Petre Carp

Născut 28 iunie 1837, Iaşi

Decedat 19 iunie 1919, Ţibăneşti, judeţul Iaşi

- om politic
- diplomat
- fondator al Societăţii Junimea şi lider politic al acesteia.
- După fuziunea din 3 aprilie 1907, Carp devine şi preşedinte al Partidului Conservator.

Cu o carieră politică impresionantă, ce s-a desfăşurat pe parcursul a 50 de ani, a fost

martorul renaşterii naţionale a României.
- Unul dintre cei mai mari oameni de stat ai ţării, Petre Carp s-a numărat printre
cele mai avizate voci din viaţa politică românească, luptând cu vehemenţă pentru
crezurile sale politice.
- Înzestrat cu mari calităţi oratorice, istoricii îl consideră al doilea mare politician
conservator după Barbu Catargiu.

Studiile le face la Berlin.

Carp urmează cursuri universitare la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Politice din cadrul
Universităţii din Bonn, axându-se pe economie politică, filosofie, litere şi istorie.

Studentul Carp se remarca fata de ceilalţi colegi ai săi printr-un discurs

sobru, rigid, concis, care îl va caracteriza pe tot parcursul carierei sale
politice.

Fondarea Junimii. Începutul activităţii politice

În toamna anului 1862, Carp revine la Iaşi, unde îi va întâlni pe Titu Maiorescu şi Vasile
Pogor. Ulterior, în următorii doi ani li se vor adăuga şi Theodor Rosetti, împreună
cu Iacob Negruzzi, formându-se astfel grupul ce va fonda Societatea Junimea în
primăvara anului 1864.

Având la bază idei comune, cei cinci se vor axa la început pe cultivarea spiritului literar,
ei reprezentând o nouă generaţie, junimistă, cu o nouă concepţie asupra vieţii
sociale şi culturale româneşti.

In Prelegerile incepute pe 9 februarie, Carp scrie doua conferinte: “Asupra tragediei

antice moderne” si “Despre trei Cezari” (Cezar, Carol cel Mare si Napoleon)

Se hotărăşte să părăsească Iaşiul şi societatea literară în care îşi făcuse un debut

promiţător.
În 1874, Petre Carp devine şeful grupării junimiste, ceea ce era o recunoaştere a
calităţilor sale în politică, dar şi a funcţiilor îndeplinite exemplar până atunci în
viaţa publică.

Din 1877, Petre Carp devine senator, calitate din care va fi martor cuceririi Independenţei
de stat şi proclamarea României ca regat.

Programul politic „Era nouă”

În 1881, liderul junimist lansează şi primul program politic al Junimii, intitulat „Era
nouă”. Acesta exprima o doctrină în care se aveau în vedere interesele materiale ale
ţăranilor şi meseriaşilor, care să asigure respectarea cultului proprietăţii, independenţa
acestor oameni, care au datoria să se gospodărească şi să se administreze singuri.

Junimiştii s-au decis să îşi fondeze propria formaţiune, Partidul Constituţional, pe 1 mai
1891, al cărei preşedinte este ales Petre Carp.

In perioada 1910-1912 Carp este desemant pt a doua oara presedinte al Consiliului de

Ministrii, dar va preda conducerea guvernului colegului sau Titu Maiorescu. Astfel, Carp
se retrage din activitatea guvernamentala, dar va ramane o voce importanta pe scena
politica.

Pe perioada Razboiului Mondial se punea problema in cadrul Consiliului de Coroana

asupra razboiului pe care il va declara Romania Austro-Ungariei. Noul rege, Ferdinand I
va fi influentat de primul ministru liberal Ion I.C. Bratianu, Carp va intra intr-o polemica
cu majestatea sa. Ferm pe pozitii el va rosti celebra fraza: „Mă voi ruga la Dumnezeu ca
armata română să fie bătută”. Apoi, consecvent, declara: „Voi trimite în război pe cei trei
fii ai mei dacă veţi hotărî războiul, se înţelege, în armata inamică României” si astfel
Carp isi pierde un fiu pe frontul din Transilvania.

Înzestrat cu mari calităţi oratorice, istoricii îl consideră al doilea mare politician

conservator după Barbu Catargiu. S-a remarcat printr-un discurs rece, lipsit de
sentimentalism. Constantin Gane afirma că: „Din tinereţe până la adânci bătrâneţe, Petre
Carp a rămas, în faţa tuturor evenimentelor, un bloc de marmură. Intră cine vrea, rămâne
cine poate”

În ultima parte a vieţii sale, Petre Carp se retrage la moşia din Ţibăneşti, unde moare pe
19 iunie 1919, la vârsta de 81 de ani.