatd pe aavlositori pentra plata navlulu, a coatrastalilion, @ contrastalillor extraordinare, naviu mort. sul Pentru alto pretenfi ta legaturd ca inclcaree C[P., Hi fle pus tn situafia de a nugi putea aptra dreptu. rile, deoarece contractul a fort somaat cu men fiuea “as agents only", Pentru evitarea acestor Inconveaiente, se recomanda ca orf de elte orf un contract este semnat cu formula. "as agoats only” 4 se feck o redactare mai completa a formuli arttinda-te pe cine anume obliga gi impaternicires Pe care o aro de a angaja, O formulare convenabill este: "For and on behalf of Charterers ae per authority, a8 agents only" (pentra gi in mumele navlostorilr, conform {mputersicici, numai ca agent). Yn aceasta ipoteed a0 gtis ch Mopunderea entra executarea contractalul, apa cum a fost femaat de agen{i, revine navlostorulu, al c&rut nome a fost inscis tn contract, Armatoral trebuio 8 Insiste ca, tn toate cazurile, sf fe preeis informat asupre identificarii naviositorulal, toninte de tnche- ROR te | I \ jerea definitiva a contractului. V, "Broker" ‘Charter bound agent”, "Consignee", "Consignor Es, En qualité Pagents Ger. Nur als Agenten Sp. Solamente a guisa de agente R. Toasxo 6 kavecmee azeuma AS CUSTOMARY conform uzului. V, "Customary" AS FAST AS THE SHIP CAN RECEIVE OR DELIVER cu celeritatea cu care nava poate primi sau preda, Clauzi de conosament folosita cu doo- sebire in ‘transporturile do linie", prin care 3° stabileyte cf stalile navel se’ detormaind in functie de viteza cu care nava poate prim! sau preda maria, Tendinfa gonerald este ca interpretarea acestel clauze s& 0 fack tn age fel inclt "as fast as” sh Insemne cu celeritatea cu care este posibil avindu-se in vedere uzul de port gi utilajele dispo- nibile, precum gi orice alte Improjuriri existente Jn port, tn momental tnc&reteii, respectiv al descar- ‘sli. Uneori, clauza este completaté cu, cuvintele "as customaty" (conform zului) sau "with cus. tomary despatch” (cu celeritatea obigauita). In acest cuz. apliearen. aaalut de port face. clause ‘ea totul echivoca, deoarece mu ‘pune tn sarcina navlositorului nic! o obligafie peste ceca co este _tezonabil” si, deci, el nu este obligate opereze dacd ste Impiedieat de anumite obstacole, desi acestea nia ar opri nava sf luereze. In U.R-S.S. gi Finlanda, se interpreteazd in sensul c& mazfuriie vor fi incdr- cate gi descircate cu infeala cu care nava le poate primi sau preda, la sau de la palanoul navel, firk Intrerapere, iva i noaptes, férl a 20 duminicile sau sirbStorile, iar proprictarul ‘marfu- rilor, respectiv navlositorul va. fi réspunzdtor fa{4' de cariug pentru tatirzirile cauzate prin nerespectarea acestel clauze. Atit In porturile sovietice, cit gi tn cole finlandeze staiile pot fi Acterminate ex exactitate, si deci se pot respecta repturile cArdugului de a incasa_contrastalit cind se lucreazd tn cadral clauzei "asfast as..."Fr. Aussi rapidement que lenavire peut recevoir ou ditiorer Ger. ‘So schnell das Schiff laden oder lOschen Rann Sp. A Ya maxima velocidad de carga y descarga del buague AS NEAR AS... atft de aproape cit... 5 elf poate de aproape de... Clanz8 de C[P. gi conosamont tn virtutea cfreia nave va merge tn portal de tncdr- care sou descArcare, ,sau atlt do aproapo de acest ert, cit se poate’ ajange tn sigurania. sl acolo EX'ncarceanu'ed descace, tind tereu a fare de plutire” (Yao near thereunto as she may. safely Get and there load or deliver always afloat") Sensul acest! clause este sh precizese cd dact 6 avi nu poate ajunge ia loctl do tncarcare sau descireare din cauza unui obstacol fate sau de altd-naturd, chiar dac& mu este absolut permanent, ‘ea: ape scSzate, ghefuri, precum gi din erico alte cauze care mu {ar permite intrarca in port, sf so considere ci armatorul ,a efectuat voiajal con- tractat” dact a ajuns cit mai aproape posbil de Aestinatie, navigind Sn sigurana gi fiind permanent AS PRESENTED In stare de plutire. Dac intrarea in port sau dru- ‘mul spre portul de destinafie sint numai temporar Impiedicato sau barate, ‘comandantul nu are libertatea s& descarce marfa in cel mai apropiat port sigur. In asemenea cazuri, nava trebuie sf a9 tepte pin cind portul devine jarisi accesibil In orice caz, plecarea in alt port de descarcare trebuie preavizat& navlositorilor si destinatarilor. In ipoteza tn care comandantul, penta a evita Inttrzierea navei sale, descarch marfa in glepuri, nava trebuie s& suporte costul acestei operatii, dact tn C/P. sau conosamente nu este inserats. © clauz& care 8% prevada contrariul. V, "Always afloat". Fr. Aussi pris que... Get. So nah wie Sp. Tan cerca como AS PRESENTED aja. cum este preentat. Uncost i C[P. a0 provede clause: “Malice to sign Bil of Lading as presented sau "as requested" comans ancal va soma cononamentsls ye cum { bopee. finth wa cam 1 oo cere. Prosenfescestal fase in OF. insoamat’o rispundere tal mare peatre Ermator, deoarece ca Implct obligate’ Soman: Ganeual de's sina ta cchossment Cae af weten St'nu corespunda tn total clauelor gf sxcontlor ain CIP. cn prvire laa) Pref naviuat’ cone, famental poste proveden fn nuvle: al mie doce fel'din CJD. 9 doct navil ce urmeact ft tcasat Jn doatindto a fi mat mie det eel cuveat arta: {ocular de engulcind aviestoal eos pos. forul conoasmentulu In scopal evtaed cota fie, clavea "as presented” trovule sh alba formas Tnrea "as preseatod (as requoated) by the Char. tee wilowt. prude wo tie GIP” fem at tate (erule) do navlogte, 4 projediieres Eontrastulal de nevlosrl, fa baca ect! clause Comandantul aro repli a, vomatad conenss ‘mental pentru tn navla ial mien sb preinda Soe piatiin numorar i seuaten csacoadental, Gilcrenfa-dintre navial ardiat tn conosament i eel din C/P., deoarece dack va fi pus tn situahia de arg exercita droptal de rente repre abst eats plata naviulol acesta mu so poste lettal foot pentru suma ardtath tn conesamedt 0) “Nepos trvinencausdlor din conoeasent eu eels c'C)e Comandaatel nu va soma, conosamentel "as pres tented without prajudice to the CP" ect duck Gjp.'a fort tncorporat tn conosament ("acer met fe ew i ea a sacs Exton clause doncgifenta (ogligence caste"), G) altho "po. punto"? Cau °"Ss prevented? tt "Indroptapyte [pe comandant. of seanero "on Conorameat al cArai confinat nu. relectd area feald a stivaint mice "Asie, dach’ maria se {Retreat pe punts, au va comma cones meatal in fare ea ince fhchreaten in hambar's far fort avariate sai pel"; comandantal conte © trejellt Gad, fn base clause "as prewntsd% seme Seata tn conosament “clean, dey matte tacked fu ambalsjal cl precial defecfua sot nw corer: unde ca numar do colete, canttats, grostats of, 8) Data conosamontalal”; de ale ill multe orASHORE clauza "as presented” este introdust cu scopul ea navlositorul, respectiv tnehrcAtorul & obfind un conosament a c&rui dat& si fic aceca ceruth de el, fndiferent de data Ja care s-a ncircat maria, Er. Tel quit sera prisenté Ger. Wie presentier Sp. Ast como le es presentado 1. Tax kak 6ydem npedemassenno ASHORE pe uscat; Ia, uscat; pe mal; 1a mal (ta ‘opositie ct expresia "at sea” —pe mare). © 10 go ~a debarea, a log pe uscat sau ta rag (Ceferitor {a echipajul unel nave); to be driven wa deriva spre coast; 10 run ~a eyua, a se Pune pe uscat; the vessel is ah... nava este eyuald Ia...; the ‘mation is ~ comandantal navel este la uscat; Griicles washed ~ obiecte aduse de valiri la firm (. "Jettison", * Jetsam”). Fr. A terre; A la chie Ger. “Am Land; Am Ufer Sp. En seco; Sobre la costa R Ha bepeay; Ha Gepe2: Ha epynme ASSIGN, to a transfera; a ceda (culva, anumite dzepturt‘asupra unui conosament etc.) ; « cesiona; flea; a stabil. fo~a freeboard a determina ‘ordul ber (al navei). Fr. Asigney, Céder; Trans- forer: Transmelire Ger.” Angoisen: Bestimmen: Fasifessan Sp. Asignar; SeRalar: Adscribir: Con signar; Ceder R. Hasnavame; Yemynamo; Tpuceai- am; Hepedaeams ASSIGN (assignee) consignatar maritim ; mandata ‘eslonar; reprezentant. Termen de conosament, obignuit in expresia “order or assigns'(la ordin sau consignatarilor), prin care tnekredtoral dispune ca ‘mirfurle representate prin conosament si fe pre- Gate persoanel in favoarea c&rela sa andosat acest Gocument sau persoanelor ("assigns") indi- gate de posesoral ‘legitim al conosamentulal, Yo comertul maritim ,c-m." apare ca un repreza tant al posesorulai legitim al conosementulul sau chiar all inedrestorulys. In practica comerciala se cbignulegte ca, spre a se asigura o mai rapida pre- daro a mirfuriior, acestea sf fie preluate de la nava, im numele primiorilor, de,un mandatar (consig- natar) comin al acestora, Cum." procedearh. Ia Inarea tn primire a mirfurilor do la avd, le depo- tear’, platoste navial gi eventual chelfuclile. de descarcare gi efectueaz% predarea lor definstorilor legali ai conosamentelor sau ai conosamentelor factionate (v. "Delivery orders"). Fr. Consigna- faire de 1a cargaison; Mandataive; Représontant; Gessionaire Ger. Cessionar Sp. Mandatario; Repre. sentante; Cesionario R. Yrosnomovennil; zen ASSIGNING AUTHORITY organ de clasificare a wvelor. Expert sau comisie de experfi speciali- zafi {a clasificarea navelor gi fn calcularea ,bordului Mber", avind calftatea 68 elibereze — prin interme- diul autoritAtii sau societatii pe care o reprezinta — certificate de clasificare yi de franc-bord. Expertii pot fi oficial, afectati pe Iinga autorittile portuare sau ai societitilor de clasificare, avind un caracter cvesioficial. V. “Classification society", Fr. Autorité 2 assignante Ger. Ubertragungsvolimacht Sp. Auloridad transferante R. Kaaccugucayucinnit opean ASSIGNMENT (assignation). 