Metodologia activităţii

Serviciilor de Probaţiune
conf univ.dr Sorina Poledna

Curs opţional pentru anul II & III

Facultatea de Sociologie si asistență
socială-UBB Cluj
 Norme și valori

 Comportamentul social este guvernat de

reguli exprimate prin norme .
 Normele, reflectă valori considerate
fundamentale pentru funcţionarea
societăţii (dreptate, cinste, adevăr, viata
şamd).
 sancţiuni
 Pentru ca normele, regulile şi legile să fie
respectate de către membrii societăţii,
sunt formulate şi aplicate sancţiuni .
 Sancţiunile pot fi
 pozitive (recompensele)
sau
 negative (pedepsele şi măsurile
educative)
 pedeapsa
 În spaţiul justiţiei, pedeapsa este o măsură de
constângere aplicată de o instanţă
judecătorească ca formă de reacţie formală la
încălcarea legii.
 Infracţiunea este fapta prevăzută de legea
penală, săvârşită cu vinovăţie,nejustificată şi
imputabilă persoanei care a săvârşit-o.
( Legea 286/2009-CPenal)
 Funcţiile pedepsei

 Funcţia retributivă (exprimată in vechime prin

legea talionului, în prezent prin principiul
proporţionalităţii pedeapsei în raport cu
infracţiunea comisă),
 Funcţia de incapacitare ( urmăreşte limitarea
posibilităţilor şi a ocaziilor pentru comiterea de
infracţiuni, prin aplicarea unor măsuri de
constrângere de ordin fizic: încarcerarea,
impunerea unor măsuri de siguranţă, mai
demult exilul era o asemenea măsură),
 Funcţiile pedepsei

 Funcţia de descurajare 
   are la bază ideea că pedeapsa reduce
interesul pentru comiterea infractiunii
dacă este percepută ca fiind un cost mai
mare decât căştigurile aduse de 
comiterea infractiunii .
 Funcţiile pedepsei

 funcţia de reabilitare :
 este centrată pe ideea conform căreia
aplicarea unei pedepse trebuie sa fie şi un
prilej pentru corectarea comportamentului
celui pedepsit;
 Idealul reabilitării
modelul tratamentului --- ”What Works ? ” ---
Something Works--- Managementul riscului de
recidivă .
 Functiile pedepsei

 Funcţia reparatorie/restaurativă (este

vizează repararea prejudiciului produs
prin săvârşirea infracţiunii; aspectul
restaurativ este captat de conceptul
“ruşine reintegrativă”( J. Braithwhaite).
 administrarea comunitară a
justiției
 este un concept si o abodare proprie justiției
restaurative(in centru victima si nevoile sale);
 presupune o nouă viziune a procesului de
Click to add text
justiție penală, orientat comunitar (intervenții
recuperative, bazate pe resursele comunității;voluntariat);
 justiția penală orientată de o viziune
participativă, centrată pe problemă, valorizând
implicarea comunității în rezolvarea acesteia.
 practici restaurative

 acest concept se referă la

” un proces prin care toate părțile
interesate/afectate într-o anumită
infracțiune, se reunesc pentru a găsi în
mod colectiv, soluții la urmările
infracțiunii și la implicațiile acesteia
pentru viitor”.
(Marshall, 1999,p 5)
 exemple de practici
restaurative
 medierea victimă-infractor,
 conferințe restaurative (participarea
alături de victimă si infractor, a comunității de
apropiați);
 cercurile restaurative (participă mb ai comunității
interesați de soluționarea conflictului respectiv).

 practici restaurative în Ro (medierea, măsuri

de protectie a victimelor infracțiunilor)
 Evoluţia pedepsei

 M. Foucault în lucrarea ”A supraveghea

şi a pedepsi” analizează evoluţiile din
sfera penalităţii care conduc la naşterea
închisorii.
 Sec XVIII: întemniţarea, o pedeapsă
printre altele,criticată de mulţi reformatori
( p.177)
 Sec XIX: ” pedeapsă a societăţii
civilizate” (p 344)
 Privarea de libertate
Închisoarea
 Prin naşterea închisorii pedeapsa îşi propune
-izolarea infractorului de restul comunităţii, ca să
fie astfel protejată (principiul de bază al
instituţiei carcerale) şi
-reabilitarea infractorului.
 Limitele pedepsei privative de libertate (vezi
Foucault şi Goffman)
 Apariţia probaţiunii
 Probaţiunea, alternativă la pedeapsa privativa de
libertate.

 Începuturile probaţiunii
- în Statele Unite al Americii (John Augustus)
- în Anglia (Church of England Temperance Society )
- pe continentul european (suspendarea conditionată a
executării pedepsei cu închisoarea )
- în România
 Definiţia probaţiunii
(Cartledge,1981)

 O modalitate de sancţionare, având un fundament socio-

pedagogic, caracterizată printr-o combinaţie între
supraveghere şi asistenţă.

Este aplicată în regim de libertate infractorilor selectaţi în

funcţie de caracterisiticile lor criminologice, tipul infracţiunii
şi de receptivitatea lor în raport cu regimul.

