Viata si activitatea lui George Enescu

George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor si pedagog, a fost unul dintre
cei mai proeminenti muzicieni de la sfarsitul secolului al XIX-lea si din prima jumatate a
secolului al XX-lea.
Enescu a ridicat muzica profesionala romneasca la nivelul valorilor muzicii
universale. Creaia sa componistic aordeaz aproape toate formele !i genurile muzicale.
"eflectnd dragostea pentru poporul din mijlocul cruia s-a ridicat !i cu a crui
sensiilitate s-a identificat, Enescu a creat o muzic cu un vdit caracter popular, naional
!i realist in acest sens, maestrul afirma # $Intre viata mea si arta mea nu e%ista nici un
&otar$.
Este cel mai mare muzician roman. Enescu a facut dovada unor e%traordinare
aptitudini muzicale inca din copilarie.
'ascut () aug (**( +n satul ,iveni -rnav, jud. .otosani, parintii proveneau dintr-
o familie de intelectuali de tara# tatal arendas de mosie, mama dintr-o familie de preoti.
parintii au pierdut ) copii +nainde de nasterea lui Enescu, deci a avut parte de o mare
atentie din partea lor .
In (**/ Enescu se fi%eaza cu parintii +n localitatea Cracalia. 0ici are pian, va fi +n
contact permanent cu muzica si cu lautarii satului. ,a / ani primeste o vioara, incepe sa
cnte su +ndrumarile tatalui sau, mai apoi cu lautarul 'eculai C&iorul. 1i odata notele
invatate, micul Enescu a trecut direct la compozitie, dar compunea - nu cantecele sau arii,
ci... opere2 Este cunoscut acel manuscris celeru, purtand titlul# 34ara "omaneasca -
opera pentru pian si vioara de George Enescu, compozitor roman in varsta de cinci ani si
un sfert5...
Intre anii (*** si (*67 a studiat la Conservatorul din -iena vioara si compozitie, iar
intre (*67 si (*66 la 8aris, compozitie precum si vioara.
0nul (*6) 9Enescu avea (: ani; se dovedeste fecund pentru tanarul compozitor, in
acelasi timp crescand si faima lui de violonist. ,a ( martie, apare pentru prima oara ca
dirijor la 0teneul "oman, interpretand in prima auditie in tara 38oema romana5. <upa
acest concert, un comitet a organizat pentru el o colecta in vederea cumpararii unei viori
de marca. 1e strang 6=== de franci, iar tatal sau mai adauga inca (=.===. <e la 1tuttgart
isi cumpara un 1tradivarius, pe care apoi il inlocuieste cu un Guarnerius 9faricat in
()7:;, care se gaseste azi la >uzeul >uzicii "omanesti.
?n prieten si protector statornic al lui Enescu a fost regina Elisaeta 9Carmen 1@lva;,
care ii spunea 31fin%ul5, iar mai tarziu, 38in%5. Ea ii daruieste, cu prilejul celei de-a ()-a
aniversari, o copie completa a operelor lui .ac&. 8elesul va fi oricand desc&is pentru
Enescu, ca si 8alatul, unde, in primii ani ai carierei, i se rezerva un apartament, ori de cate
ori venea la .ucuresti. 8e versuri de Carmen 1@lva, Enescu va compune lieduri, o
cantata, iar in (6=7, va intemeia un cvartet ce va purta numele reginei si care va aparea in
pulic la 4eatrul 'ational, cu ocazia retragerii de pe scena a 0ristizzei "omanescu.
,a 8aris a repurtat primul succes in compozitie cu ,,8oema "omana A 9compusa la
varsta de (B ani ;.0ceasta lucrare raspundea necesitatii compozitorului de a-si delimita
personalitatea estetica si a-si delimita apartenenta la un popor, la o cultura si la un etos
national.
<ula postura de compozitor si violonist +i va aduce necazuri, ulterior, lumea
muzicala avea sa se convinga de multilateralul sau talent. Cncepe seria succeselor,
desc&izndu-i-se calea spre marile sali de concerte din Europa si 0merica. Consacrarea
definitiva# interpretarea concertului de .eet&oven la (( feruarie (6==, ca solist al
concertelor Colonne.
Comple%a personalitate a lui George Enescu a putut sa se afirme la 1inaia, mai ales
in ipostaza de compozitor, desi a sustinut deseori concerte la Castelul 8eles sau in alte
asezaminte din oras, cu orc&estra >inisterului Instructiunii 8ulice.
