Viata salbatica de pe Terra se afla pretutindeni, pe pamant si in ape, indiferent de

altitudine si de zona climatica, aceasta s-a adaptat pe parcursul a milioane de ani la toate
tipurile de biotop existente.
Creaturile terestre se desfasoara din varfurile celor mai inalti munti ( muntele
Himalaya pe care exista ursi bruni, lepoarzi si grifonul de Himalaya, printre multe alte
specii) pana in cele mai izolate pesteri, care nu au avut contact cu exteriorul de milioane
de ani (Pestera Movile, Mangalia, Romania, care a fost izolata de exterior aproximativ 5,5
milioane de ani, unica pentru ecosistemul ei, cu “35 de specii complet noi care trăiesc într-
un mediu foarte bogat în hidrogen sulfurat, cu o atmosferă foarte săracă de oxigen, dar
bogată în dioxid de carbon și metan”).
Vietatile marine alcatuiesc peste 90% din viata existenta pe Pamant. Aceste pot
exista in diferite tipuri de biom: oceane si mari, recifuri de corali, delte si estuare.
Diferitele vietuitoare care depind de bazinul planetar se intind de la suprafata lor pana la
adancimi de 36.000 m (cel mai adanc punct, Gropa Marianelor), iar vietuitoarele sunt de la
marimi de cativa nanometri (virusuri) pana la zeci de metri (balena albastra, cel mai mare
mamifer marin existent).
Toate aceste vietuitoare sunt afectate de actvitatea umana care isi pune amprenta
din ce in ce mai mult asupra planetei in ceea ce oamenii de stiinta si antropologii numesc
perioada aceasta o era antropologica. Aceasta denumire vine de la faptul ca oamenii sunt
principalul factor de modelare si modificare a caracteristicilor climatice si a vietii pe
Pamant asa cum este ea, prin exctintia unor specii, introducerea unor alte specii invazive.
Toate acestea cu sau fara voia omului. Cercetatorii in domeniu nu se pot decide inca de
cand a inceput aceasta era, daca se poate data de la migratia lui Homo Sapiens din Africa,
din Leaganul Civilizatiei, cand acesta vana pana la extinctie diferite specii acolo unde se
stabilea. Sau pana mai devreme in istorie, la inceputul Revolutiei Industriale, cand omul a
inceput sa polueze si sa foloseasca excesiv resursele planetei, distrugand habitatele altor
specii.
Daca ne referim la poluare, aceasta s-a accentuat in ultimii, poluarea se imparte in
general in 6 categorii:
 Poluarea aerului;
 Poluarea apelor;
 Poluarea solului;
 Poluarea luminoasa;
 Poluarea fonica;
 Poluarea radioactiva.
Toate aceste tipuri de poluare se traduc in fenomen general, poluarea mediului
inconjurator. Acest fenomen nu ne afecteaza doar pe noi oamenii, generand tot felul de
probleme de sanatate, ci mai ales afecteaza acele creaturi care nu pot evita aceste
schimbari sau alteratii in biotopul lor.

