UNIVERSITATEA BABEȘ BOLYAI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE
ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

VOLUNTARIAT ÎN
ASISTENȚĂ SOCIALĂ

SEMESTRUL 2

Lect. Dr. Florina Pop

Student: SPĂTARU ELENA

Specializare: Asistență Socială
Anul II - ID

Cluj-Napoca
2023
 Agresivitatea la adolescenți
Agresivitatea este o trăsătură generală a ființei umane, o stare psihică potențială, care se
poate manifesta în majoritatea domeniilor de activitate. În funcție de modul de gestionare și
manifestare, ea poate avea valori distructive sau adaptive. (Stemate, 2009)
Adolescența este perioada din viața ființei umane în care se structurează identitatea, fiind
caracterizată de fragilitatea emoțională și de tendința de căutare a limitelor. Consilierea
adolescenților, cunoașterea vieții lor afective și comportamentale a favorizat observarea unui
nivel crescut de agresivitate prezentă în această etapă de vârstă. (Stemate, 2009)
Agresivitatea a fost definită ca fiind o caracteristică a acelor forme de comportament
orientate în sens distructiv, în vederea aproducerii unor daune, fie ele materiale, moral-
psihologice sau mixte. (Neculau, 2004 apud Aniței, 2010). Agresivitatea poate fi îndreptată
asupra oamenilor, asupra obiectivelor, cât și a ambelor.
Freud definea agresivitatea ca fiind un impuls, un instinct, care apare atunci când
motivele sunt frustrate. Acesta consideră că agresivitatea este înnăscută, că oamenii se nasc cu
instinctul de agresivitate, cu dorința de a-și manifesta violența. (Aniței, 2010)
Agresivitatea mai poate fi definită și în funcțiile de teoriile stimulării, conform cărora o
persoană poate răspunde în mod agresiv la o provocare externă. Teoria frustrare-agresivitate,
elaborată de John Dollard, afirmă că de câte ori efortul unei persoane de a atinge un scop este
blocat, se activează un impuls agresiv care motivează comportamentul de înlăturare a
obstacolului care a determinat frustrarea. (Aniței, 2010)
(Stemate, 2009) a arătat că agresivitatea adolescenților rămâne constantă în perioade
diferite de vârstă. Chiar dacă aceștia sunt mai maturi sau dispun de o experiență de viață mai
bogată, de mai multe de relaționare și de soluționare a situațiilor problematice nu înseamnă ne-
apărat o reducere a agresivității. Aceste rezultate sunt diferite de cele obținute de (Cote,
Vaillancourt, Barker, Nagin, & Tremblay, 2007) care au evidențiat o reducere atât a agresivității
fizice cât a celei indirecte odată cu înaintarea în vârstă, însă sunt concordanțe cu cele ale lui (Liu
&Kaplan, 2004) și cu cele ale lui (Vitaro, Brendgen, & Barker, 2006) care afirmă că
agresivitatea este relativ stabilită în timp.
 Mai multe studii (Ram și Hou, 2005, Verona, Reed, Curtin & pole, 2007, Cote, 2006) au
arătat că băieții au o agresivitate fizică semnificativ mai dezvoltată decât fetele și că fetele au o
agresivitate indirectă, relațională semnificativ mai mare. Pentru populația românească s-a dovedit
că adolescentele din capitală au o agresivitate fizică la fel de ridicată ca și băieții, însă au o
agresivitate indirectă semnificativ mai ridicată decât aceștia (Stemate,2009)
Elevii cu rezultate școlare foarte bune au o agresivitate semnificativ mai redusă decât cei
cu rezultate școlare slabe. Pe lângă acest aspect, (Stemate, 2009) demonstrează că agresivitatea
adolescenților nu este influențată de divorțul, decesul sau abandonul părinților, rezultat contrar
datelor obținute de (Ram & Hou, 2005) care au arătat că acei copii crescuți în familii cu un
singur părinte sau cu părinte vitreg au agresivitatea mult mai mare decât cei din familii cu ambii
părinți naturali. În (Stemate, 2009) s-a demonstrat ipoteza conform căreia cu cât un adolescent
estimează relația lui cu părinții a fi mai problematică și mai nesatisfăcătoare, cu atât el are un
nivel mai ridicat de agresivitate. Aceste rezultate sunt concordante cu cele obținute de (Aceves &
Cookston, 2007). Mediul familial poate fi o sursă de modele comportamentale pozitive, cum ar fi
siguranța și confortul emoțional, dar și o sursă de modele negative de comportament, de
anxietate și intoleranță la frustrare. Este vorba de hrană emoțională și încrederea în sine pe care
adolescenții o câștigă prin intermediul unei relații apropiate, satisfăcătoare cu părinții. (Stemate,
2009)
Nivelul ridicat al agresivității adolescenților, mai ales al celei emoționale, este în directă
legătură cu fragilitatea imaginii de sine specificată la această vârstă, fapt evidențiat de numărul
foarte ridicat de reacții agresive de apărare a sinului. Vulnerabilitatea resimțită datorată crizei
identitare și a multiplelor transformări din această perioadă își aduce cu siguranță aportul la
acumularea unei tensiuni agresive. (Stemate, 2009)
(Stemate 2009) a realizat profil de personalitate al adolescenților agresivi, care cuprinde..
 Control scăzut al reacțiilor, emoțiilor și comportamentelor, ceea ce descrie o viață
emoțională zbuciumată și un comportament foarte impulsiv, necenzurat, spontan.
 Dispoziția de a percepe un volum mare de situații ca fiind supărătoare și
frustrante, o sensibilitate crescută la frustrare, generată de o mare fragilitate a
Eului.
