" Activitatea de asistare si consiliere n Serviciile de Probatiune din Romnia

- O analiza din perspectiva consilierilor de probatiune-"

Institutia probatiunii este una importanta cel putin ca urmare a activitatilor desIasurate cu
beneIiciarii. Activitatile desIasurate de serviciile de probatiune au drept scop reintegrarea sociala
a persoanelor care au savrsit Iapte penale cu un risc scazut de pericol social.
Termenul de probatiune din punct de vedere etimologic provine din latinescul probatio(,
acesta desemna o perioada de demonstratie, sau o ncercare de iertare.
ConIorm deIinitiei data de Ioan Durnescu, prin probatiune|2| se ntelege acea metoda de a
pedepsi care are un Iundament socio-pedagogic ce se caracterizeaza printr-o combinatie ntre
supraveghere si asistenta.
Pedeapsa este o masura de constrngere si un mijloc de reeducare a celui condamnat. Prin
executarea pedepsei se urmareste "Iormarea unei atitudini corecte Iata de munca, Iata de ordinea
de drept si Iata de regulile de convietuire sociala"|3|.
n ceea ce priveste sensul pe care dictionarul OxIord|4| l atribuie probatiunii, acesta oIera
doua sensuri termenului de probatiune. Primul sens se reIera la sistemul prin care persoanele sunt
gasite ca Iiind vinovate pentru savrsirea unei inIractiuni, care nu sunt trimise n penitenciar dar
care trebuie sa se prezinte cu regularitate la o institutie oIiciala pentru o anumita perioada de
timp n scopul de a-si ndrepta comportamentul. Cel de-al doilea sens se reIera la testarea
aptitudinilor sau a comportamentului unui individ pentru a constata daca acel individ este
corespunzator, n special pentru o noua slujba.
Probatiunea este o "mbinare"|5| ntre sanctiunile neprivative de libertate, supraveghere a
inIractorilor si activitatea de asistare psiho-sociala a acestora. Sistemul de probatiune presupune
ca un delincvent condamnat de o instanta de judecata sa nu Iie trimis n penitenciar, nsa este
obligat sa se prezinte n mod regulat pentru o anumita perioada de timp stabilita de instanta la un
serviciu de probatiune sau la o alta institutie n vederea rectiIicarii comportamentului.
Ideea de baza a probatiunii a Iost una umanitara, aceea de a da o a doua sansa celor ce au savrsit
inIractiuni pentru prima data sau inIractiuni minore, scopul nu a Iost numai acela de a Iace inIractorul
sa se abtina n savrsirea de alte inIractiuni, ci si de a avea un comportament moral.
n Romnia, din punct de vedere legislativ, primele Iorme de acte normative care atesta aceasta
institutie au Iost adoptate n anul 2000 si anume Ordonanta de Guvern numarul 92 privind organizarea
si Iunctionarea serviciilor de probatiune.
Legea numarul 129 din 2002 este o lege speciala care deIineste principiile activitatii,
structura, organizarea si responsabilitatile serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere
precum si pregatirea personalului, nsa ceea ce aduce nou aceasta lege este Iaptul ca aproba
O.G.92/2000.
Serviciul de probatiune are trei mari atributii:
O EIectuarea referatelor de evaluare psiho-sociala a inculpatilor la cererea instantelor de
judecata.
O Supravegherea respectarii de catre condamnat a masurilor si/sau obligatiilor impuse de
instanta de judecata.
O OIerirea de asistare si consiliere, la cererea clientilor care se aIla n supraveghere, a
unor persoane ce urmeaza a Ii liberate ori s-au liberat dintr-un penitenciar, pentru persoanele din
centrele de reeducare si persoanele victime ale inIractiunilor.
O activitate importanta a serviciului de probatiune este asigurarea, la solicitarea persoanelor
aIlate n supravegherea serviciului, de asistare si consiliere.
Asistarea si consilierea desIasurata n cadrul serviciilor de probatiune au drept scop
reintegrarea inIractorului n societate, ntarirea gradului de siguranta sociala si prevenirea
savrsirii de noi inIractiuni.
Asistarea si consilierea persoanelor supraveghete sau mai bine spus asistarea psiho-
sociala se realizeaza numai la solicitarea clientului, astIel unul din cele mai importante roluri ale
consilierului de probatiune este acela de a-si motiva clientul sa participe la activitatile de asistare
psihosociala.
Mihaela Tomita|6| este de parere ca asistarea psihosociala se concretizeaza n derularea
unor programme de interventie ce se axeaza pe nevoile criminogene ale inIractorilor si sprijinirea
acestora n vederea satisIacerii nevoilor sociale, medicale si juridice.
Potrivit lui Pavel Abraham|7| desIasurarea activitatii de asistare psiho-sociala este de
natura sa conduca la eIicientizarea si realizarea n mai bune conditii a celei de-a doua Iunctii a
pedepsei, si anume cea de reeducare.
Consilierii de probatiune pot oIeri servicii de asistare si consiliere n urmatoarele
domeni|8| : obtinerea unui loc de munca, gasirea unei locuinte sau a unui adapost, continuarea
studiilor, dobndirea unor abilitati sociale, urmarea unor cursuri de caliIicare sau recaliIicare.
Tema a avut ca scop aducerea n prim plan a problemelor cu care consilierii de probatiune din
patru Servicii de probatiune (Arad, Brasov, Bucuresti si Iasi) se conIrunta si de a identiIica posibilele
solutii la respectivele probleme.
InIormatiile pe care consilierii de probatiune le-au oIerit au Iost din experienta lor
proIesionala acumulata pe parcursul ntregilor ani de munca. Acest aspect a Iacut ca tema
abordata n lucrarea de licenta si anume "activitatea de asistare si consiliere" sa Iie una
importanta deoarece releva aspecte importante ce tin de activitatea de asistare si consiliere.
Potrivit Georgianei Iorgulescu|9| personalul serviciului de probatiune considera ca Iiind o
problema Iaptul ca asistarea si consilierea se acorda doar la cererea clientului, deoarece clientii
sunt de parere ca o noua cerere le-ar ngreuna viata deoarece ar trebui sa se prezinte de mai multe
ori la serviciul de probatiune. n realitate, consilierii de probatiune stau de vorba cu beneIiciarii
supravegherii, ncearca pe ct posibil sa-i consilieze, sa le oIere sprijin n rezolvarea
problemelor, acest lucru ntmplndu-se chiar daca beneIiciarii nu solicita asistare si consiliere.