Scopul principal este acela de a oferi fiecărui subiect

posibilitatea de a-şi modifica atitudinea faţă de viaţa în
societate şi de a se reintegra în mediul social la libera sa
dorinţă şi fără riscul de a încălca din nou norma penală.
 Dezvoltarea probaţiunii
în România
 1.Etapa experimentală (1996-2000);

 2.Etapa de dezvoltare legislativă şi a

infrastructurii (2000-2007);
 3.Etapa de consacrare a probaţiunii în
sistemul sancţionator ( 2007- 2014) ;

 4. Etapa de reconfigurare a sistemului de

probațiune (2014-în prezent)
Etapa experimentală 1996-2000

 Se înfiinţeaza centre experimentale cu

scopul de a testa elemente de probaţiune
în contextul sistemului de justiţie penală
din Romania. (Arad, Găeşti, Focsani si
cele din Judeţul Cluj -Gherla, Dej , Cluj-
Napoca- şi Iaşi).
 Etapa de dezvoltare a
infrastructurii (2000-2007)
 serviciile de reintegrare socială şi
supraveghere, au legitimitate şi recunoaştere
legală (OG 92/2000);
 servicii de protecţie a victimelor şi
reintegrare socială a infractorilor -
(Legea211/2004);
 serviciile dobândesc denumirea de servicii de
probaţiune (Legea 123/2006 privind statutul
personalului din probaţiune )
 2007- 2014

 continuare şi accentuare a procesului de

definire a identităţii, de cristalizare a
conţinutului specific şi de maturizare
instituţională a probaţiunii din România.
 modificarea H.G. 1239/2000 privind
Regulamentul de aplicare al O.G. 92/2000. La
baza adoptării H.G. 747/2008 ;
 pilotarea şi aplicarea unor programe
structurate de asistare psihosocială pentru
persoanele aflate în supravegherea serviciului
de probaţiune
 2014 - în prezent...

 noul Cod Penal (Legea 286/2009 )

 noul Cod de procedură penală (Legea
135/2010)
= cadru mai favorabil și mai coerent pentru
activitatea de probațiune, cu un plus de
competețe și responsabilități pentru
serviciile de probatiune și pentru consilierii
de probațiune.
schimbări aduse de noile coduri

 Sfera de aplicare a probațiunii s-a lărgit.

 Se redefinește poziția consilierului de
probațiune în etapa executării pedepsei,
acesta are posibilitatea să intervină
asupra modificării conținutului sau duratei
obligațiilor impuse de instanță în sarcina
persoanei supravegheate;
Schimbări aduse de noile coduri

 Se lărgește plaja sancțiunilor și măsurilor

comunitare,
 ceea ce permite instanței o mai bună
individualizare a pedepsei și alegere a
sancțiunii în acord cu gravitatea
pedepsei, periculozitatea infractorului,
conduita acestuia.
 Cadrul legal al activității de
probațiune

 Legea 286/2009= Noul Cod Penal

 Legea 135/2010= Codul de Procedura

Penală

 Legea 252/2013 privind organizarea si

funcţionarea sistemului de probaţiune
 cadrul legal

 Legea nr. 253 / 2013

privind executarea pedepselor, a măsurilor
educative şi a altor măsuri neprivative de libertate
dispuse de organele judiciare în cursul procesului
penal;

 Legea nr. 254 / 2013

privind executarea pedepselor şi a măsurilor
privative de libertate dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal .
 Funcţiile probaţiunii

 1.Promovarea măsurilor şi a sancţiunilor

comunitare,
 2.Asistarea organelor judiciare,
 3.Reabilitarea infractorilor,
 4.Supravegherea şi sancţionarea
infractorilor
 5.Funcţie economică
 Scopul probaţiunii
 Reabilitarea socială a infractorilor.

 Diminuarea riscului de recidivă

 Creştere a gradului de siguranţă în

comunitate.
 Reducerea costurilor sociale ale
executării sancţiunilor şi măsurilor
penale.
 Principiile
activităţii de probaţiune
(conf art 3-11 din legea 252/2013)
 respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului,
 respectarea demnităţii persoanei ,
 neîngrădirea exercitării dreptului la viaţa
privată a persoanei supravegheate şi a
familiei sale mai mult decât este inerent
naturii şi conţinutului intervenţiei.
 Principiile
activităţii de probaţiune

 nondiscriminarea pe temei de rasă,

naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen,
orientare sexuală, opinie ori apartenenţă
politică, avere, origine socială, vârstă,
dizabilitate, boală cronică necontagioasă
sau infecţie HIV/SIDA .
...principii

 Activitatea sistemului de probaţiune se

desfăşoară cu
 respectarea legii şi a hotărârilor
judecătoreşti .
 respectarea confidenţialităţii şi
 respectarea regulilor de protecţie a
datelor cu caracter personal
....principii

 Activitatea de probaţiune se desfăşoară

cu respectarea principiilor, valorilor şi
metodelor managementului de caz în
procesul de supraveghere.
...principii

 Adaptarea intervenţiei în funcţie de

- caracteristicile individuale,
- nevoile persoanei,
- riscul de recidivă
- circumstanţele particulare ale fiecărui
caz.
...principii

 Dezvoltarea unei relaţii pozitive cu

persoana aflată în evidenţă, în scopul
implicării acesteia în propriul proces de
reabilitare.
 Abordarea interdisciplinară a fiecărui caz
 Informarea persoanei cu privire la natura
şi conţinutul principalelor acte îndeplinite
în cadrul activităţii de probaţiune
...principii

 Se urmăreşte obţinerea
consimţământului persoanei cu privire la
derularea actelor îndeplinite în cadrul
activităţii de probaţiune .
Clasificarea activităţilor serviciilor de
probaţiune în România

 Activitatea la instanţă (în faza de urmărire

penală; în faza de judecată; în faza de
executare a pedepsei )
 Supravegherea în comunitate ;

 Asistarea persoanelor supravegheate;

