PROGRAME DE ASISTENTA PSIHOSOCIALA REALIZATE IN

MEDIUL DE DETENTIE
Intr-o lume in continua schimbare, calitatea vietii depinde de abilitatea de a raspunde
adecvat acestei schimbari, prin pregatire, adaptabilitate si contributia fiecaruia la viata
comunitatii. Spatiul penitenciar este prin definitie un spatiu inchis, penal din punct de
vedere juridic, al autoritatii, si nu in ultimul rand, este un camp de forte determinat de
tacticile de influentare ale cadrelor si cele de rezistenta ale detinutilor.
Sistem suport al mediului social, penitenciarul este in acelasi timp inca o frontiera a
civilizatiei, dar in contextul social mai larg, aceasta institutie ramane cronic in urma ambiantei
generale din societate.
Pentru persoana care executa o pedeapsa privativa de libertate, mediul penitenciar
pune in ordine doua genuri de probleme: de adaptare la normele si valorile specifice acestui
cadru de viata si de evolutie ulterioara a personalitatii sale. Atata timp cat individul se afla
in locul de detentie, intre oameni care asemenea lui, au comis fapte antisociale, dificultatile
cele mai mari sunt localizate in relatiile cu cei din jur.
Adaptarea la mediul penitenciar este dificila din cauza privatiunilor la care este
supus detinutul si deoarece trebuie sa se adapteze la noi reguli si comportamente. O data cu
intrarea sa in penitenciar, individul resimte, intr-o masura mai mare sau mai mica, in
functie de varsta, de structura sa psihologica, de gradul de maturizare sociala si de nivelul
de cultura, efectele privarii de liberatate si reactioneaza intr-un mod personal la aceasta
noua situatie. Personalitatea detinutilor cunoaste sau tinde sa inregistreze un proces de
degradare. Pe multi dintre ei, liberarea ii gaseste, de regula, nepregatiti sufleteste, pesimisti
in ceea ce priveste reinsertia sociala, convinsi ca vor fi etichetati tot restul existentei, cu
sentimentul ca vor fi depasiti de viata in ciuda eforturilor pe care le vor face.
In aceste conditii, devine deosebit de importanta functia educativa a penitenciarului,
prin derularea de programe cultural-educative cat mai diverse, urmarindu-se fundamentarea
unei reinsertii sociale viabile a persoanelor aflate in custodie. Aciunile de acest gen sunt foarte
importante pentru cei aflati in detentie, pentru c i ajut s se reintegreze mai uor n societate.
Contactul cu mediul din afar este foarte important, pentru c orict de mult se incearca s se
umanizeze mediul din penitenciar, tot va exista o discrepan major. Astfel, ei mergnd n locuri

pe care societate le-ar considera normale vor cpta mai mult ncredere n ei i este de dorit ca
atunci cnd si vor termina de executat pedeapsa, integrarea s fie mai uoar, adic adaptarea cu
mediul, cu ritmul din jur.
Activitatea de educatie si asistenta psihosociala se bazeaza pe recunoasterea demnitatii
umane, a drepturilor egale si inalienabile ale persoanelor private de libertate, cu respectarea
prevederilor Legii 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele
judiciare in cursul procesului penal si a Hotararii de Guvern 1897/2006 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a Legii 275/2006, a celorlalte prevederi legale referitoare la acest
domeniu, precum si a principiilor stabilite de Regulile Minime ale Natiunilor Unite (1955), de
Recomandarea nr. R(89) 12, Educatia in penitenciar (1989) si Regulile Penitenciare Europene
(2006).
In contextul penitenciar, dintre toate trebuintele educationale,

munca este cel mai

pregnant constientizata la majoritatea detinutilor. In procesul educativ, munca este conceputa

ca un mijloc de formare profesionala, morala, civica. Din acest punct de vedere, in cadrul
sistemului de programe socio-educationale, aplicat in scopul recuperarii detinutilor din
penitenciar, sunt incluse programe care vizeaza completarea nivelului de scolarizare al
detinutilor, formarea profesionala, asistenta socio-familiala, educatia moral-civica, educatia
juridica. Conform unui studiu efectuat, toti detinutii, femei si barbati, au declarat ca in timpul
detentiei trebuie sa munceasca pentru a-si mentine echilibrul sufletesc si sanatatea.
Scolarizarea organizata si desfasurata in penitenciar constituie o componenta principala a
normalizarii si incurajeaza independenta si responsabilitatea detinutilor. Scolarizarea sau
continuarea scolarizarii detinutilor in perioada executarii pedepsei sunt optionale. Cu detinutii
nestiutori de carte se organizeaza cursuri de alfabetizare.
Activitatea de colarizare a persoanelor aflate n custodia Administraiei Naionale a
Penitenciarelor se desfoar pe baza Legii nvatamntului 84/1995, republicat, cu modificrile
ulterioare i n conformitate cu prevederile Protocolului 2410/C din 2001, ncheiat ntre
Ministerul

