Argumentați relevanța pe care o prezintă pentru munca de asistență socială, explicatia

data cauzalitatii deviantei de catre E.Sutherland. Argumentați pe baza unui exemplu.

În cartierul marginal al municipiului sunt multe familii cu posibilități materiale submedii,

majoritatea dintre ei nu au venituri sigure, muncesc ocazional,trăiesc mai multe generații într-un
spațiu restrâns. Copiii din cartier sunt numeroși dar puțini dintre ei frecventează școala cu
regularitate. Doi dintre școlari sunt o problemă nerezolvată de doi ani privind frecvența și
conduita lor în școală și în cartier. Unul dintre minori are 13 ani ( Ion) și celălalt are 11 ani ( Adi
) ; ambii provin din familii fără venituri sigure și structura familiilor este fie monopareantală ( în
cazul lui Ion) fie concubinaj în cazul lui ADI. Nevoile copiilor nu sunt satisfăcute la nivelul
resimțit de ei. Fiecare are mai mulți frați iar ceea ce se oferă acasă este cu mult sub ceea ce îți
doresc. Mediul socio-cultural este divers, interacțiunile părinților cu vecinii sunt negative; mama
lui Ion consumă alcool și nu se ocupă de copii aspect dezaprobat de comunitatea apropiată iar
tatăl lui Adi este mereu plecat și cel se află sum îndrumarea fratelui mai mare (de 16 ani) .
Minorii văd în jur multe tentații pentru a-și face viața mai bună și au ales să nu mai meargă la
școală și să meargă în municipiu unde pot să ,,își facă rost ”( furau din magazinele alimentare sau
cerșeau) de hrană mai bună și să se bucure de libertate totală în detrimentul prezenței la ore. Ca
urmare școala a sesizat asistența socială și împreună cu poliția locală cei doi minori au fost
reperați și aduși în familie. Nu a durat decât două zile ca ei să continue drumețiile zilnice.Desigur
că părinții și copii au făcut promisiuni de corectare a conduitei ceea ce s-a dovedit a fi doar o
discuție cu un rezultat scurt. Conduita minorilor conform teoriei lui Sutherland este una de
supraviețuire dar consider că este vorba mai mult de nevoia de o calitate mai bună a vieții. Pe de
altă parte învățătura și școala nu se bucură de apreciere în cadrul celor două familii (părinții au
un nivel de școlarizare minimal și nici o calificare). Sutherland consideră comportamentele
deviante ca fiind un rezultat al societății care prezintă ,, organizarea diferențială” a grupurilor
sociale ca premisă pentru percepții/ ,, asocieri diferențiale ” care generează neechivalențe în
înțelegerea și cunoașterea valoriulor și normelor sociale de către toți membrii societății. Și în
cazurile prezentate aprecierea muncii, a învățăturii, a conduitei corecte și a disciplinei sociale
este diferit înțeleasă și promovată la nivelul adulților. În consecință minorii au percepții
deformate despre importanța acestor valori morale și etice; profesorii și colegii spun că ei
folosesc un limbaj total neadecvat în clasă și în școală iar vecinii se plâng de lipsa lor de respect
și chiar de acțiunile lor. Evident comportamentul copiilor este preluat după modelul părinților
care nu sunt în relații bune cu vecinii ș minorii au,,învățat ” acest mod de interacțiune
conflictuală cu adulții din jur.Argumentațiile privind conduita minorilor țin și de alte elemente
care le influențează viața, așa cum arată și Sutherland. Ei spun că la școală se simt respinși de
colegi și de profesori, că răspunsurile lorîn clasă nu sunt apreciate, că ceea ce fac bun ,,nu este
luat în seamă”, că ajutorul acordat nu le schimbă viața în mai bine. ,,Aprecierile diferențiale”
elaborate de minori conduc în mod evident către încălcarea disciplinei școlare , sociale și a
moralei grupului educațional și comunitar pentru că sursele de definire vin de la adulți9i cei mai
apropiați și nu aduce atingere confortului emoțional propriu.
selectivitatea operată de cei doi minori are la bază doar criterii subiective fără feedback-ul
imediat al adulților valoroși pentru ei. Modele promovate în familiile lor sunt în dezacord cu
valorile sociale dezirabile. Doar perteneriatul real dintre Poliția locală, Școală, primărie și
comunitate poate constitui pârghii de rezilienă pentru cei doi minori.
Asistentul social de la primărie a găsit soluții pentru a susține material familiile( acordarea
ajutoarelor pentru familii vulnerabile, ajutor material la începutul anului școlar pentru minori,
medierea pentru angajare a mebrilor din familie apți de muncă) dar ceea ce au promit a fost prea
puțin pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestor minori pe o perioadă lungă de timp.Ca urmare
A.S. a solicitat DGASPC să preia minorii școlari sub protecție iar pe părinți a continuat să îi
consilieze, având în vedere că mai au și alți copii minori și familiile se înscriu în grupurile
vulnerabile.