 Activitatea în penitenciar;
 Oferirea de asistenţă victimelor unor infracţiuni
Activătăţile desfăşurate de către
consilierii de probaţiune
(conf. art. 32 din Legea 252/2013)

 a) realizează evaluarea inculpaţilor, a

minorilor aflaţi în executarea unei măsuri
educative, respectiv a persoanelor
supravegheate ;
 b) sprijină instanţa de judecată în
procesul de individualizare a pedepselor
şi măsurilor educative;
Activătăţile desfăşurate de către consilierii de
probaţiune
(conf. art. 32 din Legea 252/2013)

 c) coordonează procesul de
supraveghere a respectării măsurilor şi
executării obligaţiilor stabilite în sarcina
persoanelor supravegheate faţă de care
instanţa a dispus: amânarea aplicării
pedepsei, suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere, liberarea
condiţionată;
Activătăţile desfăşurate de
către consilierii de probaţiune
(conf. art. 32 din Legea 252/2013)
 d) coordonează procesul de
supraveghere a respectării uneia dintre
următoarele măsuri educative neprivative
de libertate: stagiul de formare civică,
supravegherea, consemnarea la sfârşit
de săptămână, asistarea zilnică ,
Activătăţile desfăşurate de
către consilierii de probaţiune
(conf. art. 32 din Legea 252/2013)
 e) coordonează executarea pedepsei
amenzii prin prestarea unei munci
neremunerate în folosul comunităţii;
 f) derulează activităţi specifice în
legătură cu persoanele private de
libertate;
 g) îndeplinesc alte atribuţii, conform legii.
 Precizări conceptuale
management de caz
 Management de caz - procesul prin care
este coordonat ansamblul activităţilor de
evaluare a persoanei supravegheate,
planificare şi desfăşurare a intervenţiilor de
asistare şi control, monitorizare a modului de
executare a măsurilor şi obligaţiilor impuse de
organele judiciare, inclusiv prin valorificarea
potenţialului intern al persoanei şi integrarea
contribuţiei instituţiilor din comunitate.
 Făptuitor, învinuit,

 Făptuitor = persoana faţă de care se

desfăşoară o activitate procesuală, dar
nu este încă urmărită penal.
 Învinuit = parsoana faţă de care s-a
declanşat urmărirea penală. Are această
calitate cât timp nu a fost pusă în mişcare
acţiunea penală împotriva sa.
... inculpat, condamnat,

 Inculpat = persoana faţă de care s-a pus

în mişcare acţiunea penală.
 Acţiunea penală are ca obiect tragerea
la răspundere penală a persoanelor care
au săvârşit infracţiuni.
 Condamnat = inculpatul condamnat
definitiv de o instanță de judecată
 persoană supravegheată

 Este persoana faţă de care instanţa de

judecată a dispus:
- amânarea aplicării pedepsei,
- suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere,
- liberarea condiţionată;
... persoană supravegheată

 Minorii faţă de care instanţa a dispus una

dintre următoarele măsuri educative
neprivative de libertate:
 stagiul de formare civică,
 supravegherea,
 consemnarea la sfârşit de săptămână,
 asistarea zilnică;
 Evaluarea
în activitatea de probaţiune
 Evaluarea este procesul de
culegere, analiză şi sistematizare a
datelor într-o formulare care se
referă la dimensiuni esenţiale ce
descriu conduita, mediul de viaţă,
factorii de risc şi resursele persoanei
evaluate.
 conținutul evaluarii

 Evaluarea include:
- atât o estimare a conexiunii dintre
factorii biologici, psihologic, socio-
culturali si comportamentali,
- cât şi o identificare a motivaţiilor şi
capacităţilor pozitive, legate de
reintegrarea socială a celui evaluat.
 Evaluarea
inculpaţilor şi a persoanelor
supravegheate

 Evaluarea inculpaţilor minori

(art. 33-37 L.252 / 2013)

 se realizează la solicitarea organelor judiciare;

 datele se consemnează într-un referat de evaluare;

 referatul de evaluare se întocmeşte şi se comunică

în termen de 21 de zile de la data primirii la
serviciul de probaţiune a solicitării ;
 referatul de evaluare

 este un document oficial, confidenţial,

preponderent necifric, scris de consilierul
de probaţiune (...), având rolul de a
introduce informaţie socială în (posibile)
decizii juridice .

(Manual de probatiune, 2008, p.130).

 Referatul de evaluare
a inculpaţilor minori
 Are o structura tematică reglementata prin lege (art 34).
Conţine date privind :
 mediul familial şi social al minorului,
 situaţia educaţională şi profesională,
 conduita generală a minorului,
 analiza comportamentului infracţional,
 riscul de săvârşire a unor infracţiuni,
 precum şi orice alte date relevante pentru
situaţia minorului.
 ...structura tematică

Referatul de evaluare poate face referire şi la

 starea de sănătate,

 la evoluţia minorului din punct de vedere fizic,

afectiv, moral şi intelectual, în măsura în care
acestea au influenţat, sau pot influenţa
comportamentul infracţional.
 New !

 Referatul de evaluare cuprinde şi propuneri

motivate privind măsura educativă considerată
a fi potrivită pentru minor, cu referire la natura
şi durata programelor de reintegrare socială,
precum şi la alte obligaţii care pot fi impuse
acestuia, în vederea reducerii riscului de
săvârşire de infracţiuni .
 Culegerea datelor
pt. referatul de evaluare

 Evaluarea are un caracter personal

 Se realizează în baza uneia sau mai multor întrevederi
între consilierul de probaţiune şi inculpatul minor şi a
datelor obţinute din alte surse de informaţii.