0ici, la 1inaia, s-au plamadit $ "apsodiile romane 59(6=(D (6=E;, caracterizate
printr-o linie
melodic ogat, de autentic or!ie folcloric !i +nve!mntare orc&estral colorat,
Concertul pentru pian, vioara, viola si violoncel 'r. ( in "e major, Fpus (:, numeroase
sonate,dintre care amintim sonata pentru pian in Ga diez minor, Fpus E/, 'r. (.
Cariera sa violonistica va deveni un maraton. 8rima aparitie ca solist a fost in
feruarie (6== 9cand avea (6 ani;, la 8aris, cand a interpretat Concertul pentru vioara de
.eet&oven. 8aralel cu compozitia, Enescu imratiseaza cariera de violonist concertist,
care atrage dupa sine nenumarate turnee in Europa si in 1tatele ?nite ale 0mericii fiind
cosiderat ca unul dintre cei mai mari intrepreti ai timpului.
El revine mereu in patrie unde face turnee in toate colturile tarii si contriuie cu
arta si prestigiul sau la popularizarea muzicii romanesti.
In timpul primului razoi mondial, pe vremea retragerii in >oldova, a organizat si
condus la Iasi o orc&estra simfonica, a dat concerte in spitale, pe front,etc.
Enescu a avut o rodnica activitate pedagogica, printre elevii sai numarandu-se
He&udi >enu&in.
8rintre muzicienii romani care s-au ucurat de indrumarile lui G.Enescu se
numara# <inu ,ipattiD -asile GilipDIon -oicu s.a.
Ca violonist, arta sa interpretativa s-a caracterizat prin naturalete, sensiilitate,
ogatia coloritului, varietatea nuantelor si iminarea atentiei acordate sustantei muzicale
cu virtuozitatea. "epertoriul su a cuprins +ntreaga literatur a instrumentului.
0 dirijat cele mai prestigioase orc&estre din lume. Enescu a fost unul dintre cei
mai de seam dirijori contemporani.
>aiestria sa dirijorala se caracteriza prin profunzimea redarii sensului operei
artistice si prin limpezimea conceptiei, prin sorietatea, supletea si e%presivitatea
gestului. Enescu a propagat peste &otare, alaturi de lucrarile sale care capatasera un
incontestail prestigiu international, creatiile unor compatrioti ai sai, atragand astfel
atentia asupra tinerei scoli muzicale romanesti.
0 fost interpret, violonist, pianist, dirijor si compozitor, un artist de tip
renascentist, rar +ntlnit +n epoca contemporana.
0rta creatoare a lui Enescu suliniaza creatia populara intr-o e%presie
personala.El a dat impulsul &otarator in simfonismul romanesc.
Ca pianist, arta sa se distingea printr-o ogat !i rafinat palet !i prin sonoritatea
orc&estral a e%ecuiei.
0 II-a parte a activitatii sale se intinde pe perioada (6(B-(67). <ar,inainte de
toate, treuie mentionata opera $Fedip$ compusa in parte la 1inaia, unde, in (6E) a fost
orc&estrat un intreg talou din actul al II-leaD despre aceasta opera George Enescu avea sa
spuna# $Ceea ce pot afirma cu certitudine este ca dintre toate imi este cea mai draga. In
primul rand, pentru ca m-a costat luni de munca si ani de neliniste. 0poi, pentru ca am
pus in ea tot ce simteam, ce gandeam, in asa fel incat ma contopeam cu ecoul meu.$
8ornind de la suiectul inecunoscut al tragediei clasice grecesti, Enescu a scris,
dupa liretul lui Ed. Gleg, opera $Fedip$. Creatie capitala a lui Enescu, ea este straatuta
de un continut emotional, generos si intens si se distinge printr-un limaj poetic evocator
si dramatic. Ea cuprinde si transpuneri, pe planul unei inalte generalizari, cu mijloace de
e%presie caracteristice artei contemporane occidentale.
>ulta vreme a fost preocupat de ideea compunerii unei opere inspirata din aceasta
alada $>esterul >anole$, pe care nu a putut-o realiza neavand un liret corespunzator.
E%ceptnd opera AFedip5 op.E7, aceasta perioada este dominata de creatia
camerala, lucrarile sunt caracterizate prin intentia de a realiza o sinteza natural-
universala. (6(:-(67B# creatii# Cvartetul de coarde +n >i emol op.EE nr(.1onate pentru
pian si vioara nr7 +n caracter popular rom. Fp.EB. 1onate pentru pian +n fa diez. 1onata
pentru pian +n "e. 1onata pentru pian si violoncel +n <o.
