Sunteți pe pagina 1din 7

Ştiinţe socioumane

Dr. Simion CARP,


rector (comandant) al
Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI,
conferenţiar universitar
Oleg RUSU,
lector al catedrei „Drept penal şi criminologie”
a Academiei „Ştefan cel Mare”, master în drept,
doctorand

MUNCA EDUCATIVĂ CA INSTRUMENT


DE CORIJARE A CONDAMNAŢILOR

À présent dans le cadre du système pénitencier de la République de Moldova est accumulée une riche
expérience en ce qui concerne l’organisation du travail éducatif avec les détenus. Cependant ce travail nécessite
une actualisation et une perfection continuelle tenaut compte des tendances socio-économiques, politiques,
juridiques, ético-morales du développement de la societé et de l’Etat. Dans ce contexte, dans l’article sont
analysés les particularités, les formes et les moyens du procès éducatif déroulé avec les détenus.

Recenzent: Dr. Vasile Florea, conferenţiar universitar

Deşi regimul de executare a pedepsei, se cont de particularităţile individuale ale persoanei,


precum şi alte mijloace de corijare a condamnaţilor, utilizându-se forme individuale sau de grup în baza
determinate de lege, au şi ele funcţii educative, metodelor psihopedagogice. Dar legea nu defineşte
legiuitorul a fixat munca educativă ca instrument noţiunea de muncă educativă.
distinct de corijare a condamnaţilor. Prin educaţie înţelegem un fenomen social
Munca educativă nu conţine elemente de general, permanent şi continuu, în cadrul căruia se
pedeapsă, deoarece se bazează pe metodele de realizează transferul de valori de ordin spiritual,
influenţă psiho-pedagogică. Ea este reglementată politic, moral, ştiinţific, juridic, cultural, religios în
de normele juridice doar în linii generale. Astfel, scopul formării şi dezvoltării personalităţii omului.[1,
prevederile legale determină sarcinile, principiile, pag. 31] În altă formulare educaţia presupune un
direcţiile şi formele de bază ale muncii educative, ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în
care se desfăşoară în mediul condamnaţilor. Volumul vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale,
limitat de reglementări juridice al acestei munci este morale sau fizice, în special, ale copiilor şi
justificat, deoarece ea permite utilizarea largă a tineretului.[2]
metodelor de influenţă pedagogică şi psihologică în Educaţia înglobează în domeniul său şi
penitenciare. recuperarea indivizilor cu grad de conştiinţă redus
Putem nota următoarele particularităţi ale şi, în ultimă instanţă, cu comportament deviant.
procesului educativ desfăşurat cu condamnaţii: Această parte componentă a educaţiei se numeşte
– se realizează de regulă în condiţiile aflării reeducare. Deoarece cea mai flagrantă formă de
persoanei într-un mediul social negativ, deseori manifestare a deprinderilor antisociale o constituie
criminogen; infracţiunea, reeducarea se adresează, în primul rând,
– durata aflării în acest mediu este strict condamnaţilor la privaţiune de libertate. (1, pag. 31]
limitată de sentinţa instanţei prin termenul de În unele publicaţii [3, pag. 16] munca
executare a pedepsei; educativă este caracterizată ca o totalitate de măsuri
– o parte din problemele realizării termenului cu caracter ideologic, instructiv, cultural realizate
de detenţie sunt reglementate de normele legislaţiei în scopul realizării influenţei sociale asupra
execuţional-penale. deţinuţilor, fiind orientate spre creşterea nivelului
Art. 261, alin (2), al CE arată că munca lor de conştiinţă, depăşirea viziunilor antisociale,
educativă cu condamnaţii se desfăşoară ţinându- cultivarea deprinderilor şi calităţilor social utile.

9
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al RM

Administraţia penitenciară trebuie să depună 2. realizarea influenţei educative nemijlocite;


