Evaluarea activitatii Serviciului de Probatiune, Iasi

(Evaluarea psihosociala Referatul de evaluare activitate

derulata de catre Serviciul de Probatiune)

Membrii grupului de cercetare:

Nemtanu Gabriela Adina
Apostol Roxana Cornelia

Cuprins
Prezentarea cadrului studiului3
Obiectivele urmarite in cercetare4
Ce sunt Serviciile de Probatiune?........................................................................................5
Cu cine lucreaza Serviciul de Probatiune?...........................................................................7
Care sunt responsabilitatile profesionale ale consilierului de probatiune?..7
Observarea consilierului de probatiune la o sedinta de supraveghere cu minorul G.M.9
Care este grupul tinta al interventiei Serviciului de Probatiune?.......10
Care sunt principalele activitati derulate de Serviciul de Probatiune, Iasi?.......................10
Supravegherea....10
Observatii cu privire la desfasurarea unei sedinte de supraveghere a minorului G.M.12
Asistenta si consiliere....13
Capcane ale activitatii de asistenta si consiliere relatate de consilerul de probatiune..14
Referatul de evaluare.16
Atributiile consilierului de probatiune..17
Studiu de caz.18
Evaluare a riscului de recidiva.18
Referat de evaluare(realizat de Nemtanu Gabriela-Adina)20
Comentarea referatului de evaluare si observatii din timpul intervievarii inculpatilor23
Referat de evaluare...26
Concluzii29
Colaboratorii Serviciului de Probatiune.30
Bibliografie........31
Anexe.32
Cadrul legal si competenta Serviciului de Probatiune...32
Organigrama Serviciului de Probatiune.33
Grila de observatie.............................................................................................................34
Ghidul de interviu pentru consilierul de probatiune.........................................................36
Statutul personalului din serviciile de probaiune..............................................................36

Prezentarea cadrului studiului

Serviciul de Probatiune din Iasi este serviciul in cadrul caruia am desfasurat activitatea
de practica acesta fiind si motivul pentru care am ales ca lucrarea de evaluare sa o realizam tot
in acest domeniu.
Persoanele care au participat la realizarea acestei cercetari de teren sunt: Nemtanu
Gabriela -Adina si Apostol Roxana Cornelia.
Tema cercetarii o constituie o constituie: Studierea activitatii de evaluare psihosociala
Referatul de evaluare (activitate derulata de catre Serviciul de Probatiune).
Probleme intampinate in realizarea studiului:
Una dintre problemele cu care ne-am confruntat in realizarea acestei cercetari a fost
faptul ca activitatea de practica am desfasurat-o destul de tarziu. Am fost zece persoane care
am efectuat stagiul de practica la Serviciul de Probatiune din Iasi iar consilierii de probatiune
care s-au ocupat de noi ne-au programat individual o perioada in care sa venim(eu si colega
mea fiind programate in lunile decembrie-ianuarie).
Un alt inconvenient ar fi faptul ca initial trebuia sa realizam acesta cercetare intr-un grup
de trei persoane(grila de observatie si ghidul de interviu trimise pe mail fiind realizat sub
semnatura unui grup de cercetare de trei persoane). Din cauza lipsei de comunicare si
interactiune cu cea de-a treia persoana care nu avea timpul necesar unei cooperari a trebuit sa
renuntam.

Lucram pentru a preveni savarsirea de noi infractiuni

~ Serviciul de
Probatiune ~
Obiectivele urmarite in cercetare
Prima parte a acestei cercetari contine o prezentare a Serviciului de Probatiune, mai
exact sunt raspunsuri la niste intrebari care ajuta sa ne formam o imagine despre acest
organism si pentru o continuitate a informatiilor - nu putem vorbi despre ceea ce am observat in
cadrul activitatii de realizare unui referat de evaluare a Serviciului de Probatiune din Iasi daca
nu avem idee ce sunt serviciile de probatiune.
Scopul acestei parti teoretice a eseului fiind acela de a elabora conceptul de probatiune,
de a creste nivelul de intelegere asupra a ceea ce este probatiunea si cum promoveaza ea rolul
justitiei restaurative in societate.
Am incercat sa imbinam teoria cu practica astfel incat fiecare parte teoretica este
sustinuta cu observatii din practica Serviciului de Probatiune din Iasi.
Spre finalul acestei acestei cercetari este prezentat un referat de evaluare intocmit de
Nemtanu Gabriela-Adina pe baza unui caz real, destul de mediatizat, in urma interviului luat
inculpatilor de catre consilierul de probatiune la domiciliul acestora.Apoi sunt consemnate
observatii cu privire la acest caz( o fisa de observatie se afla in anexa).
Am vorbit despre:
mediul in care traiesc inculpatii,
despre ceea ce am observat in timpul interviului la inculpati,
gesturile non-verbale ale inculpatilor;
intervievare si modul cum a fost realizat interviul ;
de modul in care consilierul de probatiune a reusit sa fie empatic;
parerile mele in legatura cu acest caz;
parerile consilierului de probatiune in legatura cu acest caz;
discrepanta intre ceea ce se spune si ceea ce se face.
Consideram ca observatia este un exercitu de luciditate si prin aspectele pe care le-am
subliniat mai sus se raspunde in mare parte celor mai importante cerinte ale acestei cercetari.
Spre final am redat un referat de evaluare in legatura cu un caz pe care Apostol Roxana
Cornelia l-a intalnit in efectuarea stagiului de practica.Iar la anexe se regasesc: cadrul juridic,
organigrama,fisa de obervatie, ghidul de interviu.
 Ce sunt serviciile de probatiune?
Sunt organisme specializate aflate in subordinea Ministerului Justitiei care functioneaza
la nivel national pe langa fiecare tribunal.
Din punct de vedere etimologic termenul de probatiune sugereaza o perioada de
demonstratie, prin urmare acei condamnati care au demostrat dorinta de schimbare de-a lungul
perioadei stabilite, prin indeplinirea conditiilor impuse pentru probatiunea lor sunt iertati si
eliberati de alte implicatii ale sistemului de justitie penala.
Probatiunea a fost definita in termeni generali ca fiind:
O metoda de sanctionare cu baza socio-pedagogica, caracterizata de o combinatie intre
supraveghere si asistare. Aceasta metoda este aplicata intr-un sistem liber infractorilor selectati
in conformitate cu personalitatea infractionala, tipul infractiunii si receptivitatea de care dau
dovada si in relatie cu un sistem al carui scop este de a-i oferi infractorului sansa modificarii
atitudinii sale fata de viata in societate si oportunitatea de a se integra in mediul social fara riscul
de a incalca din nou normele sociale si penale.
Joan Petersil(1999) accentua specificul probatiunii subliniind ca:Ceea ce realizeaza
serviciul si consilierul de probatiune este de a tine sub control riscul comiterii de noi
infractiuni

Ce obiective are Serviciul de Probatiune Iasi?

supravegheaza respectarea de catre persoana condamnata a masurilor prevazute de art.86-
3, (Masurile de supraveghere si obligatiile condamnatului)alin. 1, lit. a-d din Codul
penal;
supravegheaza respectarea obligatiilor impuse condamnatului de catre instanta;
contribuie la procesul de individualizare a sanctiunilor si a masurilor impuse de organele
judiciare pe durata desfasurarii procesului penal(individualizarea sanctiunilor se
realizeaza prin intermediul referatului de evaluare);
pune in executare hotarari judecatoresti prin care se impune persoanei sanctionate penal
respectarea unor masuri si executarea unor obligatii;
mentine o permanenta legatura cu instantele de judecata, informandu-le cu privire la
felul in care sunt respectate masurile si executate obligatiile impuse persoanei sanctionate
penal;
 ofera sprijin persoanei sanctionate penal pentru a depasi anumite nevoi cu care se
confrunta si care o pot determina sa comita din nou infractiuni;
intocmesc,la cererea instantelor de judecata,referate de evaluare cu privire la persoanele
care au savarsit infractiuni si sunt mentinute in stare de libertate sau cu privire la
inculpate;
desfasoara la cerere, activitati de consiliere individuala a infractorilor in ceea priveste
comportamentul social,de grup si individual;
implica comunitatea in procesul de supraveghere si reintegrare a persoanelor sanctionate
penal, mentinute in libertate;
colaboreaza cu institutiile publice in vederea executarii masurii obligatorii minorului la
prestarea unei activitati neremunerate intr-o institutie de interes public;
initieaza si deruleaza impreuna cu voluntarii si reprezentatii societatii civile, precum si cu
organizatii guvernamentale romane si straine, programe de resocializare a persoanelor
care au savarsit infractiuni si sunt mentinute in stare de libertate sau cu personae care
ispasesc o pedeapsa privative de libertate si care au solicitat sa participle la aceste
programe, pentru sprijinirea acestora in respectarea conditiilor impuse de instanta de
judecata si pentru reintegrarea lor sociala;
colaboreaza cu institutiile publice si private ,precum si cu persoanele fizice si juridice din
raza lor de competenta, in vederea identificarii,dupa caz a locurilor de munca disponibile,
a cursurilor scolare, precum si a celor de calificare sau recalificare profesionala..

Cu cine lucreaza Serviciul de Probatiune Iasi?

Consilierii de probatiune lucreaza in principal cu persoane care au savarsit infractiuni
pentru care organele judiciare au solicitat referate de evaluare pe perioada derularii
procesului penal si cu cele fata de care instantele au dispus sanctiuni neprivative de libertate.

Care sunt responsabilitatile profesionale ale

consilierului de probatiune?
Politici si procedure care asigura legatura serviciului de probatiune cu instantele, in
scopul notificarii rapide a hotararii de punere sub probatiune impreuna cu datele necesare
 identificarii infractorului pus sub supraveghere, precum si a duratei si a conditiilor
impuse de instanta.
La primul interviu, luat dupa intrarea in vigoare a hotararii judecatoresti a instantei
competente, consilierul de probatiune trebuie sa explice, in scris, infractorului date si
informatii referitoare la:
- conditiile hoatrarii judecatoresti de supraveghere, obligatiile pe care le are infractorul pe
toata durata perioadei de supraveghere, precum si riscurile la care se expune daca incalca
conditiile impuse de instanta;
- confidentialitatea dosarului infractorului;
- prevederile Codului penal referitoare la revocarea, modificarea si incetarea hoatararii
judecatoresti de supraveghere;
- explicatii cu privire la rolul si obligatiile consilierului de probatiune
Consilierea infractorilor care au primit o pedeapsa privative de libertate plus probatiune,
cu privire la obligatiile lor in cazul suspendarii executarii sau al liberarii conditionate.
Realizarea si inregistrarea planului de supraveghere in dosarul infractorului, intr-un
termen prcis specificat de la intrarea in vigoare a hotararii de punere sub
supraveghere.Planul trebuie sa prevada:
- frecventa anticipata a contactelor cu clietul de a-si indeplini obligatiile prescrise de
hotararea judecatoreasca de supraveghere;
- evaluarea disponibilitatii clientului de a-si indeplini obligatiile prescrise de hotararea
judecatoreasca de supraveghere;
- evaluarea nivelului de risc al comiterii de noi infractiuni;
- evaluarea nevoilor personale si sociale de a caror satisfacere depinde indeplinirea de catre
infractor a obligatiilor impuse de hotararea judecatoreasca de probatiune..
Revizuirea periodica a planului si nivelului de supraveghere
Consultarea si participarea clientului la dezvoltarea planului de supraveghere dincolo de
conditiile impuse de hotararea judecatoreasca.
Realizarea unor proiecte periodice cu privire la progresele inregistrate de client
Realizarea contactelor si cooperarii cu organelle locale ale politiei, procuraturii precum si
cu instantele judecatoresti in legatura cu practicele si politicele de supraveghere
 Utilizarea si incurajarea utilizarii resurselor comunitare existente in procesul identificarii
si satisfacerii nevoilor clientului referitoare la :
- gasirea unui loc de munca
- continuarea pregatirii scolare
- consiliere personala si/sau familiala
- consultanta psihologica si psihiatrica

Observarea consilierului de probatiune la o sedinta de

supraveghere cu minorul G.M.
Inainte de participarea mea ca si observator la sedinta de supraveghere, consilierul
de probatiune mi-a explicat ce inseamna si in ce consta o sedinta de supraveghere si de
asemenea mi-a dat sa studiez dosarul minorului G.M. care urma sa participle la aceasta
sedinta.
Sedinta de supraveghere a avut loc intr-o sala micuta, cu un birou. M-am pozitionat
intr-un plan mai departat pentru a nu crea stare de diconfort inculpatului care oricum fusese
anuntat de consilierul de probatiune de participarea mea la aceasta sedinta.
Abilitatile consilierului de probatiune pe care am reusit sa le surprind in acest
process de aproximativ 20 de minute au fost:
- o buna ascultare- ascultare activa;
- reflectare consilierul de probatiune l-a facut pe inculpat sa auda ceea
ce spune;
- afirmare au fost repetate cuvintele cheie;
- a parafrazat ideile principale - Inteleg ca,Spuneai ca..;
- a sumarizat informatia Asadar ceea ce am discutat, Inteleg in
final, Ce s-a intamplat a fost
- s-a aratat interesat de comportamentul prietenilor inculpatului pentru a
ajunge de fapt la comportamentul inculpatului;
- in sensul stimularii schimbarii comportamentale a inculpatului,
consilierul de probatiune a folosit determinismul bazat pe pedeapsa( a facut o alegere
buna deoarece inculpatul s-a dovedit a fi tipul de persoana pentru care esecul este
stimulativ)
 Detalii in legatura cu ceea ce inseamna o sedinta de supraveghere si notitele pe care
le-am luat in timpul sedintei le vom reda in capitolul care ofera informatii despre activitatile
Serviciului de Probatiune.