 În cazul în care inculpatul minor nu colaborează la

realizarea evaluării, consilierul de probaţiune
întocmeşte referatul de evaluare şi menţionează, în
cuprinsul acestuia, refuzul de colaborare a minorului.
La referatul de evaluare este ataşată declaraţia
minorului cu privire la refuzul de colaborare.
 Culegerea datelor
pt. referatul de evaluare

 Pentru obţinerea datelor necesare evaluării

inculpatului minor, consilierul de probaţiune
poate colabora cu
 asistenţi sociali,
 psihologi,
 consilieri şcolari,
 pedagogi,
 medici sau alţi specialişti
 Evaluarea inculpaţilor majori
(art 38-40 L. 252 / 2013)

 Procurorul sau instanţa de judecată poate

solicita serviciului de probaţiune evaluarea
inculpatului major ;
 Datele obţinute în cadrul evaluării se
consemnează într-un raport de evaluare.
 Raportul de evaluare se întocmeşte şi se
comunică în termen de 21 de zile de la data
primirii solicitării la serviciul de probaţiune
...raportul de evaluare pt inculpaţii majori

new !
Pe baza datelor consilierul de probaţiune
formulează, în raportul de evaluare,
propuneri motivate privind măsurile
considerate oportune din perspectiva
reducerii riscului săvârşirii de infracţiuni.
 Evaluarea minorilor aflaţi în
executarea unei măsuri educative
(art 41- 42 din L.252 /2013)

 se realizează
- la solicitarea instanţei de judecată sau
- a judecătorului delegat cu executarea
sau, după caz,
- la iniţiativa consilierului de probaţiune
manager de caz,( în situaţii prevăzute la art.
4, alin 1).
 ...referat de evaluare

 Rezultatele evaluării prevăzute la art. 41 se

consemnează într-un referat de evaluare,
care cuprinde date privind respectarea
condiţiilor de executare a măsurii şi a
obligaţiilor impuse, precum şi actualizarea
datelor prevăzute la art. 34 alin. (1) şi (2), dacă
este cazul .
......referatul de evaluare

 În situaţiile prevăzute la art. 41 lit. a) şi

b), referatul de evaluare conţine
propuneri motivate care să sprijine
instanţa de judecată în luarea unei decizii
care să asigure condiţiile potrivite de
executare a măsurii educative şi
creşterea şanselor de îndreptare a
persoanei supravegheate.
.....referatul de evaluare

 În situaţiile prevăzute la art. 41 lit. c) şi d), referatul de

evaluare conţine propuneri cu privire la obligaţiile
prevăzute la art. 121 alin. (1) din Legea nr. 286/2009
privind Codul penal, cu modificările şi completările
ulterioare, pe care instanţa le poate impune, în funcţie
de particularităţile cazului.
 A se vedea art. 42 alin. 4) – 7).
 Se realizează în termen de 14 zile de la data primirii
solicitării la serviciul de probaţiune.
Evaluarea persoanelor majore aflate
în supraveghere
(art. 43 - 44 L. 252 / 2013)

 Se realizează la solicitarea instanţei de

judecată sau a judecătorului delegat cu
executarea sau, după caz, la iniţiativa
consilierului de probaţiune manager de caz ( a
se vedea situatiile prevăzute la art. 43 alin. a) şi b).)

 Rezultatele evaluării (prevăzute la art. 43) se

consemnează într-un raport de evaluare, care
cuprinde date privind respectarea măsurilor şi
a obligaţiilor impuse, precum şi actualizarea
datelor (prevăzute la art. 39 alin. (1) şi (2), dacă este cazul).

...rap. de evaluare pt. supravegheaţi
majori

Raportul de evaluare prevăzut la alin. (1)

conţine propuneri motivate care să
sprijine instanţa de judecată în luarea
unei decizii considerate a fi oportună din
perspectiva reducerii riscului săvârşirii de
infracţiuni.
 Sprijinirea instanţei de judecată în
procesul de individualizare a pedepselor
şi măsurilor educative
 Serviciul de probaţiune sprijină instanţa de
judecată în procesul de individualizare a pedepselor şi
măsurilor educative prin:

1.efectuarea evaluării prevăzute la art. 32 alin.

(1) lit. a), prin oferirea de informaţii.
Sprijinirea instanţei de judecată în
procesul de individualizare a pedepselor
şi măsurilor educative

 Serviciul de Probatiune

2. transmite instanţei informaţiile cuprinse în

baza de date constituită la nivel naţional cu
privire la instituţiile din comunitate abilitate să
participe, sub coordonarea serviciului de
probaţiune, la executarea pedepselor şi a
măsurilor neprivative de libertate, conform
procedurii stabilite în Legea nr. 253/2013.
baza de date constituită la nivel naţional

Baza de date prevăzută la alin. (1) conţine şi

 - lista instituţiilor din comunitate în cadrul
cărora poate fi prestată muncă
neremunerată în folosul comunităţii şi
tipurile de activităţi care pot face obiectul
acesteia,
 - cursurile, programele sau activităţile care
pot fi impuse în conţinutul unor obligaţii
sau al unor măsuri educative .
 Este sarcina cp sa actualizeze periodic baza
de date.
.... Sprijinirea instanţei de judecată

3. Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului

de probaţiune prezent la judecarea minorului
oferă instanţei de judecată informaţii şi lămuriri
suplimentare faţă de conţinutul referatului de
evaluare întocmit şi comunicat conform art. 33,
34 şi 37.
...Sprijinirea instanţei de judecată

4. consilierul de probaţiune prezintă

instanţei de judecată propunerile privind
măsurile care pot fi luate faţă de minor,
aşa cum au fost formulate în conţinutul
referatului de evaluare, sau formulează
completări, atunci când este cazul .
 Coordonarea procesului de
supraveghere
(art 48-103 L. 252 / 2013)
 Scopul procesului de supraveghere
- reabilitarea socială a persoanei
supravegheate,
- repararea prejudiciului adus comunităţii
prin săvârşirea faptei şi
- creşterea gradului de siguranţă în
comunitate.
Cum se realizează
supravegherea
 prin exercitarea controlului asupra
respectării măsurilor şi executării
obligaţiilor impuse în sarcina unei
persoane supravegheate şi
 prin asistarea adaptată
- nevoilor persoanei,
- riscului de recidivă
- particularităţilor cazului.
Procesul de supraveghere a
persoanelor majore