In anii primului "azoi mondial, e%ceptnd o perioada scurta din (6(B cand a fost
la 8aris, s-a aflat +n tara, concertnd, dirijnd, acte de caritate. initiaza ciclul AIstoria
violinei5 +n care prezinta aproape tot ce s-a scris pentru vioara, prezinta A1imfonia IX5 de
.eet&oven, initiaza ec&ipe artistice. 0lcatuieste la Iasi o orc&estra simfonica. dupa razoi
si-a reluat activitatea concertistica dnd o serie de concerte si evolund ca violonist,
dirijor, compozitor.
0 III-a perioada se intinde de la (67) pana la sfarsitul vietii. In anul (676,
dragostea sa furtunoasa si sinuoasa cu >aruca Cantacuzino este incununata de casatorie.
<e fapt, ei se casatorisera in Elvetia, la ,ausanne, cu aproape E= de ani in urma - cand
>aruca "osetti-Cantacuzino aia divortase.
Evenimentele, odata cu inc&eierea razoiului, se precipitau. ,a ultima sa vizita pe
taramurile copilariei, la 4escani, la ,iveni si <oro&oi, a fost primit cu urale. 0 poposit
apoi si la >i&aileni, la mormantul mamei, unde a stat singur, cu capul plecat, spunand
apoi# 3<e aici plec odi&nit, din seva pamantului meu, si numai asta-mi da curaj sa ma pot
dezlipi de tara pentru un timp mai lung5. 3<ezlipirea5 de tara s-a produs insa definitiv, pe
(= septemrie , (6/:, din motive e%clusiv politice, cand a pornit cu trenul spre Constanta,
de unde avea sa se imarce pe vaporul 30rdealul5, care pleca la 'eI HorJ, cu personalul
amasadei noastre. 8e puntea vasului, Enescu a rostit cu duiosie versurile# 3F, >oldova,
draga mea,K Cine pleaca si te lasaK E patruns de jale grea5.
Este perioada marilor sinteze dintre forma si continut. 1uita a 7-a A1ateasca5,
suita AImpresii din copilarie5, simfonia de camera pentru (E instrumente soliste, cvartetul
nr.E pentru pian, vioara, viola si violoncel +n re, cvartet pentru pian, doua viori, viola, v-
cel, poemul simfonic -o% >aris op 7( si cvartetul de coarde nrE +n 1ol, opEE. Enescu +si
continua activitatea concertanta +n tara si strainatate, tine cursuri de interpretare +n multe
orase europene.
0ni la rand, Enescu a detinut un apartament la 8aris, in "ue de Clic&@ si o vila
langa 8aris, pe care le va vinde in ultimii ani ai vietii, puternic marcati de lipsuri. 8rintre
3posesiunile5 sale s-a numarat, aproape intotdeauna, c&iar si pe patul de suferinta, un
catelus. F fotografie ni-l arata pe Enescu pe puntea unui vapor, asezat pe un fotoliu de
pai, cu manuscrisul in fata si cu catelusul in rate. 4oti purtau acelasi nume# >utzerli.
<espre unul cu personalitate, Enescu povestea amuzat, dar trist# aflandu-se pe &olul unui
&otel, catelusul are o purtare necuviincioasa cu consecinte... mirositoare. Enescu il cearta#
3"usine2 '-am sa-ti mai spun >utzerli, ci 8utzerli25. In clipa aceea, catelusul si-a privit
stapanul si, ofensat, a fugit, parasindu-l pentru totdeauna2
4impul nu mai are radare cu EnescuD la (/ iulie (6B/ are o comotie cererala in
apartamentul sau din 8aris, in urma careia ramane partial paralizat.
Enescu isi petrece ultimele luni ale vietii in Lotelul 30tala5 din "ue de C&ateauriand.
Insasi regina .elgiei vine special de la .ru%elles, pentru a-i veg&ea ultimele clipe.
In noaptea de / spre B mai (6BB, Enescu se stingea la 8aris. 1ingur, sarac, departe
de tara pe care a iuit-o mai presus de orice si a carei imagine a dus-o cu el, in mormant...
nemaiputndu-si realiza dorinta ultima de a reveni +n tara.
4rupul sau odi&neste in cimitirul istoric parizian 38ere ,ac&aise$.