 Orientare către exterior, către oameni și obiective.
 Nevoie de sprijin afectiv, lipsă de siguranță de sine, vulnerabilitate emoțională.
  Ambivalență emoțională, valori și credințe conflictuale.
 Dispoziție de exprimare fizică și verbală nediscriminată a vieții emoționale
instinctuale.
 Lipsa de conformare față de regulile celorlalți, neconvenționalism, indiferență față
de opiniile sau normele celor din jur.
 Tendința de implicare în activități periculoase, lipsa de autoconservare.
(Stoica (Eftimie), 2009) arată că un procent foarte ridicat dintre adolescenții
investigați prezintă scoruri peste limitele normale: 76% ale ostilității generale, 86% ale
resentimentului și 82% ale suspiciunii, ceea ce confirmă presupunerilor în legătură cu prezența
manifestării pasiv-agresive ale adolescentului postmodern. Același studiu arată că există
diferențe de gen în ceea ce privește unele forme de manifestare ale agresivității: fetele par să fie
înclinate spre iritabilitate (reacția brutală la cel mai mic stimul) și resentiment (sentimente de
nemulțumire față de atitudinea celorlalți, față de experiențe trăite sau imaginate), iar băieții
folosesc mai degrabă reacția fizică la factori declanșatori ai comportamentelor agresive
(atentatul). O altă concluzie este reprezentată de influența semnificativă a mediului familial
dezorganizat și a coeficientului emoțional sub medie asupra apariției unor forme grave de
manifestare a ostilității la adolescenți.
Agresivitatea în timpul adolescenței a fost asociată cu rezultate slabe în mai multe
domenii ale vieții de adult, cum ar fi riscuri ridicate de comportament criminal, niveluri mai
scăzute ale prestigiului la locul de muncă, mai multe probleme în căsnicie, dar și probleme de
sănătate (Huesmann, Dubow, & Boxer, 2009).
Agresivitatea adolescenților a fost asociată cu angajarea acestora în relații de
prietenie cu persoane care oferă un model de comportament negativ (ex. consumul de substanțe),
(Ferguson, San Miguel, & Hartley, 2009), experimentarea violenței timpurii sau
amenințarea/rănirea de către o altă persoană în timpul adolescenței (Williams, Conolly, Pepler,
Craig, & Laporte, 2008). În (Diego, et al., 2002) 17 adolescenți au fost selectați aleator pentru
formarea a două grupuri de terapie: terapie prin masaj și terapie prin relaxare. Ședințele de
terapie durau de 20 de minute, de două ori pe săptămână, timp de 5 săptămâni. Adolescenții care
au făcut parte din grupul de terapie prin masaj au arătat niveluri mai scăzute de anxietate după
ședințele de terapie. Până la finalul studiului, aceștia au spus că se simt mai puțin ostili, iar
părinții i-au perceput ca fiind mai puțin agresivi. Pentru grupul de terapie prin relaxare nu au fost
găsite rezultate semnificative.
Bibliografie
............................................................................................................................................................
 DOSAR DE PRESĂ
Violența domestică
1. Prezentarea problemei sociale
1.1. Problema socială monitorizată în presa românească. Definiția de lucru a problemei sociale.
1.2. Perioada și regiunea geografică (nivelul național, regional sau local) de monitorizare a
problemei.
1.3. Identificarea actorilor sociali care definesc fenomenul respectiv ca o problemă socială.
Cine sunt cei direcți afectați – Dar cei indirect afectați?
1.4. Date privind problema socială furnizate de instituții guvernamentale și non-guvernamentale.
1.5. Cauze ale problemei sociale.
2. Analiza prezentării problemei sociale în articolele de presă selectate.
2.1. Definiția problemei sociale în majoritatea articolelor.
2.2. Cauzele invocate de către autorii articolelor
2.3. Persoanele sau grupurile sociale considerate a fi afectate de acestă problemă.
2.4. Agenții despre care se afirmă că ar trebuie să rezolve problema.
2.5. Soluții propuse de către autorii articolelor
3. Prezentarea măsurilor de remediere care adresează problema socială
3.1. Măsurile de remediere implementate de statul român
3.2. Date statistice privind numărul beneficiarilor.
3.3. Concluzii privind implementarea măsurilor
3.4. Exemple de organizații non-guvernamentale care activează în domeniu.
4. Concluzii
5. Comentarii personale
6.Anexe
7. Bibliografie

1.Prezentarea problemei sociale

1.1. Problema socială monitorizată în presa românească. Definiția de lucru a problemei sociale.
Violența în familie este o problemă socială foarte răspândită la noi în țară, și
îngrijorător este faptul că foarte multe victime ale acesteia sunt majoritatea de sex feminin și este
adesea prea puțin vizibilă. Astfel noi am ales să tratăm acestă temă foarte des întâlnită în presă
românească.
Violența în familie este un fenomen mediatizat, întâlnit în majoritatea articolelor de
presă atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Deși este acceptată de societate , acest
fenomen a fost sancționat și considerat o problemă socială, intrând în contradicție cu o serie de
valori ale societății, precum dreptul la liberă exprimare, principiul egalității de gen, etc.
Cea mai cuprinzătoare definiție este dată de Organizația Mondială a Sănătății, care
înțelege prin violență: ,,amenințarea sau utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii
împotriva propriei persoane, a altei persoane, împotriva unui grup, sau a comunității , și care
antrenează un risc crescut de produce un traumatism, un deces, o daună psihologică, o dezvoltare
anormală sau o privațiune,,. În acestă definiție, O.M.S. definește violența în raport cu sănătatea și
starea de bine din punct de vedere fizic, psihic, și social. Astfel, OMS include în definiția
violenței: neglijența, toate tipurile de violență fizică, psihică și sexuală precum și violența auto-
aplicată, sinuciderea. Conform lui Doru Buzducea, violența socială reprezintă o problemă socială
cu un grad scăzut de control social, o situație care deviază de la normele sociale, afectând într-un
mod peiorativ funcționarea sistemului social, necesitând intervenție pentru corectarea sau
eliminarea sa.