1
 1. Poluarea aerului
Activitatile umane polueaza aerului intr-un ritm alarmant in ziua de astazi. Acest
factor abiotic reprezinta o sursa inepuizabila si principala a vietii pe pamant, in afara de
cateva bacterii anaerobe, aproape toate fiintele au nevoie de oxigen pentru a respira,
oxigenul fiind necesar in arderile la nivel celular sau in alte tipuri de sinteze chimice pe
care celulele le desfasoara. Cresterea procentajelor de gaze toxice din atmosfera cum ar fi
dioxidul de carbon ( C O2), oxizilor de azot ( N Ox ; cu x={1,2 }) si a oxizilor de sulf ( S Ox ;cu x
={1,2} ) duc la efecte daunatoare directe si indirecte asupra vietuitoarelor salbatice.
Efectele directe se pot traduce prin boli respiratorii sau dezvoltarea celulelor
canceroase. Dar animalele salbatice sunt afectate intr-o mai mica masura de efectele
directe ale poluarii aerului deoarece, deobicei, nu se afla in zone de poluare mare (orase
puternic industrializate sau suprapopulate). De aceea putem spune ca fenomenele
indirecte ce le afecteaza habitatele sunt mult mai preponderente si mai nocive: ploi acide
(din cauze continutului ridicat de dioxid de carbon si a oxizilor de sulf din atmosfera care in
condensarea la inalta altitudine formeaza acizi, acidul carbonic si acidul sulfuric, care
formeaza o ploaie acida cu vaporii de apa din atmosfera ce se precipita pe sol si afecteaza
de la vietatile microbiologice, pana la plante si animale, astfel intrerupand anumite lanturi
trofice), gazele de sera (dioxidul de carbon si metanul, care determina efectul de sera si
incind foarte mult suprafata planetara ducand la temperaturi mult mai mari decat e
normal in anumite zone ale planetei si anumite perioade ale anului, ca exemplu putem lua
habitatele ursilor polari care se imputineaza pe zi ce trece din cauza topirii calotei
glaciare).
Activitatile umane produc cantitati extraordinare de gaze daunoatoare mediului
inconjurator dupa cum urmeaza:
Dioxidul de Carbon
Year Fossil CO2 CO2 CO2 Population Pop.
Emissions emisions emissions change
(tons) change per capita

2016 35,753,305,000 0.34% 4.79 7,464,022,049 1.14 %

2015 35,631,078,000 -0.16% 4.83 7,379,797,139 1.16 %

2014 35,686,780,000 0.76% 4.89 7,295,290,765 1.17 %

2013 35,416,599,000 1.80% 4.91 7,210,581,976 1.19 %

2012 34,790,564,000 0.61% 4.88 7,125,828,059 1.20 %

2011 34,578,390,000 2.95% 4.91 7,041,194,301 1.21 %

2010 33,587,787,000 5.72% 4.83 6,956,823,603 1.22 %

2
 2009 31,770,516,000 -1.10% 4.62 6,872,767,093 1.23 %

2008 32,124,428,000 0.65% 4.73 6,789,088,686 1.24 %

Aceste gaze provin din activitatile umane din toate domeniile industriale si
energetice, majoritatea gazelor fiind obtiunte dupa procesul de ardere a motoarelor cu
combustie interna folosite in domenii precum cel al transportului, energetic si al
constructiilor etc.

2. Poluarea apelor
Poluarea apelor este cauzata de contaminarea acestora cu agenti patogeni sau cu
substante chimice. Apa este un al doilea factor abiotic de care depinde viata, este stiut ca
sta la baza vietii, iar cercetatorii considera ca fara apa viata nu se poate dezvolta. Fie ca
vorbim de ape curgatoare sau de bazine (bazinul oceanic), medii sau sursa de viata pentru
toate vietuitoarele.
Contaminarea acestora cu substante chimice, precum cele provenite din
ingrasamintele chimice sau din pesticide (preponderent fosfatii - P O 4 si nitratii N O3) duc
la eutrofizarea apelor. Eutrofizarea este procesul prin care alegele se dezvolta necontrolat
din cauza unui aport foarte mare de nutrienti intr-un bazin de apa dulce consumand tot
oxigenul, astfel restul vietatilor dependente de oxigenul din apa mor.
Totodata exista si posibilitatea unor deversari accidentale de substante chimice,
precum petrolul sau alte produse petroliere, asa cum au existat cazuri in trecut:
 Scandalul “Exxon Valdez” din anul 1989 cand s-au revarasat de pe nava tanc
260.000 de barili de petrol in Stramtoarea Prince Williams din Alaska,
nenumarate forme de viata aflate in acea zona fiind distruse;
 In data de 19 Noiembrie 2002, nava tanc Prestige, s-a rupt in doua si s-a
scufundat in apele teritoriale ale Spaniei provocand o scurgere de 63.000 de
tone de titei;
Acestea sunt doar doua cazuri din multe altele care au dus la moartea a
extraordinar de multe creaturi marine, datorate deversarilor accidentale sau intentionate
cu produse petroliere.
Probabil cea mai amenintatoare si recenta problema in materie de contaminare a
apelor (fie ca vorbim de oceane, lacuri sau rauri) este poluarea cu plastic. Plasticul este un
material care se descompune in durate de timp de la 10 pana la 1.000 de ani, depinzand de
grosimea materialuli, cantitatea acestuia si tipul de polimer utilizat. Acesta contamineaza
raurile, bazinele lacurilor, dar si marile si oceanelor sufocand viata marina. S-au descoperit
pasari marine si animale marine care mor sufocate cand incearca sa ingereze tot felul de
obiecte din plastic care se aseamana cu ceea ce ele au drept prada. Totodata s-au

