MĂSURARE. MĂRIMI FIZICE.

În lecțiile de fizică din gimnaziu ați învățat că proprietățile corpurilor sunt de

două feluri :
 Proprietăți care pot fi descrise numai calitativ ( de exemplu , natura chimică a
substanțelor care intră în alcătuirea unui corp);
 Proprietăți care pot fi caracterizate calitativ și cantitativ (întindere spațială,
durata unui fenomen, etc.)

Definiție - Prin mărime fizică înțelegem o măsură a acelor proprietăți ale

corpurilor care pot fi diferențiate calitativ și determinate cantitativ
Exempe: masa, temperatura, volumul, etc.

Determinarea cantitativă a unei mărimi fizice constă dintr-o succesiune de operații

experimentale care reprezintă procesul de măsurare.

Definiție - A măsura o mărime fizică A, înseamnă a stabili de câte ori se

cuprinde în ea o altă mărime de aceeași natură,
 A , bine definită și aleasă prin
A
a
convenție ca unitate de măsură.  A reprezintă valoarea numerică a mărimii
fizice măsurate.

l
3  l  3m
Exemplu m Mărimea fizică este lungimea, aceasta are valoarea
numerică 3 și unitatea de măsură este metrul.

Clasificarea mărimilor fizice

I.

 Mărimi fundamentale -  sunt mărimi care nu sunt introduse într-o teorie pe

baza altor mărimi : lungime, timp, masă, intensitatea curentulu electric,
temperatura absolută, cantitatea de substanță, intensitatea radiată a fluxului de
lumină.

 Mărimi derivate - exprimate funție de cele fundamentale prin legi și relații fizice
( toate celelalte mărimi)

Simbolul Simbolul Unitate  Simbolul Definiția unității,

Denumire
mărimii dimensiunii SI unității Observații
Metrul este lungimea drumului
parcurs de lumină în vid în timp
Lungime l L metru m
de 1/299 792 458 dintr-o
secundă.
Timp t T secundă s Secunda este durata a 9 192 631
770 perioade ale radiației care
corespunde tranziției între două
nivele de energie hiperfine ale
stării fundamentale a atomului
 de cesiu 133 la temperatura de 0
K.
Kilogramul este masa
prototipului internațional al
kilogramului confecționat dintr-
un aliaj de platină și iridiu
Masă m M kilogram kg
(90 % - 10 %) și care se
păstreaza la Biroul Internațional
de Măsuri și Greutăți (BIPM) de
la Sèvres - Franța.
Amperul este intensitatea unui
curent electric constant care,
menținut în două conductoare
paralele, rectilinii, cu lungimea
Intensitatea infinită și cu secțiunea circulară
curentului I I amper A neglijabilă, așezate în vid, la o
electric distanță de 1 metru unul de
altul, ar produce între aceste
conductoare o forță de
2×10−7 N pe o lungime de 1
metru de conductor.
Kelvinul, unitate
de temperatură termodinamică,
Temperatura
T θ kelvin K este fracțiunea 1/273,16 din
absolută
temperatura termodinamică a
punctului triplu al apei.
Molul este cantitatea de
substanță a unui sistem care
conține atâtea entități
elementare câți atomi există în
0,012 kilograme de carbon C12. De
câte ori se întrebuințează molul,
Cantitate de
mol N mol mol entitățile elementare trebuie
substanță
specificate, ele putând fi atomi,
molecule, ioni, electroni, alte
particule sau grupuri specificate
de asemenea particule.Acest
număr de unități elementare se
numește numărul lui Avogadro.
Candela este intensitatea
luminoasă, într-o direcție dată, a
Intensitatea unei surse care emite o radiație
radiată a monocromatică cu frecvența de
Iv J candelă cd
fluxului de 540×1012 hertzi și a cărei
lumină intensitate energetică, în această
direcție este de 1/683 dintr-un
watt pe steradian.
II.

 Mărimi scalare - sunt mărimile complet determinate de o valoare numerică și o

unitate de măsură.

Exemple : temperatura, masa, timpul, lucrul mecanic, etc.

Precizări
a) Mărimile scalare pot fi pozitive sau negative.
b) Mărimile scalare pot fi scalari puri ( masa, temperatura,etc.) sau pseudoscalari,
depinzând de orientarea axelor de referință ( aria, volumul, unghiul,etc.)

 Mărimi vectoriale - sunt mărimile complet determinate de o valoare

numerică ,o unitate de măsură și orientare( direcție și sens).

Exemple : viteza, forța, impulsul, etc.

Precizări
a)Pentru a putea opera cu mărimi vectoriale , li de asociază un simbol reprezentat
geometric printr-un segment orientat, cu un vârf de săgeată la un capăt, numit vector.

b) Un vector este caracterizat prin următoarele elemente :

- origine ( punct de aplicație al vectorului)
- dreaptă suport ( indică direcția vectorului)
- săgeată (indică sensul vectorului)
- valoare numerică ( modul).

c) Simboluri  
Mărime vectorială ( vector) V ( exemplu F = mărimea vectorială forță)

V
Valoare numerică sau V , ambele notații se referă la valoarea numerică a mărimii
( ex. F=2 N) fără a face precizări despre orientare.

Clasificarea vectorilor

A. După orientarea dreptei suport

 Vectori concurenți - dreptele suport sunt concurente într-un punct ce constituie
originea comună a celor doi vectori.
 Vectori paraleli - dreptele suport sunt paralele
 Vectori coliniari - au aceeași dreaptă suport

B. După punctul de aplicație

 Vectori ficși - punct de aplicație fix ( imobil pe axă)
 Vectori alunecători - punctul de aplicație se poate deplasa de-a lungul axei
 Vectori liberi - punctele de aplicație pot fi luate oriunde în spațiu, suportul lor
rămânând paralel cu aceeași dreaptă.