Conform Legii nr. 217/2003 violența în familie reprezintă orice acțiune fizică sau
verbală săvârșită cu intenția de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași
familii, care provoacă o suferință fizică, psihică, sexuală sau prejudiciu material. Constituie, de
asemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile
fundamentale. (Legea nr.217, Pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, Parlamentul,
publicată în Monitorul Oficial nr.367/29.05.2003).
1.2. Perioada și regiunea geografică (nivel național, regional sau local) de monitorizare a
problemei
Fenomenul violenței domestice este monitorizat la nivelul național în șase articole din presa
românească în perioada 2018-2021.
1.3. Identificarea actorilor sociali care definesc fenomenul respectiv ca o problemă socială. Cine
sunt cei afectați- Dar ce indirect afectați?
Actorii sociali prin care violența domestică reprezintă o problemă socială, așa cum
reiese din articolele analizate, sunt următorii: Ministerul Muncii, Familiei........
Așa cum reiese din majoritatea articolelor, persoanele afectate direct sunt femeile care sunt
victime ale violenței domestice, iar indirect familiile acestora și societatea românească în
ansamblu ei.
1.4. Datele privind problema socială furnizate de instituții guvernamentale și non-gurnamentale.
În ultimii doi ani au fost 30 de cazuri de violență domestică dintre cei care au fost, 2 sunt bărbați
și 28 sunt femei. (Instituția guvernamentală, centru Social de Urgență ....... DAS Zalău)
1.5. Cauze ale problemei sociale
,, Violența domestică există în toate paturile sociale, dar femeile care au o situație materială
precară sunt cele mai expuse. De obicei, nevoia de putere și excesul de alcool sunt cele care
conduc la această situație,, explică Mari Stoleru
Alte cauze ar mai putea fi gelozia, comunicarea deficitară.
2. Analiza prezentării problemei sociale în articolele de presă selectate
Articolul 1
Violența domestica: 800 de persoane omorâte în șapte ani
Aproximativ 800 de persoane au murit din cauza violenței domestice, între 2004 și 2011, potrivit
Ministerului Muncii, Familiei și protecției sociale (MMFPS).
MMFPS a lansat în dezbatere publică, la sfârșitul săptămânii trecute, proiectul Strategiei
naționale privind prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie, conform Adevărul.
,, Dimensiunea fenomenului violenței în familie a cunoscut cote îngrijorătoare în ultimii ani,
concomitent cu creșterea graduală a gravității faptelor comise cu violență împotriva unor membri
ai familiei, soldate nu de puține ori cu decesul acestora,, , se spune în nota de fundamentare a
strategiei 2013-2018.
,, Statisticile oficiale ale autorităților publice centrale arată un număr de aproximativ 82.000 de
cazuri raportate de violența în familie în perioada 2004-2011 și 800 de decese,,, se arată într-una
din anexele hotărârii. Valorile sunt mult subestimate, se precizează, fie din cauza victimelor (care
se tem să raporteze bătăile), fie din cauza autorităților, care nu încadrează aceasta categorie multe
dintre cazurile clare de violență domestică.
Sursa:Ziare.com
Articolul 2
Violența în familie se transmite și generațiilor viitoare. Psiholog:Este un calvar, din care cu greu
pot ieși
Cu ocazia Zilei Internaționale de eliminare a violenței împotriva femeilor, din data de 25
noiembrie, psihologii trag un puternic semnal de alarmă cu privire la violența domestică, în
special violența asupra femeii, fenomen care încă există la cote înalte în țara noastră. Psihologul
Maria Verdi afirmă că, în foarte multe femei din România, percepția relației bărbat-femeie a
rămas aceeași ca acum 2000 de ani, epocă în care bărbatul era superior femeii datorită forței.
Violența domestică este prezentată atât în familiile cu educație precară, cât și în familiile
evoluate, iar cele mai multe cazuri, motivele sunt asemănătoare:nevoia bărbaților de a domina
femeile.
,, În familiile sărace, bărbații sunt violenți din cauza unor nevoi nesatisfăcute, care generează
frustrare și agitație. Hrănirea deficitară, proasta alimentație, lipsa hranei și consumul de alcool
sunt alte cauze majore care sporesc gradul de violență în familie. De cealaltă parte, în familiile cu
situație financiară mai buna și cu un nivel superior de educație, competiția dintre parteneri,
aportul financiar-material al fiecăruia, lipsa comunicării și a timpului necesar cuplului, cauzează
tensiune. Dacă aceste conflicte nu sunt rezolvate pașnic, pot degenera în agresiune: de la abuzuri
verbale până la violență fizică. Nu există categorii sociale în care violența domestică să nu fie un
risc, aceasta predomină în toate păturile sociale, indiferent de nivelul de educație, situație
financiară , vârstă sau religie,, , afirmă psihologul Maria Verdi, directorul Centrului de
ReCreation Life.
În altă ordine de idei, specialistul afirmă că violența în familie se transmite și
generațiilor viitoare, până la a treia generație, deoarece purtăm în genele noastre toate
evenimentele nefericite, fricile, stresul, efectele traumelor, abuzurilor, transformându-le
urmașilor noștri, prin mecanisme genetice.