Care este grupul tinta al interventiei Serviciului de

Probatiune Iasi?
Invinuitii si inculpatii
Pentru orice infractiune organele judiciare pot solicita intocmirea de referate de
evaluare pentru persoana in cauza.Acestea sunt facultative pentru adulti si obligatorii
pentru minori.
Minorii sanctionati cu masura educativa si a libertatii
supravegheate si adultii pentru care s-a dispus suspendarea
executarii pedepsei sub supraveghere.
Daca judecatorul ia fata de minor masura educativa a libertatii supravegheate,
acesta poate sa-l oblige pe minor sa execute una sau mai multe obligatii prevazute de
codul penal.In acest caz, verificarea modului in care minorul executa aceste obligatii cade
in sarcina consilierilor de probatiune.
Daca judecatorul a pronuntat o sentinta cu inchisoarea insa considera ca scopul
pedepsei poate fi atins si fara privare de libertate, poate suspenda executarea acestei
pedepse sub supravegherea serviciului de probatiune.In acest vcaz consilierul de
probatiune verifica modul in care persoana condamnata sub supraveghere respecta
masurile si respecta obligatiile prevazute de codul penal, impuse acesteia prin hotarare
judecatoreasca.

Care sunt principalele activitati derulate de care

Serviciul de Probatiune Iasi?
Supravegherea
Beneficiari: persoanele fata de care s-au dispus sanctiuni comunitare,
incredintate spre supraveghere Serviciilor de Probatiune:
- persoannele condamnate, carora instanta de judecata le-a impus respectarea masurilor
prevazute la art.86 alin.1 a)- d) din Codul Penal;
- persoannele condamnate, carora instanta de judecata le-a impus respectarea masurilor
prevazute la art.86 alin.3 a)- f) din Codul Penal;
- minorii carora instanta de judecata le-a impus respectarea uneia sau mai multora dintre
obligatiile prevazute in art.103nalin.3 lit.a)-c) din Codul Penal
In vederea reintegrarii sociale a persoanelor care au savarsit infractiuni, mentinute in
stare de libertate, si a supravegherii executarii obligatiilor stabilite de instanta de judecata in
sarcina acestora, se infiinteaza sub autoritatea Ministeului Justitiei, serviciile de reintegrare
sociala a infractorilor si de supraveghere a sanctiunilor neprivative de libertate.
Plecand de la aceasta definitie, se remarca pozitionarea institutiei probatiunii in sfera
executionala a procesului penal prin rolul conferit acesteia: supravegherea modului in care o
persoana condamnata sau minor executa obligatiile stabilite de instanta in sarcina sa pe
durata unui termen de incercare.Scopul unei astfel de interventii este acela de a sigura
reintegrarea sociala a persoanei in cauza.
Activitatatea de supraveghere tine de esenta probatiunii si isi gaseste aplicabilitatea in
cazurile in care instanta de judecata pronunta o sentinta cu supunere la probatiune, cum ar
fi:suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere; liberarea provizorie sub controlul
judiciar; libertatea supravegheata, munca in folosul comunitatii etc.
Prin sentinta de supunere la probatiune condamnatului i se impun unele conditii
obligatorii, acestea constituind obiectul activitatii de supraveghere al serviciilor de
probatiune.Aceste conditii pot varia de la maxima generalitate(prezentarea la intalnirile cu
personalul de probatiune,anuntarea schimbarii domiciliului,precum si a oricarei deplasari ce
depaseste o anumita durata, comunicarea si justificarea schimbarii locului de munca) pana la
conditii speciale in functie de specificul psiho-social al delicventului, identificat prin referatul
de evaluare(participarea la grupuri de terapie sau de instruire, supunerea la unele masuri de
control, tratament sau ingrijire medicala, sa se supuna la un tratament de dezalcoolizare sau
dezintoxicare, sa nu frecventeze anumite locuri etc).
Activitatea de supraveghere propriu-zisa este precedata de o activitate sub denumirea
de activitatea de luare in sarcina a infractorului supus la probatiune care presupune realizarea
 intr un termen scurt(5- 10 zile) a unei prime intrevederi si consilierul de probatiune desemnat
cu supravegherea sa.
Tot ca activitate premergatoare supravegherii propriu-zise o constituie intocmirea
Planului individual de supraveghere.
Supravegherea propriu-zisa se frealizeaza printr-o serie de activitati pornind de la
observarea, pana la contactul direct cu infractorul.Se poate realize atat prin prezentarea
infractorului la sediul serviciului de probatiune sau alte locuri stabilite, cat si prin efectuarea
de controale inopinate la domiciliu, la loc de munca sau chiar in locurile si mediile
frecventate anterior de catre infractor si in care prezenta acestuia a fost interzisa prin
conditiile stabilite de instanta.
Activitatea de supraveghere se poate realiza si printr-o stransa colaborare cu organelle
de politie, organizatii neguvernamentale sau cu voluntari.

Observatii cu privire la desfasurarea unei sedinte

de supraveghere a minorului G.M.
Minorul G.M. se afla in supravegherea Serviciului de Probatiune de un an(inculpatul
a fost condamnat la un 1 an de inchisoare pentru tentative de furt si a dispus de suspendarea
conditionata a executarii pedepsei inchisorii pe o perioada de trei ani care constituie
termen de incercare).Mi s-a spus ca la prima intrevedere se incheie procesul verbal la sediul
Serviciului de Probatiune care contine numele consilierului de probatiune si persoanei
supravegheate si prin care se aduce la cunostinta urmatoarele:
- perioada in care persona e supravegheata;
- scopul activitatii de supraveghere(care consta in asigurarea indeplinirii obligatiilor
stabilite de instanta si sprijinirea reintegrarii sociale a persoanei supravegheate);
- modul de desfasurare a supravegherii;
- datele de contact ale Serviciului de Probatiune
La intrevederea la care am participat, consilierul de probatiune i-a atras atentia
minorului G.M. ca trebuie sa anunte in caz ca nu poate sa vina la o sedinta intrucat acesta a
lipsit de la intrevederea precedenta.
I s-a mai amintit:
- ca trebuie sa respecte planul de supraveghere
 - consecintele nerespectarii planului(arestul)
- supravegheatul a fost pus sa faca o declaratie prin care sa evidentieze ca nu s-a
prezentat la o anumita intrevedere si motivele)
- i s-a reamintit data la care trebuie sa se prezinte iar la sedinta de supraveghere;
- trebuie sa aduca documente justificative pentru motivele pentru care a lipsit, altfel va
primi un advertisement scris. Minorul G.M. are dj un advertisement scris iar la al doilea
consilierul de probatiune va anunta instanta si va fi nevoit sa se intoarca in penitenciar sa
exeute pedeapsa.
In urma discutiilor dintre inculpat si consilierul de probatiune am remarcat faptul ca
acesta avea o slaba constientizare a consecintelor faptelor sale antisociale.
Consilierul de probatiune incerca prin sedintele de supraveghere sa sustina inculpatul in
vederea:
- finalizarii studiilor;
- constientizarea consecintelor faptelor antisociale;
- identificarea modalitatilor de obtinere a unor venituri in vederea eliminarii frustrarilor
materiale.
Asistenta si consiliere
Beneficiari:
- minori sanctionati cu masura educative a libertatii supravegheate;
- personae condamnate la o pedeapsa neprivativa de libertate;
- persoanele condamnate la pedepse privative de liberatate
- personae a caror pedeapsa sau masura educative a fost gratiata total prin lege.
O alta categorie de activitati ce tin, de asemenea de esenta probatiunii o constituie
activitatile de asistenta si consiliere prin care se realizeaza in mediul liber cea de-a doua functie a
pedepsei, si anume cea de reeducare in vederea reintegrarii sociale a infractorilor si prin aceasta a
intaririi gradului de siguranta sociala si prevenirea savarsirii de noi infractuni.
Desfasurarea activitatilor de asistenta si consiliere demostreaza o modalitate active de
ajutorare in special a celor care au comis infractiuni.Trepatat se observa trecerea de la ideologia
punitive la ideologia reabilitarii.In cest sens, in procesul corectiei infractionale se observa
metode imprumutate din psihologie, sociologie, in general din stiintele sociale si
comportamentale.
 Aceste activitati vizeaza in primul rand ajutorarea infractorilor supusi la probatiune
pentru a putea face fata obligatiilor impuse de instanta, cat si pentru modificarea
comportamentului acestora in vederea conformarii la normele generale considerate ca fiind
valabile de catre societate.
Serviciile de probatiune pot desfasura activitati de asistenta si consiliere si cu privire la
infractorii aflati in stare de detinere, in special in penitenciar specializat in activitatea de
resocializare a detinutilor.
In cadrul penitenciarelor serviciile de probatiune furnizeaza un support detinutilor care, in
mare majoritate se simt uitati de lume, nimeni neinteresandu-se de ei si de problemele lor.
Nu am avut ocazia ca pe parcursul desfasurarii stagiului de practica sa particip la o astfel
de activitate de consiliere si asistenta in peniteciar insa mi s-a povestit de catre consilierul de
probatiune ca un alt obiectiv major al acestei activitati e pregatirea detinutilor pentru liberate.
Asistenta si consilierea au ca scop reinsertia sociala, intarirea gradului de siguranta
publica si prevenirea savarsirii unor noi infractiuni.

Capcane ale activitatii de asistenta si consiliere

relatate de consilierul de probatiune
Se spune ca : E mai usor sa oferi un peste cuiva infometat, decat sa-l inveti sa
pescuiasca.Rolul consilierului de probatiune nu este acela de a oferi, ci de a asista persoana
in procesul de invatare a pescuitului.
Beneficiarul activitatii de asistenta si consiliere este o persoana cu probleme de adaptare
sociala. Exista momente si tipuri de beneficiari care necesita o atentie deosebita in activitatea
de asistenta si consiliere, deoarece prin comportamentul lor doresc sa influenteze sa manipuleze
consilierul.
Tehnici de manipulare din partea benificiarilor pe care consilierul de probatiune S.M.
din cadrul Serviciului de Pobatiune Iasi, le-a intalnit de-a lungul activitatii sale de asistenta si
consiliere:
o poate ar trebui sa ma sinucid - beneficiarul asistarii se prezinta ca
victima, are nevoie de ajutor, plange, spune povesti triste,pentru a te face sa
crezi ca nu te poti astepta la nimic de la el;
 o tu stii mai bine, tu esti profesionistul, esti foarte bun persoana
asistata te complimenteaza exagerat, te lauda pentru a te responsabiliza;
o nu ma ajuti te face responsabil, se asteapta ca tu sa faci totul, el nu
investeste nimic in procesul de schimbare;
o nu poti intelege, nu simti durerea, nu stii ce greu e - beneficiarul
vrea sa ajungi la concluzia ca nu-l poti ajuta;
o m-ai fortat sa fur din nou, pentru ca nu m-ai ajutat beneficiarul te
face responsabil pentru comportamentul lui si pentru intregul process;
o vrei sa ma termini, asta vrei, nu? persoana incearca sa fie agresiva
prin limbaj verbal si nonverbal, pentru ca, daca te sperie, nu mai esti critic.
o sa nu spui ca tie nu ti s-a intamplat persoana asistata pune
intrebari sa incearca sa mute atentia spre viata personala a consilierului.
Constientizarea acestor dificultati asigura construirea unor strategii de a face fata
situatiilor dificile intalnite in activitatea de asistenta si consiliere.Aceste strategii fac apel la
stapanirea de sine, echilibru emotional, ascultarea active, clarificarea rolurilor in procesul de
interventie.