3
descoperit corali care asimileaza microplastic deoarece se aseamna cu fitoplanctonul, doar
ca plasticul nu are valoare nutritiva asa ca nu se mai pot hrani si mor. Din cauza densitatii
relativ mici si a dimensiunilor variate, plasticul pluteste in apa inducand majoritatea
animalelor in eroare.
Marea Pata de Gunoi a Pacificului este o colectie de deseuri solide formata in
Oceanul Pacific din materialele ce au contaminat apa din cauza deversarilor de gunoi din
zonele de coasta sau de pe nave, aceasta se intinde pe o suprafata de 20 de milioane de
km2 . 70% din “Pata” s-a descoperit ca se afla sub linia apei. 54% din activitatile umane
terestre din America de Nord si Asia, iar 20% din activitatile navale si off-shore. Ne putem
doar imagina cum animalele marine inoata prin deseuri si cat de mult activitatea
antropologica le-a deteriorat mediul.
3. Poluarea solului
Solul este un amestec eterogen de materie organica si anorganica de care depind
cresterea vegetatie si agricultura. Practic solul este cel care de care depinde dezvoltarea
plantelor care stau la baza lantului trofic atat pentru oameni cat si pentru ierbivore. Acesta
se poate contamina cu substante toxice care omoara plantele si culturile. Aceste substante
pot fi:
 Plastic si microplastic
 Scurgeri de substante petroliere sau pe baza de petrol
 Minerit (mai ales cel pe baza de cianuri)
 Ploaie acida
 Cultivat excesiv (desertifica solul in timp deoarece il lasa fara nutrienti, acesta
devine nisipos)
 Substante chimice precum fertilizatori, pesticide si ierbicide
 Deseuri (provenite din orase sau din activitatile industriale)
Cele mai comune tipuri de contaminari ale solului sunt cele cu produse petroliere si
hidrocarburi, solventi, pesticide si metale grele. Toate acestea sunt factori care pot face un
teren inutilizabil pentru zeci de ani datorita toxicitatii lor. Astfel multe animale salbatice
ierbivore pot alege sa migreze in cautarea hranei sau pot chiar sa moara de foame,
destabilizand astfel un intreg lant trofic, deoarece pradatorul ramane fara prada.
4. Poluarea luminoasa
Aceasta este definita ca o enorma cantitate de lumina produsa de zonele puternic
urbanizate si suprapopulate prin luminarea excesiva a oraselor. Aceasta are un impact
puternic asupra migratiei pasarilor si asupra insectelor, dar si interfereaza cu animalele
nocturne.
In Germania s-a descoperit, conform unor studii, ca aproximativ 75% din biomasa
de insecte a scazut, in principal datorita poluarii luminoase. Lumina generata la momentul
nepotrivit distruge echilibrele fragile ale ecosistemelor, provocand disparitia insectelor,
forteaza pradatori nocturni sa se adapteze cu mai mult lumina in habitat sau sa nu poata
vana si prada sa se ascunda mai bine acolo un mai exista intuneric.