,,Indiferent de gradul de dezvoltare a societății, creierul uman funcționează ca acum
2000 de ani, iar sărăcia, lipsa unui loc de muncă sau chiar ,,sindromul Stockholm,, sunt cauze
pentru care unele femei sunt nevoite să rămână lângă partenerul agresor. Există femei cu o
educație precară, care au învățat din familie că femeia trebuie să stea acasă, să crească copiii, să
asculte bărbatul, să primească bătaie de la bărbat și să tacă. Această mentalitate trebuie să se
schimbe dacă ne dorim o societate evoluată, în care egalitatea dintre sexe să existe de facto, nu
doar la nivel de discurs,, , declară psihologul Maria Verdi.
Sursa româniatv.net
Articolul nr.3
Clujul pregătește alte două săptămâni de activism și ieșiri în stradă
Clujul pregătește 16 zile de activism, de data aceasta împotriva violenței asupra femeii. În 25
noiembrie se va ieși în stradă pentru a sublinia ideea că violența domestică reprezintă interes
public, iar autoritățile și societatea civilă nu ar trebui să închidă ochii în fața acestor probleme.
,,Se dorește atragerea atragerea atenției comunității asupra acestei probleme. E foarte
important adoptarea unei atitudini bazate pe non-toleranță cu privire la violența domestică.
Populația trebuie informat cu privire la prevenirea, combaterea acesteia și respectarea drepturilor
victimelor,, , spune Maria Stoleru, reprezentanta Asociației Femeilor împotriva Violenței-
Artemis. Aceasta spune că violența domestică pornește, de cele mai multe ori, de la nevoia de
putere a bărbatului, care încearcă, în prima fază, să își îndepărteze partenera de prieteni și rude,
tocmai pentru avea control total asupra ei.
”Violența domestică există în toate paturile sociale, dar femeile care o situație
materială precară sunt cele mai expuse. De obicei, nevoia de putere și excesul de alcool sunt cele
care conduc la această situație” , explică Maria Stoleru.
Conform Eurobarometrului din anul 2010, o femeie din patru este victimă a violenței
domestice la un moment dat în viață, la nivelul Europei. Între 6% și 10&% din populația
feminină a Europei este afectată de violența domestică în decursul unui an. Mai mult, datele
oferite de Agenția Națională pentru Protecția Familiei arată că numărul acestor cazuri a crescut
de la 8,104 rapoarte în anul 2004 la 11534 de cazuri raportate în anul 2008. Responsabilitatea
reducerii violenței domestice ne aparține tuturor. De aceea, parcursul campaniei vor fi
desfășurate acțiuni de informare a liceelor clujene cu privire la violența asupra femeiii, o sesiune
de tip Biblioteca vie, un atelier de exprimare a emoțiilor prin artă, o acțiune stradală de
distribuire a materialelor informative privind instituțiile la care victimele pot primi ajutor și se
vor oferi mesaje de suport pentru victimele violenței domestice.
”Atunci când violența domestică este considerată o problemă care aparține exclusiv
cuplului, se așteaptă o soluționare la același nivel. În acest mod, este înlăturată responsabilitatea
societății, iar existența fenomenului este negată la nivelul comunității. Atenția este centrată
asupra victimei, care ajunge de cele mai multe ori să fie învinuită din cauza faptului că a rămas
în relație. Presiunea exercitată asupra victimelor este una foarte mare, dar responsabilitatea
reducerii violenței domestice ne aparține tuturor – de la nivel individual la cel comunitar”, mai
spune Maria Stoleru.
În 25 noiembrie se va organiza un marș care va porni din Piața Avram Iancu spre Piața Unirii,
unde va fi ținut un moment de reculegere în memoria victimelor ucise ca urmare a unor acte de
violență domestică. Tot atunci , la Turul Croitorilor, se va povești gânduri și trăiri ale femeilor
care au supraviețuit violenței domestice. Campania va continua până în data de 10 decembrie, cu
informarea liceelor din Cluj-Napoca privind violența domestică.
În campania ce se va desfășura timp de 16 zile sunt implicate Asociația Victorie
Împotriva Violenței Abuzului și a discriminării – VIVAD, Direcția de Asistență Socială și
Medicală Cluj-Napoca, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj,
Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, Societatea Civilă de Avocați ”Revnic și asociații”,
Societatea civilă de Avocați ”Szatmari-Filip, Pop, Soporan”, Fundația Estuar, Ascoiația Femeilor
Împotriva Violenței.
Sursa-ARTEMIS,
Universitatea Babeș-Bolyai și
Facultatea de Asistență Socială și
Revista Avantaj

Articolul nr.4
Victimele violenței domestice pot apela, începând de azi, la numărul unic național de
urgență 0800 500 333
Victimele violenței domestice vor putea apela începând de astăzi numărul uni național gratuit
0800 500 333, un serviciu specializat, accesibil prin call-centre deschis 24 de ore din 24. Linia
telefonică face parte din proiectul ”Start -O viață de calitate în siguranță”, lansat acum un an, pe
27 decembrie, în cadrul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse (ANES), din subordinea
Ministerului Muncii.