Referatul de evaluare (instrumentul care-l ajuta

pe judecator sa ia legatura cu lumea concreta a
inculpatului)
In momentul primirii adresei de sesizare din partea instantei de judecata prin care se
solicita intocmirea unui referat de evaluare, seful serviciului de Probatiune va desemna un
consilier care sa preia cazul.
Referatul de evaluare este instrumental prin care Serviciul de Probatiune comunica cu
instanta. Rolul sau este de a asista instanta in procesul de individualizare a pedepsei, oferind
judecatorului o evaluare profesionala a naturii si cauzelor care au condus la instalarea
comportamentului anti-social precum si a masurilor care trebuie luate pentru a reduce
probabilitatea de recidiva.
Referatul de evaluare este un document oficial, confidential, scris de consilierul de
probatiune la solicitarea judecatorului sau a procurorului avand rolul de a introduce informatie
sociala in posibile decizii juridice.
 Referatul de evaluare poate fi solicitat inainte de hotararea judecatoreasca sau dupa
aceasta.
Forma referatului de evaluare este standardizata.
Partile unui referat de evaluare :
1. Introducere - sunt cuprinse informatiile referitoare la:identitatea inculpatului,fapta sau
faptele pentru care este trimis in judecata, instanta de judecata care a solicitat referatul, numarul
dosarului penal, termenul de judecata, numatul si data adresei de sesizare din partea instantei de
judecata si numele consilierului de probatiune.
2. Sursele de informatii sunt precizate in partea a doua.
3. Datele privind persoana inculpatului este de fapt o verificare a diferitelor teorii
criminologice pentru identificarea factorilor care pot fi corelati cu infractiunea. Indicatori
relevanti in acest sens pot fi: istorie personala, familie, conditii de locuit,venituri, scoala,
prieteni, stil de viata, locul de munca.
4. Date privind comportamentul inculpatului se are in vedere in principal
comportamentul trecut un indicator al comportamentului viitor:numarul si tipul
antencedentelor penale, circumstante, abandon, fuga de acasa,factori protective/inhibatori.
Un loc special in acest capitol al referatului il are estimarea riscului de recidiva. Aceasta
estimare se realizeaza pentru a evalua in ce masura privarea de libertate este necesara precum si
pentru a se stabili nivelul de supraveghere de care inculpatul are nevoie.Cu cat riscul de recidiva
este mai mare cu atat gradul de privare de libertate si de supraveghere este mai ridicat.(principiul
riscului, Bonta, 1991)
5. Perspectivele de reintegrare in societate - decurg din datele prezentate in referat si
trebuie sa fie motivate si prezentate pe scurt.
Atributiile consilierului de probatiune desemnat sa intocmeasca
referatul de evaluare constau in:
a stabili in nu mai tarziu de 5 zile de la data primirii solicitarii instantei de judecata, locul,
data si ora primei intrevederi cu persoana pentru care s-a solicitat referatul.Prima
intrevedere cu persoana pentru care s-a solicitat referatul trebuie sa aiba loc in termen de
7 zile de la data primirii solicitarii instantei de judecata;
a contacta persoanele si institutiile care ar putea furniza informatii utile despre persoana
evaluat, nivelul instructiei scolare, comportamentul acesteia, mediul social si familial;
 a consemna cu ocazia fiecarei intrevederi, datele necesare si utile pentru intocmirea
referatului
a propune sefului de serviciu atunci cand este necesar, desemnarea unor specialisti in
vederea intocmirii referatului de evaluare(psihologi, sociologi, cadre didactice, medici)
a intocmi referatul de evaluare pe baza informatiilor obtinute si a-l supune spre analiza si
semnare sefului serviciului;
a inainta referatul de evaluare instantei de judecata in termenul de 14 zile de la primirea
solicitarii.
Deoarece estimarea riscului de recidiva ocupa un loc important in realizarea
referatului de evaluare m-am oprit la analiza acestei proceduri luand ca si exemplu un caz
dintr-un referat de evaluare pe care l-am studiat in primele zile la Serviciul de Probatiune
Iasi si am incercat sa realizez o evaluare a riscului de recidiva.
Riscul de recidiva poate fi considerat ca aplicatie a cercetarilor asupra carierei
infractionale in special datorita faptului ca aceste cercetari stabilesc corelatii intre debutul,
durata, incetarea comportamentului infractional, factorii sociali, culturali, personali pe de o
parte si recidiva pe de alta parte.

Studiu de caz
G.I. este trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de furt calificat.Fapta a fost
comisa seara de 19 iulie 2001, cand , impreuna cu alti trei prieteni(tovarasi de fapta), au
patruns, prin folosirea de chei false, in incinta unui magazine de unde au sustras marfuri in
valoare de 50 milioane lei.
G.I. este in varsta de 23 de ani si este la a doua fapta de acest tip.Prima infractiune a
fost comisa cand avea 21 de ani in aproximativ aceleasi imprejurari.Pentru prima fapta a
fost condamnat la doi ani inchisoare in care a executat efectiv 14 luni.
G.I. provine dintr-o familie compusa din cei doi parinti si alti patru frati care
locuiesc intr-un apartament cu trei camere.G.I. este cel mai mare dintre frati, a terminat 8
clase si nu a lucrat niciodata.
Venitul parintilor cumulate este de aproximativ 5 milioane la care se adauga alocatia
celor patru minori.
 Relatia lui G.I. cu tatal sau este una tensionata, acesta din urma acuzandu-l de faptul
ca este un borfas. Mama este cea care incearca sa medieze conflictul dintre cei doi.
G.I. afirma ca era sub influenta bauturilor alcoolice in momentul comiterii
infractiunii si ca nu-si mai aminteste nimic.
Regreta fapta si promite sa nu recidiveze. De asemenea doreste sa continuie studiile.
Evaluare a riscului de recidiva
O evaluare a riscului de recidiva in acest caz trebuie sa se refere vin principal la trecutul
infractional al lui G.I., la circumstantele comiterii faptei si la contextual familial din care
provine.
Ceea ce ne intereseaza este identificarea factorilor de risc si a celor inibitori asociati
comiterii de noi infractiuni.Consider ca cea mai buna anticipare al comportamentului viitor este
comportamentul trecut.
Factorii de risc:
o este la a doua infractiune;
o nu are studii;
o nu are loc de munca;
o nu are o relatie buna cu tatal sau;
o are mult timp liber pe care nu si-l foloseste constructive;
o consuma bauturi alcoolice iar acest fapt este asociat cu comiterea
infractiunii;
o are cazier;
o timpul scurs de la prima infractiune la a doua este relativ
scurt(frecventa).
Factori protectivi sau inhibitori ai recidivei:
o regreta fapta;
o are ambii parinti;
o relatie buna cu mama;
o doreste sa continuie studiile.
 In concluzie , probabilitatea producerii recidivei este ridicata pentru infractiunea de furt
in conditiile in care G.I. va ramane in acelasi grup de prieteni si va continua sa consume bauturi
alcoolice in cantitati mari.
Riscul de recidiva ar putea fi diminuat in masura in care G.I. si-ar continua studiile si si-
ar gasi un loc de munca.Un rol important in scaderea riscului de recidiva il are si gasirea unei
modalitati alternative de petrecere a timpului liber si optimizare a relatiei cu tatal.
Avand in vedere ca tema cercetarii noastre o constituie :Evaluarea psihosociala
Referatul de evaluare activitate derulata de catre Serviciul de Probatiune Iasi, in partea ce
urmeaza ne vom axa mai mult pe observarea a tot ceea ce presupune desfasurarea acestei
activitati si de asemenea vom intocmi referate de evaluare pe baza cazurilor reale cu care ne-am
intalnit in timpul desfasurarii stagiului de practica.
In paginile urmatoare am intocmit un referat de evaluare in urma studierii unui dosar
penal si participarii mele la interviul luat inculpatilor de catre consilierul de probatiune.
Referatul de evaluare a fost solicitat de catre Tribunal Iasi inainte de hotararea
judecatoreasca.Este vorba despre un caz de incest in forma continuata si de fals in declaratii,
informatiile necesare se regasesc in referatul de evaluare.

REFERAT DE EVALUARE
I. Introducere:
Numele si prenumele inculpatului: V. D.
Data si locul nasterii: 21.12.1981
Adresa: comuna M.
Fapta: incest in forma continuata si fals in declaratii
Instanta care a solicitat referatul de evaluare: Tribunalul Iasi
Numarul dosarului penal: 17191/245/2009
Termenul de judecata:15.12.2009
Numarul si data adresei de sesizare: 26.11.2009
Numele si prenumele consilierului de probatiune:

II. Sursele de informatii:

1. D. V. intrevedere la domiciliul din comuna M. la 10.12.2009
 2. D. L.coinculpata intrevedere la domiciliul din comuna Mogosesti la 10.12.2009
3. J. M., agent sef Postul de Politie M. convorbire telefonica la 10.12.2009
3. Dosarul penal nr. 17191/245/2009

III. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul de evaluare:
V.D. provine dintr-un mediu familial marcat de o serie de carente materiale, fapt de a
favorizat acumularea unui capital social precar.
V.D. in varsta de 26 de ani, este rodul concubinajului M. P. cu I. D.
M. s-a cstorit apoi cu D. L. iar pe micuul V. l-a lsat n grija bunicilor. Din
legtura conjugal a M.cu D. s-a nscut i L.
V.D. are o casa pe care a construit-o pe un teren primit mostenire de la bunicul sau,
in comuna M. judetul Iasi. Problema este ca V. care a crescut fara parinti, a fost intotdeauna
sarac si nu a avut bani sa bage si instalatia electrica in casa pe care si-a ridicat-o cu propriile
maini.
L. a aflat la 17 ani de la mam despre existena fratelui vitreg i a nceput s se refugieze
n casa acestuia cnd tatl ei, iubitor de trie, fcea scandal. Dup ce L. a mplinit 19 ani, fraii
au nceput s ntrein raporturi sexuale, iar L. a rmas gravid. Pentru a-i putea oficializa
relaia, cei doi au minit ofierul Strii Civile cnd au spus "Da!" La o zi dup cstorie, L. a
nscut o feti.
Primaria a cerut in instanta sa se desfaca aceasta casatorie, dar nu pe motiv de incest,
lucru care i-ar fi bagat in inchisoare pe cei doi si ar fi lasat copilul pe drumuri, ci pe viciu de
casatorie, termen juridic care ii scoate din culpa. Dupa desfacerea casatoriei, mama si-a reluat
numele de fata, dar cei doi continua sa locuiasca impreuna, fiind nevoiti sa aiba grija de fetita.
Nu s-au constatat probleme de sanatate fizica sau mentala.
Iar referitor la fetita, Autoritatea de Asistenta Sociala Iasi declara: Copilul este foarte
bine ingrijit si este sanatos. Noi nu putem sa-i decadem din drepturile parintesti atat timp cat
tinerii isi fac datoria de parinte
V.D. a absolvit 7 clase si inca de la o varsta frageta a fost implicat in diverse activitati
lucrative(casa in care locuieste e construita de el).
In prezent inculpatul desfasoara activitati lucrative, in general lucreaza cu ziua
veniturile care le realizeaza asigurand familiei traiul de pe o zi pe alta. "Oamenii ne trateaza de
parca am fi ciumati. Imi gasesc mai greu de lucru si oamenii se poarta urat cu noi. Spun ca o sa
ne pedepseasca Dumnezeu intr-o zi pentru ce facem."
Nu are antecedente penale.
Procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi i-au rechemat in instanta pe
fratii V. si L. acuzati de incest.
In prezent, inculpatul regreta si constientizeaza faptele savarsite si a luat hotararea de a
nu mai intretine relatii sexuale cu sora lui.Cu toate acestea nu are o alta solutie decat cea de a
locui impreuna cu L. si fetita lor intrucat aceasta nu are unde sa se duca iar el este el este cel
care aduce veniturile in casa.Tot ce isi doresc cei doi e ca fetita lor sa nu ajunga in plasament.
L. declara:Vom accepta orice solutie pentru cazul nostru insa dorim ca fetita noastra sa stea cu
noi.Nu vom accepta ca fetita sa ne fie luata.
IV. Factorii care influenteaza sau care pot influenta conduita generala a persoanei pentru
care a fost solicitat referatul de evaluare:
Informatiile prezentate permit indentificarea urmatorilor factori ce l-ar putea expune
pe D. V. unor noi situatii de risc:
impartirea aceleiasi locuinte cu sora sa;
atasamentul puternic dezvoltat fata de aceasta;
lipsa unor alternative viabile in ce priveste un nou domiciliu pentru L.
lipsa unor resurse financiare proprii si suficiente ca sa faca posibila intretinerea atat a
inculpatului si a gospodariei acestuia cat si a coinculpatei si a fiicei lor la un alt
domiciliu.
In ceea ce priveste factorii de natura a inhiba comportamentul infractional,am
identificat:
- constientizarea de catre cel in cauza a consecintelor propriului comportament precum si
la implicatiile pe care perpetuarea unei relatii incestuase o poate avea asupra relatiei cu
fiica sa.