toate eforturile pentru a nu admite cazuri de 3. realizarea sarcinilor influenţei educative la
degradare fizică, morală şi psihică a unor deţinuţi. diferite etape ale acestei activităţi.[5, pag. 197]
Este insuficient ca administraţia penitenciară să aibă Normele dreptului execuţional-penal sunt
un comportament uman şi nepărtinitor cu deţinuţii. condiţionate atât de necesitatea juridică, cât şi de
Mai este nevoie să realizeze activităţi, care ar cea psiho-pedagogică. Reglementând influenţa
permite remodelarea în direcţie bună şi dezvoltarea coercitivă, ele conţin şi elemente educative, din care
personalităţii deţinutului.[4, pag. 17] motiv sunt fundamentate şi din punctul de vedere
Principala particularitate a activităţii al pedagogiei şi psihologiei.[6, pag. 104]
educative în instituţiile penitenciare constă în marea Deoarece procesul de reeducare a deţinuţilor
dificultate a procesului de reeducare a este foarte complex, legea execuţional-penală pune
condamnaţilor. Însăşi plasarea omului în puşcărie la dispoziţia educatorilor instrumente, cu ajutorul
denotă prezenţa unor profunde defecte de ordin cărora se exercită influenţă asupra conştiinţei
social-psihologic şi anomalii ale personalităţii. Pentru condamnaţilor. Formele şi mijloacele muncii
resocializarea acestora colaboratorii instituţiei educative realizate în instituţiile penitenciare sunt
penitenciare trebuie să cunoască particularităţile diverse, fiind perfecţionate prin activitatea practică
personalităţii fiecărui condamnat, ceea ce este o cotidiană a colaboratorilor instituţiei penitenciare.
sarcină grea, presupunând un volum mare de muncă Formele principale ale muncii educative în
specifică. mediul condamnaţilor, prevăzute de legislaţia în
Eficienţa ei depinde în mare măsură de vigoare, [7, pag. 411] sunt: activităţile educative;
stabilirea unui contact psihologic cu deţinutul. Dar instruirea profesională; activităţi de creaţie; activităţi
un asemenea contact este realizabil doar atunci spirituale (religioase); consiliere psihologică;
când educatorul cunoaşte bine particularităţile asistenţă socială; activităţi sportive; frecventarea
individuale ale condamnatului, orientările şi bibliotecilor; activităţi în timpul liber; activitate de
interesele actualizate ale acestuia. profilaxie individuală. Mai putem numi şi activităţi
Munca educativă în instituţiile penitenciare importante, precum educarea conştiinţei de drept,
este reglementată de art. 261 al CE, secţiunile 31- munca de agitaţie şi explicativă.
36 din Statut şi se organizează conform programelor Aşadar, o formă importantă a muncii
elaborate de Ministerul Justiţiei în comun cu educative este formarea conştiinţei de drept a
Ministerul Educaţiei şi Tineretului. Fiind unul dintre condamnaţilor, lămurirea legislaţiei urmărind scopul
principalele instrumente de corijare a deţinuţilor, formării unei adevărate culturi juridice, a respectului
această muncă specifică ţinteşte în familiarizarea faţă de lege şi a tendinţei de respectare strictă a ei.
lor cu valorile general umane, în respectarea legii, Educaţia juridică are o mare importanţă, fiindcă
urmăreşte formarea deprinderilor social utile, anume din cauza încălcării legislaţiei oamenii ajung
creşterea nivelului de conştiinţă şi cultural. în locurile de detenţie şi mulţi dintre ei, mai ales cei
Participarea activă a condamnatului la minori, declară că, dacă ar fi cunoscut legea şi
realizarea activităţilor de ordin educativ se ia în consecinţele încălcării ei, n-ar fi încălcat-o
consideraţie la determinarea gradului de corijare a niciodată.[8, pag. 145]
acestuia, precum şi la determinarea măsurilor de Din acest considerent în penitenciare este
stimulare. În orarul penitenciarului se pot prevedea implementat Programul de iniţiere a deţinuţilor în
acţiuni educative cu participarea obligatorie a domeniul ştiinţelor socio-juridice.[9] Scopul urmărit
condamnaţilor. de acest program este realizarea procesului
Munca educativă are două componente informativ-educativ privind drepturile şi obligaţiile
principale: latura organizatorică şi latura pedagogică, deţinuţilor pe perioada executării pedepsei penale
care includ formarea aspectului moral al persoanei, conform legislaţiei în vigoare şi dezvoltarea
instruirea generală şi profesională. Laturile abilităţilor comportamentale adecvate în societatea
organizatorică şi pedagogică ale muncii educative, contemporană. Programul se realizează cu eforturile
la diferite etape, au anumite particularităţi şi colaboratorilor aparatului educativ, implicându-se şi
realizează diferite sarcini. Astfel împărţirea colaboratori ai altor servicii ale penitenciarului, şi
procesului în etape trebuie examinată sub trei prevede desfăşurarea săptămânală a unei ore
aspecte: informative cu deţinuţii fiecărui sector de
1. pregătirea condamnaţilor pentru condamnaţi, care durează 10 luni. Conform datelor
receptarea influenţei educative; statistice ale DIP, în anul 2007 acest program a