”Am avut șansa să asistăm la un moment istoric pentru drepturile femeilor din România, moment
în care țara noastră a semnat pentru convenția de la Istanbul”, a declarat , pentru ”Adevărul”,
Ioana cazacu, Secretar de Stat în cadrul Departamentului pentru Egalitatea de Șanse între Femei
și Bărbați (DESFB). Convenția este cel mai cuprinzător tratat internațional pentru prevenirea și
combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice. Documentul urmărește
prevenirea agresiunilor, protecția victimelor și trimiterea în judecată a agresorilor. Președinta
ANES, Ioana Cazacu, subliniază că ”una dintre recomandările convenției este acest call-centre
pe care îl vom inaugura astăzi și asistență victimelor violenței domestice. Este un telefon care se
adresează tuturor persoanelor care sunt agresate:copii, femei, bărbați și bătrâni”. Însă linia
telefonică nu este doar pentru persoanele care au suferit deja un act de abuz asupra lor, ci și
pentru cele care vor informații și consiliere. ”Sunt foarte multe persoane care nu sună doar pentru
intervenție, nu cunosc drepturile lor, serviciile de suport la care pot apela pentru a-și schimba
domiciliul conjugal sau pentru a afla aspecte pe care nu le cunosc”, precizează Secretarul de Stat.
Call-centre-ul va fi disponibil 24 de ore din 24 și este format dintr-o echipă de șase operatori-
psihologi și sociologi-experți în prevenirea și combaterea violenței domestice. ”Am vrut prin
această abordare integrată să avem un sistem comun în care sunt implicați toți actorii din zona de
combatere a violenței domestice: de la Poliție, asistenți sociali, doctorii de la medicină legală ,
până la structura centrală”, adaugă Ioana Cazacu.
”Violența ucide mai multe femei decât cancerul”
Prin acest număr unic național de urgență pentru victimele violenței domestice, dar și pentru
victimele traficului de persoane, DESFB urmărește să construiască și o bază de date unice și o
fișă unică a victimei, astfel încât informațiile să ajute în momentul în care victima ajunge la
Poliție să depună plângere sau chiar în fața judecătorului. Practic, cei care vor apela numărul
gratuit, vor trebui mai întâi să răspundă unor întrebări legate de identitatea lor, de situația în care
se află, dacă au fost agresați și minori, dar să și ofere date despre agresor.
Tot în cadrul proiectului vor fi inaugurate patru locuințe de urgență, care vor putea fi
găzduite pentru 48 de ore de către victimele violenței domestice, împreună cu aparținătorii
acestora. ”Aceste componente vor oferi o perspectivă mai clară asupra fenomenului”, a declarat
Secretarul de Stat. Din punct de vedere legislativ, Ioana Cazacu spune ca mai sunt mulți pași de
urmat, dar odată cu ratificarea Convenției de la Istanbul, România va fi obligată să incrimineze
violența psihologică. Măsurile legislative care ar putea preveni și combate mai puternic violența
domestică ți și de implementarea unui ordin de protecție în regim de urgență, de monitorizarea
acestuia, precum și de pedepsirea agresorului prin diverse metode: amendă, muncă în folosul
comunității sau în funcție de caz, închisoare. ”Când am preluat Departamentul pentru egalitate de
șanse, am constatat că nu existau date statistice asupra fenomenului violenței domestice și nici
asupra percepțiilor. Violența ucide mai multe femei decât cancerul. Una din trei femei la nivel
mondial, dar și în România, este supusă unei forme de agresiune fizică. (.....). Avem nevoie de o
monitorizare a ordinelor de restricție, pentru că neavând un sistem de monitorizare a ordinelor de
restricție, pentru că neavând un sistem de monitorizare, una din victime a fost ucise, iar agresorul
s-a sinucis câteva ore mai târziu. Și avem nevoie de un ordin de restricție în regim de urgență”, a
explicat, Ioana Cazacu, în conferința de presă. Violența domestică a ucis 142 de persoane în
2014 Ministru Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor vârstnice, Claudia–Ana Costea,
prezentă la lansarea liniei telefonice, a declarat că încurajează cetățenii să sune și să semnaleze
cazurile de violență domestică, indiferent
că li se întâmplă lor sau sunt martori. ”Este important să identificăm cazurile care suportă acte
de violență domestică, indiferent că este vorba de femei, copii sau de ce nu, bărbați. Iar în analiza
făcută pe vârste arată că printre pot fi și tineri, dar și vârstnici, aceștia din urmă fiind chiar mai
expuși și, de obicei ajung să fie victimele propriilor rude”, a spus Claudia-Ana Costea. Ea a mai
explicat că operatorii care preiau apeluri vor direcționa victimele către autoritățile competente și
le vor explica cum se pot apăra de agresori. ”Lansarea acestei linii gratuite mă va sprijini și pe
mine, în calitate de coordonator al Ministerului Muncii, să identific mai bine posibilele măsuri pe
care am putea să le luăm pentru a reduce numărul care devin victime”, a precizat ministrul.
Ministrul a mai precizat că în anul 2015 numărul abuzurilor este în scădere față de anul anterior,
fiind înregistrate 9014 cazuri, față de 11598 în 2014. ”Din păcate, dintre cei care sunt victime ale
relelor tratamente, unele persoane ajung chiar la deces. În anul 2014 au fost înregistrate 142 de
decese cauzate de violența domestică. Acestea sunt date înregistrate oficial, dar sunt situații
necomunicate, pentru că există o teamă de a denunța aceste acte sau pot agresate persoane care
au anumite deficiențe fizice sau psihice și nu pot anunța”, a mai spus Claudia-Ana Costea.
Victimele în situații de urgență apeleze 112 Managerul de proiect, Adrian Chesnoiu, a precizat că
dacă o persoană este agresată și se află într-o situație de urgență, care îi pune viața în pericol, cel
mai bine este să apeleze numărul 112 pentru scurtarea timpului de intervenție. ”Dacă este un
pericol subsecvent, poate suna la 0800 500 333, iar operatorii vor discuta pentru a prelua date în
vederea întocmirii fișei unice de caz care se va transforma în dosar de management al cazului.