V. Perspective de reintegrare in societate:

Consider ca inculpatul D. V. e bine integrat social, faptele pentru care e judecat fiind
consecinta unei stari emotionale la care acesta a gasit o solutie in contradictie cu normele si
valorile promovate de societate.
 Necesitatea internalizarii deciziei de a nu perpetua o astfel de relatie incestuasa,
colaborarea cu factorii de control din comunitate, sustinerea celor doi frati in mentinerea
hotararii luate precum si interiorizarea unor reguli noi de convetuire care sa puna accent pe
relatia de sustinere reciproca pot fi pasi in normalizarea acestei situatii.
In acest caz trebuie avut in vedere principiul interesului superior al copilului, relatia
dintre cei doi frati si copilul lor fiind factorul central in luarea oricarei hotarari.

Comentarea referatului de evaluare si observatii

din timpul intervievarii inculpatilor
Am ales sa intocmesc acest referat de evaluare pentru inculpatul D.V. insa am
cuprins si informatii despre L.L pentru o buna intelegere a cazului.
Ca si critica adusa referatului pe care l-am intocmit ar fi faptul ca ar fi trebuit sa
specific mai multe caracteristici sociale ale inculpatului, mai multe informatii in legatura cu
comportamentul acestuia inainte si dupa comiterea faptei, conditiile in care a crescut si a
trait, mediul familial si social.
Intervievarea inculpatului a fost centrata pe problema, fiind incurajat de cosilierul de
probatiune in a-si descrie lumea in proprii lui termeni.Astfel intamplarile, evenimentele
relatate de D.V. au reprezentat punctul de vedere al acestuia permitand astfel atat
consilierului cat si mie o mai buna intelegere a problemei sale.Unul din rolul acestui interviu
fiind intelegerea si cunoasterea elementelor de personalitate insa fara etichetarea acestuia si
a evolutiilor pe care le-a trait si le-a relatat.
Pentru ca partea a III a referatului de evaluare (Date privind persoana pentru care a
fost solicitat referatul de evaluare ) sa fi fost completa ar fi trebuit sa iau notite in timpul
interviului insa am ales sa nu fac acest lucru pentru a nu pierde contactul vizual cu
D.V.,pierzand astfel din atentie multe informatii nonverbale, de asemenea neexplicandu-i ca
voi lua notite si in ce scop ar fi existat riscul ca acesta sa treaca prin momente de confuzie si
neliniste.
Consider ca o dimensiune importanta a interviului este comunicarea nonverbala, unii
psihologi estimand ca circa 65% din semnificatiile prezente intr-o conversatie sunt purtate
de semnale nonverbale(gesturi, expresii faciale, pozitii ale corpului).
Ceea ce am observat la D.V. in timpul interviului:
 vocea tremuranda si cu intensitate scazuta,
privirea in jos iar cand o ridica ochii erau in lacrimi,
mainile ii tremurau,
gesturi de afectiune pentru fetita lui care se afla in aceiasi incapere.
Aceste gesturi m-au ajutat sa identific si sa interpretez gandurile si sentimentele
inculpatului D.V. , de asemenea au fost importante si pentru consilierul de probatiune care a
evaluat cazul.
Aceste semnale nonverbale ale inculpatului pentru mine au avut urmatoarea
semnificatie: timiditate, sinceritate, parere de rau, rusine, constientizare si cel mai important
lucru o relatie de atasament foarte stransa intre el si fetita.
Aceasta relatie de atasament intre cei doi interpretata din comportamentul
nonverbal este intarita si de declaratia mamei:copilul tine mai mult la V. decat la mine
pentru ca el ii ofera tot ce are nevoie
Interpretand situatia din perspectiva lui Prochaska si Diclemente dar luand in
considerare faptele(inculpatul locuieste in aceiasi incapere cu sora)si nu cele spuse(cu toate
ca locuiesc impreuna sustin ca nu mai continua incestul), D.V. se afla in stadiul determinarii
deoarece acesta constientizeaza problema si este hotarat in a stopa acest comportament.
Pentru a parcurge si celelalte stadii in vederea schimbarii si anume faza de actiune,
stadiul mentinerii actiunii consider ca D.V. are nevoie de sprijin si supraveghere din partea
consilierului de probatiune.In acest sens cred ca cea mai buna solutie a instantei ar fi o
pedeapsa neprivativa de libertate in care cei doi sa fie supravegheati si consiliati de
Serviciul de Probatiune.
Acesta parere este in opozitie ce cea a consilierului de probatiune cu care am
participat la intervievarea inculpatilor considerand ca instanta ar trebui sa achite cazul.Insa
avand de-a face cu interesul superior al copilului si cel mai important in acest caz e sa ne
asiguram ca in urma parcurgerii fazelor din procesul schimbarii comportamentale
inculpatul sa fie sprijinit pentru: a nu se demotiva.
Este posibila reintoarcerea la vechiul comportament problematic, motivele esecului
in stoparea comportamentului infractional fiind tentatiile(atasamentul puternic dezvoltat
pentru sora) de aceea e necesara prevenirea stadiului caderii.
 Pentru acest caz consilierul de probatiune a intocmit doua referate de evaluare atat
pentru inculpatul D.V. cat si pentru coinculpata L.L.
Ceea ce nu mi s-a parut in regula a fost faptul ca la cateva zile am cerut
consilierului de probatiune sa citesc referatele de evaluare pe care le-a intocmit pentru
fiecare inculpat si am constat faptul ca cele doua referate de evaluare erau identice.Nu mi s-
a parut normal intrucat capitolele 1V - Factorii care influenteaza sau care pot influenta
conduita generala a persoanei pentru care a fost solicitat referatul de evaluare si V -
Perspective de reintegrare in societate ale referatelor de evaluare ar fi trebuit sa fie diferite.
Cei doi au reactionat diferit in timpul intervievarii si in contrast cu atitudinea
inculpatului D.V , L.L. avea o slaba reprezentare a consecintelor comportamentului lor.Cu
toate ca prin tot ceea ce a spus a sustinut afirmatiile fratelui ei vitreg, avea o atitudine
degajata, ca si cum s-ar afla intr-o situatie normala. Personal mi-a lasat impresia ca are o
personalitate usor influentabila vorbind despre situatia lor ca un elev care si-a invatat lectia
acasa si o reproduce profesorului dar fara ca el sa fi inteles despre ce e vorba.
De aceea consider ca exista mai multi factori care pot sustine reintoarcerea la
vechiul comportament antisocial al L.L. decat in cazul inculpatului D.V.
In ceea ce priveste atitudinea consilierului de probatiune in timpul intervievarii celor
doi: a incercat pe cat posibil sa simta drumul catre sistemul de valori al inculpatilor si sa
vada lumea prin ochii acestora.In momentul in care D.V. avea ochii in lacrimi( spunand ca
se simte foarte rusinat mai ales din cauza faptului ca eram doua prezente feminine) a
incercat sa il linisteasca si sa il readuca la o stare de spirit normala.Asadar consilierul de
probatiune pe parcursul intervievarii a exprimat empatie, acceptanta, in sensul intelegerii
ideilor, sentimentelor, perspectivei clientului, fara a-l judeca, critica sau blama.

In paginile urmatoare vom reda un referat de evaluare in legatura cu un caz pe care

Apostol Roxana Cornelia l-a intalnit in efectuarea stagiului de practica.

REFERAT DE EVALUARE

I. Introducere:
Numele si prenumele inculpatului: R.I.
Data si locul nasterii: 27.03.1997
Adresa: Iasi, Str. Pacurari
Fapta: furt calificat
Instanta care a solicitat referatul de evaluare: Tribunalul Iasi
Numarul dosarului penal: 8259/99/2009
Termenul de judecata: 08.01.2010
Numarul si data adresei de sesizare: 15.12.2009
Numele si prenumele consilierului de probatiune:

II. Sursele de informatii:

1. Dosarul civil nr. 8259/99/2009
2. Minorul R.I. intrevedere la data de 05.01.2010
3. Mama minorului, R.B intrevedere la 05.01.2010

III. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul de evaluare:
Minorul R.I. cu varsta de 13 ani implicat impreuna cu alti minori in comiterea
infractiunii de furt calificat.
Astfel la data de 11.02.2009 a sustras din interiorul unui autoturism un aparat
detector de radar prin spargerea geamului de la portiere masinii.
Minorul R.I. provine dintr-o familie monoparentala formata din mama (R.B. 40ani)
si 6 frati cu varste intre 9-24 ani.
Membrii familiei nu sunt scolarizati.Fratele mai mare al minorului precum si
concubinul mamei au executat cate o pedeapsa privative de libertate pentru comiterea
infractiunii de talharie.
De aproximativ 2 ani C. C. a fost liberat din penitenciar si locuieste cu mama
minorului si copii acesteia.Potrivit declaratiilor surselor intervievate concubinul mamei nu
presteaza activitati lucrative deoarece s-a taiat accidental la un picior.
Nu se cunosc informatii despre tatal natural al invinuitului.Doamna R.B. isi asuma
responsabilitatea cresterii si educarii copiilor manifestand interes pentru asigurarea
conditiilor bune de trai.
 Astfel membrii familiei locuiesc intr-o casa cu 3 camere, mobilata si dotata decent
cu acces la utilitati.Familia beneficiaza de ajutor social la care se adauga alocatiile de stat
pentru pentru copii. Mama minorului nu lucreaza.
Relatiile interfamiliale sunt bazate pe afectiune si sustinere reciproca.Copii recunosc
autoritatea mamei dar absenta unei supravegheri parentale eficiente influenteaza
comportamentul adoptat de acesta.
Anturajul frecventat de minor e in mod constient unul cu preocupari antisociale
aspect favorizat de mediul de provenienta zona Pacuret care are potential infractorial
ridicat.
Alaturi de membrii familiei locuieste bunicul minorului. I. s-a implicat ocazional in
diferite activitati lucrative alaturi de bunicul sau mergand impreuna cu acesta sa colecteze
materiale feroase sau efectuand diverse munci necalificative.
Minorul a absolvit 2 clase.Dupa ce a ramas de 3ori repetent minorul a abandonat
scoala.Mama afirma ca intentioneaza sa-l sustina in continuarea studiilor desi I. nu e
interesat de acest aspect.
In ceea ce priveste fapta, minorul spune ca geamul de la portiere a fost spartdin
greseala, intentia lui fiind de a arunca cu piatra intr-unul dintre minorii prezenti la locul
faptei.De altfel minorul neaga sustragerea detectorului de radar.
Pe de alta parte mama minorului e convinsa ca acesta nu a comis fapta fara a putea
prezenta argumente sustenabile.
Atat minorul cat si mama acestuia resping instituirea acestuia in Serviciul
Rezidential pentru Copilul care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal .
In acest sens , doamna R.B. isi asuma supravegherea stricta si eficienta a fiului ei
astfel incat acesta sa nu manifeste in viitor comportament antisocial.

IV. Factorii care influenteaza sau care pot influenta conduita generala a
persoanei pentru care a fost solicitat referatul de evaluare:

Date fiind cele prezentate anterior apreciem ca evolutia minorului R.I. a fost
influentat de factori psihosociali pozitivi, precum lipsa antecedentelor comportamentale
 negative ale minorului, implicarea ocazionala in activitati lucrative precum si suport
emotional puternic oferit de mama si ceilalti membri.
Ca factori psihosociali negativi:
antecedentele penale in familia de origine;
influenta negativa a anturajului si a intregii vecinatati;
nivel scazut de scolarizare;
slabe abilitati sociale;
lipsa unor precuopari prosociale concrete pot diminua sansele de eliminare a
cauzelor antisociale.

V. Perspective de reintegrare in societate:

In concordanta cu aspectele sus mentionate apreciem ca reabilitarea
comportamentala a minorului R.I. e dificila in cadrul familiei si a comunitatii de
provenienta.Astfel minorul a luat contact inca de la o varsta frageda cu modelele
comportamentale negative, a fot lipsit de o supraveghere stricta si nu a fost obisnuit sa isi
ocupe timpul cu activitati utile din punct de vedere social.
In prezent minorul nu are o reprezentare clara a propriilor actiuni si nu le poate
aprecia gravitatea.In consecinta interventia specializata in cazul invinuitului R.I. trebuie sa
vizeze deopotriva dimensiunea de control strict a comportamentului sau cu scopul reducerii
riscului de a adopta un comportament antisocial cat si dimensiunea de educare si sustinerea
acesteia in vederea dobandiri unor deprinderi care sa il ajute sa se integreze in societate.