Educaiei

Cercetrii

Ministerul

Justiiei.

nvatamntul din centrele de reeducare i penitenciare este parte component a sistemului de

nvatamnt special i se desfoar n conformitate cu prevederile cap. VI, art. 41-45, din Legea
84/1995 i a Legii nr. 268 din 2003 pentru modificarea i completarea Legii nvatamntului.
n prezent, n sistemul penitenciar romnesc se organizeaz cursuri la nivelul

tuturor treptelor de colarizare, i anume: ciclu primar, ciclu gimnazial i calificare ntr-o
meserie, n cadrul colii de Arte i Meserii. De asemenea, deinuii beneficiaz de
oportunitatea de a fi alfabetizai sau de a-i continua studiile liceale i universitare.
Diplomele i certificatele de absolvire a cursurilor eliberate persoanelor aflate n
detenie consecutiv colarizrii acestora sunt avizate i recunoscute de ctre Ministerul
Educaiei i Cercetrii, nefiind menionat faptul c s-au derulat i finalizat n mediul
penitenciar.
Ca o continuare a activitatii de scolarizare, de o importanta deosebita este problema
calificarii si recalificarii profesionale a detinutilor, activitate focalizata asupra nevoilor
individului in contextul particular al constrangerilor ce actioneaza asupra lui. n sistemul
penitenciar romnesc se organizeaz cursuri de calificare i formare profesional. Instituiile
penitenciare deruleaz acest proces fie prin fore proprii, fie beneficiind de sprijinul unei instituii
ale statului (Agenia Judeean de Ocupare a Forei de Munc, Agenia Naional de Consultan
Agricol,

Centrul

Judeean

de

Consultan

Agricol

etc.)

sau

unor

organizaii

nonguvernamentale (Fundaia Romno German etc.).

La finalizarea cursurilor, absolvenii vor primi adeverine eliberate de ctre Administraia
Naional a Penitenciarelor, diplome eliberate de Agenia Municipal sau Ageniile Judeene de
Ocupare a Forei de Munc, de Ministerul Educaiei i Cercetrii i de Regia Autonoma
Multiproduct.
n privina profesiilor, cei mai muli deinui sunt nscrisi la cursuri de iniiere n
operare PC, confecioner mbracaminte, tmplar universal, instalator, zidar, dulgher i
parchetar,

lucrtor

articole

din

piele

nlocuitori,

legumicultor,

frizer.

n vederea eficientizrii activitilor de formare profesional, cursurile de calificare, care se

adreseaz unui numr relativ restrns de deinui, se desfoar n paralel cu o serie de activiti
de informare, consiliere i mediere profesional. Acest tip de programe se realizeaz, n
majoritatea penitenciarelor, cu sprijinul Ageniilor Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc,
dar i datorit interveniei specialitilor Serviciilor de Reintegrare Social, care au creat premisele
asistrii i informrii deinuilor.
Activitatea de formare si reabilitare profesionala este organizata avandu-se in vedere
optiunea detinutilor, caracteristicile personale ale acestora care ii recomanda pentru o anumita
meserie, cunoasterea realitatii ofertei de pe piata muncii, valorificarea optima a resurselor