Violența domestică nu este un fenomen care se întâmplă o dată, ci e vorba de o stare de
vulnerabilitate și de o perioadă mai lungă”, a explicat managerul de proiect, precizând că unul
dintre operatori va asigura ulterior monitorizarea cazurilor pentru a vedea ce servicii i-au fost
oferite fiecărei victime.
Sursa:româniatv.net
Articolul nr.5
Daune morale de 20.000 de euro pentru o tânără bătută timp de 22 de ore de iubitul gelos.
Pedeapsa agresorului: mai puțin de un an de închisoare
Judecătoria Timișoara a emis prima sentință într-un dosar de violență domestică în care un bărbat
din Timișoara a fost judecat după și-a bătut iubita, cu sălbăticie, timp de 22 de ore, din cauza
geloziei. Sentința Judecătoriei Timișoara nu este definitivă putând fi atacată cu recurs.
Georgiana Radu, o tânără de 26 de ani, din Lugoj a ajuns victimă a iubitului său în
luna septembrie a anului trecut,când tânărul gelos a bătut-o pe tânără timp de 22 de ore, ajungând
până acolo încât i-a smuls părul din cap. După mai bine de 20 de ore de chin, tânăra a reușit să
scape din mâinile agresorului, sub pretextul că merge să cumpere țigări. ” M-a întrebat dacă l-am
înșelat și dacă am dus pe cineva la el în apartament. Pentru ca nu a primit răspunsurile care le
dorea el a început să dea cu palma, apoi cu cureaua peste spate și le alterna cu pumni. Bătaia a
fost aproape continuă. Nu m-am putut apropia de telefon ca nu m-a lăsat. A smuls părul din
capul meu precum smulgi iarba. Stătea pe un scaun în bucătărie. Mă ținea cu dreapta și cu stânga
îmi smulgea părul din cap. M-a dat de mai multe ori până am făcut gaură în peretele de rigips.
Cât m-a bătut întruna, l-a un moment dat l-am întrebat dacă vrea să mă omoare și mi-a spus că nu
s-a hotărât. Pe la ora 2 noaptea a zis că mă dă unui proxenet” a povestit Georgiana, potrivit
pressalert.ro. După plângerea tinerei, Adrian Claudiu Bujusz a fost reținut și arestat, iar după o
perioadă de arest preventiv a fost lăsat în arest la domiciliu și trimis în judecată pentru violență
domestică. Procesul pe fond s-a judecat la Judecătoria Timișoara, magistrații de aici
condamnându-l pe Bajusz la 10 luni de închisoare cu executare. De asemenea Bajusz a fost
obligat să plătească daune morale de 20.000 de euro, de cinci ori mai puțin decât ceruse victima,
care s-a constituit parte civilă pentru suma de 100.000 de euro. Avocatul victimei, Sorin
Pescarovici a declarat că sentința va fi contestată pentru că în momentul de față, agresorul nu va
mai intra în închisoare executând deja două treimi din pedeapsă în arest preventiv, ceea ce îi
permite să fie eliberat condiționat.
Sursa: Ziare.com
3. Prezentarea măsurilor de remediere care adresează problema socială
Senatul a votat Convenția privind și combaterea violenței împotriva femeilor
Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege referitor la ratificarea Convenției Consiliului Europei
privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice. Senatul este
camera decizională. O sută de senatori au votat ”pentru”, unul a votat ”împotrivă”, în timp ce
unul a ales să se abțină, arată Agerpres. Ana Birchall, reprezentant a Legislativului român la
Consiliul Europei pentru problematica eliminării violenței împotriva femeilor, le-a cerut
colegilor săi să voteze ratificarea Convenției de la Istanbul, precizând că țara noastră se
confruntă cu ”consecințe distrugătoare ale violenței”. ”Din păcate, și România se confruntă cu
consecințele distrugătoare ale violenței, pornind de la violența domestică, violența împotriva
femeilor sau violența împotriva copiilor. Tocmai de aceea fac un apel la dumneavoastră să votați
un proiect de legislativ, pentru ca împreună să condamnăm cu fermitate violența de orice fel.
Prin semnarea și ratificarea Convenției de la Istanbul, România se obligă să-și schimbe legile , să
introducă politici publice mai cuprinzătoare și să aloce resursele necesare pentru a crea o zonă de
toleranță zero față de violența de orice fel, fie că vorbim de violența fizică, psihică, emoțională,
economică sau discriminarea de pe piața muncii. Este și datoria noastră, a Parlamentului, să
transformăm cât mai curând un reper istoric pentru România în viața politică și prin votul
dumneavoastră astăzi, fiind în camera decizională pentru acest proiect legislativ, definitivăm un
proces de ratificare a unui tratat internațional care așează România definitiv între statele care
luptă pentru combaterea acestui flagel”, a declarat Birchall. De asemenea, Ioana Cazacu,
reprezentantul Guvernului a precizat ca Executivul susține aprobarea acestei Convenții.
”Rectificarea Convenției de la Istanbul constituie pentru țara noastră o certitudine a continuării
eforturilor la nivel guvernamental pentru a preveni și combate fenomenul violenței împotriva
femeilor și a violenței domestice, evidențiind în mod ferm continuitatea politicii statului român
în acest domeniu, dar și promovarea spiritului de solidaritate la nivelul tuturor actorilor relevanți
pentru prevenirea și eradicarea acestui fenomen. (...) În ceea ce privește stadiul ratificării
Convenției de la Istanbul, putem afirma că ne aflăm la capătul unui drum sinuos, început în luna
ianuarie 2015, odată cu elaborarea proiectului de lege de către agenția Națională pentru Egalitate
de Șanse și intrarea sa în procedura de avizare (....). Măsurile au fost implementate venind spre
ratificarea aceste Convenții reprezintă funcționarea unei linii gratuite pentru victimele violenței
domestice, un număr gratuit uni-0800.500.333, operațional 24 de ore din 24, și guvernul susține
ratificarea acestei Convenții”, a precizat Cazacu. Senatul este Camera decizională pe acest
proiect de lege.