 SP coordonează procesul de supraveghere a

respectării măsurilor de supraveghere şi executării
obligaţiilor stabilite de instanţă în sarcina persoanelor
faţă de care s-a dispus:
a) amânarea aplicării pedepsei;
b) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c) liberarea condiţionată, dacă restul de pedeapsă
rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau mai
mare.
Derularea supravegherii

 şeful serviciului desemnează un consilier

de probaţiune manager de caz.
 în termen de 5 zile de la primirea copiei
de pe hotărârea judecătorească,
consilierul de probaţiune manager de caz
convoacă persoana supravegheată la
serviciul de probaţiune
 cum se realizează coordonarea
supravegherii persoanelor majore
 Coordonarea de catre consilierul de probaţiune MC a procesului
de supraveghere se realizează după cum urmează:
 a) CP informează persoana cu privire la procesul de
supraveghere;
 b) evaluează iniţial persoana;
 c) planifică procesul de supraveghere;
 d) derulează activităţile de control şi derulează sau
coordonează asistarea în procesul de supraveghere;
 e) colaborează cu judecătorul delegat cu executarea, cu
instituţii din comunitate, precum şi cu alte autorităţi sau instituţii
publice;
 f) monitorizează procesul de supraveghere;
 g) evaluează final procesul de supraveghere.
Dosarul de probaţiune

 Pentru fiecare caz, consilierul de

probaţiune manager de caz, întocmeşte
un dosar de probaţiune.
( a se vedea art .53 din L. 252/2013- conţinutul
dosarului )
Prima întrevedere

 Este deosebit de importantă !

 consilierul de probaţiune manager de caz

informează persoana condamnată cu privire la
măsurile de supraveghere şi obligaţiile pe care
trebuie să le execute şi cu privire la
consecinţele respectării sau nerespectării
acestora. (art .54)
 Dimensiunea controlului
în supraveghere
 CP manager de caz controlează nemijlocit
respectarea de către persoana supravegheată a
măsurilor de supraveghere.
 În exercitarea controlului respectării măsurilor
de supraveghere, consilierul
- stabileşte şi derulează întrevederi cu
persoana supravegheată la sediul serviciului
de probaţiune (fișă de monitorizare a întrevederilor)
- efectuează vizite anunţate sau inopinate, la
locuinţa persoanei sau în alte locuri,
... respectarea măsurilor

 solicită documente privind structura familiei, a

persoanelor care se află în întreţinerea persoanei
supravegheate, sau în a căror întreţinere se află,
documente privind situaţia locativă, a locului de muncă
şi a mijloacelor de existenţă,

 verifică periodic datele furnizate de persoana

supravegheată

 îndeplineşte orice alte măsuri de control adaptate

cazului .
 ...dimensiunea de control:
executarea obligațiilor

 Consilierul de probaţiune manager de

caz stabileşte conţinutul concret al
obligaţiilor prevăzute la art. 85 alin,lit. a-
c, art. 93 alin 2, lit a si b şi alin
3,respectiv art.101alin 2 lit. a şi b
din L. 286/2009.
***(art 58,59)
...dimensiunea de control
 Coordonează punerea în executare a
- obligaţiei de a urma un curs de pregătire şcolară
ori de calificare profesională (art 60 61din L.
252/2013);
- obligaţiei de prestare a unei munci neremunerate în
folosul comunităţii (art 61din L. 252/2013)
obs !! Suspendarea sub supraveghere a executării
pedepsei si amânarea aplicării pedepsei, nu pot fi
dispuse daca inculpatul nu iși dă acordul pt a efectua
muncă neremunerată in folosul comunității.
controlul executarii obligațiilor

 obligația de a frecventa unul sau mai

multe programe de reintegrare socială,
derulate de serviciul de probațiune sau
organizate in colaborare cu instituții din
comunitate.
 obligația de a se supune măsurilor de
control, tratament și ingrijire medicală;
 obligația să nu comnica cu victima, sau
cu membrii de familie ai acesteia.
 obligația să nu conducă anumite vehicule
stabilite de instanță
 obligația de a îndeplini integral obligațiile
civile stabilite prin hotărâre
 Planul de supravegehere

 ART. 55
 (1) Organizarea şi desfăşurarea activităţii de supraveghere
se efectuează în baza unui plan de supraveghere întocmit de
către consilierul de probaţiune manager de caz, ţinând seama
de evaluarea iniţială şi cu implicarea persoanei
supravegheate.

 (2) Planul de supraveghere se întocmeşte în cel mult 30 de

zile de la prima întrevedere şi este revizuit ori de câte ori
este necesar, în funcţie de schimbările intervenite în situaţia
persoanei şi evoluţia cazului.
 Activitatea de supraveghere
prima întrevedere
 Are loc nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data
comunicării hotărârii judecătoreşti ;
 Are mai ales un caracter organizatoric şi informativ !
 I se aduc la cunoştinţa scris şi verbal, persoanei
supravegheate :
- scopul, obiectivele şi modul de desfăşurare a
supravegherii,
- măsurile şi după caz, obligaţiile impuse de instanţa de
judecată pe perioada supravegherii
- consecinţele neîndeplinirii acestora
...prima intrevedere

regulile de conduită în raport cu personalul de

probaţiune şi cu alte persoane aflate sub
supraveghere,
posibilitatea de a formula plângere la şeful serviciului
când cel supravegheat consideră necorespunzător
tratamentul ce i se aplică de către consilierul de
probaţiune responsabil de caz.
Posibilitatea de a solicita serviciului de probaţiune,
asistenţă şi consiliere