Concluzii
Evolutia societatii a determinat un transfer al mentalitatilor in sensul ca daca in trecut
accentul era pus pe caracterul de sanctiune al pedepsei si apoi pe resocializarea infractorilor, in
ultima perioada resocializarea e pusa la egalitate sau uneori depaseste caracterul de sanctiune
al pedepsei.De fapt este vorba de trecerea de la o ideologie punitiva la ideologia reabilitarii.
Experienta a demonstrat faptul ca incarcerarea nu reprezinta o solutie eficienta pentru
protejarea publicului si in special pentru resocializarea infractorilor si ca mentinerea individului
in libertate, in mediul sau de viata, atat pedeapsa cat si resocializarea au o mare eficienta.
Efecte ale incarcerarii:
 o reduc sansele celui care a ispasit o pedeapsa privative de libertate sa-si gaseasca un loc
de munca;
o produc efecte pe termen lung asupra sanatatii fizice si mentale a celui incarcerat;
o contribuie la izolarea si marginalizarea familiei lor;
o pericolul ca stilul de viata si valorile inchisorii sa fie transmise in comunitate.
Asadar vom sublinia cateva argumente in favoarea probatiunii:
o masurile probatiunii sunt mult mai potrivite pentru anumite tipuri de infractiuni si
infractori;
o deoarece evita privarea de libertate si incarcerarea, aceste masuri sunt centrate pe
reintegrarea in societate si reabilitare;
o sunt in general mult mai putin costisitoare decat sanctiunile privative de libertate;
o prin descresterea numarului de condamnati din inchisori se evita supraaglomerarea
facilitandu-se administrarea acestora precum si tratamentul correctional aplicat celor
care raman in detentie.
Prin intermediul acestei cercetari, documentari si a practicii care am realizat-o in cadrul
Serviciului de Probatiune am inteles importanta acestuia in comunitatea ieseana si in societate
in general.
Serviciul de Probatiune Iasi are rolul de a sprijini comunitatea ieseana in vederea cresterii
gradului de siguranta publica, urmarind reinsertia sociala a persoanelor care au comis
infractiuni, prevenirea reiterarii comportamentului infractional si oferirea de support
psihosocial acordat victimelor.
Activitatea Serviciilor de Probatiune se desfasoara prin implicarea membrilor comunitatii,
organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale si are drept scop corectarea
comportamentului infractorilor si reintegrarea acestora in societate asigurand transparenta si
promovarea intelegerii rolului justitiei restaurative in societate.

Colaboratorii Serviciului de Probatiune Iasi:

CURTEA DE APEL, TRIBUNALUL, JUDECATORIA
PARCHET
PENITENCIAR
POLITIE
UNIVERSITATEA AL.I.CUZA,IASI
UNIVERSITATEA PETRE ANDREI, IASI
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN
AGENTIA JUDETEANA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA;
UNITATI ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
DIRECTIA DE ASISTENTA SOCIALA
MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI
SPITALUL UNIVERSITAR DE PSIHIATRIE SOCOLA
ORGANIZATII NEGUVERNAMENTALE

Bibliografie:

Pavel Abraham, Introducere in probatiune- Supraveghere, asistenta si consiliere a

infractorilor condamnati la sanctiuni neprivative de libertate, Editura National, 2001;

Sorina Poledna, Probatiunea in Romania-Politici, legislatie, proceduri, Editura Presa

Universitara Clujeana,2001;

Valentin Schiaucu, Rob Canton, Manual de probatiune, Editura Euro Standard,

Bucuresti;

Doina Balahur, Fundamente socio-juridice ale probatiunii, Editura Bit, Iasi, 2001

Henri Peretz, Modele in sociologie:observatia ,Editura Institutul European,2002

Anexe
Cadrul legal si competenta Serviciului de Probatiune
Serviciul de Probatiune functioneaza in baza urmatoarelor acte normative:
Legea 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor:
- infractiunilor savarsite cu violenta (art. 174 -176, art. 180 alin. 1 si alin.2, art. 181 alin. 1
C.Penal)
 - infractiunilor sexuale(art. 197, art.198, art.201 alin. 2- 5 si art. 202 C.Penal)
- infractiunilor prevazute in Legea nr. 678/2001 cu privire la prevenirea si
combatereatraficului de persoane

Legea 129/2002 de aprobare si modificare a O.G. NR. 92/2000, cu privire la infractorii fata de
care s-au dispus masurilew prevazute in:
- art.86 alin.1 lit.a) d) ,Codul Penal
- art. 86 alin.3 lit. a) -f ),Codul Penal
- art.103 alin.3 lit.a) c),Codul Penal

- precum si cu privire la inculpatii pentru care organelle de urmarire penala sau instanta au
solicitat referate de evaluare care locuiesc in circumscriptia tribunalului pe langa care
functioneaza Serviciul de Probatiune.

Organigrama Serviciului de Probatiune

D
I
R
E
C
T
I
A DIRECTOR
MINISTERUL
D
JUSTITIEI
E

P
R
O
B
A
T
I
U
N
E
 INSPECTORI DE
SPECIALITATE

S
E
R
V
I
C
I
U SEF SERVICIU
L
TRIBUNAL
D
E CONSILIERI

P
R
O
B
A
Ghid de observatie pentru ServiciulTde Probatiune
I
U
N
ASPECTE OBSERVATE E
OBSERVATII
PARTICIPANTII
Cine e prezent la loculCADRUL
actiunii?
Cum este mediul fizic?
Ce ii reuneste pe acesti
Care este contexul social?
oameni?
Ce fel de comportamente
Cine are permisiunea de a fi
infulenteaza negativ sau favorizeaza
aici?
acest cadru?
Se vor face referiri la: consilierii de
probatiune, clientii Serviciului de
Probatiune
 ACTIVITATI SI INTERACTIUNI
Ce se intampla?
Exista o succesiune clara de
activitati?
Cum interactioneaza oamenii
(consilierii de probatiune,clientii) in cadrul
activitatii si in afara acesteia?
Ce conexiuni sau interdependente
exista intre oameni si activitati?

Se vor face referiri la: aspecte ale

practicii probatiunii,activitatea consilierului,
abilitatile si deprinderile consilierului in relatia
cu minorul(ascultarea activa, incurajarea,
clarificarea,interpretarea,confruntarea,oferirea
de suport),metodele de lucru cu infractorii,
comportamentul infractional,diagnosticarea
infractorului,evaluarea nevoilor inculpatilor,
identificarea factorilor care sustin infractiunea.
FRECVENTA SI DURATA
Cand a inceput aceasta situatie?
Este un tip de situatie care se repeta sau
este unica?
Daca se repeta cat de frecvent se intampla
acest lucru?
Dintre situatiile diferite,cat de tipica este
cea pe care o observam?
 GHID DE INTERVIU PENTRU CONSILIERUL DE PROBATIUNE

1. Ati putea sa imi spuneti ce anume v-a determinat sa alegeti aceasta profesie?
2. Care sunt calitatile necesare pentru a fi consilier de probatiune?
3. Care e misiunea Serviciului de Probatiune?
4. In ce consta activitatea consilierului de probatiune?
5. Ce temeri aveti legat de munca cu infractorii?
6. Ce fel de persoana credeti ca e un infractor?
7. Cum va influenteaza temerile si opiniile personale atitudinile fata de infractori?
8. Credeti ca probatiunea contribuie la reducerea discriminarii?

Scopul interviului este unul informational, de a intelege obiectivele Serviciului de

Probatiune, in ce consta activitatea consilierului de probatiune iar spre final poate fi
vazut si ca un exercitiu de analiza a modului de gandire a consilierului.

LEGE Nr. 123 din 4 mai 2006

privind statutul personalului din serviciile de probaiune
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 407 din 10 mai 2006

Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.

CAP. 1
Dispoziii generale

ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeaz statutul personalului de specialitate specific serviciilor de
probaiune, denumit n continuare personal din serviciile de probaiune.
(2) n nfptuirea actului de justiie, munca personalului din serviciile de probaiune constituie
un sprijin pentru judectori i procurori, competena i ndeplinirea corect a sarcinilor ce revin
acestei categorii de personal jucnd un rol important n procesul de individualizare a pedepsei, de
executare a sanciunilor neprivative de libertate, de asistare i consiliere a victimelor
infraciunilor.
ART. 2
Serviciile de probaiune i desfoar activitatea sub conducerea, coordonarea i controlul
Direciei de probaiune din cadrul Ministerului Justiiei, denumit n continuare direcia de
specialitate.
ART. 3
n exercitarea funciei, personalul din serviciile de probaiune este obligat s respecte
drepturile i libertile fundamentale ale omului, Constituia i legile rii, prevederile
reglementrilor interne i s ndeplineasc dispoziiile legale ale efilor ierarhici privind
activitatea profesional.
ART. 4
n exercitarea funciei, personalul din serviciile de probaiune trebuie s respecte demnitatea
individului i integritatea persoanei.
ART. 5
n exercitarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor i a atribuiilor prevzute de prezenta lege
este interzis discriminarea pe criterii de sex, orientare sexual, vrst, ras, etnie, religie, origine
social, situaie familial ori alte criterii discriminatorii.
ART. 6
Scopul exercitrii funciei de consilier de probaiune l constituie creterea gradului de
siguran public prin informarea i consilierea victimelor infraciunilor, promovarea
alternativelor la detenie, prevenirea infracionalitii, reducerea riscului de recidiv i
reintegrarea n comunitate a persoanelor care au nclcat legea penal.

CAP. 2
Structura personalului din serviciile de probaiune

ART. 7
Personalul din serviciile de probaiune se compune din:
a) consilieri de probaiune;
b) efi ai serviciilor de probaiune, denumii n continuare efi serviciu;
c) inspectori de probaiune, care i desfoar activitatea n cadrul direciei de specialitate.

SECIUNEA 1
Consilierii de probaiune

ART. 8
(1) Dup criteriul vechimii n specialitate, funcia de consilier de probaiune are 4 grade
profesionale, dup cum urmeaz:
a) consilieri de probaiune debutani - vechime n specialitate de pn la un an;
b) consilieri de probaiune gradul III - vechime n specialitate de la un an la 4 ani;
c) consilieri de probaiune gradul II - vechime n specialitate de la 4 ani la 6 ani;
d) consilieri de probaiune gradul I - vechime n specialitate peste 6 ani.
(2) Fiecare grad profesional corespunde unui nivel al salariului stabilit prin legea de salarizare.
(3) Vechimea n serviciile de probaiune este considerat vechime n specialitate.
ART. 9
 Consilierii de probaiune sunt debutani i definitivi.
ART. 10
(1) Consilierul de probaiune debutant este persoana fr vechime n specialitate la data
angajrii, care ndeplinete un an de stagiu pn la definitivare.
(2) Consilierii de probaiune definitivi se mpart n 3 grade profesionale, potrivit art. 8 alin. (1)
lit. b) - d).
ART. 11
(1) Stagiul reprezint perioada premergtoare definitivrii n funcia de consilier de probaiune
i are drept scop pregtirea profesional la nceputul exercitrii funciei.
(2) Stagiul este efectiv i obligatoriu.
(3) Pe perioada stagiului consilierul de probaiune debutant exercit toate atribuiile prevzute
de lege, avnd obligaia:
a) s aprofundeze cunotinele teoretice n domeniul probaiunii i proteciei victimelor
infraciunilor - noiuni de drept penal i procedur penal, criminologie, metodologia activitii
de probaiune i protecie a victimelor, sntate mental i infraciune, problema dependenei,
dezvoltare instituional i cooperare instituional, psihologia dezvoltrii, sociologie aplicat,
informatic social;
b) s i dezvolte abiliti de baz, necesare desfurrii activitii de probaiune i protecie a
victimelor.
(4) Activitatea consilierului de probaiune debutant este ndrumat de ctre eful serviciului
unde i desfoar activitatea sau de ctre o persoan desemnat de acesta, cu experien de
minimum 3 ani n domeniu.
(5) Dispoziiile alin. (3) i (4) se aplic n mod corespunztor i personalului care la angajare
avea vechimea n specialitate necesar pentru ocuparea unui post de consilier de probaiune
definitiv, dar care nu a mai exercitat anterior o funcie n domeniul probaiunii.
ART. 12
(1) Consilierii de probaiune se subordoneaz ierarhic efilor serviciilor i directorului direciei
de specialitate.
(2) Consilierii de probaiune respect legislaia n vigoare i ndeplinesc sarcinile ncredinate
de eful serviciului i de directorul direciei de specialitate.