Numărul unic național de urgență
În noiembrie 2015, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse (ANES), din subordinea
Ministerului Muncii a anunțat că a devenit operațional numărul unic național gratuit
0800500333, un serviciu specializat, accesibil printr-un call-centre deschis 24 de ore din 24. Cei
care apelează la acest număr se adresează tuturor persoanelor care sunt agresate: copii, femei,
bărbați și bătrâni și oferă și asistență victimelor violenței domestice. Linia telefonică nu este însă
doar pentru persoanele care au suferit deja un act de abuz asupra lor, ci și pentru cele cere vor
informații și consiliere. ”Sunt foarte multe persoane care nu sună doar pentru intervenție, nu
cunosc drepturile lor, serviciile de suport la care pot apela pentru a-și schimba domiciliul
conjugal sau pentru a afla alte aspecte pe care nu le cunosc”, precizează Ioana Cazacu în
noiembrie.
Sursa-Adevărul.ro
3.2. Date statistice
În România *una din trei femei a declarat că a fost abuzată fizic sau verbal de către
partenerul de viața, conform Studiului Sănătății Reproducerii 2004* în primele cinci luni ale
anului 2008 au avut loc cu 21,3% mai multe violuri urmate de moartea victimei față de perioada
similară a anului 2007, peste 50% dintre acestea în mediu rural, conform datelor Poliției
Române* violența în familie este preponderent îndreptată împotriva femeilor: în 2006 dintr-un
total de 9372 de victime, 5160 au fost femei iar în 2007 dintr-un total de 8787 de victime, 5794
au fost femei, conform datelor ANFP* 69 de femei au murit din cauza violenței în familie numai
în anul 2006 și 69 în 2007, tendința fiind în creștere, conform datelor ANFP* numai în București
în perioada 2006-2007 au fost înregistrate 968 de cazuri de violență împotriva femeii din familie,
10 decese ca urmare a violenței și 47 de violuri în stradă, conform datelor Direcției Generale de
Poliție a Municipiului București* o cercetare la nivel național lansată în 2003 de Centrul de
Parteneriat pentru Egalitate arată că: 827.000 de femei au suportat în mod frecvent violența în
familie sub diferite forme, 739.000 de femei au fost insultate, amenințate sau umilite, mai mult
de 320 de femei au fost abuzate fizic și un număr similar au suferit abuzuri care au dus la
restrângerea forțată a relațiilor sociale, peste 70.000 de femei au fost abuzate sub forme multiple,
inclusiv sexual. La un an de la intrarea în vigoare a Legii 25 din 2012 (Legea nr.217/2003
revizuită) privind prevenirea și combaterea violenței în familie a fost lansat de către Asociația
Transcena un studiu la nivel național care urmărește numărul ordinelor de protecție date de
judecători la cererea victimelor.
Conform statisticilor, cele mai multe ordine de protecție pentru violența domestică au
fost date în județe Bacău, Prahova, București, Vaslui, Iași, Neamț, Constanța, Ageș, Cluj,
Suceava și Sibiu. În perioada 12-21 iulie 2013, a fost realizat de către INSCOP Research un
sondaj ”Barometru de opinie publică-Adevărul despre România”-Cum percep românii
fenomenul violenței în familie. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1050 de persoane și
este reprezentativ pentru populația României de peste 18 ani. 43,5% dintre români declară că ”de
la începutul acestui an (2013), au auzit printre cunoștințe sau în zona în care locuiesc situații de
violență în familie”. 44,5% nu au auzit de astfel de cazuri în proximitatea lor anul acesta, în timp
ce 12% au ales să nu răspundă. Întrebarea este un victimologic tipic, iar faptul că peste 40%
dintre români au auzit de astfel de cazuri de violență în familie în interiorul rețelelor sociale
proprii demonstrează o prezență semnificativă a fenomenului. Din datele statistice ale Asociației
Necuvenite de la IGPR în anul 2013 au fost înregistrate 23,090 de cazuri de violență domestică
în țară. În anul 2014, la nivel național, au fost sesizate 28.204 infracțiuni de violență în familie
(soț/soție, concubin/concubină, părinte/tutore, fiu/fiică, sau alte grade de rudenie). Dintre aceștia
24202 sunt bărbați, 3979 femei și 181 minori (în momentul comiterii faptelor penale).
3.3. Implementarea măsurilor de remediere
În perioada mai 2013-martie 2014, A.L.E.G., a implementat proiectul ”Educație pentru
combaterea violenței de gen prin teatru și metode de acțiune”. Obiectivul principal al proiectului
a fost prevenirea violenței de gen în rândul tinerilor folosind metode de acțiune, teatru și educație
de la egal la egal. În perioada ianuarie 2013-decembrie 2014 a fost implementat proiectul ”LOG
INLaboratoare privind violența de gen în noile medii de comunicare”. Proiectul a urmărit
prevenirea și combaterea violenței de gen prin promovarea unor comportamente responsabile în
rândul adolescenților în utilizarea rețelelor sociale și internetului.
În perioada mai 2014-mai 2015, ALEG implementează proiectul ”rupem tăcerea despre violență
sexuală: întărirea capacității ONG-urilor de a integra violența sexuală pe agenda publică” ce
urmărește creșterea dialogului tematic în cadrul rețelei de ONG-uri pentru prevenirea și
combaterea violenței împotriva femeilor, diseminarea de bune practici, consolidarea de bune
practici, consolidarea capacității de advocacy, 10 profesioniști ONG cu abilități îmbunătățite de
lucru, un centru de resurse online, un seminar public prin care vor fi influențați minim 25 de
factori de decizie locali și 250 de persoane în special grupuri vulnerabile.