 Toate acestea se consemnează într-un proces verbal

semnat de consilier şi de persoana supravegheată.
 Evaluarea pentru întocmirea
planului de supraveghere

 Are loc după prezentarea procesului

verbal al primei întrevederi.
 Metoda folosită este interviul centrat pe
problemă care are integrate şi
elemente ale interviului motivaţional.
 Evaluarea (dupa caz) se fundamentează
pe analiza referatului de evaluare
întocmit anterior.
 ...evaluarea pentru planul de
supraveghere

 Evaluare vizează:
1. analiza comportamentului infracţional,
2. situaţia familială, socială si economică,
3. planurile de viitor ale persoanei condamnate
pe termen scurt şi mediu şi indicarea
modalităţilor prin care intenţionează să le pună
în practică.
- Evaluarea poate viza şi aspecte legate de
consumul în exces a unor substanţe
 Planul de supraveghere

 Planul de supraveghere are următoarea

structură:

 Introducere;
 Măsurile şi după caz, obligaţiile impuse de
instanţă şi mijloacele utilizate pt asigurarea
îndeplinirii lor;
 Nevoile criminogene şi sociale ale persoanei
condamnate / minorului şi obiectivele stabilite
pentru diminuarea acestora;
...Structura planului de
supraveghere
 Riscul săvărşirii din nou a unor infracţiuni,
Riscul de a pune în pericol siguranţa publică şi
riscul de sinucidere sau autovătămare;

 Metodele de intervenţie propuse pentru pentru

soluţionarea nevoilor identificate şi pentru
diminuarea riscului;
 Data, locul şi frecvenţa întrevederilor dintre
consilierul de probaţiune şi persoana
condamnată / minor, pe perioada
supravegherii.
Dosarul de supraveghere
Conţine:
 hotărârea instanţei de judecată;
 planul de supraveghere
 referat de evaluare întocmit înainte de pronunţarea hotărârii
judecătoreşti (când este cazul);
 referat de evaluare solicitat de instanţă pe perioada supravegherii
(când e cazul);
 rapoarte întocmite cel puţin odată la saşe luni, privind
desfăşurarea supravegherii cu referire la modul de îndeplinire a
măsurilor şi/sau obligaţiilor stabilite de instanţa de judecată;
 raport final la încheierea perioadei de supraveghere cu concluziile
referitoare la modul de îndeplinire a obligaţiilor stabilite de instanţa
de judecată.
Modalităţile de supraveghere

 întâlniri periodice,directe la sediul serviciului de

probaţiune,
 vizite inopinate la domiciliul celui
supravegheat,
 obţinerea şi verificarea info. privind persoana
supravegheată,
 legături cu diverse persoane,
 colaborarea cu organele de poliţie şi autorităţile
locale.
 evaluarea riscului de
recidivă

 1920- Burgess dezvolta pt Illinois Prole

Bord, o evaluare a riscului pt a împărții
infractorii în categorii, in acord cu o
presupusă probabilitate de a recidiva.
 definiții pt evaluarea
riscului de recidivă
 riscul= probabilitatea de apariție a unor
rezultate negative/nedorite.
 recidiva conf .CP (art 41.)
(1) Există recidivă când, după rămânerea definitivă a
unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai
mare de un an şi până la reabilitare sau împlinirea
termenului de reabilitare, condamnatul săvârşeşte din nou
o infracţiune cu intenţie sau cu intenţie depăşită, pentru
care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai
mare.
recidiva

(2) Există recidivă şi în cazul în care una dintre

pedepsele prevăzute în alin. (1) este detenţiunea
pe viaţă.
(3) Pentru stabilirea stării de recidivă se ţine
seama şi de hotărârea de condamnare
pronunţată în străinătate, pentru o faptă
prevăzută şi de legea penală română, dacă
hotărârea de condamnare a fost recunoscută
potrivit legii.
 riscul de recidivă

 riscul de recidivă:
Încercarea de a identifica probabilitatea ca un
anumit individ să adopte un comportament
antisocial specific, în cadrul unei perioade de
timp clar definite.
(Stephen Hart, 2008)
De ce se evaluează riscul în
sistemul corecțional?
 Refocalizare de la modelul punitiv la
modelul reabilitativ.

 Reabilitarea văzută ca un instrument

de management al riscului (efect de
control, reduce pericolul, amplifică
siguranța publicului)
 de ce să evaluam
riscul de recidivă ?
 Diferențele de natură criminogenă indică o
minoritate de indivizi care comit majoritatea
infracțiunilor (Cottle, Lee, & Heilbrun, 2001).

 Anumite studii au raportat faptul că mai puțin

de 6% dintre infractori, sunt responsabili pentru
mai mult de jumătate din infractiunile nou
comise (Wolfgang, Figlio, & Sellin, 1972);
evaluarea riscului- concepte

 Evaluarea riscului constă in utilizarea

unor modalități și instrumente predictive
pentru clasificarea infractorilor in acord
cu probabilitatea lor de a recidiva.
 Un alt motiv: studiile au demostrat că practica
amestecării infractorilor cu risc scăzut cu cei cu
risc ridicat, de fapt duce la exacerbarea
infracționalității celor cu risc scăzut
(Andrews,Kiessling, Robinson, & Mickus, 1986).
 alt motiv : identificând aria nevoilor, evaluarea
riscului, poate ajuta in munca de reabilitare
 definiție - factori de risc

 Factor de risc este orice caracteristică a

infractorului, legată de apariția uneia sau
a mai multor rezultate/efecte ale
comportamentului său.
 ...factori de risc

 Factori de risc precum infractiuni anterioare, abuzul de

substanțe, sau vârsta, sunt in mod obișnuit luați în
considerare pt a lua decizii referitoare la :
- sanctionarea penală (stabilirea felului sanctiunii),
- nevoia de tratament sau
- daca este potrivită/recomandată liberarea condiționată.