|1| Isac, Oxana, $ociologia deviantei (note de curs), Chisinau, TipograIia Centrala, 2004, p.153.
|2| Durnescu, Ioan, Haines, Kevin, Lazar, Cristian si Willie, Aurelia, Probatiunea in Romania,
Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, An 1, nr. 1/2002, p.7.
|3| Abraham, Pavel, Dersidan, Emil, et.al., Dictionar explicativ si practic de drept penal si procesual
penal, Bucuresti, Editura National, 1999, p 460.
|4| Marshall, Gordon, (ed.), Oxford. Dictionar de $ociologie, Bucuresti, Editura Universul
Enciclopedic, p.625.
|5| Isac, Oxana, op.cit., 2004, p.153.
|6| Tomita, Mihaela, Consilierea in probatiune, Editura Universitatea de Vest, Timisoara, 2005, p.58.
|7| Abraham, Pavel, Probatiunea in sistemul fudiciar Romanesc n "Revista de asistenta sociala", nr
1/2002, Bucuresti, p.104.
|8| Ministerul Justitiei si Liga Apararii Drepturilor Omului, Ghidul furidic al persoanelor condamnate
aflate in supravegherea serviciului de reintegrare sociala si supraveghere, Editura Romnia Libera,
Bucuresti, 2004, p. 4.
|9|Iorgulescu, Georgiana, SteIaroi, Nicoleta, si Moisescu, Radu , Practici si norme privind sistemul de
fustitie fuvenila din Romania, Bucuresti, Ed. Fondul Natiunilor Unite pentru Copii, |2005|, p.128.