Prof. dr.

Popescu Alexandra-Marcela S 25, Semestrul II, Anul școlar 2019-2020

Clasa a VIII-a, Istorie Monarhia și partidele politice în România interbelică

Fișa de lucru nr. I

I. Alegeţi răspunsul corect:
1. România a devenit regat în anul:
a) 1880;
b) 1881;
c) 1882;
d) 1883.
2. Ultimul rege al României a fost:
a) Ferdinand I;
b) Mihai I;
c) Carol I;
d) Carol II.
3. Ion I.C. Brătianu a fost liderul:
a) PNȚ;
b) Garda de Fier;
c) PNL;
d) PCR.
4. Iuliu Maniu a condus:
a) PNȚ;
b) Garda de Fier;
c) PNL;
d) PCR.
II. Completaţi propoziţiile de mai jos cu informaţia istorică corectă:

1. Monarhia din România se încadrează între anii ...1866...și ...1947...

2. Liga Arhanghelului Mihail a fost înființată în anul......1927.........
3. Partidul scos în afara legii în 1924 a fost...comunist...
4. Regele supranumit Întregitorul este ..Ferdinand I..
III. Alcătuiţi enunțuri corecte cu următorii termeni istorici:

- Regență: Dupa abdicarea regelui, a venit regenta.

- Monarhie: Monarhia în România debutează la 10 mai 1866.
- Partid: Partidul National Liberal a fost, in perioada interbelica, cel mai puternic
partid.
- Restaurație:Restauratie este echivalent cu readucerea la tron adinastiilor pierdute.
IV. Completați spațiile libere de pe prima coloană cu cifra corespunzătoare de pe
coloana a doua:
.4.A.extrema dreaptă 1. PCR
.. 1 ..B.extrema stângă 2. PNL
.. 2 ..C.„prin noi înșine” 3. PNȚ
.. 3 ..D.„porțile deschise” 4. Garda de Fier
5. PSDR
V. Prezentați, în minim 10 rânduri, o personalitate istorică studiată: Mihai I, Carol
I, Carol II, Ferdinand I, Regina Maria, Regina Elisabeta, Regina Elena sau Regina Ana.

Carol al II-lea al României (n. 15 octombrie 1893, Sinaia, România – d. 4 aprilie 1953, Estoril,
Portugalia) a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Odată cu ascensiunea
Prof. dr. Popescu Alexandra-Marcela S 25, Semestrul II, Anul școlar 2019-2020
Clasa a VIII-a, Istorie Monarhia și partidele politice în România interbelică

la tron a tatălui său, regele Ferdinand, în anul 1914 după moartea unchiului, Carol devine
principe moștenitor la vârsta de 21 de ani; toate acestea întâmplându-se pe muchia Primului
Război Mondial.
Carol în timpul războiului s-a preocupat de Regimentul 2 Vânători "Regina Elisabeta" și
Cercetași, una dintre cele mai reușite instituții din toată țara la aceea vreme creat de el însuși.
Carol era atașat de armată, și mereu i-a tratat ca fiind egali săi: "Totul a fost foarte frumos, dar,
fiind un prânz militar a durat mult. Carol n-a vrut să accepte un loc de onoare, ci a stat printre
ofițerii foarte tineri de la capătul mesei." Petrecea foarte mult timp alături de trupe, chiar și pe
front. Însă cu timpul toate acestea au fost distruse când Carol a pus în prim-plan relația cu Zizi
Lambrino și în plan secund îndatoririle sale. Carol,fire autoritara, nu se bazează pe partide cum
procedaseră Carol I și Ferdinand. Dorea ca miniștri să asculte de el, nu de șefii de partid. Carol
se vede superior partidelor, de aceea a dus o politică de slăbire a puterii partidelor în care nu avea
încredere. A încurajat disidențele și sciziunile, s-a amestecat în treburile guvernelor, a dorit să-i
fie acceptate soluțiile. Și-a impus favoriții ca miniștri. A cerut tuturor subordonare față de voința
sa. Regele urmărea ceea ce își propusese: un regim carlist. Impunând un guvern deasupra
partidelor, alcătuit din oameni care îi erau fideli. În jurul lui Carol se formează un grup de
favoriți numiți "camarila regală" în centrul căruia se afla nimeni alta decât Elena Lupescu.
Profitând de slăbiciunea guvernului Goga, Carol trece la o acțiune care a lichidat total regimul
democratic. Prezența mulțimii în Piața Palatului regal nu încetează. Se trag focuri de armă. Toate
liniile de comunicare sunt ocupate de legionari.
Carol îl cheamă pe generalul Ion Antonescu să formeze un guvern. La 5 septembrie 1940, în
urma eșecului de a forma un guvern, din cauza faptului ca partidele refuzau vehement altă soluție
decât abdicarea, Antonescu îi cere regelui să abdice în 24 de ore. Carol se vede complet izolat,
mulți din apropiați lui sunt favorabili abdicării de asemenea. La 6 dimineața, pe 6 septembrie
semnează actul de trecere a coroanei către fiul său, Mihai. Nu este propriu-zis un act de abdicare.
Carol plănuiește gândul secret că odată se va reîntoarce pe tron. Carol a rămas în exil, în timpul
celui de-al Doilea Război Mondial, cât și în perioada postbelică.
Moare la 4 aprilie 1953, în urma unui atac de cord.