1. cesiune; transfer (de drepturi, de bunuri). Act juridic prin care creditorul transmite unei persoane, contra uneisume de bani sau contra unui interes oarecare, dreptuirile pe care le aro asupra debitorului su. De exemplu, armatorul cesioneazi agentulu: navei dreptul de'a incasa navial spre a pliti cheltuielile de port ale navel. Fr. Cession; Allocation; Assignation Ger. Abtrelung Sp. Cosion; Asignacién R. Tepeyemynca 2, afectare (de fonduri pentru plati) ; desem- nare; stabilire ; fixare (a unei date, pozifii sau a stirii tehnice @ navei). ASSIGNMENT CLAUSE clauza cesiunii, Clauzi de asig. mar. In virtutea cireia asiguratul poate transfera interesul asigurat ta favoarea unei alte persoane. So efectuea2% prin andosarea si predarea Poligei tn mlinile noulut beneticiar. Fr. Clause de cession Ger. Abiretunghlausel Sp. Cidusula de asig- nacién R. Vesoaue 0 nepeycmynxe ASSIGNMENT OF CLASSIFICATION clasiticare (@ navel). V. "Classitication” ASSIGNMENT. OF FREEBOARD stabilirea bor- ulul liber. Determinarea tndlfimii bordului liber al unei nave, tn vederea eliberdrii certificatului de franc-bord gi a trasirii mircii de bord liber. Ope- ratia se efectueaza de citre experfii institutitlor de control $i siguranta navigafiei sau ai unei societifi do clasificare autorizatA tn acest «sens, ‘dupa prevederile Conventiei internationale pentra, liniile de tncarcare (lulie 1980 si Conventia de Ya Londra din aprilie 1966). Inifial se acorda, navel in cauz4 ,bordul liber minim de baz4', fn functie de datele constructive extrase din planurile de formi gi de dimensionarea elementelor de rezisten{a. Acest bord liber initial se stabileyte ic in funofie de lungimen navei, element de bark ia calculul bordului liber. Ulterior bordul liber minim, bazat pe elemente normative. se corecteaz& In funcfie de elementale roale ale navel enue, Hnnda-se oearna de fla more structurilor ‘ungimea, léfimea si tnilfimea lor glelicienta mijloacelor de tnchidere de care dispun). La navele fri suprastractori bordul liber cregte. Bordul liber stabilit trebuie: s& asigure navel o rezervi de flotabilitate corespunzitoare normel si nu permits Incarcarea nave: peste limita permis de rezistenfa sa constructivA; si menfin& punt navel la un nivel suficient deasupra apei, aga tncit 8k fie posibild deplasarea echipajului ‘pe punte pe orice vreme. La navele pstroliere bordul liber finim de baz este mai mic dectt la navele obis- nuite, V. "Freeboard". Fr. Ditermination du frave- bord Ger, Preibordfecilegung; Freibordbestimmung Sp. Delerminacién’ del francobordo R. Yemanosae- ‘nue nadeoduozo Gopma ASSIGNMENT OF FREIGHT cesionarea naviului: cedarea navlulul, Expresie prin care se infelege ' i 43 transferarea legali a dreptului de fncasare a navia- Jot, efeetuatd de armator tn favoarea unei. tert (agent, furnizor, banca sau creditor in general. Dack ulterior acestel cesionari, armatoral intra totugi in posesia maviulol,partea leeath. poate tirmiri pe armator, puntnd chiar sechestru pe nav’. Fr Affectationjaliocation du fret Ger. Oberiragung von Fracht Sp. Asignacion de flete R. Tepeyomynna Gpaxma ASSIST, to (salvo, to) a asisin; a da afutora salva (@ navi), V. "Assistance", "Salvage" ASSISTANCE ajutor; asistenga ; asistenfd de salvare. Orice servicin acordat de o navi unel alte nave maritime sau fluviale aflat& tn pericol, in orice ape, Turidic, ,a."" are acelagi sens ca gi salvarea, cind ee eferd ia’ ajutorul dat unei nave aflate tn pericol ‘sau unei epave, Se considerd ,," ou drept de remu- neratie de saivare urmAtoarele cazuri: sfétuirea ‘comandantului cu privire la drumul printr-un loc primeldios tn imprejurarea tn care Comandantul se afld tro totall nesiguransi.asupra pozitici tele; furnisarea tn mare's unel ancovs att ural anf de ancora, wnel nave care a fost forjath de fortund si le abandoneze pe ale sale; transportarea Ia uscat a cererii de ajutor a unei nave aflate in primejdie: simpla stationare ling o navi tn pri- mnejdie, Gack ateastd stafionare fi este utilf; acor- darea de ajutor navel remorcate, do e&tre nava sau remorcherol care o remorcheazi, dact tn timpul romorc&rii timpul ge fnrdut&gegte gi nava remorcat’ ‘este in peticol; furnizarea de combustibil sex pro- viii unei nave aflate in mare, gi care {Arh acest ajutor mu ar mai putea continua calétoria; remor- carea tn portal de adipost a unei nave aflate in mare, flxi posibilititi de guveruare; ajutorul dat Ja stingerea incendiului de pe o nava sau ajutorul dat la astuparea unei géuri de api; dezesuarea unei nave; orice ajutor dat unel nave aflate tm primejdie, care @ condus la un rezultat util, Enumerarea este ‘exemplificativa, nu limitativa, Se disting urmatoarele feluri de ,a.":.a) asistent& obligatorie, pentru sal- varea de'vieti vmane sau a navelor intrate in coliziume (v. "Collision"); b) asistenf& facultativg, pentra navele care nu au intrat tn coliziune sa pentru salvarea de bunuri de orice natark, A.’ acordati unei nave sau caricului ei, ori altor bumuri aflate tn pericol pe mare, d& salvatorului Greptul de remuneratic de salvate, care se fixeaz prin arbitraj, tribunal sau buak tnfelegere. Salvarea de persoane nu di drept la nici o remuneratie, Remuneratia de salvare se fixeard in functie d 4) rezultatul util al ,a."" si promptitudinea cu care ‘Sa rispons cererti de ajutor; b) natura gi gradul, peticoluloi tn care s-au aflat nave, obiectele, Carical gi perecanele clrora li s-2 acordat ajutorul, precum i gradul de pericol in care s-au aflat navele salvatoare i salvatorii; ¢) valoarea bunurilor salvate gi valoarea navelor gi a utilajelor folosite {in salvare; d) cheltuielile nete efectuate de salvatori fn acofdarea asistentel; e) durata operafillor de ASTERN salvare. Cuantumul remuneratiei de salvare nu poate depisi tn nici un caz valoarea bunurilor salvate. In Romania institutia asistonfei gi salvarii este roglementata de decretele nr. 40 si 41 din 1950, Pe plan international, asistenfa sau salvarea este Bavernath de Conventia international& pentra uniformizarea regulilor privind asistenfa si salvarea pe mare, semnath In Bruxelits la 23 septembrie 1910, la care a aderat gi Romania Ja 17 ianuarie 1913 gi de Conventia internationala pentru uniti area regulilor privind asistenja si salvarea avioa- nelor sau de cAtre avioane, semnata la Broxelles la 28 septembrie 1998. <-with thew of tugs cu ajutorul remorcherelor; immediate ~ajutor urgent. V. "Floatsam', "Derelict", "Salvage". Fr. Assis: tance; Secours Ger. Hilfe; Hilfeleistung; Beistand Sp. Socorro; Ausilio; Ayuda R. Oxasanwe nowow ASSISTANT ENGINEER (watch engineer). mecenic de cart, Mecanic brevetat, care tndeplineste functia do gel de cart 1a magini. Fr. Mécanicion de quart Ggr. Wachingenieur: Ingeniewrassistent Sp. Magui- nista de guardia R. Baxmenti sexanun ASSORTED CARGO marfé gortatd. Marl& aranjath {pe partizi gi conosamente, In general, inctrcarea i stivairea mirfurilor pe nav’ se fac in ordines Conosamentelor sia partizilor (loturilor) ardtate Sn aceste documents, astfel tneft—la descarcare predarea si se poaid efectua direct fiecdrui_ pri itor in parte, flrd e8 se fack manipulatii suplimen- tare. Inckrcarea amestecat’ a mfrfurilor cuprinse fn conosamente diferite atrage Tispunderea navei pentru cheltuielile de resortare i pentra timpul fu care nava este fntlrziata prin efectuarea acestel operatii. Fr. Cargaison variée; Marchandises di- verses Ger. Sitcheut Sp. Cargamento surtido R, Copmupoeainesit 20y3 ASSURANCE asigurare. V. "Insurance'* ASSURED asigurat. V. "Insured ASSURER asiguritor. V. “Insurer A-STAY (long stay) la pic lung. Despre pozitia. anfului ancorei pe timpul viririi, cind este tntins fnainte, aproape paralel cu directia straiulu, ficind deci un unghi ascutit cu suprafata apel, Dela aceasti. orifie, continuind virarea se ajunge in poritia nla pic". V. "Apeak" Fr. A long pic Ger. Stagweise Sp. A pigue largo RB npodosacenuil wmeza ASTERN 1. inapoi! (comandi 12 masini). & ~ running mary Snapoi; dead slow~ ! foarte incet inapoil full (speed) ~! toath vitera tnapoils halj~w.t jomftate inapoil; right~ / éreapta tnapoily slow~ / tneet tnapoil; 10 drop ~a imine inapoi (fat de alti nava); fo go-~a merge inapoi; fo bev of the reckoning a fi in urma fafh de eatim& (faf& de punctul estimat) Fr. En arridre! Ger. Zurich; Rackwarls Sp. ;Hacia popa! Atrés !R. Ha3ad!ASTRONOMICAL DAY 2, Ia pupa; tn pupa. Expresie prin care se arath 4 o navi sau un obiect se afl& tn pupa altel nave sau inapoia altul object. Fr. Sur Tarridre Gor, Achteraus; Hinteraus Sp.'A popa; Por la popa R Hosadu; 3a Kopnok ASTRONOMICAL DAY ai astronomicd. Interval de timp cuprins intre douk culminatii superioare succesive ale Soarelui. V. “Civil day". Fr. Jour astronomique Ger. Astronomischer Tag Sp.” Dia astrondmico R. Aemponomuveckue eymnie ASTRONOMICAL DECLINATION dectinafia as- trului. V. “Declination” ASTRONOMICAL FIX punct astronomie, Punctul navel determinat pe mare cu observafii Ia agtri gi caro so afl la intersectia a 2—3 drepte de Snalfime. V. “Astronomical position line". Pr. Point, astronomique Ger. Astronomischer Standort Sp. Punto astrondmico R. Aempononuveckoe seco ASTRONOMICAL NAVIGATION navigatie astro- nomick. V. "Celestial navigation” ASTRONOMICAL POSITION LINE dreapts ae filme, Loc geometsic al. pociflor posite ale tunel nave, pe mato, intrun moment dat- Se uth liseasd In cazul determindrii punctulut adevarae al navei cu fealtim! In agtrt Kove tangonta geome: fried la cereal de intllime (v. "Cite of equal altitude") tn punctul determinativ (v. "Point ") $i lnlocuieste, tn rezolvarea pe harts a. problemei, ® porfiune de are din acest cere. nlocuiron,areula eu o dreapta nu dauneasd previie, deoarece raza cercalui de tndifime este foarte mare {0 600° 4000 Mm)’ si arcul tolocuit eote foarte mis, de 0 parte si dovaita a punctului de tangen{a.” Toate Glementele de trasaroale di" pehartd se determin dln observafii la. astral reapectiv st pria calcul Lind Sndlfimi simultane la 29 apt gi trasind pe harta de navigatic dreptele de hitifime cores: Punzitoare, rezultate din calcul, so objine la inter Sectia lor punctul adevarat al navel Zi navel se poate determina ou 23 Inalfimi succes la Soare, luate la intervale do timp’ convensbil (iiaimuta 2 ore) una de alta, prin transportal gi Intersectarea dreptclor de Indilime obfinute, dupe regull stabilite, Metoda dreptelor de. tealfine permite si se determine simultan. laeitudinen longitudinea adevarata. a punctaloi navel. In prac: tica navigatei so folosgts aderea o singurl fd {in anumite condiji, pentru: determinarea distanfet parcurse pe un divi neschimbat, determinarea Gerivei dupk percurgeren uni distanje mar, determinarea distanfei do trecere aft’ de on pericol de navigate, aterizarea pe un ponct de la coasté ete. fiecare caz alegind. pentru observare agtsi ca atimut convenabil scopuli, tint find & 48" este perpendiculara pe azimutul astrulu Fs. Droite de hauteur Ger. Astronomische Standlinio Sp. Linea recta de altura astrondmiea R. Aempo. nomuvecrax aunts nosoacenn “ AsrngnongsReMACION tee ae SEEN REA tt ee fee ee eae ae ice cane aeeneate ee oe case mane Se ee fi Seat, Mages ee mica R. Acmponomuveckan pegipaxyun Aston Tl ye, ei ssregen me emesth Sree maa aa nN, cme tei care oan oe ar ase bt da Hy ce tg ASTRONOMICAL TRIANGLE (triangle of posi- tion; instantaneous triangle) triunghi sferie de porifie. Triunghi format pe sfera cereasca prin combinarea sistemelor de coordonate orizontal gi ecuatorial. Are ca virfuri zenitul, polul cerese central unui astra, ca laturi—colatitudinea, distanfa polard gi distanta zenitals, iar ca unghiuri —unghial la pol, unghiul la zenit si unghiul para- PW LS ey FIG. %. ASTRONOMICAL TRIANGLE-TRIUNGHI SHE- Rig De, voaisit. 