Edward Grieg

Edvard Hagerup Grieg (n. 15 iunie 1843 Bergen - d. 4 septembrie 1907 Bergen) a fost
un compozitor şi pianist norvegian.

Edvard Grieg este cel mai de seamă muzician din şcoala naţională norvegiană şi unul din
reprezentanţii de frunte ai muzicii romantice europene. Muzica lui a fost influenţată de
romanticii germani, ca de pildă Schumann, şi de asemenea de muzica populară a
poporului său, uneori şi de cea a popoarelor scandinave vecine. Grieg a activat şi ca
pianist de concert până la sfârşitul vieţii sale.

Date familiale şi copilăria

Edvard Grieg s-a născut în oraşul Bergen din vestul Norvegiei ca al patrulea dintre cinci
copii ai lui Alexander Grieg (1806 - 1875), comerciant înstărit şi consul al Marii Britanii în
localitate. Alexander Grieg continuase antrepriza de negoţ de peşte şi homari din Marea
Nordului, înfiinţată în anul 1779 de bunicul său Alexander Greig, devenit Grieg, şi care
emigrase în Norvegia din Scoţia, din localitatea Cairnbulg de lângă Aberdeen, după bătălia
de la Culloden . Originea scoţiană a familiei nu era ceva ieşit din comun, fiindcă
numeroase familii din Bergen aveau conexiuni familiale în alte ţări europene din
vecinătate ca Danemarca, Germania, Marea Britanie sau Olanda. Grieg a crescut într-o
familie cu tradiţii muzicale. Şi renumitul pianist canadian Glenn Gould era înrudit cu
Grieg, bunicul mamei sale fiind văr primar cu compozitorul norvegian. Bunicii din partea
mamei lui Grieg erau membri în «Musikkselskapet Harmonien», una din orchestrele cele
mai vechi din lume, întemeiată în anul 1765. Mama sa Gesine Judith, născută Hagerup
(1814 - 1875) era deasemenea descendenta unei familii onorabile din Bergen, în
rândurile cărora s-au numărat mai mulţi înalţi prelaţi şi notabili. Ea avea şi ascendenţe
suedeze: pe ingeniosul preot şi ofiţer Kjell Stubin din secolul al XVII-lea. iar tatăl ei,
Edvard Hagerup (1781 - 1853) a fost un binecunoscut patriot norvegian, preşedinte al
Tribunalului din Bergen , în mai multe rânduri deputat în parlamentul Norvegiei,
constituit în 1814. Înzestrată fiind cu talent muzical, Gesine Hagerup a fost trimisă în
copilărie, de părinţii ei, la Altona, pe atunci în Danemarca, pentru a lua lecţii de pian şi
canto cu renumitul pedagog german Albert Methfessel (1785 - 1869),cântăreţ şi
compozitor, iar mai apoi s-a perfecţionat la Londra. Ulterior, Gesine Grieg a devenit
cunoscută la Bergen ca pianistă şi ca poetă şi mai ales ca o mult apreciată profesoară de
pian. Ea a găzduit un salon muzical în care se interpreta săptămânal atât muzică clasică
instrumentală cât şi fragmente din opere, de asemenea cânta uneori ca pianistă solistă la
concerte ale orchestrei locale. În aceste împrejurări, Edvard a avut ocazia, de mic copil,
să se familiarizeze cu muzica unor compozitori clasici ca Mozart şi Beethoven, dar şi cu
cea a romanticilor ca Weber, Chopin sau Mendelssohn. Începând din 1849 mama i-a fost
şi cea dintâi profesoară de pian . Este de menţionat că şi tatăl familiei, Alexander, ştia să
cânte la pian. John, celălalt băiat dintre cei cinci copii ai soţilor Grieg, a învăţat să cânte la
violoncel, dar a mers pe calea unei cariere comerciale dupa exemplul tatălui. Deşi aspira
la început să devină preot şi îi plăcea să recite poezii, micul Edvard nu a găsit o mare
atracţie în orele de şcoală şi uneori căuta sub diverse motive să le evite. Pe la 12 ani când
a încercat să compună pentru întâia dată o bucată muzicală - nişte "Variaţiuni pe o temă
germană opus 1", învăţătorul nu a apreciat de loc iniţiativa, l-a tras de păr şi a aruncat
compoziţia pe foc.
 Anii de studii şi debuturile muzicale

