Studiu de caz

(succes sau insucces scolar)

Pentru acest studiu de caz, am ales un caz de insucces scolar. Am decis sa ma opresc asupra unui insucces scolar pentru ca am observat ca in Romania, desi romanii sunt oameni inteligenti, insuccesele scolare abunda. Asta nu pentru ca nu se poate mai mult, ci pentru ca elevii, studentii si chiar copii din gradinitele din tara nu au posibilitati prea bune de a invata. Sistemul din tara noastra este primul care le pune piedica. Stiu ca nu numai sistemul de invatamant este vinovat pentru asta. Stiu ca primul impediment intr-o dezvoltare armonioasa a unui copil roman este mediul inconjurator. Traind in saracie, fara o speranta ca va fi mai bine, micul roman incepe sa creada ca numai prin infractiuni se pot dobandii mult doritii bani. Am luat ca exemplu de un astfel de insucces social, un fost coleg din scoala generala. Mi se pare semnificativ pentru aceasta categorie. A facut primii pasi in viata de scolar fiind considerat un baiat inteligent, cu un viitor mare. Avea o intelegenta ce poate depasea inteligenta celor de varsta lui. In schimb, in cei 8 ani, acest baiat, a reusit sa-si bata joc de inteligenta cu care era inzestrat si sa ajunga unul din cei pentru care viitorul e negru. De aceea eu consider ca este cel mai bun exemplu de insucces scolar. Acest Diaconescu Alin fiind un exemplu de "asa nu" pentru mine si pentru multi alti colegi din generala, schimbandu-ne noi, ambitionandu-ne vazand cum incetul cu incetul sclipirea sa de inteligenta dispare. Inca de pe vremea pedagogului J.J. Rousseau se punea problema unor carente educative. Se vorbea despre ignorarea aspiratiilor, intereselor si posibilitatilor copilului. Succesul scolar se refera la formarea in acord cu cerintele programelor scolare, la elevi, a cunostintelor, priceperilor, capacitatilor, abilitatilor, deprinderilor, atitudinilor, trasaturilor de vointa si de caracter necesare integrarii socio-profesionale. Insuccesul scolar se refera la ramanerea in urma la invatatura a elevilor care nu reusesc sa atinga un randament la nivelul programelor
1

scolare. Esecul scolar reprezinta discrepanta dintre exigentele scolare, posibilitatile si rezultatele elevului. Rezultatele anchetelor efectuate privind esecul scolar au scos la iveala accentuatele carente de comunicare intre elevi, parinti si profesori, carente adancite si de situatia materiala precara cu care se confrunta atat scoala cat si familia. La toate acestea se adauga si preocuparea sistemului de invatamat de a ridica standardele in conditiile in care nu exista resurse financiare si nici cadre didactice pregatite profesional sau motivate financiar la nivelul standardelor dorite. Cauzele esecului scolar pot fi de ordin fizio-psihologic, sociofamilial si pedagogic. Cauzele de ordin fizio-psihologic se refera la tulburari somatice, endocrine, legate de pubertate, inteligenta scolara sub limita, instabilitate neuromotorie, etc. Cauzele de ordin social-familial se refera la familii monoparentale, neintelegeri si violenta intre parinti, nivelul cultural scazut al familiei, nivelul igienico-sanitar, situatii familiale exceptionale, etc. Lipsa mijloacelor culturale din mediul familial si social provoaca intarzieri ale dezvoltarii intelectuale a copilului mai ales in plan verbal si cognitiv. Berstein a elaborat teoria ,,codurilor lingvistice conform careia limbajul folosit in familie este factorul ce duce la diferentierea performantelor scolare ale elevilor. Cauzele de ordin pedagogic se refera la evaluari injuste, autoritate sau democratie excesiva, cooperare precara cu familia elevului, pregatirea superficiala a lectiilor, etc. De regula la originea unui insucces scolar se afla mai multe cauze desi nu toate au aceeasi pondere si importanta. Unele cauze sunt predominante, altele pot fi secundare. Insuccesul repetat este insotit de frustare si se inscrie intr-o spirala regresiva. Daca elevul nu reuseste sa raspunda cerintelor in mod repetat renunta la a mai depune efort, se resemneaza. Dar pe termen lung efectele esecului scolar se regasesc in esecul social. Randamentul economic este scazut datorita incompetentei profesionale. Slaba pregatire a fortei de munca induce efecte in plan social precum: marginalizarea, somajul, delincventa. Esecul scolar si efecte psihologice, ca dificultati de adaptare, neincrederea in fortele proprii, stres, anxietate etc. Atitudinea fata de cunoastere si nivelul aspiratiilor elevului sunt importante; sensul pe care copilul il acorda reusitei scolare. Cercetarile statistice efectuate au aratat ca intre mediul socio-cultural al elevilor si performantele scolare ale acestora exista stranse legaturi. Esecul scolar isi poate avea originea si in interiorul scolii datorita faptului ca profesorii tind sa raporteze fiecare elev la imaginea elevului ideal, evidentiindu-i pe aceia care se apropie cel mai mult de aceasta imagine si