materiale.
De asemenea, in mediul de detentie se efectueaza si activiti cultural artistice.
Palierul activitilor cultural - artistice desfurate cu persoanele private de libertate cuprinde:
- ateliere de pictur n funcie de orar i de spaiul disponibil n fiecare aezmnt de detenie,
s-au organizat ateliere de pictur, grafic, desen, fiind ncurajata participarea persoanelor private
de libertate n scopul valorificrii aptitudinilor artistice i asigurrii unui regim de via echilibrat
i armonios;
- echipe de teatru n cursul ultimului an s-au constituit brigzi artistice permanente n vederea
susinerii de reprezentaii cu prilejul srbtorilor aniversate pe plan local de ctre unitate;
- organizarea de expoziii cu lucrri realizate de ctre persoanele aflate n detenie, urmrindu-se
mediatizarea creaiilor acestora i sensibilizarea opiniei publice i a comunitii n sensul
descoperirii valorii n mediul carceral;
- susinerea de spectacole i programe artistice de ctre deinui, spectatorii fiind att din
rndul acestora, ct i din afara penitenciarului;
- conferine pe teme de actualitate, de interes general (spre exemplu: drepturile omului, efectele
integrrii Romniei n Uniunea European, 1 Decembrie Ziua Naional a Romniei etc.);
- concursuri tematice sau de cultur general, primii trei clasai fiind recompensai cu
suplimentarea drepturilor, fiind astfel stimulat studiul personal n scopul evidenierii;
- cercuri de educaie muzical i dansuri organizate cu precdere la nivelul centrelor de
reeducare;
- cercuri de creaie literar, cenaclu literar;
- redactarea unor reviste volante articolele fiind elaborate de ctre persoanele aflate n
detenie, cu adresabilitate extins, depind deseori mediul carceral, reflectnd preocuparea
deinuilor pentru exprimarea propriilor opinii i mpartasirea unor experiene de via autentice,
cu valene educative.
- realizarea i difuzarea unor emisiuni TV i radio prilej de difuzare a culturii i antrenare a
persoanelor aflate n executarea unei pedepse privative de libertate n realizarea i
vizionarea/audierea

unor

emisiuni

cultural

educative.

Enumerm ca parteneri constani n intervenia psihosocial asupra persoanelor care execut o

msur preventiv sau pedeapsa privativ de libertate, urmtoarele instituii i asociaii: Direciile
Judeene pentru Protecia Copilului, Instituii de nvatamnt (ciclu gimnazial, liceal, universitar),

Teatrele de stat, Casa Armatei, Palatul Copiilor, Seminarii Teologice, Posturi de televiziune
locale/naionale (ex.: TVR 1, Naional TV, Realitatea TV), Posturi radio locale/naionale (ex.:
Romnia Actualiti), Serviciul Umanitar pentru Penitenciare, Serviciul de Protecie a Victimelor
i Reintegrare Social a Infractorilor, Biserica Penticostal, Adventist, Reformat, Catolic,
Fundaia Rescue, Misiunea Cretin pentru nchisori, Asociaia Familia n aciune, Fundaia
Stnca Veacurilor, Fundaia Cuvntul care Zidete, Prison Fellowship Romania.
Activitile recreative, competiiile sportive i loisirul reprezint una dintre cele mai
eficiente modaliti de aciune n rndul populaiei penitenciare n special prin prisma raportului
resurse implicate/adresabilitate.
Sportul promoveaz spiritul de echip, fair-play-ul i un stil de via echilibrat. Micarea,
activismul, competiiile n general, pot constitui supape eficiente de descrcare a tensiunilor
acumulate n perioadele de detenie staionar. Deinuii prefer s-i petreac timpul n afara
camerelor de deinere, practicnd un sport sau participnd la diferite concursuri.
Prin programe de intervenie social, s-a adus n prim plan meninerea contactului
persoanelor care se afl n executarea unei msuri preventive sau a unei pedepse privative de
libertate cu mediul de suport, n sens restrns, dar i cu societatea, n plan general. Transparena
aciunilor ntreprinse n mediul carceral, n special a celor ce vizeaz reintegrarea social a
deinuilor, contribuie la efectuarea unui schimb eficient de informaie ntre sistemul penitenciar
i comunitate, avnd un rol determinant n asigurarea echilibrului emoional al deinuilor.
n acest context, apreciem c, dei prezena asistenilor sociali ca specialiti n unitile de
detenie a permis eficientizarea activitilor de reinserie social a persoanelor private de libertate,
se impune direcionarea eforturilor n sensul depirii stereotipurilor de interpretare i evaluare a
specificului relaiei pe care deinuii pot s o ntretina cu familia i societatea.
Programele de intervenie social derulate n aezmintele de detenie vizeaz
compensarea unor carene n planul igienei personale, urmrind n egal msur i
achiziionarea de deprinderi comunicaionale, de relaionare eficient cu cei din jur, i n
special de interaciune cu cadrul instituional.
Un numr crescut de activiti au fost derulate cu participarea membrilor familiei
deinuilor, n cazul minorilor fiind planificate ntlniri periodice cu prinii. S-a demonstrat c
exist potenialul uman i material necesar pentru dezvoltarea unui numr semnificativ de ieiri

n exteriorul mediului carceral a persoanelor private de libertate.