In mod obișnuit, evaluarea riscului are in vedere o

varietate de factori de risc organizați în scale structurate.
Evaluarea riscului implică două
procese asociate

1. evaluarea riscului – evaluarea

factorilor de risc și a celor protectivi

2. managementul riscului – controlul

sau reducerea factorilor de risc și
influențarea factorilor protectivi
 când /de ce se evalueaza riscul de
recidivă

În practica penală, evaluarea riscului are loc:


Pre-sentențial (în cursul procesului/elaborare a sentinței)
- Pentru individualizarea pedeapsei

Post-sentențial (ulterior finalizării procesului)

În penitenciar
- Pentru clasificarea și categorizarea deținuților
- Pentru deciziile în cadrul comisiilor de liberare
condiționată
 În probațiune

- Pentru stabilirea intensității și condițiilor

supravegherii
- Pentru stabilirea tipului de programe de consiliere și
evaluarea eficienței acestora
- Pentru deciziile de încheiere a supravegherii
statistici- recidiva in România

 recidiva in sist. penitenciar:

in 2018 = 38,40 %

recidiva in sistemul de probațiune

in 2019 = 1,14%
Evaluarea riscului de recidivă

 Estimarea riscului de recidivă stă la baza

-managementului riscului şi
-stabilirea tipului şi a intensităţii
intervenţiei.
- Evaluarea riscului de recidivă se
raportează la
1. factorii statici
2. factorii dinamici
 factori de risc statici

vârsta
genul
istoricul infractional
vârsta la prima infracțiune sau prima
condamnare
Au drept caracteristică faptul că nu se poate
intervenii asupra lor pt a-i modifica, odată ce
există.
 factori de risc dinamici

 se mai numesc nevoi criminogene :

 anturajul
 disfuncționalități in familie
 atitudini
 valori
 consum de alcool si /sau substanțe
 lipsa locului de muncă șamd
 nevoi criminogene

 se poate intervenii asupra lor prin

programe , activitati si intevenții specifice.

 modificarea lor poate schimba si

comportamentul individului, dintr-unul
deviant sau chiar infracțional într-unul
pro-social.
 factorii de risc dinamici
(nevoi criminogene)

 Sunt constructe predictive și nu concepte

explicative.

 Adica sunt văzuți ca potențiali factori

cauzali care, dacă sunt în mod eficient
abordați prin tehnici cognitiv
comportamentale, reduc rata de recidivă.
 exemplificare

In cazul infractorilor sexuali:

 probleme de reglare emoțională
 interes sexual deviant
 atitudini și convingeri ce susțin
comportamente infracționale
 deficit de intimitate socială
Aceste variabile trebuie subliniate atât in evaluare,
cât si in tratament/intervenții .
 The Big 4

 cercetările au evidențiat 4 mari nevoi cu

potențial criminogen:
1.Istoric de comportamentului
infractional
2.Pattern de personalitate antisocială
3.Cogniție antisocială
4.Anturaj antisocial
 instrumente de evaluare a
riscului de recidivă
 Evaluare actuarială standardizată:
validitate predictivă a instrumentelor
standardizate
 Level of service Inventory revised (LSI-R)
autori Andrews si Bonta (1995)
 Youth Level of Service /case
management Inventory
 instrument de evaluare a
riscului- YLS

 conține 42 de itemi care măsoară

8 domenii specifice prin prisma factorilor
de risc și a nevoilor :
 1.istoric infracțional pâna in prezent
 2.circumstanțe familiale si probleme de
parenting.
 3. educație si angajare pe p-ța muncii
 instrument de evaluare a
riscului- YLS
4. relatia cu grupul de egali
5. abuz de substanțe
6. petrecerea timpului liber
7. personalitate si comportament
8. atitudini și orientări
Rezulta un scor de la 0-42 si 4 categorii de
risc, care sumarizează factorii de risc si
nevoile.
 instrument de evaluare a
riscului - YLS
Minorii cu un scor total
 intre 0-8 sunt considerati cu risc de
recidivă scăzut;
 intre 9-22 = risc moderat
 între 23-34 = risc ridicat
 între 35-42 = risc deosebit de ridicat
 YLS

 Cercetari mai recente referitoare la

validitatea acestui instrument, au arătat
ca riscul se corelează nu numai cu
numarul factorilor de risc identificați, ci si
cu anumite combinații ale acestora !!
Instrumentul de colectare de
date şi diagnoză
 Ceea ce se evaluează acest instrument nu
este persoana, ci comportamentul infracţional.
 Rolul evaluării cu acest instrument este:
- determinarea riscului de recidivă şi a celorlalte
tipuri de riscuri
şi
- identificarea factorilor relevanţi din punct de
vedere criminogen pe diferite arii ale existenţei
celui evaluat.
 Structura
instrumentului de colectare de
date şi diagnoză
 Partea Intâi
 Partea a 2 a-istoricul infracţional
 Partea a 3 a –infracţiunea actuală
 Partea a 4 a- adăpostul sau locuinţa
 Partea a 5 a –şcolarizarea
 Partea a 6 a -munca
 Structura
instrumentului de colectare de
date şi diagnoză
 Partea a 7 a –Financiar
 Partea a 8 a –Relaţiile cu partenerul ,
familia şi rudele
 Partea a 9 a-Relaţiile cu prietenii şi
cunoştinţele
 Partea a 10 -11 - Consumul de
droguri;Consumul de alcool
 Structura
instrumentului de colectare de
date şi diagnoză
 Partea a 12 a-Petrecerea timpului liber şi
programul(ritmul) zi/noapte
 Partea a 13 a-Sănătatea fizică
 Partea a 14 a-Sănătatea emoţională
 Partea a 15 a-Tipare de gândire
 Partea a 16 a-Atitudinea
 Evaluarea riscului social