defavorizandu-i pe cei ce se indeparteaza de acesta, prin atitudinea de la catedra. In ceea ce priveste abandonul scolar, ca rezultat al esecului scolar repetat datele publicate de Institutul Naional de Statistic indic faptul la nivelul sistemului de nvmnt, se menine la o valoare relativ constant, ns cu unele scderi sau creteri, pe nivele de nvmnt. In nvmntul liceal, abandonul a nregistrat o scdere, de la 3,5% la 2,4%. n schimb, la nivelul nvmntului primar i gimnazial, acesta a fost n cretere, de la 0,6% la 1,5%. Ponderea mai mare a abandonului n ciclurile primar i gimnazial a fost consemnat n mediul rural (1,7%, fa de 1,3% n mediul urban). Printre motivele abandonului n mediul rural, pe primul loc pare s se situeze srcia, care-i determin pe muli prini s nu-i mai poat ntreine copiii la coal. n faa esecului / insuccesului scolar, este bine ca prinii sa comunice cu copilul si sa-i mprteasc din propria lor experien, dar sa-l lase si pe acesta sa vorbeasca despre experienta traita, cum si ce simte. Daca parintii il vor demoraliza pe copil spunandu-i ca dn cauza unui esec scolar si-a ratat viata si nu este bun de nimic acesta se va izola si va intra intr-o stare de depresie. In astfel de momente foarte importanti sunt prietenii care ii pot fi alaturi asa ca, parintele nu trebuie sa-l priveze pe copil de acestia pe motiv ca trebuie sa stea sa invete ca sa repare greseala.

La insuccesul subiectului meu au contribuit o serie de factori. O sa incep prezentand factorul familial si efectul acestuia. In primul rand conteaza statutul social si economic al familiei. Subiectul meu provine dintr-o familie cu un statut economic slab si un statut social deloc potrivit. Instabilitatea financiara a familiei si nivelul financiar scazut, au contribuit mult la decaderea lui Alin. Neavand posibilitatea de a-si cumpara materiale care sa-i faciliteze invatarea si sa-i ofere ajutor, acesta nu a reusit sa tina pasul cu cerintele scolare. A fost influentat si de climatul familial, unul destul de "rece": certuri intre parinti, un comportament neadecvat al parintilor fata de el. Acest climat a fost destul de nefavorabil pentru el si pentru dorinta lui de a acumula noi cunostinte. Parintii lui sunt oameni simpli, fara o educatie aleasa si astfel nu au reusit sa ii insufle si lui dorinta de invata. Pe langa faptul ca nici ei nu sunt prea culti, nici nu incearca sa il faca pe el sa devina un astfel de om. Nu ii intereseaza daca el isi face temele, daca merge la scoala sau daca invata ceva.