1. Coli sphere ~ sera carensct. 2. Clstial euatoreuse AvHeavenly body-aatra; PN-Aorth pole — polul wordy, PS- South" pole "pall sud co-atitudeclatetneay” pbo-ds- clination pola’ distance dstantspolark, =-Zeaith diatanon faafe eulin) angie atthe pesnent fa pol; ona je Unga te eat lactic. Este folosit tn rezolvarea tuturor problemelor de astronomie nautica. Fr. Triangle de position Ger. Astronomischa Grunddreiech; Poldreiack Sp. Tridngulo astronémico R. Acmponouuveckuli mpey- Zoasnux; Hosspuet mpeyzosouux: Hapaasaxmuvec ‘ull mpeyzoaonun ASTRONOMICAL TWILIGHT crepuscul astronomic. Fenomen de iluminare difu2s a atmosferei ce se sR TREE 48 produce seara, dup apusul Soarelui si dimineafa, fnainte de résirit. Momentul clnd incepe sau se termind crepusculul coincide cu pozitia tn care centrul Soarelui se gisogte la 18° sub orizont #i se terminé cind astrul ajunge 1a 12° sub orizont. Practic, acest crepuscul este limitat seara demomen- tul cind incep s& fie vizibile cu ochiul liber ultimele stele, iar dimineafa—de momentul cind steele respective dispar. Fr. Crépuscule astronomique Ger. Astronomische Dimmerung Sp. Crepiseulo astro- némico R. Acmponomuveckue cyMepru AT ANCHOR Ja ancora; in ancori Din punctul do vedere al RP.AM. 0 navi ests socotit’ ,Ja ancori" cind ancora sa este in contact cu fuzdul si fine", O nav ancoratd nu este considerati Ia ancora dact este in acelagi timp legati Ia cheu intr-un bazin, la un mol, ponton etc., sau dacd, este pusi pe uscat. Nava aflatd la ancoré poarth noaptea luminile de ancora. V. “Anchor lights”. Fr. Au mouillage; A Vancre Ger. Veranhert; Vor Anker legend Sp. Anclado R. Ha axope AT AND FROM In gf de In, Conditie de asig, ‘mar. ype volaj” tn vistaton olreia esigurarce,siscu Tu pe'Intreaga durati a cdlitorici inepe de indath ce nava a tout ,cu bine” fn portul din care urmea a pleca fn voiajul co formeat& objectul asigurte Dack in polifa ear Inscrie numai termensl “irem' (do la), asigurarea riscoloi ar incepe ‘nomai din momeniul im care nava.pleaci din portul cu care fe incepe efectuacea ‘voiajului respectiv. Fr. A ede Ger. An wid vom Sp, En y desde R, Bw cm" AT CALL (on demand; at sight) Ja eerere”; ,Ja vedere". Termen bancar care desemineaz& obligstia unui debitor sau a unei banci de a plati imeciat creditorului sau deponentului, Ar& vreo preavizare, Suma de bani la care are drept. Fr. A tue Ger. Avista Sp. A Ia vista R.Ha end; Ho mpeGoearuno AT CURRENT RATE Ja cursul zilel; I prejut ies. In fare capitaliste uncle servieil prestate have, cum ar i inekrearea, stivaires yi deschreatea, Slat éfectuate do firme de specalitate fi descort preful acestor servieit nu este ealculat In basa woul Yani, cl in fanctie de profel cotat la burea locald, care prezinth fluctuatit de Ta si la xi. Cind portal este aglomerst sf cererea de muncitor! este mete, Dreful’ manipulésti marfurlor cregte gi invers, ind. activitatea din port stagneard, prejul scade, Fr. Taux courant Ger, Zum tonfende arse; Der- seitige Wechsethurs. Sp. Precio. corriente ‘R. Ifo xypeyloyenne dua AT CURRENT RATE OF EXCHANGE ta ccoral (de sschimb al) sile, Contractele de. naviosire prevad, uncor, clauze care stabilese ca navlol s& fie plitit ,le-." cind se termin& descdrcarea ete. 'Dacé “desciccarea esto terminat&. In. curmul Siminefi, adiedtnainte de a se fi fixat in mod oft cial cursal de schimb, ee poate folos! cures! ili precedente, deoarece cesta esto cursul legal pink Ae'stabilizes corsuied de schimb din siun eurect. ATHWARTSHIPS Clauza ar 6 mai clark tn redactarea: ye" clnd a ferminat doscircarea ("the rate exchange of the final day of discharge"), tn sensul ca. acest curs si fie cel fixat In ziva termingri desedredri. Aceast& interpretare a fost confirmata de practica judeck- toreasch, Fr. Au cows de change on viguctr Ger, Zum der seitigen Kurs Sp. Al tipo actual de cambio AT SEA pe mare; tn mare; in larg. In navigate, expresia Se eferk Tao nava cate so. gaseste In Jargul mari, In afara vederii uscatuluis Tn asig. ‘mar. expresia pe mare" caracterizearh 0 navi care @ pardsit cheul sau local de acostare, chiar Gack aceasta. se mai afla in limitele portul, Fr. Bn mer; Sur mer Ger. Auf See; In See: Auf dem Meere 8p. En la mar; En alta mar R. B wage, B onmpsmos nope; B neaoamu AT SIGHT la vedere. Termen folosit in circulatia cambiei (biletal la ordin gi trata) prin care obligetia de plath este exigibildla\,vederen” scestai ttly, de ferelit, reepoctiv ula corere". Vs At call” "On Gomand". Fr. A vue Ger. Auj Sicht Sp. A le vista AT THE DIP ta jumdiate", Despre on pavition sau un semnal de pavilioane sidicate pe saulé numal Ja jumBtatea tnalfimil de la punte la verga, sau ceva, mai sus de jumdtate dar nu pink (6. "Close up"). Fr. A mimét Ger. Sp. A media asta R. flo nosoeune ATHWART transversal; de-n curmesigul; pe tra- vers. Fr. En travers; Pay le travers Ger. Quer? Duwars Sp. Por ei través R. Ha mpacepse; Tonepes ATHWART BULKHEAD perete despdrfitor trant- versal, V, "Bulkhead", ATHWART DISTANCE distanff Ja travers, Termen folosit in_navigafia. costiers pentru denuimires distanjei misurate sau calculate intro o nav in smary gua reper aflat la travereul el. Pr. Distance & travers Ger. Dwarsdisianz Sp. Distancia por travts R, Paccmonue no mpacep3y ATHWART HAWSE la travers prova, Termen care detineste porita oricdror obiecte alate fntr-un bord sau altul al unei nave ancorate i anume pe o directie perpendicular pe axa sa longitudinalé in dreptal nari de ancors. Se mai foloseyte gi pentra a ardta c& directia lanfului unei ancore fundarist este perpendiculars pe axa longitudinal a nave Er. Bn travers de 1a toule; A travers des dcubiers Ger. Quer vor dem Bug Sp. A través dele escobenes R, ‘Tlod xocom cydna ATHWART SEA mare de travers. V. "Beam sea” ATHWARTSHIPS (thwartships) transversal pe navi. Pozifia unui obiect oarecare fixat cau amarat de Ja un bord la altul al navei. Fr. Ex savers du navire; Traversalement; Par le travers du navive Ger. Querschiffe; Dwarsschiffs Sp. Colocado de babor a sstribor R. Honepéx cydnaATHWARTSHIP STOWAGE ATHWARTSHIP STOWAGE (Aburton) stivuire transversal, Sistem de stivaire & unor mérfuri, perpendicular pe linia chilei. fn acest sistem so Miivuiese butoaiele, automobilele, camioanele ete. Er. Arvimage on travers: Arrimage on breion Ger. Querschiffgestaut ‘Sp. Bitibaatraversada;“Armi- ‘maje atravesado R. Yeaadea epysa nonepex cyOna ATLANTIC “OCEAN Oceanul Atlantic. Al doilea ‘ocean, ca mirime, de pe glob, cu o suprataya de 355385 Gin “emt 9 soproentad 26% la ostenel Planetar. Aro o adincime modie de 3926 m; adla- imea maxima — de 9210 m—a_ fost mésurati fn abisul de lings insula Porto Rico, O creasth subimarind tn forma de S", care incepe linga Islanda i se termi dincolo de inaula Bouvet, Amparte oceanal in dowd bazine (de eat gi de vest). ‘Accastacreasta esto foarte accidentats $i are dea: jupra ei adincimi de $90--2.782 m, Marecle au un caracter semidiura rogulat, iar amplitudines lor tinge valori do 12 m (In golfal Bristol) 14m (pe coastele Patagoaiei) gi 16 m (In baia Fundy). Pe vintori foarte puternice se formeara valuri matt, care ating tndlfimi do 15-16 m. fa acest ocean so formeaza’ sl clreula‘Cureatal” Golfului— cel" mai mare si imporlant curent al circulatiei oceantce, ‘Are legaturi cu Oceanal Pacific prin canalul Panama gi strimtorile Magellan si Drake, Bazinul nordic al Sceanulut este caracterizat prin cel mai intens trafic maritim de pe glob. Fr. Océan Atlantique Ger. Atlantischer Osean Sp. Océano -Atisntico R. Amsanmuvecxuit oxean ATMOSPHERIC PRESSURE presiune atmosfericd, ‘Aplisarea exercitats de atmosferi pe unitatea de ‘suprafaja. La nivelul mari gi la latitudinea de 45°, ,p.a." medic pe 1 cm* este echivalenta cu greutatea unei coloane de mercur tnalte de 760 mm, cu sectiunea de 1 cm* gi: la tempera- tura de 0°C, adicd cu 1033 kgf/om!; tn unitati abrolute, aceastA presiune este egals cu 1 013,25 milibari. Presiunea scade 0 dati cu cresterea alti: tudinii, dupa o anumitd lege, flind de aproximativ 380 mim la tndlfimea de 5 km. Valoarea presiunii atmosterice se schimba gin sens orizontal, formind aga-numitul imp batic", Fr. Pression almosphé- vigue Ger. Luftdruch Sp. Prosién atmosfirica R, AmuocBepnoe dassenue; dasaenue eordyxa ATOLL atol. Denumire polineziani dats unei insule circulare de origine coraligen’, tnchizind o suprafata de api numiti ,lagund” gi avind una sau mai multe treceri tnguste si periculoase pentru nave. ‘Unit atoll au diametral de cifiva zeci de kilometzi, distingindu-se net prin culoarea lor albi—{n comparatie cu cea albastra a mirii— prin vege ‘tafia lor exotics gi mai ales prin contrastul dintre suprafata calmi a lagunel gi cea agitata din exte- rior. Fr. Atoll Ger. Atoll Sp. Atolon R. Amoaa ATRIP 1, (awoigh) smuls ; desprins de fund. Despre © ancora care pe timpul manevrei de virare a lan- ului sa smuls din solul fundului, dar continu’ 9& 46 aib& contact cu acesta, iar lanful este intios §i vertical. O ancor& cere derapeaz’ nu se considers smulsi. the anchor is -~ancora sa smuls Fr. Déplanté Ger. Gesprungen ; Losgebrocken Sp. Zarpado R. Omdeautuuiicn om 2pynma 2, la sema, Despre 0 velk ridicaté pind la pozi- fia normala si gata de a fi oriontata pentru aliura, de marg aleasi. Fr, Hissé a sec Ger, Aufgehisst Sp. Alzado al signo R. Hesapupaennsit ATRY (trying) la capd curentd. Despre o navi cou vele care din cauza furtunii navigt ia allura cu vintul de la 3 carturi tnaintea traversulul ¢l nomai ‘cu parte din vele ridicate, V. "Lie atry, to". Fr. A ta cape courante Ger. Beiliegend Sp. En capa gobernante R. B xpymou Geudeaund nod wmopmo- uum napyeasn ATTENDANCE FEE comislon de agentie. V. “Agency feo" ATTESTATION CLAUSE clauza atestisli, Clauzi de asigurare maritims prin care se atesté c& polita a fost semnata de o persoand autorizat de cbtre societatea do acigurare. Fr. Clause daticitation Ger. Bertugen Klaustl Sp. Cldusula de atestacién ATTORNEY 1. imputernicit; mandatar, Persoand, autorizat4 de mandant, printr-un act autentificat (v. "Power of attorney"), de a lucra ta numele gi Pe contul acestuia din ‘urm’. 