În 1858, la îndemnul unei rude prin alianţă, celebrul violonist Ole Bull care vizitase familia
Grieg la reşedinţa ei de la Landaas, lângă Bergen, şi care i-a remarcat talentul, Edvard s-a
înscris, la vârsta de 15 ani, la Conservatorul din Leipzig, condus în acei ani de renumitul
pianist Ignaz Moscheles. In afara de Moscheles, i-a avut ca profesori, între alţii şi pe Ernst
F. Wenzel şi pe Carl Reineke. Nici la conservator Grieg nu a fost printre studenţii cei mai
disciplinaţi, dar a obţinut note bune în majoritatea materiilor, o excepţie fiind cursul de
orgă. Şi-a concentrat eforturile mai ales pe studiul pianului, şi s-a delectat cu bogata viaţă
muzicală a Leipzigului, cu numeroasele concerte şi recitaluri. Acolo a fost expus mai ales
influenţei creaţiei şcolii romantice germane, în primul rând a lucrărilor lui Schumann şi
Mendelssohn. În primăvara anului 1860, la 17 ani, a contractat din nefericire o
tuberculoză pulmonară care i-a pricinuit greutăţi în tot cursul vieţii. În 1861 şi-a făcut
debutul ca pianist de concert, la Karlshamn, în Suedia. După ce în anul următor, 1862 a
absolvit Conservatorul din Leipzig, Grieg a dat primul său concert în oraşul său natal
Bergen, interpretând,între altele, Sonata Patetică de Beethoven. (O înregistrare, mai
târziu în viaţă, a compozitorului, interpretându-şi propria sonată pentru pian, a rămas
dovada vie a virtuţilor sale de pianist).

Anii de tinereţe la Copenhaga

În continuare şi-a îndreptat paşii spre Copenhaga, în Danemarca vecină, unde a rămas
circa trei ani. A făcut cunoştinţă acolo cu compozitorii danezi J.P.E.Hartman şi Niels Gade.
De asemenea în 1864 s-a împrietenit cu conaţionalul sau, compozitorul Rikard Nordraak,
autorul muzicii imnului naţional norvegian. Acesta din urma, cu ideile sale de rebeliune
contra influentei muzicii germane, a stilului lui Gade si Mendelssohn, a exercitat asupra
lui Grieg o mare influenţă si cei doi au intemeiat la Copenhaga societatea Euterpe,
destinată promovării muzicii scandinave originale. La decesul prematur de tuberculoză al
tânărului Nordraak în anul 1866, Grieg a compus un marş funebru pentru a-i onora
amintirea. Multă vreme a avut mustrări de conştiinţă pentru faptul că în acel an plecase în
Italia în vreme ce starea sănătăţii lui Nordraak se agravase. În Italia Grieg a avut prilejul
de a întâlni un alt compatriot ilustru, dramaturgul Ibsen. anii de la Copenhaga au marcat
profund viaţa muzicianului. In 1862 a facut cunoştinţă cu viitoarea lui soţie Nina Hagerup
(1845 - 1935), verişoară primară,născută în Norvegia dar stabilită în Danemarca,
cântăreaţă de concert care a devenit pe urmă interpreta privilegiată a liedurilor sale. La
Copenhaga Grieg a compus creaţiile sale opus 6,7 şi 8. După ce s-a logodit cu Nina în
1864, în ciuda împotrivirii ambelor familii, cei doi s-au căsătorit la 11 iunie1867 şi s-au
stabilit în capitala Norvegiei, numită pe atunci Cristiania astăzi Oslo)
Grieg had close ties with the Bergen Philharmonic Orchestra (Harmonien), and later
became Music Director of the orchestra from 1880–1882.

Activitatea

În 1867 a devenit dirijor la societatea filarmonică din Oslo,iar la 11 iunie s-a căsătorit cu o
verişoară a sa, Nina Hagerup. În 1869 Concertul său pentru pian şi orchestră în La minor,
opus 16, a fost interpretat pentru prima oară la Copenhaga. Din 1875 a început să lucreze
la muzica de scenă pentru drama lui Ibsen 'Peer Gynt'. A întreprins o serie de turnee în
Danemarca, Germania şi Olanda. În 1888 'Suita Peer Gynt I' a fost prezentată prima dată
la Leipzig, aici Grieg i-a întâlnit pe Brahms şi pe Ceaikovski. În anii următori Grieg va
întreprinde turnee de concerte în toată Europa, cu orchestre renumite ca Filarmonica din
Berlin sau orchestra Concertgebouw din Olanda. A fost ales membru al academiilor din
Suedia, Paris, doctor onorific al universităţilor din Cambridge şi Oxford. În 1904 a avut o
întîlnire cu împăratul german Wilhelm al II-lea. În anul morţii sale 1907 Edvard Grieg a
mai susţinut concerte la München, Berlin, Kiel, Oslo şi Copenhaga.