10
Ştiinţe socioumane

cuprins 6996 deţinuţi. munca de profilaxie individuală, care se efectuează


În condiţiile instituţiilor penitenciare una din în baza studierii persoanei deţinutilui, ţinându-se
formele importante de influenţă educativă asupra cont de fapta săvârşită, vârsta, studii, specialitate,
condamnaţilor o constituie munca de agitaţie şi confesiune etc.
explicativă. Un instrument eficient al acestei munci Documentul care oglindeşte munca
îl constituie activitatea culturală şi sportivă. În educativă desfăşuratră, este Caietul de evidenţă a
penitenciare se prezintă filme la cinematograf, dar muncii individual-educative cu deţinuţii, care este
filmele se transmit şi prin reţeaua de televiziune a completat de şeful de sector. În caiet îşi notează
penitenciarului. Pentru a asigura succesul muncii observaţiile şi obiecţiile şeful penitenciarului,
educative este relevant ca deţinuţii să aibă adjuncţii lui, membrii consiliului de educatori şi
posibilitatea să audieze programele radio şi chiar persoanele care patronează condamnaţii dificili.
televizate, conform programului zilei al Planurile muncii individual-educative şi
penitenciarului. Aparatele radio şi televizoarele sunt executarea acţiunilor se întocmesc cel puţin de două
aduse, de regulă, în penitenciare de deţinuţi, de ori pe an, ţinându-se cont de rezultatele atestărilor.
organizaţii neguvernamentale, şi doar în unele cazuri În planul de lucru iniţial se înscriu măsuri
sunt procurate de administraţia penitenciarului. pentru studierea în continuare a personalităţii
Accesul deţinuţilor la literatura din biblioteca condamnaţilor şi concluziile cu privir e la
instituţiei este nelimitat. Fondul de carte al particularităţile morale, psihologice şi de altă natură
bibliotecilor din penitenciare este completat din ale deţinuţilor pe perioada de până la atestare.
diverse surse, marea majoritate a lui este deja În planurile de corectare şi reeducare a
învechită. condamnaţilor pe perioada următoare a muncii
În funcţie de dotarea unităţii la dispoziţia educative se prevede descrierea succintă a
deţinuţilor pot fi puse jocuri (de masă) în măsurilor reeducative, instrumentele şi formele de
conformitate cu normele stabilite. De asemenea, influenţă asupra condamnatului şi analiza eficienţei
deţinuţilor li se poate permite, în funcţie de tipul lor, perspectivele dezvoltării personalităţii şi căile
penitenciarului, regimul de detenţie şi de realizare.
comportamentul acestora, folosirea propriilor seturi În scopul reglementării activităţii de
de şah, dame, domino, table, mingi, palete şi mingi reeducare şi resocializare a persoanelor aflate în
de tenis sau badminton. Pe teritoriul fiecărei instituţii detenţie, DIP a aprobat Programul individual de
se amenajează locuri corespunzător amenajate şi planificare a executării pedepsei penale a deţinutului,
terenuri sportive. pilotarea implementării căruia a fost organizată în
În scopul asigurării mai eficiente a ocupării penitenciarele nr. 4 Cricova şi nr. 9 Pruncul.[11]
timpului liber al condamnaţilor, perfecţionării Programul se elaborează pentru fiecare deţinut,
continue şi ridicării nivelului de pregătire fizică, indiferent de termenul de executare a pedepsei,
propagării culturi fizice, sportului şi unui mod de infracţiunea comisă etc. Partea fundamentală a
viaţă sănătos în penitenciare este implementat programului se completează de şeful de sector, după
Programul de organizare a educaţiei fizice şi caz, cu participarea psihologului, asistentului social
sportului pentru deţinuţi „Prosport”.[10] Programul şi altor specialişti ai sistemului penitenciar.
se realizează pentru condamnaţii care execută Rezultatele realizării Programului în mod
pedepse în penitenciarele de tip deschis (pentru obligatoriu se iau în consideraţie la atestarea anuală
toate regimurile de detenţie) şi în penitenciarele de a deţinutului, la aprobarea caracteristicilor şi cu alte
tip închis şi semiînchis (pentru regimurile comun şi ocazii ce ţin de aprecierea nivelului de corijare pe
de resocializare). Conform datelor DIP în anul 2007, perioada de detenţie.
acest program a cuprins 4331 deţinuţi. Astfel, programul conţine următoarele
La organizarea acestor activităţi sunt informaţii: datele social-demografice ale deţinutului;
antrenaţi atât colaboratorii Serviciului activitate datele despre antecedentele penale; datele despre
educativă, Serviciului regim şi supraveghere, aptitudini şi indiciile fizice; acţiunile de resocializare
Serviciului securitate, Serviciului logistică, cât şi planificate pentru diferiţi ani; măsurile de stimulare
reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai sau sancţionare aplicate; observaţii şi recomandări
asociaţiilor obşteşti, ai altor instituţii interesate de în urma testării psihologice; asistenţa socială
propagarea sportului. acordată deţinutului; alte date ce prezintă interes.
O importanţă deosebită pentru exercitarea În acest context menţionăm că sursele de
influenţei educative asupra condamnaţilor o are bază ale obţinerii informaţiei despre personalitatea