2, avocat. Persoani cu calificare legal8, avind ca- litatoa de a pregtti cazurile pentru avocatal ple- dant, Fr, Mandataire; Avoué Ger. Anwalt; Bevoll- ‘machtigte Sp. Procurador R. Ynoanouovennsi Adsoxam AUCTION vinzare publicd ; lcitafie, Drept acordat armatorului, prin lege si clauzele din conosament, de a vinde la licitagie marfurile transportate sau 0 parte din acestea, peatru plata naviului, a navlu- lui mort gi a contrastalilor, cind acestea constituie 9 sarcina a primitorulai marfurilor. ,V.p." a mirfu- rilor se face tn baza unei hotirirl judecttoresti, urmati de publicafii ta ziarole locale. Daci, marfu: rile in cauz4 sint perisabile, atunci termenele de judecare gilicitatie slat foarte scurte, spre a se evita, avarierea lor. V. "Compulsory sale", Fr. Vente pu blique; Vente aux enclaves Ger. Aubtion Sp. Subasta R. TIpodaaea ¢ ayxyuona; C nybswwnsix mopeoe AUDIBILITY audibiltate, Proprictatea vibratilor de a fi auzite pind la diferite distante ta cmpul cite propaga tn. armosfora.iberd. ‘Se. masoura se exprima prin dtanja medio pink la care se Thd sonetele fn condi atmosterice normale qi Prin direcfia de unde se propaga. Pe mare, sa Female acustice enise de nave (pe cea ea in impol difertelor ‘munevre) iva \celor emise. de Iijloacele costiere de semnalizare acustich este fnfluenjata ‘de. stares. hidrometeorologicd aif. ta ova co privese intersitatea lor, ot qf directa lor de propagare. Ia. prevent 90 folosost.urmitoral cod de ya." pe mare a semnalelor acustice de cta(a: ry 2) apotemic” —semnal_scustio.receptonat fish Sci grevtato; 8) yaatntcstor” somal aoastic porcepat cu uyurinfa tn condit normale do a" Brrakb senna acute. care anal poate alt dstinct qdec, poate sxploatat: d) foarte Sab" —semnal aeusde recepfonat coord mare Sear ar fl insudDit ack persoana care face Eicclare mar Ml proghtlt, et" receptioneze; 9) Mfnaudlbi” orice suet care ar putes ft presopun ‘cum semnal de coat, da nu poste fl dentiient Gu suficienta ceetadine, “Fey auwdbid Ger. Hrborket Sp. Auaibldad Re Cosanocms AUDIO PILOTING CABLE cablu dlrector; cablu 4&2 giitare, Vs "Lander cable" AUTO-ALARM RECEIVER (radiotlegraph auto- alarm) receptor automat de alarmA Aparato Fosoged feugeuor de 1608TRD. yal mat, scogas fagouor Go 1600 TRB. p onl ma, Birelan au ca permanent la afi, cu detintia devs roceplins automat semoaice de" alarms feaio emise' do navel im primejie (VW. "Alarm signal), Apasaalfuncfionessa nomai po feoveata Infemefionna de primeaio de 800 helo sponte ‘eopine i cu dural e Spray & Soune intervate de 1/10-r1 La pres eronalulak doalarmt, un dipoutiv" decangeast automat an Sitom de somos fe alco insite in stain So fai, la comanda do navigaie tin cabina radior telografstatoy avertstsdranomitereaimineath abo mesa} do. prime}, Be Réeptour sues Sarma Gers Auoalermgerds Sp. Receptor astomatico de alarma Re demowamuteceai npudunn poduer uenasoe Gedenaan AUTOMATIC DIRECTION FINDER radiogono- ‘Betruutomet, Aperat care indies optic'un flevs mest radio ca ¢ precsis deo 2° po un cadran, Inediat es cat ocordarn spavatati pe lungines de ands a safe radiogoniomtice, Folosies wach Shue de operat neteath fancfionare coninad a Siahie emiftonte Br Radiognionoie ewtomatigus Goh Automatlcher Richjunbempfonger Sp. Radice foniometo oxtomdiiea Be Aaowamuseceul Pa Stonesencomop AUTOMATIC FIRE ALARM avestizor automat de incentla. Vs "Fire dotocter" AUTOMATIC HELMSMAN pilot automat. V "Gyroplot” AUTOMATIC PILOT plot automat, V. “Gyropiet” AUTOMATIC STEERER pllot automat V. "Gyro: put" AUTOMATIC STEERING guvernare _sutomats Sistom modern de. guvemnaie u mavelon care tofinnil tinonieruot sat indepiite de on aparat tpecial co fancfloneash pe principal geacoapelor fi care acgurt punerea sutomath a crmel int-un ord san ltl, ta foactie de abatecea navel de la Gromol stabil. Apeatalfololt tn acest top 20 SRA a em i a i ll lta AUXILIARY VESSEL umeste ,giropilot” sau pilot automat’ (vs Grreniot. Ga" pests avant) tt ds wvernarea manvali prin acees of asigurk finerea Saul arem constant, liiatad “atatordes Fe Gouvernement automatique Gor. Selbcttouorung SD. Gobernacion axtomitiea R. Aemouamistecroe ype: AUTOMATIC TIDE GAUGE maregrat. V. "Mareo- graph” AUTONOMOUS PORT port autonom. Port aflat fab controlul unui comitet local, independent, ai ‘arui membri «iat in parte aumifi gi tu parte alegi rin vot, reprezentind interesele guveraul, ale Sragalut 9 ale Intreprinderilor de comert gi na grafic, ca parti special interesate in buna fal admi fistrare, Sistemul de autonomiea porturilor ders de la stat Ia stat, in funcfie do legile acestora, In Sfatelo socialite gi-in'S.U-A. nu exist@porturt dlatonome, Priatre porturiie autonome din celelalte ari cnumorim: Londra, Liverpool, Le Havre, Bordeaux, Genova, Venejia ete. Pr. Port autonome Gor: Seibsvegerender Hafen Sp. Puerfo autSnomo R Aarononansit nopm AUTONOMY (endurance at sea) autonomic (de ‘marg). Distanfa maxim’, tn Mm, pe care 0 poate parcurge o nava, la 6 vitexi dat& si in conditii normale de navigafie, folosind combustibilal corespunzitor capacitatii totale a tancurilor 9i fra fa se aproviziona pe parcurs cu apf, provizii, mate- Fiale ete, Pentru navele comerciale autonomia se confunda cu raza do actiune (v. "Cruising radius") Er. Autonomie Ger. Autonomie Sp. Autonomia R Aamonomnocm> AUXILIARY MACHINERY (auxiliaries) magini fauriliare; aparate auxiliare, Denumire generald pentru toate maginile, motoarele gi aparatele de Ia bord care nu aparfin de maginile principale, nu contribuie direct 1a propulsia navei si au un, rol auxiliar (compresoare, pompe de alimentare, pompe de circulatie, pompe de santin’, pompe de llei, pompe sanitare, evaporatoare, tncdlzitoare de ulei gi combustibil, ventilatoare, filtre, injec toare ete,), Fr. Ausiliaires; Appareils ausiliaires Ger. Schiffshilfomacchinen Sp. Aparatos ausiliares R. Benomozamenwrie mexanussst AUXILIARY POWERED VESSEL (auxiliary sai- ling ship) motoveer. Velier dotat eu motor. In geueral, motoarele cu care sint dotate navele fn velo au o patere mick gi Indeplinese un rol auxi- fine it “eteclusren “divereor manevie™ do port, sum fi propulsarea lor in perioadele de calm plat. Bistemul de proptlsie cu motor auxiliar este larg folosit la. vetlerele costiere sila cele de mic tonaj. Fee Navire @ moleur ausiliaive. Cex. Motorsegier: Hilfatavicbenee, Schiff Sp. Bugue con maquina ‘ausilior ‘Re Tapyeno-womopnoe. cyOH0 AUXILIARY VESSEL navé auxiliars. Navi des ‘tinat& deservirii unei flote militare. fn accastéAVAST categorie intr&: navelegcoali, navele-fintd, navele- taza, tancurle de apa gi combustibil, navele-cte- Nie, naveleapital, mavele de ealvare ete. In acceasi categorie intra i navel care an 0 folosin(d mai larga, cum ar fit navele hidrogratice, sphrgatoarele Se ghoath, navsl-cabir, navle seretilet hides Ineteorologie ete. tn timp de shsboi, orice nave de comerttilizat& tn seoparite de mat sus devine wma". Brin caracteral lor complex, rizbouiele ‘moderne, care utilizeax4 toate fesoreelo.filor angsjate, fac din flota comerciala In Intregime o fold auxiliard. V. "leet train". Fr Navire susilaire Ger. Hilfsechiff Sp. Bugue ausilier Benonozamessnoe c¥n0 VAST! stop! stop aga; fine aga! Ordin pentro oprirea sau intreruperen nei acini sub comanda, I bord. —o~ heaving capstan stop cabestanvl |; ~ hvisting | stop eidicarea| (apre a yoprtridicarea” Snel Erewtati, cofade ete): ~ hauling stop vite real (ancl parime, a lanjuloi ancore). Fr. Tiens bon ! Ger, Festhieven 1; Halt; Fest? Sp. Basta! R. Cron; Coa! AVERAGE [Av] avarie. Termen de comer maritim prin care se ingeloge o pagubé materiald sau o degra Gare a unui obiect, jadiferent de maimea si cauea i, constind chiar in pierderea totalé sau parfiald 4 obiectului, cum ar fi: aruncarea tn mare a unei Incdrcdturi sau a unei phrfia acesteia (v. ”Jettison") sau scufundarea nel nave. Aceeasl denumire se 44 i cheltuielilor excopfionale facute in vederes salvisii navel gi a tncareaturil, Se disting avarii- pagube, gi avarii-cheltuieli. Din punctal de vedere al clauzelor gi conditilor in eare ge produc avariile, istingom: ‘varie particular (v. "Particular average"), avarle comund (v. "General average") si plerdere totala (v. "Total lose"). Caurarea de Avarii prin fncklcarea regulilor de ‘navigate sau din negiijen{a grav a comandantului orf « unuia din membrit echipajulai constituie 0 intractiune fi oste pasibild de sanctiune penald. V. "Damage" Fr. Avarie Ger. Haverei; Havarie Sp. Averia R. Aeapua AVERAGE ACCUSTOMED frangisd obignuitd, V. Customary average" AVERAGE ADJUSTER (adjuster; average stater: average taker) Aispagor. Expert-calculator si lichi- dstor al avariei comune, avind rolel de 2 estima sirepartica cuanturmul avariei navel gi a marfurilor, Stablind masa contributiva sau ‘masa pasiva (Contul debitor) gi masa activ’ (contal creditor) dich cota de repartizare a avariei comune... stabileste suma pind la care ee ridicd avaria comnd, recom gi procentele, respectiv sumele co care frobuie si contribuie fiecare parte (oava i marfa) entra lichidarea acestel avaril, Este numit de arma tor 9i poate fi ales gi din alt port dectt accla in care sa produs avaria comuni. In fara noastr, 1d", este trecut pe lista de expert! a judecatorie. {In alte state face parte din asociatia dispagorilor. 4a Fr. Dispacheur Ger. Dispackeur; Strandrichter Sp. Despachador; Liguidador de averlas R. Jlucnawép AVERAGE ADJUSTMENT dispasa avariel ccmune ; regulamentul avariei comune. V. "General average statement" AVERAGE BOND obligatie/angajament de ccntri- butie (la avaria comund); compromis de avarie, ‘Document prin care primitorii mArfurilor transpor ‘tate cu o nav intrath in avarie comund se obligé 84 contribuie la acoperirea pierderilor si cheltu- flilor ficute in mod deliberat de comandant pentru salvarea comuna a navei gi mirforilor. Comandantul cere acest act de la primitori, inainte de predarea mirfurilor. Intocmirea documentului este precedati de depunerea do citre primitor a nei garanfii (v. “Average deposit”). Valoarea contributiei tnscrist in obligatie este determinata, de dispagor. Fr. Compromis d'avarie Ger. Hava- riebond ; Havariercvers; Havarieobligation Sp. Garan- Ha de averia gruesa R. Aeapuinan zapanmun: Aeapuiineit God AVERAGE CLAUSE clauza avariel, Clavzi de asigurare vare prevede tn majoritatea poifjelor fn cazul clnd marfurile au suferit o avarie valoric mai mic& decit un anumit cuantum stabilit (fran- siza), nu se va pliti despagubire, afark de situatia fn care aceste avarii au survenit ea urmare a efu- 4rii, coliziunii, incendierii sau scufundarii navel, V. “Franchise clause". Fr. Clause d'avarie Ger. Havarie Klausel; Average Klausel Sp. Cldusula de averia R. Ozosopea 06 aeapurx AVERAGE DEPOSIT depozit/garantie de varie comuni. Sum& depusk de primitorii mArfurilor pentru ‘acoperirea contribufiel mirfii in avaria, Comuna. Se depune nainte de intocmirea ,obliga~ fiel de contribufic Ia avaria comunk” (v. "Average bond") i fnainte de primirea mirfurilor, Dac& obligafia’ de contributie este semnata gi de asigu- ritorii’ mirfurilor, armatorii renunté,” de obicel, la depunerea garanfiei. Cuantumul’ depozitului este stabilit de dispasori gi reprezintt aproximativ suma cu care va contribui marfa fleodrui primiter la avaria comund. In acest scop armatorul trebuie si pun’ la dispozifia dispagorilor actele de cheltuieli, contractul de transport gi conosamentul, evaluared, marfurilor asigurate gi actele de expertiz’ privind evaluarea navei in stare de avarie, precum $i eva- Iuarea avariilor suferite de navi si marfa. Fr. Depét pour avarie Get. Havariongeld ‘Sp. Depésito Bor AVERAGE SPEED vitezi medie, Media aritmetic’ & vitezelor medii realizate de 0 nava intr-un numar de voiaje, de regula pe un an, ofectuate in con- 4itii variate de anotimp, stare hidrometeorologicé te. Navigind cu viteza economicd (v. "Economic speed"), 0 nav realizeazi pentru fiecare voiaj o .an.",' determinat& de conditiile specifice hidro- meteorologice $i tehnice. Media anual& a acestor viteze, realizate in condifii variate de chtre navi, 49 oferd armatorului garantia de a se angaja din fcest punct do vedere prin contractol de transport. In functie de wv.m."" se fac. gi cclelalte caleue, privind:» darata’ volajuui, .sosirea, consumuri Eompletaren plinuritor ete. Fr. Pilesse moyenne Gers Mitlere Geschwindighei Sp. Velocidad media R. Cpednan cxapoems AVERAGE STATEMENT dispaga avariel comune. Vi "General average statement” AVERAGE STATER dlspagor. V, "Average adjus ten AVERAGE TAKER dispagor. V. "Average adjuster AWARD decise arbitral, Decisia arbitritor sau a Supraarbitrolui (‘umpire’) dat& in arbitrarea onal i Garbtrage Ger. arbitos B Pewense op6umpoa AWASH 1. la nivelul apei. Exprosie folositt tn navigate gi im higrogratie care inseamnd. cl partea Superioara’a unui peril de navigate (etine®, banc, pea, ret) se paste cia fa niveluh ape: Inigo, Gh timpol maresior qf pe maze agiteth, periolal respectty este descoperit si acoperit alternativ de Spl. @~at low water la nivelol apel in timpal Iareei joase: fo be~va iepi din apé (deapre ancort). Fre A fleur @eau Ger. In der Wasterobor fliche; Zwischen Wind und Wasser: Im Wasser Schuimmend Sp. A flor dat agua R. Ha ypoane aode ‘2. spalat de valurl. Despre puntea tel nave, aflati la nivelul apei (com ¢ eazvl petrolierelor Incircate) si care este in permanent. inondath de valu AWEATHER in vint (ca directie). ~Aelm's-~ ‘clrma (este) in vint (raport dat de timonier). ‘V. "To windward", "Windward". Fr. Au vent Ger. Luvwarls Sp. Por barlovento R. Ha eempe AWEIGH smuls; desprins de fond, V, “Atrip" AWNING tend&, Apiritoare confectionaté. din inzk de vee, care se intinde temporar deamvpra unfit unel nave sau ambarcatiuni spre a proteja tchipajul de razele solare gi uneori gi de ploaie “boat ~ tend& de ambarcetinne; bridge ~ tends pungit de uavigatie; forecaste~tenda teugi; ‘maindech ~tenda puntii principale: poop ~ tenda oped; quavterdech ~wtenda dunctei; fo house anrva loge tenda Fr. Tene Ger. Sonnenegel: Sonnensell: Sonnensegelzet Sp. Toldo R. Teum AWNING BOOM (ridge pole; awning ridge: ridge spar) tendar. Bark metalic sau de lemn sustinuts do bastoane in axul longitndinal al navel, po care se eprijina partea de mijloc a unei tensi, Fr. Support ae tente Ger, Sonnensegelbaum; Zeibaum Sp. Taldo de tolditia cortaR. Tpodonsnsth 6pye ax mena AZIMUTH CIRCLE AWNING DECK punte de adipost. Punte de con- Structie ugoard, deasupra puntii superioare san punfii principale, folosith ca adapost tmpotriva soarelui, intemperiilor si valorilor, precum si ca ponte de manevri. Se poate extinde pe toath Tungimea navei sau numai partial, Spatiol dintre puntea de adipost gi puntea superioara este folosit ‘uneori pentra transportul mfrfurilor usoare, animalelor si chiar pasagerilor. Este descoperits (y. "Weather deck"). Fr. Pont-tente Ger. Awning- dick; Sonnendech Sp. Cubierta de toldo R. Teumo- ag nasy6a : AWNING-DECK VESSEL navi cu punte de adi- post, V.. “Awning deck". Fr. Navirs a pont-tente Ger. Aumingdechschiff Sp. Bugue con cubierta de toldo R, Jezxonasy6noe cydno AWNING JACKSTAY straji. Cablu metalic sus- finut de o serie de bastoane instalata in bordal navei, de cace se leagé marginea unei tenzi. Fr. Filide de tone Ger. Sonnensegel Jackslag Sp. Nervio de envergue te toldo R. Tenmmoeath seep AWNING SPAR tendar, V. “Awning boom” AWNING STANCHION boston de tend’. Fr. ‘Montant de tonte Ger. Sonnensegelstuts Sp. Mon- tante de tolde R. Texmooan cmotixa AWNING STRETCHER tendar transversal, Fr. ‘Arbaletrier Ger. Sonnensegel Querlatte Sp. Mon- fante de tolo R. Honepewnsilt 6pycor menma AXIS OF CHANNEL axa canalului, Linie dreaptt, ‘ce materializeaz mijlocul unui canal gi care cores- punde, de obicei, adincimii maxime. Pe anumit portiuni, axa canalului este amenajata cu alinia- mente de navigatie sau cu mijloace de marcare plutitoare, Fr. Axe d'un chenal Ger. Mittefahr- wasserlinie Sp. Eje de canalizo R. Oce mopexozo AZIMUTH a) azimut, Notiune general care defineste areal de orizont misurat de la punctul cardinal nord in sens retrograd pint la obiectul relevat. ) (azimuth of heavenly body) azimutul astru- Jul; azimut astronomle. Una din coordonatele ‘unui’ astru in sistemul de coordonate orizontal, definit de arcul misurat pe orizont in sensretrograd de la proiectia pe orizont a polului ridicat, pind Ja verticalul astrului, Poate avea valori de la 0 la 360°. ~ of the Pole Star azimutal Polarci. Fr. Asimut Ger, Azimuth Sp. Azimut R. Asuaym AZIMUTH CIRCLE cere azimutal; cere de relev- mente, Inel din metal amagnetic gi inoxidabil, gradat de Ja 0 la 360°, fixat pe cutia compasurilor magnetice gi pe repetitoarele de girocompas, cuHe ah ra meetin Uae oe Site ile are AZIMUTH TABLES ajutorul ciruia se jaw relevmente, folosindu-se un instrument numit ,alldada”. V. "Bearing finder", Fr, Cercle asimutal Gor. Asimuhkreis Sp. Circulo simutal R. Asusrymaxensil Kpy2 AZIMUTH TABLES table de azimut. Table de navigatie care contin azimuturile agtrilor calculate poutru intervale scurte de timp, tm functie de lati- fudine, declinafic gi unght la pol, Din astfel de table se pot scoate arimuturle agtrilor cu precizia de 0 ecime do grad, necesare atit fa calculele nant lt si la compensarea compasurilor “magnetice. Prima tablé do azimut a fost publicatd la Londra act Sent ovine ate aie ant artemis eh a aie aml 8 RC oe iS ar com ar ae 50 tn anul 1665. Urmatoarele table de acest gen au fost tntocmite de Burwood tn 1852; ele contineau numai azimuturile Soarelui gi au fost folosite de navigatori pin ta anul 1918, ctnd au fost perfec- tlonate de Davis, fiind utilizate de navigatori si fn zilele noastre. In ultimul secol numarul tablelor de azimut a crescut considerabil; dintre ele cele mai cunoscute si rispindite sint: tablele Perrin, tablele Ebsen, tablele Tugcenko si tablele american HO 71 si HO 120. Fr. Tables d'asimut Ger. Asi muthtajeln Sp. Tablas de azimut R. Tabauyse asumymos f B (bale) bal, bald; (bag) sae; (contro of buoyancy) centru. de flotabilitate; (breadth) Mfimea navel BA (British Admiralty) Amiralitatea Britantcd Bb, (before breaking bull) tnalnte de tnceperea desedrcdil B.C. (British Corporation) societate de clasificare britaniek B.C, (Bristol Channel) canalul Bristol B.C.; ble (bull cargo) Inckresturk tn rac B/D. (bar draught) adincimea barel BAL. (both days inclusive) ambele alle inclusiy B/E (bill of entry) declaratie vamald B/E; B.Ex; Biiex (bill of exchange) camble; trata; politt ends (both ends) atit tn porturle de facdrcare cit gi de desedreare B/G (bonded goods) mirfuri fn vamd Bhd; BHD (bulkhead) perete desptrfitor::perete ‘de compartimentare; paratie; bulmea mirfuri scutite de texe; B (lag) pavilion B (din codal international de sem- nale). Ghidon roqu. Este arborat de navele care tnearo& sau descarck materiale explozive ori infla- mabile, precum gi de navele cate au la bord mat Fiale ugor inflamabile sau nu au f4cut degazarea tancurilor dup descAreare. -V. "Powder flag” BACK (drag surface) fafa anterloard a palel unct ‘lice. V. "Face" BACK, to 1. @ pune tnapoi; 2 inversa (sensul de mary al maginilor). A schimba sensul de mary al maginii principale de la margul tnainte la margul Inapoi, tm scopul mictorarii rapide a yitezei, opririi navei, imprimarii unel viteze tnapoi sau pentru BY/L; Bldg (bill of lading) concsament B.MId (breadth moulded) lifime de constructie BMA. (British Merchant Navy) flota comercial britanica BMX, (British Mean Time) timp media britenie B®, (beacon) semnal de navigatie; geamandurd; flotor; radiofar; far pentru aviatie Biof L, (el) (clean bill of lading) conosament curat BP. (Blue Peter) pavilion de plecare Bel (barrel) butol (de 160 1) B/S (bill of sale) act de vinzare (@ navel); (bill of store) permisle de reimport fard taxe; (bags, bales) sacl; baloturi: bale Bs/L; Bladings (bills of lading) concsamente BjSt (bill of sight) act de revisie vamald speciald ‘ist (ballast) balast BLT.5 bi. (berth terms) condifii de tinie BLY, (Bureau Veritas) societate “de clasificare francezd B.W. (bonded warehouse) antreporit vamal obfinerea unui efect de manevri prin combinarea Acfiunii maginii cu efectul ctrmei, al vintulul ori fal unei parlme de manevri. Termenul se aplicd si ia schimbarea sensului de marp al ambareafiunilor cu rame gicu motor. > fo ~ astern a pune maginile tnapoi; fo~ away from... a se tndepirta de... ‘eu viterd inapol; f0~ down a se apropia cu vitezd fnapol; back astern! back Her! tnapoi!, (comand& la masini), Fr. Metire on avridve; Renocrser Ger. Zurdchschlagen Sp. Poner on Popa; Inuertir. R. Hams sadnutt x00 2. (back water, to; back oars, to) a rama inapol. ¢ wall l{ ~ water all! tnapoi peste tot! (comands la caro tofi trigitorli la rame rameazi tnapgiiii BACK ALTITUDE fic pentra_a opti deplasarea b&rcli tnainte, fie pentru avi imprima mersul tnapol) ; ~ port / Dabord inapoi |; ~ starboard! tribord fnapoil; ~ port away starboard! babord tnapoi — tribord opriti!; ~ starboard — away port | tribord tnapoi — babord ‘opritil; the oars/'snapoil; fo~ astern a tama Inapoi. Fr. Scier: Nager a culer Ger. Streichen Sp. Giar R. Tabamme ‘3, (an anchor, to) a imperechea © ancora. A lega ancora de imperechere sau o greutate de @iamantul ancorei principale prin intermedial unul cablu metalic, spre a mari siguranta ancorsjului. Ex. Empenneler Ger. Verkation (einen Anker) Sp, Engalgar R. Tosooeums (Opyeoi akope) zyeoxoat 4, a masca. ‘A orienta vergile unut velier prin brafare gi a le situa intr-o pozitie in care vintul, actionind pe fafa anterioard a velelor opregte nava V- san fi imprimd viter tnapoi. ¢fo-~ and fill a masca