Al doilea factor care eu consider ca si-a pus amprenta asupra lui este factorul social. Este si acesta destul de important. In primul rand anturajul joaca un rol important. Invartindu-se doar in cercuri in care nici un membru al grupului nu este interesat de invatatura, dorinta lui de a acumula noi cunostinte se diminueaza si atentia lui se concentreaza pe cu totul alte lucruri, cum ar fi bautura sau pierderea timpului plimbandu-se fara rost prin oras. Apare apoi mass-media care in loc sa raspandeasca noutati despre lucruri ce merita atentia publicului, prezinta doar intamplari mondene, filme prea sangeroase sau stiri ce ne instiinteaza de violente, ilegalitati si nedreptati. Putem vorbi aici si de factorii scolari. Profesorii difera. Sunt unii care incearca sa predea cat pot de bine si sa structureze materia astfel incat sa fie placuta si cat mai usor de invatat, pentru a atrage elevii spre disciplina sa. In schimb, sunt si profesori care se prezinta in fata elevilor doar pentru ca asa isi castiga existenta si se gandesc doar la momentul in care merg acasa, fara sa ii intereseze daca elevii inteleg ceva sau nu. Si colegii l-au influentat in rau pe Alin, incercand sa-l atraga la chiul. Si poate cei mai importanti factori sunt cei personali: motivatia, atitudinea, interesele sau ambitia. Chiar daca la inceput Alin a fost motivat de propria dorinta de cunoastere, odata cu disparitia acestei dorinte, a disparut si ambitia sa, iar lucrurile au luat o intorsatura nu tocmai favorabila pentru succesul sau scolar. La fel s-a intamplat si cu atitudinea sa. La inceput era una potrivita, dar din pricina celorlalti factori aceasta s-a schimbat si a inceput sa priveasca invatatura cu alti ochi, altii fata de cei care ar fi trebuit, sa nu ii mai placa si sa nu-l mai intereseze nimic din lucrurile bune pe care le-ar fi putut invata. Interesele sale nu s-au mai potrivit in timp cu scoala. Chiar daca in primele zile in care a pasit pe holurile scolii interesele erau cele de preferat, cu timpul acestea s-au schimbat si mergeau paralel cu invatatura, neavand nici macar un punct comun. Am analizat cazul meu din punctul de vedere al factorilor prezentati mai sus folosindu-ma de metoda observatiei. Petreceam destul de mult timp la scoala acolo unde era si el, si deseori, in timpul liber intalnindu-ne mai multi colegi, mai stateam in compania lui. Astfel am putut observa multe aspecte ale comportamentului sau si chiar am asistat la destainuiri ale acestuia despre

viata sa de acasa, despre cum se poarta parintii cu el si despre opinia lui despre scoala, o opinie care era din ce in ce mai neplacuta. Am observat cum reactiona in diferite situatii si in loc sa invete din greseli el continua sa le repete, in loc sa invete sa reactioneze in diferite situatii el actiona din ce in ce mai gresit. In loc sa incerce sa isi imbunatateasca felul de a gandi, asa cum faceam noi toti pe masura ce crestem, el era din ce in ce mai copil, gresea mai mult. In opinia mea acest baiat nu a fost vinovatul principal in decaderea sa. Familia a avut cel mai important rol in viata lui de copil si adolescent, iar cum familia nu a stiut sa ii fie alaturi, el nu a avut de la cine sa invete ce e bine si ce e rau, s-a imprietenit cu oameni care nu stiau sa faca decat ce e rau si astfel a dat de esec. El are impresia ca este bine asa cum e si nu vrea sa schimbe nimic in viata sa. Eu i-as recomanda sa faca tot posibilul sa constientizeze in ce stadiu a ajuns si ca poate mai mult si sa incerce sa isi revina. Nu este inca tarziu. In lume sunt milioane de cazuri asemanatoare, iar societatea nu face prea mari eforturi pentru a reduce acest numar. Poate ca intr-un final societea va putea rezolva aceasta problema.