SECIUNEA a 2-a
efii serviciilor de probaiune

ART. 13
efii serviciilor sunt numii n funcie de ministrul justiiei, din rndul consilierilor de
probaiune gradele III - I, inndu-se seama de calitile profesionale, de aptitudinile
manageriale, ndeosebi de capacitatea de organizare i decizie, de integritate, de capacitatea de
gestionare a situaiilor de criz, de abilitile de comunicare, de lucru n echip, de planificare, de
autocontrol i de motivaia pentru ocuparea funciei.
ART. 14
efii serviciilor de probaiune au urmtoarele atribuii:
a) coordoneaz activitatea serviciului de probaiune, asigurnd buna funcionare a acestuia;
b) repartizeaz lucrrile i sarcinile n cadrul serviciului de probaiune;
c) urmresc i rspund de elaborarea corespunztoare i la termenele stabilite a lucrrilor;
d) duc la ndeplinire dispoziiile legale i pe cele ale efilor ierarhici;
 e) asigur un mediu de lucru participativ i consultativ;
f) gestioneaz cu responsabilitate i imparialitate relaiile profesionale care se stabilesc cu i
ntre personalul de probaiune din subordine;
g) contribuie la promovarea activitilor serviciului de probaiune;
h) evalueaz anual performanele profesionale ale consilierilor de probaiune;
i) contribuie la pregtirea iniial i continu a personalului de probaiune din subordine;
j) formuleaz propuneri de eficientizare a practicii n materie;
k) reprezint serviciul i dezvolt relaii optime de lucru cu colaboratorii din cadrul
organizaiilor i instituiilor partenere;
l) desfoar activitile administrative pe care postul le presupune.
ART. 15
(1) Revocarea din funcia de conducere a efilor serviciilor de probaiune se dispune de
ministrul justiiei, la propunerea directorului direciei de specialitate, pentru urmtoarele motive:
a) n cazul n care nu mai ndeplinesc una dintre condiiile necesare pentru numirea n funcia
de conducere;
b) n cazul exercitrii necorespunztoare a atribuiilor manageriale privind organizarea
eficient, comportamentul i comunicarea, asumarea responsabilitilor.
(2) La verificarea organizrii eficiente a activitii de ctre efii serviciilor de probaiune vor fi
avute n vedere, n principal, urmtoarele criterii: folosirea adecvat a resurselor umane i
materiale, evaluarea necesitilor, gestionarea situaiilor de criz, gestionarea informaiilor,
organizarea pregtirii i perfecionrii profesionale i repartizarea sarcinilor n cadrul serviciului
de probaiune.
(3) La verificarea comportamentului i comunicrii efilor serviciilor de probaiune vor fi
avute n vedere, n principal, comportamentul i comunicarea cu persoanele aflate n evidena
serviciului de probaiune, cu organele judiciare, cu colaboratorii din cadrul organizaiilor i
instituiilor partenere, cu mass-media, precum i asigurarea accesului la informaiile de interes
public i transparena actului de conducere.
(4) La verificarea asumrii responsabilitii de ctre efii serviciilor de probaiune vor fi avute
n vedere, n principal, ndeplinirea atribuiilor prevzute de lege i regulamente, precum i
implementarea strategiilor naionale i secveniale n domeniul justiiei.
(5) La verificarea aptitudinilor manageriale ale efilor serviciilor de probaiune vor fi avute n
vedere, n principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapid de decizie, rezistena la stres,
autoperfecionarea, capacitatea de analiz, sintez, previziune, strategie i de planificare pe
termen scurt, mediu i lung, iniiativa i capacitatea de adaptare rapid.

SECIUNEA a 3-a
Inspectorii de probaiune

ART. 16
Inspectorii de probaiune sunt numii n funcie prin ordin al ministrului justiiei, din rndul
consilierilor de probaiune gradele profesionale II - I, inndu-se seama de calitile profesionale,
abilitile de comunicare, tactul n relaiile de serviciu, integritate i obiectivitate, precum i de
capacitatea de gestionare a situaiilor de criz.
ART. 17
(1) Dup criteriul vechimii n specialitate, funcia de inspector de probaiune are dou grade
profesionale, dup cum urmeaz:
 a) inspectori de probaiune gradul II - vechime n specialitate de la 4 ani la 6 ani;
b) inspectori de probaiune gradul I - vechime n specialitate peste 6 ani.
(2) Fiecare grad corespunde unui nivel al salariului de baz din grila de salarizare.
ART. 18
Inspectorii de probaiune au urmtoarele atribuii:
a) efectueaz controlul serviciilor de probaiune prin intermediul unor inspecii de probaiune
periodice;
b) propun directorului direciei de specialitate soluii legale i oportune n rezolvarea
aspectelor identificate cu ocazia efecturii inspeciilor i n vederea eficientizrii activitii
serviciului de probaiune, pe baza constatrilor inspeciilor;
c) efectueaz, din dispoziia efilor ierarhici, cercetarea disciplinar prealabil a personalului
din serviciile de probaiune;
d) particip la activitatea de recrutare, selecie i pregtire profesional a personalului de
probaiune;
e) contribuie la evaluarea anual a performanelor profesionale ale personalului din serviciile
de probaiune;
f) duc la ndeplinire dispoziiile legale i alte sarcini ordonate pe linie ierarhic, n limitele
competenelor legale i regulamentare.

CAP. 3
Cariera personalului din serviciile de probaiune

SECIUNEA 1
Numirea n funcie

ART. 19
(1) Postul de consilier de probaiune se ocup prin concurs.
(2) Condiiile de organizare i desfurare a concursului se stabilesc prin regulament aprobat
prin ordin al ministrului justiiei.
ART. 20
(1) Pentru a fi numit n funcia de consilier de probaiune persoana trebuie s ndeplineasc,
cumulativ, urmtoarele condiii:
a) s aib capacitate deplin de exerciiu;
b) s nu aib antecedente penale, s nu aib cazier fiscal;
c) s cunoasc limba romn, scris i vorbit;
d) s fie apt din punct de vedere medical i psihologic pentru exercitarea funciei, fapt
dovedit pe baza testrii medicale i psihologice de specialitate organizate n acest scop;
e) s se bucure de o bun reputaie;
f) s fie liceniat n asisten social, psihologie, sociologie, pedagogie sau drept;
g) s promoveze concursul organizat pentru ocuparea funciei pentru care candideaz.
(2) n termen de 60 de zile de la angajare, persoana trebuie s prezinte direciei de specialitate
dovada stabilirii reedinei n Romnia.
ART. 21
(1) Inspectorii de probaiune i efii serviciilor de probaiune sunt numii n funcie prin
concurs.
 (2) Condiiile de organizare i desfurare a concursului se stabilesc prin regulament aprobat
prin ordin al ministrului justiiei.

SECIUNEA a 2-a
Definitivarea n funcie

ART. 22
Dup efectuarea stagiului, consilierii de probaiune debutani sunt obligai s se nscrie la
examenul de definitivare n funcie.
ART. 23
Data i locul susinerii examenului de definitivare n funcie, precum i tematica acestuia se
stabilesc de direcia de specialitate mpreun cu Direcia pentru resurse umane i relaii cu
Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justiiei i se afieaz la sediul
Ministerului Justiiei i la sediul tribunalelor, cu cel puin 60 de zile nainte de data organizrii
acestuia.
ART. 24
(1) Examenul de definitivare n funcie a consilierului de probaiune debutant const, n mod
obligatoriu, ntr-o prob scris cu caracter teoretic i o prob scris cu caracter practic.
(2) Proba teoretic are ca obiect testarea cunotinelor n materie, cuprinznd: metodologia
activitii de protecie a victimelor, instituii de drept penal i procedur penal, criminologie,
dezvoltare instituional i cooperare instituional, informatic social, sntate mental i
infraciune, problema dependenei, sociologie aplicat i psihologia dezvoltrii.
(3) Proba practic const n ntocmirea unei lucrri scrise cu caracter aplicativ.
ART. 25
Comisia de examinare se stabilete prin ordin al ministrului justiiei.
ART. 26
(1) Sunt declarai admii consilierii de probaiune debutani care au obinut media final de
minimum 7, dar nu mai puin de nota 5 la fiecare dintre cele dou probe.
(2) Media final se calculeaz ca medie aritmetic ntre notele obinute la cele dou probe.
ART. 27
(1) Rezultatele examenului de definitivare se public pe pagina electronic a Ministerului
Justiiei i se afieaz la sediul Ministerului Justiiei i la sediile tribunalelor, ntocmindu-se un
proces-verbal privind data i ora afirii acestora.
(2) Candidaii nemulumii de rezultate pot depune contestaie n termen de 48 de ore de la
afiare, la Ministerul Justiiei.
(3) Comisia de soluionare a contestaiilor se stabilete prin ordin al ministrului justiiei.
(4) Contestaiile se soluioneaz n termen de maximum 10 zile de la depunerea acestora, iar
rezultatele se public pe pagina electronic a Ministerului Justiiei i se afieaz la sediul
Ministerului Justiiei i al tribunalului pe lng care funcioneaz serviciul unde i desfoar
activitatea persoana care a depus contestaia.
ART. 28
(1) Consilierii de probaiune debutani declarai admii la examenul de definitivare n funcie
sunt numii pe un post de consilier de probaiune gradul III.
(2) Neprezentarea nejustificat a consilierilor de probaiune debutani la examenul de
definitivare n funcie la prima sesiune dup ncheierea stagiului sau respingerea acestora la dou
sesiuni atrage eliberarea din funcie.
 ART. 29
(1) Ministerul Justiiei ndeplinete formalitile legate de numirea consilierilor de probaiune
debutani care au fost declarai admii la examenul de definitivare n funcie, n termen de
maximum 30 de zile de la data afirii rezultatelor finale.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic n mod corespunztor i n cazul eliberrii din funcie a
consilierilor de probaiune debutani aflai n una dintre situaiile prevzute la art. 28 alin. (2).

SECIUNEA a 3-a
Promovarea n grade profesionale

ART. 30
Promovarea n gradele I i II a personalului serviciilor de probaiune, precum i promovarea n
gradul I a inspectorilor de probaiune se fac pe baz de concurs, n raport cu vechimea n
specialitate, competena profesional, rezultatele obinute n activitate i cu numrul posturilor
scoase la concurs.
ART. 31
(1) Vechimea n specialitate, necesar pentru prezentarea la concursul de promovare n grade
profesionale, este cea prevzut la art. 8 i 17.
(2) Promovarea personalului de probaiune se face numai n gradul profesional imediat
superior.
ART. 32
Data i locul susinerii concursului de promovare, precum i tematica, actele de nscriere,
termenul de depunere a acestora i numrul posturilor pentru care se organizeaz concursul se
stabilesc de direcia de specialitate mpreun cu Direcia pentru resurse umane i relaii cu
Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justiiei i vor fi publicate pe pagina
electronic a Ministerului Justiiei i afiate la sediul Ministerului Justiiei i al tribunalelor, cu
cel puin 60 de zile nainte de data organizrii acestuia.
ART. 33
Comisia de examinare se stabilete prin ordin al ministrului justiiei, fiind compus din
reprezentani ai direciei de specialitate i ai Direciei pentru resurse umane i relaii cu Consiliul
Superior al Magistraturii din Ministerul Justiiei.
ART. 34
(1) Concursul de promovare const n ntocmirea unei lucrri de disertaie, n unul dintre
urmtoarele domenii: protecia victimelor, reintegrarea social i supravegherea infractorilor,
metodologia activitii de probaiune, instituii de drept penal i procedur penal, criminologie,
dezvoltare instituional i cooperare instituional, informatic social, sntate mental i
infraciune, problema dependenei, sociologie aplicat i psihologia dezvoltrii.
(2) Promovarea candidailor declarai admii la concurs se face n ordinea descresctoare a
notelor obinute, dar nu mai puin de nota 8, i n limita posturilor scoase la concurs.
(3) Prevederile art. 27 i art. 29 alin. (1) se aplic n mod corespunztor.

SECIUNEA a 4-a
Evaluarea performanelor profesionale i testarea medical i psihologic a personalului din
serviciile de probaiune

ART. 35
 (1) Evaluarea performanelor profesionale ale personalului din serviciile de probaiune se face
anual.
(2) Criteriile i metodologia de evaluare a performanelor profesionale se stabilesc prin
regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiiei, la propunerea direciei de specialitate.
ART. 36
(1) Personalul din serviciile de probaiune este evaluat la fiecare 3 ani sau ori de cte ori
directorul direciei de specialitate apreciaz c este necesar, prin intermediul unei testri
psihologice, n vederea verificrii unor aspecte, precum:
a) mobilitatea mental;
b) atitudinea fa de calitatea soluiilor i a deciziilor;
c) echilibrul emoional i autocontrolul comportamental, rezistena la stres i la frustrare;
d) sistemul de atitudini (fa de sine, fa de munc, fa de via, mentaliti);
e) maturitatea social, gradul de socializare;
f) conformarea la reguli i norme, spiritul de disciplin;
g) capacitatea de cooperare i de relaionare social;
h) contiinciozitatea i responsabilitatea;
i) existena unor tendine psihopatologice.
(2) Personalul din serviciile de probaiune efectueaz un examen medical periodic, dispus de
Ministerul Justiiei.
(3) Costurile investigaiilor prevzute la alin. (1) i (2) se suport din bugetul Ministerului
Justiiei.