4
 5. Poluarea fonica
Poluarea fonica este datorata zgomotului puternic provocat de diferitele activitati
umane prin diferite metode sau tehnologii. Aceasta afecteaza vietuitoarele salbatice in
aceeasi masura pe cat afecteaza si oamenii. Aceste pot deveni stresate din cauza
zgomotelor puternice si pot interfera cu modalitatile lor de comunicare. Studii recente au
descoperit ca zgomotele provocate de oameni afecteaza o varietate larga de animale, de la
pasari la pesti, mamifere la amfibieni, pana la artropode, moluste si reptile.
Spre exemplu, liliecii folosesc ecolocatia pentru a-si vana prada, ecolocatia fiind o
metoda ce depinde de ultrasunetele produse. Zgomotele pot interfera cu metoda liliecilor
de a-si localiza si prinde prada. Acest lucru ii face pe lilieci sa vaneze mai mult si sa
consume mai multa energie.

6. Poluarea radioactiva
Contaminarea cu materiale radioactive a solului, aerului si apei este extraordinar de
grava pentru toate formele de viata indiferent de marimea acestor. Radiatiile, in speciale
radiatiile γ (gama), deoarece penetreaza foarte usor cele mai multe suprafete, provenite in
abundenta din fisiunea nucleara, afecteaza ADN-ul (acid dezoxiribonucleic) si ARN-ul (acid
ribonucleic), cele care stau la baza nucleului celulelor, distrugandu-le foarte usor.
Radiatiile pun in pericol letal toate speciile din zonele afectate, acestea pot avea o
moarte rapida sau una lenta si dureroasa, totul depinde de nivelul de radiatii la care
specimenele sunt expuse.
Chiar si dupa aproape 30 de ani de la dezastrul de la Chernobil, chiar daca animalele
salbatice acum sunt prospere so depasesc numarul oamenilor, acestea au fost studiate si
au fost depistate numeroase mutatii genetice cauzate de radiatii. Acestea s-au produs ori
din cauza expunerii specimenelor la nivelurile actuale la radiati, ori genele mutagene au
fost transmise din generatie in generatie, de la individ la individ, de-a lungul celor 30 de
ani.

Indiferent de natura poluantilor sau a poluarii trebuie sa intelegem ca omul

modifica habitate intregi sau le distruge pur si simplu prin actiunile sale. Trebuie luate
masuri active pentru a ajuta conservarea naturii, altfel homo sapiens, acest pradator
suprem, va ramane in curand fara specii pe care sa le domine, o sa ramana singura veriga
dintr-un lant trofic care nu mai exista.

Bibliografie
"Sapiens: Scurta istorie a omenirii" - Yuval Noah Harari , editura "Vintage" anul 2015

5
https://en.wikipedia.org/wiki/Marine_life#Mammals – Marine Life
https://www.ducksters.com/science/ecosystems/marine_biome.php - Marine Biome
https://www.britannica.com/place/Himalayas/Animal-life - Wildlife on Himalayas
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Movile – Pestera Movile
https://scientiamag.org/seven-types-of-pollution/ - 7 types of pollution
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare - Poluare
https://www.worldometers.info/co2-emissions/ - Statistics in CO2 Emissions
https://www.marineinsight.com/environment/top-20-major-oil-spills-since-1967/ - Naval
oil spills
https://www.thebalancesmb.com/how-long-does-it-take-garbage-to-decompose-2878033
- time of garbage decompostion
https://www.nationalgeographic.org/encyclopedia/great-pacific-garbage-patch/ - Great
Pacific Garbage Patch
https://en.wikipedia.org/wiki/Soil_contamination - Soil Contamination
https://www.green-report.ro/poluarea-luminoasa-un-motiv-pentru-scaderea-populatiilor-
de-insecte/ - Light Pollution
https://www.darksky.org/light-pollution/wildlife/ - Light Pollution
https://www.natureconservancy.ca/en/blog/human-created-noise-pollution.html - Noise
Pollution
https://www.mentalfloss.com/article/586059/chernobyl-animal-facts - Chernobyl Wildlife