gia umple velele (a naviga in volte Intr-o sail a masca 0 vel; eu Popa In vint. V. "Aback". Fr. Coiffer (les voiles); Masquer Ger. Backholen; Backbrasten Sp. Fachear (las velas);" Poner on ‘facha R. OGemenume BACK ALTITUDE tndlfime misurath prin zenit. Toalfimea unui astra misureth cu sextantul, tre: eind imagines prin zenit, pentru ao tangenta tn partea orizontalui opust directiei la astra, Acest procedeu este utilizat fn cazul cind orizontul de fub astru nu este clar. Nu este aplicabil dectt pentra {algimi mai mari de 60°, deoarece cu sextantal ni se pot mAsura declt unghiur! pind la 120°. ee sath a8 52 BACK LETTER scrisoare de garantie. V. “Letter of indemnity” BACK OARS, to a rama fnapoi, V. "Back, to BACK POST etamboul ctrmei, V.."Rudder post” BACK STRAP scindurd de imbinare, V. "Butt block” BACKBOARD (tackrail) spatele bircii; tablou. Plack de lemn care inchide transversal camera barcil spre pupa gi serveste ca sprijin de spate al ccupantilor. Pe aceast& pack se scrie numAral maxim de persoane admis de capacitatea de trans- port a bareii. Fx, Dossier Ger. Lehnbrett Sp. Es- cudo (det bote) R. Sacnumnan docna BACKBONE (ridge rope of the awning) nervura tenali, Curent de manila sau cablu de ofel cusut 1a mijiocul unei tenzi, in sensul ei longitudinal, sicu care tenda se sprijing pe tendar. Fr. Fune dé fente Ger. Sonmensegelreep; Rachgrat Sp. Relinga de la cumbre deus toldo R. Hpodossnsia menmoonts aeep BACKED NOTE ton de livrare, Document semnat de reprezentantul unei agentii de vapoare, prin care se dispune predarza de citre o nav a marfurilor specificate in bonul respectiv. Se deosebeste de 5 (v. "Delivery order") ‘aceea c& nu este un document negociabil, find folosit tm practica agentilor maritime, in fonctie de uzurile porturilor, Fr. Bon de lvraison Ger, Adgestempelier Verladungischein; Kaiemp- BACK ANCHOR ancori de tmperechere, Ancors fangeschein Sp. Mota de entrega R. Hapad na de dimensiuni mici, de regula ancoret, care se Jeaga prin intermediul unul cablu metalic de dia- mantul ancorei principale a navei, in scopul asigu- rarii unei finute mai bune a ancorajului, V. "Back, to", Fr. Ancre d'empenelle Ger. Beianker ; Kattanker Sp. Ancla de galga BACK AROUND, to a gira (despre vint). Referitor la vint, tnseamnd ai Schimba treptat directia de Ja dreapta spre stinga, de exemplu de la est chtre nord sau de la vest cAtre sud, contrar sensuloi migetsil aparente a Soarelui (in emisfera, nordict), Yn limbajal curent ‘se spone cd ,.vintal se rotegte" sau ivintul trece de ia... la..". Fr, Changer contre le soleit Ger. Auftrimpen Sp. Girar hacia Ja baz cirora sa format aje-numita oayuenue 2py3a BACKRAIL spatele bireli. V. "Backoard” BACKSHORE (beach) plaja, Figia de coast ad cent’ mérii, formatd din nisip sau pietris, care este spilata de valuri. fn regiunile cu maree este 0 Parte component4 a zonei de maree (v. "Beach") $i anume acea fisie care se margineste direct cu marea saui cu oceaaul, Este caracteristic& coastelor joase, dar se inttineste gin dreptul coastelor tnalte, terash- teriale marina", constiteiti din depuneri gi rezultate din eroziunea uscatulvi. Fr. Grive; Plage Ger. Stand Sp, Playa R. Hasse atrds; Cambiar de diveccién contra si sol R. Me-W BACKSTAY paterafin, Manevrh fix8 ce sustine Name nanpasaenue npomue vacosol cmpeanu un arbore gabier sau un arboret intr-un bord gispre pupa, Este confectionata, de xegult, din parima mtalick gi are rolul 28 impiedice inclinarea arbo- relui in bordul opus gi tnspre prova, Coloana unui farbore nu are patarafine. "cap ~ pataratina AmpiodicatA de a livra mirfurile—esto nevoitt butucului; royal ~pataratina arborethul iadu: si le ronducl in portul de tncircare, La acest naviu nlcil; shysail’—~ pataratina arboretului contra se adaugi gi cheltuielile ocazionate cu eventuala rindunicil Fr. Gathauban Ger. Pardune Sp. Burda R, eschrcare fi retacSreare a mixfurilor respective, Baxtumae; Dopdyn Er, Fret de vetow Ger. Rachsendung; Frachigeld BACKWARD LETTER scrisoare de garanfie. V. Sp. Flee imprevisto R. Obpanmet: Spaxn "Letter of guarantee" BACK FREIGHT navlul marfurilor inapolate, Naviul pus tn sarcina tncdrcktorului, ind primic torli refuzi maria la destinatie sau cind nava— oR 83 BACKWARD SHIP navi tntirslat. Navi pusd a tmchrcare mai tirsiu dectt data fixat& prin C/P. Dac& intirziorea se datoreaz§ clrdugulul, contractul de transport poate fi roziliat (v. "Cancellation") sau se fac reduceri din navlu; cind tnticziorea este cauzaté de tnciredtori, acestia platese contrastalil. Fr. Navire retardé Ger. Nachruglerschiff Sp. Bugue retardado R. Cyduo cmasuee nod no2pysny nosdnee ‘6 ycAceaennoz0 epoKa BACKWATER, to a rama tnapol, V, "Back, to” BAD VISIBILITY vizibllitate rea, Tormon general folosit pentru caracterizarea unoi slabe visibilitSti datoritd cefii sau unei ninsori dense. Corespunde gradului 2 din scara visibilitatii, V. "Visibility Scale". Fr. Mauvaise visibilité Gor. Schleche Sicht Sp. Mal visibilidad R. Taoxan eudumocms BAD WEATHER (dirty weather; rough weather) ‘wem: tea; vreme nefavorabllé. ‘Termen de C/P. Prin care se tatoleg conditiile hidrometeorologice Refavorabile (ploaie, ninsoare, frig sub —15°C, vint puternic, mare agitats, resacd) care ar impiedica ‘operatiile do Inckroare/descaccare, V."Lay days"; “Weather workiag day". Fr. Mausais temps Ger, Schlechies Wetter; Unwetter Sp. Mal tiempo R. ‘Maoxan noz0da BAFFIN BAY Marea Battin, Mare de bordurd Oceanulei Atlantic, situata intre coastele vestice ale Groenlandel si Tara Baffin. Comunicd la sud cu oceanul prin strlmtoarea Davis. Are o suprataji de aproximativ 689 000 km* gi o adtncime medie de ‘861 m; adincimea maxima a mArii este de 2 136 m. Este o mare permanent rece, alec&cel ape de supra: fayA se tnoilzesc vara doar pind la -+8°C, din care card este acoperitd cu ghetari aproape tn tot cursal anului, Salinitatea este de 30--32%Jy Din barierele de ghesfi de pe coastele Groenlatdel se rap in permanen{d aisberguri, care. stat transportate de curentul Labradorului prin strtmtoarea Davis pink {in regiunea insulei Newfoundland (= Terra Nova). Marecle stat semidiurne si au o amplitudine de 4,2 m, Marea este accesibila navigatiei numai_ ta perioada august-septembrie, Fr. Mer de Baffin Ger. Baffin Bai Sp. Mar Baffin R. Mope Bafguna BAFFLING WIND vint care sare; vint cate joact. Vint care nu bite dintr-o directie precist, ci la intervale scurte tsi schimbi directla cu ‘clteva catturi. Fr, Brise folle Ger. Unlaufender Wind Sp. Viento variable R. Hepemennsii aemep BAG CARGO (bagged cargo) tncdredturé in sacl; Skedtie, Mirfuri ambalate pontra transport. ta ‘saci, ca: cereale, fain, cafea, zahdr, orez, thrife etc, De regula, cerealele se transport’ ca maifa in vrac 3i numai aproximativ §-10 din carfe se incarcd. fa saci, stivuifi deasupra méetii tn vrac, pe toata suprafafa magaziei, cu scopul de a Impiedica depla- sivile laterals pe timpul raliului, Obligativitatea Siciriei Ia stivuirea cerealelor este prevazut’ de C.LO.V.UM. (v. "Grain", "Bulk cargo"). La BAGGAGE SUFFERANCE facirvars, sacii so numérh dup& trecerea cofadel peste copastia navel gi nu pe cheu sau pe matons, Gofadele trebuio 4 ‘ibs ‘cola numa de. aact, Se'refuri la fncfreare sacii rupti, murdari sat incomplet tacdrcafi, Pentrn sactl uzafl sau neori- ginali se face mentiune in ordinele de ambarco gi {a conosament. La prodare sacii se inapolaza Ja rind”, buni sau on defecte, In R,S, Romania va statornicit uzul ea procurarea sacilor gi umplerea lor pontra ,stcérie"" In transportel cerealclor $8 86 saporte de armator, daca ta C/P. nu sint menfionate leuze contrare. I contractul "Chamber of ship: ping Australian grain charter 1926" se provede e& avlositorit sint Obligafi sf suporte plata umpleri sacilor pind Ia cuantumul de 10% dia tatregul caric, iar peste acest procent o suport armateri. Fr. Chargement en sacs Ger, Sachledung: Sackgul Sp. Cargamento en maletas-R. Mewownul soy BAGGAGE (luggage) bagaj. Obioctele i efectele personale ale pasagerilor, depozitate fie in cabind, fio in magazia de bagaje a navel. Plata transportului ‘esto inclusi in costul biletului de cflAtorie; depi- yirea groutapll sau volumulul admis per persoand ‘e platoste separat. Obiectele echipajului, denumite efecto personale sau sacul marinarului, nu au regim de baga}. Ca gi sacul marinarul personal Incdrvate fri conosament nu contribuie la avaria comuni daca stnt salvate. Conform cod. com. romin, art. 660 44 drept ia contribatie (despi- gubire) dack stnt aruncate tn mare sau suferd stricdciuni. ~~ foreman geful echipei de bage- ieri; ~ hold magazic de bagaje (pe navi): ~~ ‘master responsabil de bagaje Fr. Bagage Ger. Reise- gepach Sp. Equipaje; Bagaje R. Bacawe BAGGAGE DECLARATION (baggage sufferance) declaratie de bagaje. Formalitate vamala efectuat’ de orice pasager In ambarcare sau debarcare de pe 0 nava, constiad tn completarea unui formular ‘sau tn declararea verbala a obiectelor supuse taxelor vamale. Fr. Déclaration de bagage Get. Reise- epach Deklaration Sp. Declaracién de bagaje R. Bazarenas Neraapayur a bagajelor. Dreptul logal pe care are un armator sau coman~ dantul navel de a rofine bagajele unui pasager platit biletul de caltorie sau orice la bord legate de efectuarea cAlAtoriei, ‘YV. "Maritime lien, “Lien. Fr. Privilage sur les bagages Ger. Gepachsfandrecht Sp. Gravamen sobre ef oquipaje R. paso (Kanumana) sadepocams Gaza BAGGAGE ROOM (baggage hold) magazie de bagaje (pe navi). Spatiu amenajat la bordul navelor de pasageri pentra depozitarea bagajelor cilitorilor. Fr. Soule a bagages Ger, Gepachraum Sp. Paftol de bagaje R. Bazancue omdesenue; Bazaxenan xaoma BAGGAGE SUFFERANCE declarafie de bagaje. V. "Baggage declaration"BAGGED CARGO BAGGED CARGO tncireiturk tn sacl; stedsle. V. "Bag. cargo" BAGGED GOODS mArfurl in sac. Marfuri ambalate fh saci, in special Tn. vederea.transportulul, ca: Corecle, find, cafea, zabin, ore, ciment. etc. V. “ag cargo". Fr. Merchondizee on sace Ger. Waren in Stchon Sp. Mercancie envesada TR. Mewounie mosape BAIL caufiune, Forma de garentic — tn statelecapi- taliste— cerutd de tribunale spre a permite jude- Caren In stave de Ubertate a cl perane (Go: tn navigator vinovat de producsres ‘ne! costal fu cqurare de moarte sai lestuni corporal te). fn parle socialiote aceastA forma de garantio ets {olosita spre a permite plecarea navelstraine din por- tulundes for refiauth pentna diverse fapte penale Sle echipajatui saa pentra ao scoate de sub seches- ful asiguritor aplicat entre. garantarea,desp- Gubint unci colisind, avani, ator comereale ete. Sp io gor 5 10 put in ~ for someone a