SECIUNEA a 5-a
Formarea profesional

ART. 37
Formarea profesional a personalului din serviciile de probaiune are urmtoarele obiective
principale:
a) adaptarea la cerinele postului;
b) actualizarea cunotinelor i deprinderilor specifice postului, perfecionarea pregtirii
profesionale;
c) dobndirea unor cunotine avansate, a unor metode i procedee moderne, necesare pentru
realizarea activitilor profesionale;
d) promovarea i dezvoltarea carierei profesionale.
ART. 38
Formarea profesional a personalului din serviciile de probaiune se realizeaz prin
urmtoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de Ministerul Justiiei sau la alte cursuri de formare
profesional n domeniu;
b) stagii profesionale de adaptare la cerinele postului;
c) stagii de practic i specializare.
ART. 39
(1) Ministerul Justiiei, prin direcia de specialitate, elaboreaz programe de formare
profesional, cu consultarea efilor de servicii.
 (2) Pe baza programelor de formare profesional prevzute la alin. (1), se stabilete un plafon
anual de cheltuieli, ce vor fi suportate din bugetul Ministerului Justiiei, n limita creditelor
bugetare aprobate.
(3) n situaia n care persoana a fost inclus n programe de formare profesional n una dintre
formele prevzute la art. 38, cu durata de cel puin dou luni, pe cheltuiala Ministerului Justiiei,
aceasta are obligaia s lucreze minimum 2 ani n cadrul serviciului sau, dup caz, al direciei de
specialitate.
(4) n cazul n care programul de formare depete durata prevzut la alin. (3), pentru fiecare
dou luni, termenul pentru care exist obligaia de a lucra n cadrul serviciului sau al direciei de
specialitate se prelungete cu cte un an.
(5) n cazul nerespectrii obligaiei prevzute la alin. (3) i (4), persoana va suporta integral
cheltuielile de colarizare i celelalte cheltuieli de participare.

CAP. 4
Modificarea raporturilor de munc

SECIUNEA 1
Delegarea, detaarea i transferul personalului din serviciile de probaiune

ART. 40
(1) Delegarea personalului din serviciile de probaiune se dispune pe o perioad de cel mult 60
de zile ntr-un an.
(2) Persoana poate refuza delegarea dac se afl n una dintre urmtoarele situaii:
a) graviditate;
b) i crete singur copilul;
c) starea sntii, dovedit cu certificat medical, face contraindicat delegarea.
(3) Delegarea pe o perioad mai mare de 60 de zile ntr-un an se poate dispune numai cu
acordul scris al persoanei.
(4) Pe perioada delegrii, persoana i pstreaz funcia i beneficiaz de drepturile prevzute
de lege pentru personalul delegat din cadrul instituiilor publice din sectorul bugetar.
ART. 41
(1) Detaarea personalului din serviciile de probaiune se dispune n interesul serviciului n
care urmeaz s i desfoare activitatea persoana, la propunerea directorului direciei de
specialitate, pentru o perioad de cel mult un an.
(2) Detaarea poate fi prelungit pentru motive obiective, care impun prezena persoanei la
serviciul la care s-a dispus detaarea, cu acordul ambelor pri, din 6 n 6 luni. Dac nu exist
acordul persoanei, durata maxim a detarii este de un an.
(3) Persoana poate refuza detaarea numai n mod excepional i pentru motive personale
temeinice.
(4) Pe perioada detarii, persoana i pstreaz funcia i beneficiaz de drepturile prevzute
de lege.
(5) Cnd salariul i celelalte drepturi bneti prevzute pentru funcia n care este detaat
consilierul de probaiune sunt inferioare celor de care acesta beneficia anterior, el i pstreaz
salariul i celelalte drepturi avute anterior.
ART. 42
 (1) Personalul din serviciile de probaiune care este detaat sau delegat n alt localitate dect
cea de domiciliu beneficiaz, pe toat durata delegrii sau detarii, de urmtoarele drepturi:
a) diurn n cuantum de 2% din indemnizaia de ncadrare brut lunar, dar nu mai puin dect
cuantumul prevzut pentru personalul din unitile bugetare;
b) decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria pn la 3 stele inclusiv.
n situaia n care nu beneficiaz de cazare n aceste condiii, personalul are dreptul la o sum
egal cu 0,5% din indemnizaia de ncadrare brut lunar pentru fiecare noapte, pe toat durata
delegrii sau detarii n alt localitate;
c) decontarea transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferat clasa I, inclusiv vagon de
dormit clasa I, dup caz. n cazul n care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiaz
de decontarea valorii a 7,5 litri de carburant la suta de kilometri. Aceste drepturi nu se pltesc n
cazul n care deplasarea se face cu autoturismul ce aparine instituiei.
(2) Prevederile prezentului articol se completeaz, dup caz, cu reglementrile aplicabile
personalului din instituiile publice.
ART. 43
(1) Transferul personalului din serviciile de probaiune ntre serviciile de probaiune se aprob,
la cererea acestuia sau a serviciilor de probaiune interesate, de ministrul justiiei, la propunerea
directorului direciei de specialitate.
(2) Transferul se poate face ntr-o funcie echivalent cu funcia deinut, pentru care sunt
ndeplinite condiiile specifice prevzute n fia postului.
ART. 44
(1) Pentru a se dispune delegarea, detaarea sau transferul, trebuie s existe cumulativ:
a) acordul/cererea persoanei, cu excepia cazurilor prevzute la art. 40 alin. (1) i art. 41 alin.
(2) teza final;
b) avizele efilor celor dou servicii de probaiune implicate;
c) avizul directorului direciei de specialitate.
(2) Delegarea, detaarea i transferul se dispun prin ordin al ministrului justiiei. Delegarea i
detaarea se revoc prin ordin al ministrului justiiei.

SECIUNEA a 2-a
Suspendarea i eliberarea din funcie ale personalului din serviciile de probaiune

ART. 45
(1) Suspendarea din funcie a personalului din serviciile de probaiune poate interveni de
drept, prin acordul prilor sau prin actul unilateral al angajatorului sau al angajatului, n cazurile
prevzute de prezenta lege.
(2) Suspendarea din funcie are ca efect suspendarea prestrii muncii de ctre persoan i a
plii drepturilor de natur salarial.
(3) Perioadele de suspendare din funcie din motive imputabile nu constituie vechime n
munc i nu se iau n calculul drepturilor la pensie.
ART. 46
(1) Suspendarea din funcie intervine de drept n urmtoarele cazuri:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporar de munc;
c) carantin;
d) ndeplinirea unei funcii salarizate n asociaii profesionale;
 e) for major;
f) n cazul n care persoana este n stare de arest preventiv, n condiiile Codului de procedur
penal.
(2) n termen de 5 zile calendaristice de la data ncetrii motivului de suspendare de drept,
persoana este obligat s informeze n scris angajatorul despre acest fapt, acesta avnd obligaia
de a asigura, n termen de 5 zile, condiiile necesare relurii activitii de ctre persoana
suspendat.
ART. 47
(1) Suspendarea din funcie poate interveni prin acordul prilor ori n cazul n care exist
motive justificate i temeinice de natur a pune persoana n imposibilitate temporar de a
exercita funcia deinut.
(2) Suspendarea prin acordul prilor se poate dispune pe o durat de maximum 6 luni, o
singur dat ntr-un an.
ART. 48
(1) Suspendarea din funcie se poate dispune din iniiativa ministrului justiiei, n urmtoarele
situaii:
a) pe durata cercetrii disciplinare prealabile, efectuate potrivit art. 75 alin. (2) - (5);
b) ca sanciune disciplinar;
c) persoana sufer de o boal psihic ce o mpiedic s i exercite funcia n mod
corespunztor.
(2) Dac n urma cercetrii disciplinare prealabile se constat c persoana nu a svrit o
abatere disciplinar, neaplicndu-se nici o sanciune disciplinar, suspendarea din funcie
nceteaz, iar persoana va fi repus n toate drepturile avute anterior, pltindu-i-se drepturile
bneti de care a fost lipsit.
(3) Suspendarea din funcie se dispune prin ordin al ministrului justiiei.
(4) n perioada suspendrii din funcie nu se pltesc drepturile salariale. Aceast perioad nu
constituie vechime n funcia deinut.
(5) n cazul prevzut la alin. (1) lit. c), boala psihic se constat printr-o expertiz de
specialitate dispus de ministrul justiiei, la sesizarea directorului direciei de specialitate.
Suspendarea din funcie se dispune pe perioada recomandat de comisia medical de specialitate,
numit prin ordin comun al ministrului justiiei i al ministrului sntii.
(6) Dup expirarea perioadei suspendrii, ministrul justiiei, pe baza unei noi expertize, poate
hotr ncetarea suspendrii i repunerea n funcie a persoanei, prelungirea acesteia sau, dac
boala este ireversibil, eliberarea din funcie potrivit art. 52 alin. (1) lit. g).
ART. 49
(1) Suspendarea la iniiativa persoanei poate interveni n urmtoarele situaii:
a) concediu pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu
handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani, n condiiile legii;
b) concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani sau, n cazul copilului
cu handicap pentru afeciunile intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani;
c) pentru participarea la grev, n condiiile legii;
d) exist motive justificate i temeinice de natur a-l pune pe angajat n imposibilitate
temporar de a exercita funcia deinut.
(2) Cererea de suspendare se face n scris, cu cel puin 15 zile calendaristice nainte de data
cnd se solicit suspendarea.
 (3) Suspendarea se constat i se aprob n cazurile prevzute la alin. (1), prin act
administrativ emis de angajator.
(4) Dispoziiile art. 46 alin. (2) se aplic n mod corespunztor i pentru cazurile prevzute la
alin. (1).
ART. 50
(1) Reluarea activitii se dispune prin act administrativ emis de angajator.
(2) Actul administrativ prin care se constat, respectiv se aprob suspendarea, precum i actul
administrativ prin care se dispune reluarea activitii se comunic persoanei n termen de 10 zile
lucrtoare de la data emiterii.
(3) Pe perioada suspendrii postul se pstreaz.
ART. 51
Suspendarea din funcie se dispune de ministrul justiiei, prin ordin.
ART. 52
(1) Personalul din serviciile de probaiune este eliberat din funcie n urmtoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, n condiiile legii;
c) nendeplinirea oricreia dintre condiiile prevzute pentru numirea n funcie;
d) condamnarea definitiv pentru svrirea unei infraciuni;
e) neprezentarea nejustificat a consilierilor de probaiune debutani la examenul de
definitivare, la prima sesiune dup ncheierea stagiului sau respingerea acestora la dou sesiuni;
f) incapacitatea profesional dovedit pe baza evalurii anuale a performanelor profesionale
individuale sau, dup caz, ndeplinirea necorespunztoare a atribuiilor specifice funciei de
conducere;
g) starea sntii fizice i/sau psihice a persoanei, constatat prin decizie a organelor
competente de expertiz medical, nu i mai permite acestuia s i ndeplineasc atribuiile
corespunztoare funciei deinute;
h) ca sanciune disciplinar.
(2) Cazurile de eliberare din funcie prevzute la alin. (1) lit. c) - h) sunt motive imputabile
persoanei, atrgnd consecinele prevzute de lege.
ART. 53
(1) Persoana poate solicita eliberarea din funcie prin demisie.
(2) Persoana are dreptul de a nu motiva demisia.
(3) Termenul de preaviz este de 15 zile lucrtoare pentru consilieri de probaiune, respectiv de
30 de zile lucrtoare pentru efii serviciilor i inspectorii de probaiune din direcia de
specialitate.
ART. 54
(1) Eliberarea din funcie se dispune prin ordin al ministrului justiiei, care produce efecte de
la data stabilit prin acesta.
(2) Ordinul ministrului justiiei de eliberare din funcie se comunic persoanei n cauz i
trebuie s conin, n mod obligatoriu, motivele care determin eliberarea din funcie i durata
preavizului.
(3) mpotriva ordinului de eliberare din funcie se poate face contestaie la instana de
contencios administrativ, n termen de 30 de zile de la comunicare.