n majoritatea penitenciarelor i a centrelor de reeducare se desfoar programe terapeutice
adresate unor grupuri constituite de deinui, aparinnd categoriilor cu vulnerabilitate psihocomportamental sporit, i anume:
-Antidrog prevenirea / combaterea consumului i a traficului de substane psihoactive.
- VADD program de intervenie specific, centrat pe diminuarea agresivitii deinuilor din
categoria celor cu grad sporit de periculozitate.
-Programe de echilibrare i dezvoltare personal a deinuilor adresate persoanelor private de
libertate care sunt diagnosticate cu tulburri psihiatrice sau prezint tendine psihopatoide
accentuate.
O dezvoltare evident n anul 2005 a fost circumscris activitilor de consiliere
psihologic individual, intervenie realizat la cerere sau n cadrul programelor adresate
categoriilor vulnerabile minori, tineri, femei, deinui cu risc sporit de autoagresiune, agresori
sexuali, intenii suicid etc.
Programele de adaptare instituional se desfoar n toate instituiile penitenciare i
sunt centrate pe momente eseniale ale traseului individual al persoanei private de libertate:
-programul de observare i evaluare iniial (carantina) - prin care se urmrete adaptarea
deinuilor nou-depui la condiiile vieii n detenie;
-programul de pregtire pentru liberare - n cele mai multe dintre aezminte, aceast
activitate s-a realizat n colaborare cu Serviciul de Protecie a Victimelor i Reintegrare Social a
Infractorilor

Serviciului

Umanitar

pentru

Penitenciare.

Menionm faptul c toate persoanele aflate n executarea msurii preventive sau a

pedepsei privative de libertate sunt incluse n programul de observare i evaluare. Participarea la
acesta, faciliteaz adaptarea deinuilor la exigenele mediului carceral i permite cunoaterea
individualizat a acestora n vederea ntocmirii planului individualizat de intervenie ce poate
asigura

regimul

progresiv

de

executare

pedepsei..

Pregtirea pentru liberare reprezint o activitate complex, realizat optimal cu sprijinul

partenerilor externi. Parcurgerea acesteia reprezint modalitatea concret de facilitare a reinseriei
sociale postcondamnatorii i de condiionare negativ a riscului de recidiv.
In cele ce urmeaza, vor fi prezentate o serie de observatii, informatii, date, programe,
proiecte, experimente, initiative care vin sa contureze demersurile Penitenciarului Iasi in asistarea

si sustinerea condamnatilor pe perioada detentiei, cu srpijinul unor organizatii din comunitate,

chiar dupa liberarea din penitenciar.
In Penitenciarul Iasi se deruleaza un numar de 23 de programe care se adreseaza
diferitelor categorii de detinuti . Principalul program in care sunt inclusi toti detinutii nou-depusi
in penitenciar este Adaptarea institutionalizata a persoanelor aflate in custodia
penitenciarului , programul are in vedere prelucrarea Regulamentului de ordine interioara , a
procedurii disciplinare , a drepturilor si obligatiilor detinutilor . Este momentul in care are loc si
prima evaluare a nevoilor psihoinviduale si sociofamiliale a detinutilor , evaluarea ce sta la baza
includerii unui detinut intr-un anumit program socioafectiv .
Programul de prevenire a consumului de droguri si de reducere a consecintelor
nefaste ale utilizarii acestora in penitenciare care are ca scop educarea detinutilor cu privire la
riscurile consumului de droguri , prevenire si/ sau reducerea tendintelor crescand in cererea si
abuzul de medicamente si substante psihoactive , incluzand tutunul , cafeaua , alcoolul , substante
volatile ; promovarea sanatatii prin evidentierea consecintelor legale de consum de droguri .
Acest program de adreseaza atat detinutilor fosti consumatori de droguri cat si detinutilor care
doresc sa participe la preventia consumului de droguri .
Programul de preventie a delincventei juvenile care se adreseaza detinutilor
minori . Programul cuprinde activitati specifice : dezbateri de caz , consiliere individuala si de
grup , educatie civica , vizonari video , organizarea de concursuri tematice , activitati tip hooby .
Reabilitatrea comportamentala si sociala a detinutilor condamnati pe viata, care
are ca scop: recuperarea, instruirea si educatia condamnatilor pe viata; descoperirea si diminuarea
surselor majore de fustrare; refamiliarizarea cu drepturile si responsabilitatile sociale; utilizarea
abilitatilor si disposibilitatilor persoanelor pentru dezvoltarea umana individuala programul este
derulat catre toti membrii serviciului socio-educativ.
Programul Educatie pentru sanatate urmareste sa-i ajute pe detinutii minori sa
inteleaga ca ei sunt o parte a comunitatii, ca desi sunt izolati temporar nu pot fi separati de ea.
Programul ACTIV- CLUB isi propune valorificarea aptitudinilor culturale ale
detinutilor minori prin organizarea unei serii de activitati : cerc de picturi , sezatori literare ,
prezentari si recenzii de carte , spectacole de treatru , montaje literare muzicale , activitati
ludice . Se urmareste stimularea activitatilor creative , promovarea unor atitudini pozitive fata de
actul participarii la activitatea creata .