 Evaluarea riscului social cuprinde:

- evaluarea riscului de recidivă şi
- evaluarea riscului unui comportament
periculos, vătămător, fie la adresa altor
persoane, fie la adresa propriei persoane a
celui evaluat.
 Ţinteşte prin urmare, atât riscul de recidivă, cât
şi nevoile cu potenţial infracţional.
Evaluarea riscului social-scopuri

 evaluarea riscului social, inclusiv a riscului de

recidivă, se utilizează în următoarele scopuri :
 -la stabilirea gradului de intensitate a
supravegherii infractorului;
 -la stabilirea conţinutului planului de
supraveghere a infractorului;
 -la stabilirea măsurilor de management al
riscului;
 -la stabilirea unei strategii şi a unor activităţi de
asistare psihosocială a infractorului .
 Evaluarea riscului de
recidivă
 factorii asociaţi recidivei:

-nivelul motivaţiei celui evaluat pentru renunţarea la

comiterea de noi infracţiuni;
-conştientizarea impactului infracţiunii asupra victimei;
-autocontrolul (managementul agresivităţii) atât sub
aspectul prezenţei, dar şi, al nivelul de autocontrol;
-deprinderile sociale, mai ales cele care ajută la
relaţionări interpersonale adecvate;
-existenţa unei locuinţe;
...factori asociaţi recidivei

 -presiunea din partea grupului de prieteni;

rezistenţa celui evaluat faţă de această
presiune;
 -relaţionarea cu familia;
 -resursele financiare;
 -posibilitatea obţinerii şi menţinerii unui loc de
muncă;
 -competenţe de scris şi citit;
 - sănătate fizică;
 - compentenţe rezolutive;alte nevoi
Rezultatul evaluării riscului

 Se determină metodele de supraveghere în

funcţie de
 datele ce rezultă în urma evaluării riscului,
 gradul de risc indentificat,
 numărul şi natura măsurilor şi/sau obligaţiilor
stabilite de către instanţa de judecată
 nevoile persoanei supravegheate
 Scopul
activităţii de asistenţă

 Reintegrarea socială a persoanelor,

întărirea gradului de siguranţă socială şi
prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.

 Scopul este operaţionalizat prin

următoarele obiective specifice:
obiective specifice

1.Corectarea comportamentului infracţional

prin conştientizarea consecinţelor faptei
comise şi asumarea responsabilităţii
pentru aceasta;
2.motivarea persoanei în vederea
dezvoltării responsabilităţii şi
autodisciplinei;
obiective specifice
3.elaborarea şi derularea de programe în
funcţie de nevoile identificate;

4.sprijinirea persoanei în vederea

acoperirii nevoilor sociale legate de
educaţiei, formare profesională, locuinţă,
loc de muncă şamd.
(art. 45 OG 92/200)
Colaborări
 Activitatea de asistenţă şi consiliere se
realizează fie prin implicarea exclusivă a
serviciului de probaţiune , fie prin colaborarea
cu
 ONG-uri abilitate
 Instituţii publice şi/sau private
 Persoane fizice sau juridice
Serviciul de probaţiune încheie protocoale de
colaborarea cu instituţiile sau organizaţiile
colaboratoare în activitatea de reintegrarea
socială.
Principiile “WHAT WORKS”

 Clasificarea în funcţie de risc

 Ţintirea nevoilor cu potenţial criminogen
 Integritatea programelor
 Resposivitatea
 Centrarea pe deprinderi sociale,
rezolutive şi cognitive
 Intervenţii cu bază comunitară
Interviul Motivational

 Conceptul a fost introdus de către

William Miller (1983) iniţial, în legătură cu
analiza motivaţiei individuale a celor cu
probleme comportamentale legate de
consumul de alcool.
Definiţia IM

 IM este o metodă de evaluare şi de

interveţie, pentru conştientizarea
problemelor, a barierelor şi a resurselor
care pot conduce la schimbarea
comportamentului problematic.
Definiţa motivaţiei

 M: probabilitatea ca un individ să intre

în/să adere la o strategie de schimbare
specifică.
 O stare de echilibru sau de dezechilibru
între seturi diferite de factori (uneori
incompatibili alteori concurenţi).
 Procesualitatea motivaţiei
pentru schimbare

 Descoperind care sunt aceşti factori este

posibilă influenţarea individului să
acţioneze, în moduri diferite, în sensul
găsirii stării de echilibru.
...

 O asemenea modalitate de influenţare,

este cea a intervievării, în care afirmaţiile
intervievatorului către intervievat pot
elibera diferite tipuri de reacţii şi diferite
stări, care, corect administrate, pot
conduce către sporirea motivaţiei pentru
schimbare.
 Principii pe care se
fundamentează IM
 Echilibrul
 Evitarea etichetării
 Responsabilitatea individuală
 Atribuirea internă
 Disonanţa cognitivă
Caracteristici ale IM

 1.Sfaturile
 2.Barierele
 3.Alegerile
 4.Dezirabilitatea
 5.Contingenţele exterioare
 6.Feedback
 7.Obiective
 8.Atitudine supotivă
Obiective strategice ale IM

 Creşterea stimei de sine

 Sporirea eficacităţii de sine
 Creşterea disonanţei