dopune © GZofiune entra’ cinevay 0 grant-~ a. admite 0 Gnufjune: fo refuse ~va respinge cererea de punere fn bertate pe caufiomes 10 la someone oul” on m— a. pune in libertate provizorie pe cautiune; fo find ~ a procura cauumen; fo surrender 19 one's me ice prestata la jodecath pe cautiune. F5. Caution Ger. Burpeschaft, Handion Sp. Fiance; Caucitn R. aso BAIL OUT, to a scoate apa din bared (cu ispolul) V. "Bale ’ out, to” BAILEE depozitar. Persoani cireia i s-au predat mirfuri pentra garantarea executirii unui contract etc, V."Warohouse keeper”. Fr. Dépositaire Ger. Depositar Sp. Depositario R. Xpanumex» BAILMENT act de deposit in garantie; contract ele, Contact prin creo pete pore) fhfedingeasd unel alte persoane (depositay), for enu buns mobil, Yn vederes garanthrl exe util unui contrat ec. cu condifia ea cestea 5 fie restituite tunel clad cauza ‘pentru cate sa institut. deposital a fost solugonata. Fr. Dépar Ger. Depost 3p. Depésit Be Jovepennocms BAILOR deponent (al cafiunil). Percand care Tapas seo de ban crept cantine apie a sbrine (@ statal captalste)jucesaren tm stare de Stop a uncl poroone seupea chris va doch acfiune penalt; pereand cate Gopane o sl. de Beh ikea off alte Dom eonoaiee dept arangle pontre‘exocttarea uni contract. Be Sopot Gers Deponent Sp. Deponent Re Beaaduuc BALANCE RATIO raport de compensare. Referitor a cirma compensatd este raportul dintre supra faja anterioara a ctrmei si cea posterioar’, fafi de ax. Valoarea aproximativi Ia navele moderne este de 1/4. Fr. Rapport de compensation Ger. Balan- clerungsverhélinis Sp. Relacién de compensacién R. Cmenen» 6asancuposru (pyan) 84 BALANCED FRAME coasté dreapti V. "Square frame" BALANCED RUDDRE (equipoised rudder) ctrina compensaté, Cirmi cu axul dispus la o oarecare distanga de marginea ei anterioars. La_navele moderne saportul de compensare (v. "Balance ratio") este de aproximativ 1/4. Compensarea are efect maxim pind la unghiuri de cirm& de aproxi- mativ 15°. Fr. Gowvernail compensé Ger. Balance- ‘yuder; Ausgleichsruder; Schwobe Ruder Sp. Timén compensado R. Basancupnait pyas BALE balot; bal; bald. Pachet relativ mare de mirfuri moi sau nerigide (bumbac, ling, iut&, sizal, manili, zdrenfe etc.), ambalate pentru transport tn plnzi de sac sau alt fesiturd iefting girezistenta, Se leag’ cu fier balot, strmA san sfoard. La stivuire ‘ocupi mai putin spatin decit ambalajele rigide (ei, butoaie), dar mai mult deett grinele. V. "Bale capacity". Fr. Balle; Ballot Ger. Ballen Sp. Bala (de mercancias) R. Tor; Kuna BALE CAPACITY (bale cubic; bale measure; bale ‘space) capacitate in bale. Capacitaten volumetrict de incdrcare a navei, maksurata in p.c. # calculata pentru fiecare magazie, din Iungimea, lafimea Intre fefele intericare ale coastelor opuse sau ale fardajolui sl inalfimea de la. pardoseala pina la marginea interioara a traverselor. Se utilizea2a fm cazul inetrcdti de masfuri tn bale, saci gi in genere a mirfurllor ambalate (mirfuri generale). Este inferioara capacitd{ii pentru grine sau pentru mirfuri in vrac (v. "Grain capacity”), care cuprinde Hi spatille dintse coaste gi dintre traverse, Practic $i prin uz intérsafional, c.b." reprezinta 90% Sin capacitatea pentru mfrfuri in vrac, deoarece in cazul martirilor ambalate intervin. spafiile moarte (vy. "Broken stowage"). Asticl, magazia tunel nave cu capacitate vrac de 49000 picioare eubice poate tncirca 1000 t de porumb in vrac, {indice de stivuire 48--49,5, dar numai 900—910 ¢ de porumb in saci, indice de stiveire 52253 Plcioare eubice. Yr. Capacité volumdtrigus em balles Ger. Balleninkalt; Laderauminkalt far Ballen Sp. Capacidad en belas R. Tpysoauecmuncems dan lumywnx epy20e @ mioxax BALE CARGO (baled goods) incircéturd tn bale. Incireatora formats din marfuri_ in. baloturi. Er. Chargement om balles Ger. Ballenladung Sp. Gargamento en balas "R. Kunoest 2py2 BALE CUBIC capacitate in bale, V. "Bale capacity” BALE MEASURE capacitate in bale. V. "Bale capacity" BALE OUT, to (tail out, to) a scoate apa din barca ‘ou ispolul. Fr. Broper; Vider Ger. Austsen: Aus- schopfen Sp. Achicar R. Buvepnseam; onopoocinms BALE SLING sapan pontra baloturi. Zbir confec- fionat din perimi vegetal, din naifon sau cablu de ofel, utilizat ls inctrcarea sau descircarea bale- ona 56 lor $i sacilor. Col utilizat pentru bale este previrut Ja capatul inferior cu gafe dinate, iar la capatul de cofare—cu un inel metalic. Fr. Elingue double; Elingue & balles Ger. Ballenschlingen ; Ballenstropp Sp. Eslinga de bala R. Cmpon otn moxos BALE SPACE capacitate in bale. V. "Bale capacity” BALED GOODS incéredturd In bale V. "Bale cargo” BALER (bailer; skeet; scoop) ispol. Vas de forma Séragului, confectionat din len sau metal, folosit Ja evacuarea apei patrunse tntr-o barcé. Face parte din inventarul obligatoriu al birei, Tr, Eeope: Escope Ger. Osfass; SchOpfeimer; Giesser: Geeter Sp. Ackicador R. Yepnax; Minosux BALI SEA Marea Bali. Mare insular§ ficind parte din Oceanul Pacific, ‘situat& tntre oxtremitatea, ‘estich a insulei Djawa, insulele Bali, Lombok, Sumbava, Sulawesi si Madura. Are o suprafati aproximativa de 119 000 km? gi o adincime maxima, ‘de 1590 m. Temperatura apelor de la suprafata misii este de 27°C in tot cursul anului. Salinitatea “Mareele stut mixte gi au o ampli- tudine maxima"de 1,7 m. Port principal: Sura- baya, Fr. Mer Bali Ger. Bali Ses Sp. Mar Balt R, Mope Basu BALLAST balast; lest. Materiale grele incdreate pe o nav in anumite tmprejuriel, cu scopul de a imbunttati conditisle de navigabilitate: stabilitate fi asiotd satisiacatoare, stabiltate de drum, func fionare normald a elicelor clrmei. .B." poste fi a) permanent sau fix (nisip, ciment, degeuri fier sau font ete): b) temporar (api de mare in tancuri de balast, pictri, diptancuss, santine etc.) Navele maritime de transport fac balastarea clad avigd fara tnodrodturd sau cind transporté mAzfar xuyoare. Prin balastare so coboara central de greu- tate gi se maresto imersiunea medic a navei fn limi- tele asigurarit condifilor optime de navigabilitate entry voiajul dat. Cantitatea de apa de ,b.” si Sispunerea sa in tancari se determin’ prin calcul, ‘spre a se evita stabilitatea excesiva. O navi este consideratt ch navigd tn ,b.” numal fa cazurle ind nu transporta mfrfor! sau cind transportd 0 tnekroiturs necomerciald (v. "In ballast"). 10 goon ~a naviga in balast; fixed ~, permanent ~, Solid ~, slationary ~ balast fix, balast permanent} Shifing ~ balast “mobil; water ~ api ‘de bolast, WV. "Stifoning”. Fr. Lest Ger. Ballast; Schiffcbal- last Sp. Lasire R. Baatacm BALLAST, to a lua balast; a balasta. A tncdrca dalastul (lestul 1a bord). Navele de transport moderne folosesc ca balast apa de mare Inctrcatt, tm tancurile de balast, uneori si in alte tancuri sau compartimente etange; navele petroliere fac Dalastarea pentru voiajul de thapoiere in tancurile descdrcate. Umplerea gi golirea tancurilor de dalast se face numai la ordinul gi dupa indieatille comandantului navel, n urm&toarele condifii: BALLAST SUCTION PIPE sub supraveghere permanentA; control sinie prin sondajt. fara suprafefe libere in tancurt (v. "Free surface"); cu presare obligatorie, Balastarca navel $ presarea tancurilor se fae inainte de inceperea far arcarit mfrfurilor. fn carul misfuritor grele tancutilede balast se golesc complet, Procurarea ba. Tastotui este o obligetie gun dreptalarmatoralui. ‘In unele porturi autoritafile cer prezentarea certifi- catului de balast legalieat de. consulul din portal Qe plecare. V. “Ballast”, “Ballast tank’, Fr. Lester Prondre du leat ‘Ger. Ballast nehmen Ballast einschiessen; Ballasten Sp. Lasirar Te Tpysum Gaszacm; Tpunaname. 6axsacm BALLAST DECLARATION declarajie de_balast. Docament depus de comandant erganeior vamale, prin care se confirma iegirea navel din port fara Incarcitara comerciala, in balast.V. "Ballast", Fr, Déclaration de ballast Ger. Ballastdeilaration Sp. Declavacién de lasire R. Tawoocennan dexsapaqun 06 yxode cydna ¢ 6assacme BALLAST LINE tubulaturd de balast. Sistem de condudte din fevi de ofel sincate, prin care se f tumpleres sau folirea tancurilr de balast ale navel Inclusiv-a pictriler 9 diptancusiicr Apa de balast se introduce in tubulatara prin vaivalele de fund (Kingston). Dimensionarea yb.” trebuie st asigure “umplerea sau goliea tuturor tancurilor in 4-5 ore, lao viterd de circulatie @ apel in fevi de 222.8 nfs. V. "Ballast suction pipe". Fr.’ Tuyantage de ballast Ger. Ballastettung Sp. Tuberia de laste R. Bassacrnsit: mpybonpoeod BALLAST PASSAGE volaj tn balast, V. "Ballast voyage BALLAST PORT sabord de balasiare. Deschidere patratd practicata in bordaj, prin care se introduce {in interiorul navei balastel solid (nisi sau pietry) Fr. Sabord de lstage Ger. Ballasipforie Sp. Porta ‘para el lasive Re Bosnacmnatt opm BALLAST PUMP pompd de balast. Pomp’ din compartimentul maginilor, facind parte din insta- lafia de balast a navei. Asigur’ aspirafia apel prin valvula de fund gi circulafia acesteia prin tubu- laturi — prin intermediul cutiilor de distributic — pentru umplerea sau golirea tancurilor de balast, Fr. Pompe de ballast Ger. Ballastpumpe Sp. Bombi de lastre R. Gaasacmuasit nacoe BALLAST SUCTION conducté de aspirafie a balas- tului, V. "Ballast suction pipe” BALLAST SUCTION PIPE (ballast suction) con- Gucti de aspirajie a balastulul, Conducta din tubulatura de balast prin care se face umplerea sau golirea tancurilor de balast. Cele care conduc spre tancurile dinspre prova sint instalate tn spafiul dublului fond, traversind varangele; con- ductele dinspre pupa trec prin tunel, eind compar- timentul maginit este Ja centra. Fr. Tuyau das. Piration Ger. Ballastsaugrohy Sp. Tuderla de aspi- vacién R. Hpudnnan mpy6a Gaskacmuozo nacocaBALLAST TANK BALLAST TANK (water ballast tank) tanc de balast. Celulf ctangh din sistomul instalafici de balast a navel, Tancurile do balast stnt situate tn spatial Gubluini fund sau tn borduri, In funcfie de desti- hafia gi planul de constructie al navel, Pontra balastare pot fi folosite gi parle inferioare ale pi- carilor, diptancurile, tancurle antiralia, Dispane 4e conducte de umpiece (golire) cu capets de aspi- rajie in punctele de coth minima ale fondului, de.un tub de evacuare a aerului ps timpal umpleri, care serveste gica ,preaplin”, de ua tub de soadare side un capac do vizith tnchis otang. Spatial Scopat de taucurile de balast ale dublului fand Celular nu intré ta caleuful de tonaj al navei. Dublul fand necelolar intra tn calculul tonajulut brut, far in tonajul not numai cind tn tancuri se trans- porta marfa. Fr. Cale a lest; Tanc pour