Programul terapeutic de dezvolatare personala a atitudinilor pozitive se

adreseaza minorilor care au comportamente inadecvate , tensioante , dezadaptive .Obiectivele
programului sunt formarea la detinutii minori a unor abilitati de cunoastere si acceptare de sine si
infrmarea asupra unor posibile situatii de risc ce pot fi preintampinate .
Programul de pregatire pentru liberarea si reintegrarea comunitara se
adreseaza detinutilor admisi saptamanal in comisia de liberari conditionate . Programul le ofera
acestora sugestii de rezistenta la presiunea grupui de tovarasi, de infruntare a etichetei de
puscariassi de reintegrare socioprofesionala ; programul se deruleaza in colaborare cu Asociatia
Alternative Sociale si Servicii de Reintegrare Sociala si Supraveghere Iasi .
Proiectul Pentru o viata mai buna derulat in colaborare cu Directia Generala a
Penitenciarelor, are ca scop pregatirea in vederea privatizarii de libertate si care se afla in faza
premergatoare libertatii , prin parcurgerea urmatorilor pasi : dezvoltarea unui comportament
prosocial prin cunoasterea valorilor si asumarea responsabilitatilor , apoi insusirea de catre
acestia a unor cunostinte de baza privind gasirea unui loc de munca dupa punerea lor in libertate
(cui sa se adreseze , cum sa se prezinte , scrierea unui CV , negocierea, drepturile si obligatiile
din cadrul unui contract de munca).Detinutii tineri(18-21 ani)din penitenciar pot participa la o
serie de programe de alfabetizare , educatie juridica , pregatirea pentru libertate , educatie civisa ,
programe de dezvoltare a aptitudinilor , de restructurare a atitudinilor cu caracter dezaptativ si de
educatie sportiva .
Proiectul de Resocializare prin arta sunt urmarite crearea premiselor pentru
dezvolatrea aptitudinilor individuale ; educatia modului de petrecere a timpului liber ;
organizarea unor programe cultural-artistice si promovarea unor atitudini pozitive fata de actul
participarii la activitatea creativa .
Programul de diminuare a depresiei pentru detinutii care prezinta tulburari de
adaptare la mediul penitenciar , adresat detinutilor cu firi mai sensibile cu un eu slab sau
imaturi in plan afectiv si social .
Pentru detinutii arestati preventiv si condamnati pentru infractiunea de omor se
deruleaza un Program de consiliere de grup .Programul isi propune si sprijine detinutii
condamnati pentru fapte deosebit de grave care prezinta forme usoare de tulburari de
comportament si care au dificultati de relationare cu ceilalti .
Programul de reabilitare sociomorala