Opere
 Fire klaverstykker, Opus 1
 Fire sanger, Opus 2

 Poetiske tonebilder, Opus 3

 Seks dikt, Opus 4

 Hjertets melodier, Opus 5

 Humoresker, Opus 6

 Klaversonate i e-moll, Opus 7

 Fiolinsonate nr.1, i F-dur, Opus 8

 Romanser og ballader, Opus 9

 Fire romanser, Opus 10

 I høst, Opus 11

 Lyriske stykker I, Opus 12

 Fiolinsonate nr. 2 i G-dur, Opus 13

 To symfoniske stykker, Opus 14

 Romanser, Opus 15

 Klaverkonsert i a-moll, Opus 16

 25 norske folkeviser og danser, Opus 17

 Romanser og sanger, Opus 18

 Folkelivsbilder, Opus 19

 Foran Sydens kloster, Opus 20 /

 Fire dikt fra Fiskerjenten av Bjørnson, Opus 21

 Sigurd Jorsalfar, Opus 22

 Peer Gynt, Opus 23 (Henrik Ibsen)

 Ballade i g-moll, Opus 24 / Ballade g-Moll, Opus 24

 Seks dikt, Opus 25

 Fem dikt, Opus 26

 Strykekvartett i g-moll, Opus 27

 Fire albumblad, Opus 28

 Improvisata over to norske folkeviser, Opus 29

 Album for mannssang, Opus 30

 Landkjenning, Opus 31

 Den bergtekne, Opus 32

 12 melodier til dikt av A. O. Vinje, Opus 33

 To elegiske melodier, Opus 34

 Norske danser, Opus 35

 Cellosonate i a-moll, Opus 36

 Valse-kapriser, Opus 37
 Lyriske stykker II, Opus 38

 Romanser, Opus 39 #

 Fra Holbergs tid, Opus 40 /

 Klaverstykker etter egne sanger I, Opus 41

1. Vuggesang (Opus 9, Nr. 2.)

2. Lille Haakon (Opus 15, Nr. 1)

3. Jeg elsker dig (Opus 5, Nr. 3)

4. Hun er så hvid (Opus 18, Nr. 2)

5. Prinsessen

6. Jeg giver mitt dikt til våren (Opus 21, Nr. 3)

 Bergliot, Opus 42 (Bjørnstjerne Bjørnson)

 Lyriske stykker III, Opus 43

 Fra fjell og fjord, Opus 44

 Fiolinsonate nr. 3 i c-moll, Opus 45

 Peer Gynt-suite nr. 1, Opus 46

1. Morgenstemning (Opus 23, Nr. 13)

2. Åses død (Opus 23, Nr. 12)

3. Anitras dans (Opus23, Nr. 16)

4. I Dovregubbens hall (Opus 23, Nr. 8)

 Lyriske stykker IV, Opus 47

 Seks Sanger, Opus 48

 Seks dikt, Opus 49

 Scener fra Olav Trygvason, Opus 50

 Gammelnorsk romanse med varasjoner, Opus 51

 Klaverstykker etter egne sanger II, Opus 52

1. Modersorg (Opus 15, Nr. 4)

2. Det første mote (Opus 21, Nr. 1)

3. Du fatter ej bølgernes evige gang (Opus 5, Nr. 2)

4. Solveigs sang (Opus 23, nr. 18) (Opus 23, Nr. 19)
5. Kjærlighed (Opus 15, Nr. 2)

6. Gamle mor (Opus 33, Nr. 7)

 To melodier for strykeorkester, Opus 53

 Lyriske stykker V, Opus 54

 Peer Gynt-suite nr. 2, Opus 55

1. Bruderovet. Ingrids klage (Opus 23, No. 4)

2. Arabisk dans (Opus 23, No 15)

3. Peer Gynts hjemfart. Stormfull aften på havet (Opus 23, nr. 19) (Opus 23, No.
21)

4. Solveigs sang (Opus 23, nr. 11) (Opus 23, No. 19)

 Tre orkesterstykker fra Sigurd Jorsalfar, Opus 56

1. Forspill (Ved mannjevningen) (Opus 22, No. 2)

2. Intermezzo (Borghilds drøm) (Opus 22, No. 1)

3. Hyldningsmarsj (Opus 22, No. 4)

 Lyriske stykker VI, Opus 57

 Norge, Opus 58

 Elegiske dikt, Opus 59

 Dikt (Vilhelm Krag-sangene), Opus 60

 Barnlige sanger, Opus 61

 Lyriske stykker VII, Opus 62

 Nordiske melodier, Opus 63

 Symfoniske danser, Opus 64 /

 Lyriske stykker VIII Opus 65

 Norske Folkeviser, Opus66

 Haugtussa, Opus 67

 Lyriske stykker IX, Opus 68

 Fem dikt, Opus 69

 Fem dikt, Opus 70

 Lyriske stykker X, Opus 71 /

 Slåtter, Opus 72 #

 Stemninger, Opus 73

 Fire salmer, Opus 7