CAP. 5
Drepturi i ndatoriri ale personalului din serviciile de probaiune
 Incompatibiliti i interdicii

SECIUNEA 1
Drepturile personalului din serviciile de probaiune

ART. 55
Personalul din serviciile de probaiune i inspectorii de probaiune au drepturile i obligaiile
prevzute de prezenta lege.
ART. 56
Consilierii de probaiune definitivi i inspectorii de probaiune se bucur de stabilitate.
ART. 57
Pentru activitatea depus, personalul din serviciile de probaiune are dreptul la salariu, care se
compune din salariul de baz, sporuri i indemnizaii, precum i din premii sau prime, ale cror
cuantumuri se stabilesc prin lege special.
ART. 58
Personalul din serviciile de probaiune este liber s se asocieze ori s adere la organizaii
sindicale, precum i la organizaii profesionale locale, naionale sau internaionale, n scopul
aprrii intereselor sale profesionale, sociale sau economice.
ART. 59
(1) Personalului din serviciile de probaiune i este recunoscut dreptul la grev, n condiiile
legii, cu respectarea principiilor continuitii i celeritii activitii de justiie.
(2) n timpul grevei se vor asigura serviciile eseniale, nu mai puin de o treime din activitatea
normal, asigurndu-se participarea serviciului la edinele de judecat la care a fost citat,
ntocmirea la termen a referatelor de evaluare pentru inculpai, precum i rezolvarea altor sarcini
considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de ctre organele judiciare.
ART. 60
Personalului din serviciile de probaiune trebuie s i se asigure condiii normale de munc i
igien, de natur s i asigure sntatea i integritatea fizic i psihic.
ART. 61
Personalul din serviciile de probaiune n funcie beneficiaz de sprijin n exercitarea
atribuiilor de serviciu, n condiiile stabilite prin protocol ntre Ministerul Administraiei i
Internelor i Ministerul Justiiei.
ART. 62
(1) Pentru merite deosebite n activitate personalul serviciilor i inspectorii pot fi distini cu
Diploma Meritul judiciar clasele I - III.
(2) Modalitatea de propunere i condiiile concrete pentru acordarea Diplomei Meritul judiciar
clasele I - III se stabilesc prin ordin al ministrului justiiei.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) intr n vigoare n termen de 90 de zile de la publicarea legii n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

SECIUNEA a 2-a
ndatoririle personalului din serviciile de probaiune

ART. 63
Personalului de probaiune din cadrul serviciilor i inspectorilor de probaiune le revin, n
principal, urmtoarele obligaii:
 a) s duc la ndeplinire atribuiile ce le revin conform fiei postului, s dea dovad de spirit de
iniiativ i creativitate n exercitarea funciei, n limitele legii;
b) s respecte disciplina muncii;
c) s respecte prevederile legale i regulamentare;
d) s respecte incompatibilitile i interdiciile prevzute de lege;
e) s se conformeze dispoziiilor legale date de efii ierarhic superiori;
f) s informeze eful ierarhic superior i celelalte autoriti abilitate cu privire la infraciunile
de care au luat cunotin n exercitarea atribuiilor de serviciu sau n legtur cu serviciul,
ndeosebi cu privire la faptele de corupie;
g) s i mbunteasc n mod permanent pregtirea profesional, att din punct de vedere
teoretic, ct i practic;
h) s predea lucrrile ncredinate n cazul suspendrii sau ncetrii raporturilor de serviciu.
ART. 64
Personalul din serviciile de probaiune este dator s ndeplineasc cu profesionalism,
corectitudine i n mod contiincios sarcinile de serviciu i s se abin de la orice fapt care ar
putea aduce prejudicii instituiei n care i desfoar activitatea.
ART. 65
Personalul din serviciile de probaiune rspunde, potrivit legii, de ndeplinirea corespunztoare
i la termenele stabilite a atribuiilor ce i revin.
ART. 66
(1) Personalul din serviciile de probaiune are obligaia de a pstra confidenialitatea datelor
deinute n exercitarea funciei.
(2) Se excepteaz de la prevederile alin. (1) datele furnizate organelor judiciare n cadrul
procesului penal.
ART. 67
Personalul din serviciile de probaiune este dator s se abin de la orice acte sau fapte de
natur s compromit demnitatea lui n funcie i n societate.
ART. 68
Personalul din serviciile de probaiune are obligaia s respecte dispoziiile cuprinse n codul
deontologic i n Regulamentul de ordine interioar al serviciilor de probaiune.

SECIUNEA a 3-a
Incompatibiliti i interdicii

ART. 69
Personalului din serviciile de probaiune i este interzis s desfoare activiti comerciale.
ART. 70
(1) Personalul din serviciile de probaiune poate participa la elaborarea de publicaii, articole,
studii de specialitate, lucrri literare ori tiinifice, la emisiuni audiovizuale, cu excepia celor cu
caracter politic, precum i la derularea unor programe de cooperare naional i internaional n
domeniu.
(2) Personalul din serviciile de probaiune poate participa la ntocmirea unor proiecte de acte
normative i strategii de dezvoltare instituional, cu acordul directorului direciei de specialitate.
(3) Consilierii de probaiune, efii serviciilor sau inspectorii de probaiune pot fi membri ai
societilor tiinifice sau academice. Acetia pot fi membri ai oricror persoane juridice de drept
privat fr scop patrimonial, n afar de cele care acioneaz n domeniul probaiunii i proteciei
victimelor.
(4) Pentru activitile prevzute la alin. (2), personalul din serviciile de probaiune nu poate fi
remunerat suplimentar.
(5) Personalul din serviciile de probaiune i inspectorii de probaiune de specialitate pot
ocupa funcii didactice n nvmntul superior.
ART. 71
(1) Consilierul de probaiune sau eful serviciului, care este so sau rud de pn la gradul IV
inclusiv cu persoana aflat n evidena serviciului sau cu victima infraciunii, nu va putea
exercita nici una dintre atribuiile specifice funciei n legtur cu acea persoan.
(2) Inspectorul de probaiune care este so sau rud de pn la gradul IV inclusiv cu consilierul
de probaiune sau eful serviciului nu va putea exercita nici una dintre atribuiile specifice
funciei n legtur cu acea persoan.
(3) Persoana aflat n situaia de conflict de interese este obligat s l ntiineze n scris
despre aceasta pe eful ierarhic superior, n termen de maximum 3 zile lucrtoare de la data lurii
la cunotin de existena conflictului de interese.
(4) n cazul prevzut la alin. (3), eful ierarhic superior va lua msuri urgente pentru
desemnarea altei persoane responsabile.

CAP. 6
Rspunderea disciplinar

ART. 72
(1) Personalul din serviciile de probaiune rspunde disciplinar n cazul svririi unor abateri
de la ndatoririle de serviciu, precum i n cazul manifestrii unui comportament care duneaz
interesului serviciului i prestigiului justiiei.
(2) Abaterea disciplinar este o fapt n legtur cu munca i care const ntr-o aciune sau
inaciune svrit cu vinovie, prin care consilierul de probaiune, eful serviciului sau
inspectorul de probaiune a nclcat normele legale, regulamentul intern, codul deontologic sau
dispoziiile legale ale conductorilor ierarhici.
ART. 73
Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte:
a) absenele nemotivate de la serviciu;
b) nerespectarea n mod repetat a programului de lucru;
c) ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor;
d) neglijena repetat n rezolvarea lucrrilor;
e) comportamentul inadecvat n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu;
f) manifestrile care aduc atingere onoarei i probitii profesionale;
g) nerespectarea legislaiei n vigoare referitoare la activitatea de probaiune;
h) nclcarea prevederilor legale referitoare la ndatoririle, interdiciile i incompatibilitile
prevzute de prezenta lege;
i) refuzul nejustificat de a ndeplini dispoziiile legale ale efului ierarhic superior;
j) imixtiunea n activitatea altui consilier de probaiune, ef serviciu sau inspector de
probaiune, contrar reglementrilor legale i practicii n domeniu;
k) nerespectarea confidenialitii datelor deinute n virtutea exercitrii funciei.
ART. 74
 (1) Sanciunile disciplinare care se aplic n raport cu gravitatea abaterilor sunt:
a) avertismentul scris;
b) diminuarea salariului de baz cu 5 - 15% pe o perioad de la o lun la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de promovare n gradele profesionale pe o perioad de la un an la 3
ani;
d) suspendarea din funcie pe maximum 6 luni;
e) trecerea ntr-un grad profesional inferior pe o perioad de pn la un an, cu diminuarea
corespunztoare a salariului;
f) revocarea din funcia de conducere ocupat;
g) eliberarea din funcie.
(2) Pentru aceeai abatere disciplinar se poate aplica o singur sanciune.
(3) La individualizarea sanciunii disciplinare se va ine seama de cauzele i gravitatea abaterii
disciplinare svrite, avndu-se n vedere mprejurrile n care aceasta a fost svrit, gradul de
vinovie a persoanei i consecinele abaterii, comportarea general n serviciu, precum i
eventuale sanciuni disciplinare suferite anterior.
(4) Sanciunile disciplinare se aplic n termen de cel mult 6 luni de la data svririi abaterii
disciplinare.
ART. 75
(1) Sanciunea disciplinar prevzut la art. 74 alin. (1) lit. a) se poate aplica direct de ctre
eful serviciului, pentru consilierii de probaiune, sau de directorul direciei de specialitate,
pentru efii serviciilor i inspectorii de probaiune.
(2) Sanciunile disciplinare prevzute la art. 74 alin. (1) lit. b) - e) se aplic de ministrul
justiiei, la propunerea comisiei de disciplin. Comisiile de disciplin se constituie, prin ordin al
ministrului justiiei, din reprezentani ai direciei de specialitate. Dac procedura cercetrii
disciplinare se desfoar fa de un inspector de probaiune, din comisie face parte i un
reprezentant al Direciei pentru resurse umane i relaii cu Consiliul Superior al Magistraturii din
cadrul Ministerului Justiiei. Modul de desfurare a activitii comisiei de disciplin se stabilete
prin ordin al ministrului justiiei.
(3) Sanciunile disciplinare nu pot fi aplicate dect dup cercetarea prealabil a faptei svrite
i dup audierea persoanei.
(4) Persoana supus cercetrii disciplinare prealabile va fi convocat n scris n vederea
audierii, precizndu-se obiectul, data, ora i locul ntrevederii. Audierea trebuie consemnat n
scris, sub sanciunea nulitii.
(5) n cadrul cercetrii se vor stabili faptele i urmrile acestora, mprejurrile n care au fost
svrite, existena sau inexistena vinoviei, orice alte date concludente.
(6) n cursul cercetrii disciplinare prealabile, persoana cercetat are dreptul s formuleze i s
susin toate aprrile n favoarea sa, aducnd toate probele pe care le consider necesare. Ea are
dreptul s cunoasc toate actele cercetrii.
(7) Refuzul persoanei cercetate de a colabora la derularea cercetrii disciplinare prealabile se
constat prin proces-verbal i nu mpiedic finalizarea acesteia.
(8) mpotriva sanciunii disciplinare aplicate potrivit prevederilor alin. (1), persoana n cauz
poate face contestaie la directorul direciei de specialitate sau, dup caz, la ministrul justiiei, n
termen de 15 zile de la comunicarea sanciunii disciplinare aplicate.
(9) Pe baza propunerii comisiei de disciplin, directorul direciei de specialitate sau ministrul
justiiei adopt o decizie definitiv.
 (10) Sanciunea disciplinar se aplic prin decizie scris, emis de eful serviciului sau de
directorul direciei de specialitate, sau prin ordin al ministrului justiiei, care se comunic
persoanei sancionate n termen de 5 zile de la data emiterii deciziei.
(11) Persoana nemulumit de sanciunea aplicat se poate adresa instanei de judecat
competente, potrivit legii.
ART. 76
(1) Cercetarea disciplinar prealabil se finalizeaz prin aplicarea sau neaplicarea unei
sanciuni disciplinare, avndu-se n vedere criteriile prevzute la art. 74 alin. (3).
(2) Sanciunea disciplinar se aplic n termen de 90 de zile de la data nregistrrii actului de
constatare a abaterii disciplinare, dar nu mai trziu de 6 luni de la data svririi abaterii
disciplinare i se comunic persoanei interesate.
(3) Ordinul sau decizia de sancionare se ataeaz dosarului profesional al angajatului.
ART. 77
Rspunderea disciplinar nu exclude rspunderea civil, penal sau administrativ a persoanei
pentru fapta svrit.

CAP. 7
Dispoziii finale

ART. 78
Dispoziiile prezentei legi se completeaz cu reglementrile din legislaia muncii i legislaia
civil, n msura n care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munc prevzute de
prezenta lege.
ART. 79
(1) La data intrrii n vigoare a prezentei legi denumirea "servicii de protecie a victimelor i
reintegrare social a infractorilor", cuprins n actele normative n vigoare, se nlocuiete cu
denumirea "servicii de probaiune".
(2) La data intrrii n vigoare a prezentei legi denumirea "Direcia de protecie a victimelor i
reintegrare social a infractorilor", cuprins n actele normative n vigoare, se nlocuiete cu
denumirea "Direcia de probaiune".
ART. 80
Personalul care, la data intrrii n vigoare a prezentei legi, este ncadrat pe funciile de
consilier de protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor, ef serviciu i inspector de
protecie a victimelor i reintegrare social a infractorilor se consider c ndeplinete condiiile
legale pentru ocuparea funciilor n care este numit.
ART. 81
Pn la adoptarea legii privind salarizarea personalului din serviciile de probaiune, rmn
aplicabile dispoziiile Legii nr. 50/1996 privind salarizarea i alte drepturi ale personalului din
organele autoritii judectoreti, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
ART. 82
n termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi, se stabilesc, prin hotrre a Guvernului,
msurile speciale de protecie de care poate beneficia personalul din serviciile de probaiune,
condiiile i modul de realizare a acestora.
ART. 83
La data intrrii n vigoare a prezentei legi, se abrog art. 7 i 8 din Ordonana Guvernului nr.
92/2000 privind organizarea i funcionarea serviciilor de reintegrare social a infractorilor i de
supraveghere a executrii sanciunilor neprivative de libertate, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 129/2002, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 423
din 1 septembrie 2000, cu modificrile ulterioare.

Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 i ale
art. 76 alin. (2) din Constituia Romniei, republicat