isi gaseste justificarea in necesitatea

prevenirii si depistarii in timp util a unor eventuale stari tensionate , a unor stari conflictuale
datorate integrarii deficitare a detinutilor la mediul penitenciar , supraaglomerarii , precum si
depistarea unor tendinte autoagresive si suicidare.
In colaborare cu Asociatia Sociala se deruleaza proiectul Inititiva de reintegrare
prin munca a fostilor detinuti , incadrul proiectului au urmat cursuri de calificare si de
consiliere , in vederea reintegrarii comunitatre si reinsertiei socioprofesionale , un numar de 110
retinuti . Proiectul raspunde nevoielor de educatie profesionala a detinutilor , oferindu-le
posibilitatea de a obtine o calificare pe timpul detentiei si consiliere postdetentie in vederea
ocuparii unui loc de munca .
In ideea de a valorifica finalitatea benefica a muncii persoanelor condamnate , in
toate penitenciarele se realizeaza activitati productive cu detentii , iar pentru ca unele dintre
aceste activitati se poata fi dezvoltate la nivel industrial , in anul 1991 s-a infiintat Regia
Autonima Multiproductiva (RAM) care are ca scop pe de o parte desfasurarea de procese
productive complexe , iar pe de alta parte pregatirea si calificarea profesioanla un meserii utile a
unor condamnati .
In Penitenciarul Iasi sunt inchisi in medie 2.100 de detinuri , dintre care mai mult
de jumatate nu ai nici un fel de calificare , penitenciarul neavand resursele necesare revolvarii
acestui aspect . Grupul tinta este compus din persoane defavorizate (detinutii aflati in
penitenciar), marginaliazate si stigamtizate puternic de societate , cu sanse reduse de reintegrare
in munca , condamnate de societate la o posibila conduita infractionala prin reducerea sanselor de
integrare/ reintegrare in munca . Beneficiarii selectionati vor fi consiliati psihologice si juridic ,
individual si in grup , cu privire la identificarea , angajarea si pastrarea unui loc de munca ,
precum si la posibilitatea de a desfasura acticitati pe cont propriu.
Asociatia Alternative Sociale in parteneriat cu Penitenciarul Iasi intentioneaza
derularea proiectului Centru de servicii sociale integrate pentru persoanele care se elibereaza
din Penitenciarul Iasi . Va initia si crea o retea interinstutionala judeteana care sa ofere servicii
complementare si convergente in vederea sustinerii reintegrarii socioprofesionale a fostilor
detinuti in comunitatea de provenienta . Astfel , se va diminua gradul de marginalizare a acestei
categorii de persoane . Scopul proiectului vizeaza cresterea securitatii in comunitati prin
reintegrarea socioprofesionala a acestei categorii de persoane.
Grupul-tinta este format din detinuti si fosti detinuti din judetul Iasi. Activitatile

principale ale proiectului urmeaza trei linii de actiune : in penitenciar se vor amenaja doua
camere speciale pentru detinutii care vor urma programul de pregatire pentru eliberare (sedinte de
consiliere psihologica si de orinetare profesionala) ; in Centru creat se va desfasura programul de
asistenta postdetentie (servicii psihologice consiliere individuala si de grup ; asistenta juridica ;
orientare profesioanla catre servicii de asistenta medicala ; cuplarea la servicii sociale din
comunitate conform normelor in vigoare )si la nivel de judet se va crea reteaua interinstutionala
prin adoptarea unor strategii comune de abordare a problemei reintegrarii socioprofesionale a
fostilor detinuti.
Obiectivele proiectului sunt:
1. infiintarea unui centru de servicii sociale pentru detinutii care se elibereaza din
Penitenciarul Iasi
2. dezvoltarea, adaptarea si implementarea programului de preagtire pentru eliberarea a
detinutilor din jud.Iasi
3. crearea unei retele interinstitutionale judetene in vederea facilitarii reintegrarii
socioprofesionale a persoanelor eliberate din penitenciar
4. crearea unei metodologii de lucru comuna tuturor institutiilor cooptate in retea pentru
uniformizarea modalitatii de abordare a nevoilor socioprofesionale ale fostilor detinuti
Scopul : vizeaza cresterea securitatii in comunitati prin reintegrarea socioprofesionala a
persoanelor eliberate din penitenciar .Finalitatea acestui proiect contribuie la reducerea gradului
de marginalizare a grupui-tinta prin imbunatatirea serviciilor sociopsihologice oferite de catre
penitenciar in perioada de detentie si prin formarea unui grup de suport social dupa eliberare.
Astfel dupa eliberare pot beneficia de un pachet de abilitati prosociale optime reintegrarii lor
socioprofesionale.

Asistenta religoasa in penitenciare ai ofera detinutului, prin prezenta preotului langa el,
un orotitor spiritual, un parinte care se roaga pentru el si impreuna cu el pentru usurarea
greutatilor sufletesti si indrepta gandirea in directia eliminarii pacatului. Cuvintele de invatatura
prezentate de preot la sfarsitul Sfintelor Slujbe au rolul de a favoriza si intari virtutea , de a-l
determina pe om sa adopte un alt stil de viara , contrar celui trecut , si in mod esential il ajuta pe
detinut sa-si redobandeasca dreapta judecata si dreapa vietuire , conform cu vointa in Dumnezeu .

Bibliografie :
1.
2.
3.
4.

Neamtu, George, Stan, Dumitru, Asistenta sociala. Studii si aplicati ,Polirom , Iasi, 2005.
Florian, Gh. ,Psihologia penitenciara, Oscar Print, Bucuresti, 1996
http://penitenciaruliasi.ro/
http://www.anp-just.ro/ (Adminitrarea Nationala a Penitenciarelor , Ministerul Justitiei )