lest d'eau; Citerne & lest Ger. Ballastionks Wasserballastianh Sp. Tangue por el lasve: Aigibe de agua para las- tra R. Basazemwan yucmepna; yuemepna e0dsn020 Sassaema BALLAST TRIM WATER LINE linia de plutire a navel in balast. V. "Ballast waterline” BALLAST VOYAGE (ballast passage) volaj tn Balast, Calitorie efectuath de o nava féri marfs la bord sau cu o tnedresturd necomerciald, numits pbalast", care-i asigurd stabilitatea necesard gi Calititi manevriere corespunzAtoare. Un asemenea voiaj intervine deseori ta cazul transporturilor pe bazi de C/P, ca. ,voiaj proliminar* al executarii contractului precum gi tn c&lAtoriile de tnapoiere ale navelor petroliere. Dogi v.b." nu este socotit ca Inceputal exacutirii contractului de transport, este totugi un accesoria al acestuia si ca atare armatorul se poate folosi de clauza de exonerare, afara de cazal cind tn C/P. sa inserat ,clauza rezilieri" (v. "Cancelling clause"); astfel, dack nnava ta balast na poate ajunge In portul de tnctr- ‘care in termonul stabilit, din cauze fortuite sau do for}A major4, navlositorii nu pot rezilia contrac- tal decit daci acesta confine clauza rezilierii. Fr. Voyage sur lest Gor, Ballastfakrt Sp. Viaje on astre R. Tepexod 6 Gassacme BALLAST WATER LINE (ballast trim waterline) Haia de plutire a navel in balast. Fr. Ligne de flo- taison sur lest Gor. Ballastwasserlinie Sp. Linea ds flotacién on lasire. R. Baasacmuaa eamepaunus BALLASTAGE 1. balastare, Actiunea de tactrcare Ja bordul navei a balastului. V. “Ballast”, "Ballast, ee ‘2, taxi de balastare. Plats ce se achith adminis trafiel unor porturi de citre 9 nav care 2 luat balast, in special dack acesta oste solid (aisip, Pietrig etc.). Fr. Taxe sur lest Ger. Ballastabgaben Sp. Tasa sobre el lastre R. Hsama 2a 6assacm BALLISTIC ERROR eroare balisticl. Eroare in orientarea axei principale a compasului giroscopic, determinat’ de variatia bruscd a drumului si vitezei navei, Se liming prin scoaterea din fanc- Ame ne aR 56 siane a dispuzitivalui de amortizare a oscilatiilor, fnainte ca nava si Inceaph manevra de tntoar: core, Fr. Diviation balistigue Ger. Ballistischer Fehler Sp. Error balistica R. Bacauemuveckan noe pewnocmy BALSA WOOD (Oshroma lagopus) lema de Bals Lomn de esata. tare, dar foarte usor (mai ugor dectt pluta), folosit la construirea plutelor, la confecfionarea colacilor de salvare si Ia fabricarea placajelor pentra galupele de viterd gi ambarcafi Ie de sport. Are o greutate specifica de gapte ori mal mice dect apa, raft pinta din lemn de BALTCON Conferinga maritimé baltick si interna fionald (denumire de cod). V. “Baltic and Inter- ational Maritime Conference” BALTCON CHARTER contract de _navlosire "Baltcon”. Contract tip folosit ta transportul de cArbuni din porturile de pe coasta de est a Angliet gi Scofiei pentru porturile din marile Baltica ‘qi Alba gi pentru cele scandinave. A fost formulat de Conferinfa consiliulai de documentare al Bal- ‘cll gi Marit Albe din 1921 gl acceptat de Federafia exportatorilor britanici de cArbuni si de Asociafia importatorilor scandinavi de cérbuni {a iunie 1922. Forma a fost completat& tn 1927. Confine prevederi speciale relativ la plata navlului, Ia norma de tnc&r- _soare, 1a calcularea staliilor, la obstacolele gi excep- fille’ acestai gen de comert. BALTIC AND INTERNATIONAL MARITIME CONFERENCE (BLMCO] Conterinfa‘maritimé bal- ticd gi InternafionalA. Organ consultativ internatio- nal cu caracter permanent, neguveraamental, avind sediul la Copenhaga. Esto format din reprezentanti al armatorilor gi asociafilor de armatori, ai bro Keerilor gi cluburilor de navia si contrastali precam slaiclubuilor P. & I. (v. "Protection and Indemnity Siub) indiferent de’ nafionalitate. Din totalul tonajului mondial de 196 000 000 T.R.B. existent 4a. 1969, poste 59 000000 T.R.B. sint toscrise la Conferinfa BIMCO. Conlerinfa ‘are urmitearea compononti organizatorica:' adunarea —gonerald ("Goneral Meeting"), un preyedinte, un pregedinte delegat, cinci vicepregedinti gi comitetul de directio ("Board of Directors") alegi de adunarea general tun director geasral si comitetul executiv ("Exec tive Committee") format din membri_ armatori, umiti do comitetul de ditecfie; coasilisl docu- mentar ("Documentary Council) format din mem- ‘br armatort gi ai clubucior, alee! de comitstal de irectis si cluburile membre; birout Conferinfsi (‘Conference Office") care conduce departamentsl docamentar, biroul de informayi i departamental ublicatiilor; diverse subcomitete. Membri Con- ferinjel iau parte activa tn sistomul ei organiza- toric, potrivit specialitatii fiecaruia, san pot fi simpli Cotizanti, eu stopul de beneficia de servi ciile acestui organ spocializat. Scopul Conferinsi este dea uni pe armatori gi alte persoane sau ® ® 87 organizafii intoresate tn industria transporturilor maritime, ta vederea studierii gi luirii de mAsurt 4 toate’ problomele co, afectarA transportrils maritime, In acest sens Conferinga formuleaz’ sau tmbun&tijeste diverse tipuri de contracts C/P., conosamente gi alte documente co intervin ta transporturile maritime, prin conferinge sau aran- jamente directe cu naviositori, tncdreAtori, pri- mitori, armatori si comerciangi tn general, sau cu “organizafii reprezentind asemonea persoane; emits astfel de documente tipizate; acord& membrilor s4i consultafii gi le furnizeaza orice informatil ex privire, la industria transporturilor pe mare gi a dedsebire la modul de folosire a variatelor contracte C/P. sau conosamente ori dé Interprotare a Aiverselor clauze sau legi; acord’ membrilor asis- tenfa in cazuri speciale; comunicl membrilor exem- ple de taxiri sau reclamatil nelegale, speculares avlurilor si practici reprogabile. in general, scopul Conferinfei este dea lua orice masuri ti interesul industriet transporturilor' maritime, fn acest sens editeaza gi pune la dispozitia membriloc ‘urmtoarele publicagii: "Monthly Circular" (cirou- Jara Iunard) "care cuprinde decisile comitetulnt executiy, taxele portuare si particularitatie diver- selor porturi ale lumii, decizii ale diverseior tribu- nale saa arbitraje din lume, privind litigii maritime; "Weekly Special Circulars" (circuliri speciale sip- taminale) prin care membrii stat finuti la curent cu ultimele informatit privind grevele gi alte event mente importante intimplate iarna, navigatia ta ‘hofuri gistarea vremii cte,; "Annual report” (rapor- ful anval) publicat din dot tn doi ani cuprinds raportul adundrii generale, al biroului de infor mafii si al consiliaiui documentar, lista. membri- Jor, tonajul tasers la Conferinga, statistica tonajului mondial etc.; "Holiday Calendar”, ta caro sint trecute sirbitorile respectate tn diversele portur, ale jumii, spre a fi luate in vedere la redactarea, contractelor de navlosire gi la tntocmairea time. sheet-nrilor; "Owners' and Captains’ Code" (codul armatorilor si al comandanfilor). Este un cod do Abrevieri folosite tm comunicdrile telegrafice; “Forms of Approved Documents” care este 0 colec” fie do contracte C/P, si conosamente standard. Conferinfa a fost fondaté in 1905 sub numele de "Baltic and White Sea Conference” cu scopul de pita intereselearmatorilor gia le furniza documen- tafia si informatiile privind transporturile de c&r- buni si Jemn fa sfera europeans. Din 1930 tn preo- cupirile ei au intrat toate transporturile pe mare, fin ansambla, BALTIC SEA Marea Balticl. Mare continentali deschist asemanatoare unui golf ce p&trunde mult fn interioral uscatului, despartind Peninsula Scan dinava de continent, Comunicd cu oceanul prin strimtorile: Beltul Mare, Beltul Mic, Sand, Katto. gat gi Skagerra. Are o suprafata de 386.000 km? Coastele sudico ale mArii sint joase i cx lagune, iat cele nordice sint foarte crestate, fiind insofite de insule, insulife gi stinci. Flind situats eg Oe i i i Am i Me tat BANDA SEA pe platforma continentalé, tn aceasth mare pre- domink adincimile de 604130 m. Adtnoimea maximé de 459 m a fost misurati la sod de Stock- holm, Temperatura apei Ia suprafata mArii este de 18 te 20°C (vara) gi 1 la 8°C (jarna). Ghefurile apar fa luna nolembrie sau decembrie, tn special fin golfuri si bai, unde se menfin pint tn martie: {n largul mArli,’ ghefurile se formeazd numai tn partea ei de nord, Salinitatea apelor mArii este foarte mich (11°). iar tn unele locuri este chiar de 2°/,,. In strattrile de apd maiadinc{ salinitatea este.mi mare. Variatille de nivel ale acestel mari stat determinate mai ales de vinturile puternice care bat constant dintr-o anumith directie; uneori cresterile de nivel datorith vinturilor ajung pind Ja 3,8 m, productnd inundafii catastrofale. Mareele au un caracter diurn si o amplitudine pind la 0,6 m. Yo ‘afark do strtmtori, comunicafia cu Marea ‘Nordulut este asigurata gi prin canalul maritim Kiel, 42 crul albie a fost spat prin partea sudic& eninsulei Tutlanda. Prineipalele porturi: Lenin- grad, Tallinn, Riga, Liepaja, Ventspils, Klaipeda, Lulea, Gdynia, Gdansk, Rostock, Labeck, Iiel, Flensburg, Stockholm, Malmé, Helsinki, Turku, Kotka 9 Copenhaga. "Fr. Mer Baltiqne Ger. Osi See Sp. May Balico R. Baamulcnoe ope BALTIME CHARTER contract de naviosire pe timp. V. "Time-charter" BALTIMORE BERTH GRAIN CHARTER contract de navlosire "Baltimore". Contract tip de transport al cerealelor, 1a care condifia caracteristic& este sapteptarea la rind’ gi tnoBrcarea conform uzului de' port. V. "Charter" BALTWOOD CHARTER contract de navlosire "Baltwood”. Contract tip folosit pentru transportu- rile de lemnarie din porturile baltice tn Marea Britanie gi fn Irlanda, cu excluderea traverselor de ale ferati, a lemnului de mind gi a celulozei. De- numirea completi: "Chamber of Shipping Baltic ‘Wood Charter 1926". A tnlocuit vechile contracte "Scafin” si "Ruspruse, Caracteristica contractu- ui const fn faptul c& mara se proda "sotto palanco"™ in raza do bataie a bigilor navei sau a macaralei de la uscat ("a ship’s rail within reach of the ship's or shore crane tackle"). Fr. Charts Parlie Baltwood Ger. Baltaood Charter Sp. Carla partida Baltwood R. apmep Basmayd BANANA CARRIER bananier; navé bananierd. V. "Fruit cargo". BANDA SEA Marea Banda, Mare insulari a Oceann- Jui Pacific, situatd tntre insulele Seram (Ia nord) i insula Timor (la sud). La vest se mirgineste cx Marea Djawa, iar la est cu Marea Arafura, Are 0 suprafaté. de 685 000 km* si o adincime maxim de,7 96) m. Temperatura ‘medio anoalt cate de 27°C, iar salinitatea variark Intro’ 33. s194,5"), Marecle au caracter mixt gi amplitudiat pla ‘la 24m. Port principal Amboina. Tr. Mer’ Banda Ger. Benda See Sp. Mar Banda R. Mope Banda