3.4. Exemple de organizații non-guvernamentale care activează în domeniu
1. Asociația ANAIS este o asociație înființată la finalul anul 2011 și al cărei scop principal îl
reprezintă promovarea, respectarea și apărarea drepturilor femeilor, copiilor și tinerilor.
Asociația își propune să acționeze pentru modificarea politicilor și legislației în beneficiu
femeilor. Activează în vederea sprijinirii victimelor domestice prin dezvoltarea de servicii și
implicarea la nivelul politicii publice în domeniu.
2. Asociația TRANSCENA caută, pune în valoare și dezvoltă toate căile și mijloacele prin care
arta și educația prin artă contribuie la procesul de evoluție individuală în contextul dezvoltării
sociale. Asociația Transcena militează pentru respectarea drepturilor persoanelor defavorizate.
Activitatea organizației se desfășoară în patru domenii: educație și formare, monitorizare și
advocacy. Parteneriat social și este structură în programe și proiecte derulate prin muncă
voluntară și prin finanțări accesate conform legii și procedurilor finanțatorilor.
3.Programul ARTEMIS, a fost inițiat de o echipă formată din psihologie și psihiatrie,
psihoterapeute, membre în Societatea de Psihodramă ”J.L. Moreno”, asociație profesională
pentru formarea specialiștilor în psihoterapie individuală și de grup. În octombrie 2001,
programul a dobândit personalitate juridică prin divizare de Societatea de Psihodramă ”J.L.
Moreno” , devenind Asociația Femeilor Împotriva Violenței-Artemis. Echipa este alcătuită în
prezent din psiholog, asistenți sociali, juriști și a beneficiat de la început de formare profesională
din partea Wildwaser Berlin, Strohhalm Berlin, Wave-Women Against Violence Europe,
Widwaser Berlin oferă în continuare supervizare în cadrul diferitelor programe pe care le
derulează. Artemis este cuprins în rețeaua europeană a programelor pentru femei – WAVE/
Women Against Violence Europe – ca punct focal pentru România. La nivel local Artemis este
membru fondator al coaliției naționale al Organizațiilor Non-Guvernamentale împotriva violenței
domestice și traficului de persoane. Misiunea organizației este promovarea drepturilor femeilor și
copiilor, diminuarea vulnerabilității acestora față de situațiile de abuz și împuternicirea lor
realizată prin informare și exercitarea drepturilor.
4.Concluzii
4.1. Impactul informațiilor eronate riscă să fie mult mai negativ decât lipsa de informații căci un
nivel al prevalenței inferior realității poate fi utilizat pentru a contesta importanța fenomenului
violenței. Este deci important ca un studiu asupra violenței în familie să fie condus după o
metodologie solidă pentru a reduce erorile la maximum posibil. Într-o abordare a sănătății
publice, pentru tratarea și rezolvarea problemei violenței este necesară parcurgerea succesivă a
următoarelor etape cheie. Descoperirea și cunoașterea tuturor aspectelor de bază ale violenței
printr-o colectare sistematică de date (amploarea, caracteristicile și consecințele violenței la scară
locală, națională și internațională). Realizarea unor studii, anchete clinice și epidemiologice
pentru determinarea cauzelor,corelațiilor, factorilor de risc, factorilor favorizanți ai violenței,
precum și a factorilor asupra cărora se poate interveni, influențând de manieră pozitivă
fenomenul. Conceperea unor mijloace de prevenire a violenței utilizând informațiile furnizate de
studiile efectuate și aplicarea lor acordând o atenție importantă evaluării intervențiilor. Punerea
în aplicare a diverselor cadre a intervențiilor care sunt promițătoare, difuzarea pe larg a
informațiilor precum și calcularea rentabilității programelor respective. S-a semnalat că în
categoriile socii-economice defavorizate nivelele de violență fizică sunt mai ridicate, este
important a utiliza rezultatele obținute de acest gen pentru a preconiza ameliorări și nu pentru a
umili în plus grupurile respective.
4.2. Măsurile de remediere nu își ating scopul din cauza faptului că sancțiunile sunt tolerante în
ceea ce privește inculpatul.
În opinia mea legile sunt prea permisive, resursele financiare alocate investigațiilor sunt
insuficiente, nu există suficiente adăposturi pentru victime și din păcate multe femei încă nu au
curajul de a face plângere în momentul când sunt agresate, iar dacă o fac, multe își retrag
plângerea din anumite stereotipii cum ar fi ceea ce zice lumea, faptul că nu au încredere în
autorități că o să fie sprijinite sau pur și simplu pe considerentul că anumite persoane o să zică că
a meritat ceea ce i s-a întâmplat, cum a fost în cazul anumitor vedete din România, deoarece erau
considerate femei cu moravuri ușoare.
BIBLIOGRAFIE
1. Irimescu G., Asistență socială, studii și aplicații, capitolul Violență în familie și metodologia
intervenției , Ed. Polirom Iași, 2005
2. Ghid de informații și bune practici în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați,
pag.51, Centrul Parteneriat pentru Egalitate,2004
3. Date statistice înregistrate în ANPF în perioada ianuarie 2004- septemvrie 2008
4. Violence Against Women: The Hidden Health Burden. Hord Bank Discussion Paper.
Washinton D.C. The Word Bank:Heise, l.1994
5. Păunescu, c. Agresivitatea și condiția umană, Ed. Tehnica, București, 1994.