11
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al RM

condamnatului sunt: serviciului psihologic, iar atestarea să se facă de


1. studierea materialelor dosarului personal două ori pe an.[5, pag. 123]
al condamnatului, alte documente; În acest context susţinem opinia lui Râbak
2. observarea directă şi indirectă; M.S. privind atestarea de două ori pe an în scopul
3. discuţiile de investigare (metoda stimulării procesului de corijare a acestora.
chestionării); Atestării anuale sunt supuşi toţi condamnaţii
4. analiza datelor investigării medicale penitenciarului, care au împlinit un an calendaristic
(somatice şi psihoterapeutice); din momentul transferării din izolatoarele de
5. analiza datelor despre particularităţile urmărire penală. Atestarea anuală se desfăşoară
psihice ale persoanei; în cadrul şedinţelor Consiliului educatorilor.
6. analiza rezultatelor diferitelor activităţi Conform pct. 28 al Regulamentului
educative. Serviciului socioeducativ şi probaţiune din
Un rol deosebit în munca individuală cu penitenciare, Consiliul educatorilor se formează prin
condamnaţii revine autoeducării. Aceasta are loc ordinul şefului penitenciarului, pe termen de un an
atunci când condamnatul, sub influenţa muncii de zile. Din componenţa Consiliului educatorilor fac
educative, a cerinţelor regimului, a muncii social parte: şeful de sector, colaboratorii din alte servicii
utile, îşi conştientizează modul de viaţă, calea ale penitenciarului, inclusiv conducerea
parcursă, îşi analizează caracterul. Educatorul penitenciarului, precum şi profesorii de la şcolile,
trebuie să sesizeze acest moment şi să ajute la timp gimnaziile şi şcolile profesionale de pe lângă
condamnatul să determine corect direcţia muncii penitenciar. Potrivit pct. 29 al aceluiaşi regulament,
asupra sa şi a programului autoeducativ. în activitatea Consiliului educatorilor se pot implica
În instituţiile penitenciare se face atestarea reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai
condamnaţilor, care constituie o acţiune pedagogică asociaţiilor obşteşti şi confesiunilor religioase.[14,
de apreciere a nivelului de corijare a condamnaţilor, pag. 28, 29]
de stabilire a conduitei acestora, de determinare a Şedinţa Consiliului este condusă de şeful
factorilor de influenţă colectivă şi individuală, pentru sectorului, care prezintă comisiei un raport
prevenirea şi contracararea admiterii de acţiuni informaţional despre condamnat cu următoarele
ilicite.[12, pag. 1.1] evidenţe: starea sănătăţii condamnatului; starea
Însăşi ideea organizării atestării civilă; legătura cu familia; atitudinea faţă de
condamnaţilor nu este nouă nici pentru ştiinţă, nici infracţiunea săvârşită; participarea la procesul de
pentru practică şi se aplică pe larg în activitatea instruire; specialitatea; încadrarea în câmpul muncii;
organelor de drept şi în forţele armate. stimulările şi sancţiunile aplicate; participarea la
Problema de bază care apare în legătură cu programele socio-educative; participarea la
atestarea condamnaţilor este: cine şi când o programele implementate de organizaţiile
realizează? Astfel, Mihlin A.S. menţiona că scopul necomerciale; participar ea la activităţile
atestării condamnaţilor se reduce la aprecierea confesiunilor religioase; implicarea în activităţi de
sistematică a comportamentului condamnaţilor şi creaţie artistică.[15, pag. 2.8]
determinarea gradului lor de corijare, din care motiv Având la bază criteriile menţionate, se
atestarea o singură dată pe an este insuficientă. El stabilesc următoarele niveluri de apreciere a corijării
pleda pentru atestare trimestrială, făcută de o condamnatului:
comisie formată din reprezentanţii conducerii 1. nesatisfăcător – se stabileşte în cazul în
penitenciarului, consiliului educatorilor sectorului şi care condamnatul are sancţiuni disciplinare nestinse
ai organizaţiilor obşteşti. Totodată, autorul observa sau neanulate, nu respectă prevederile Codului de
că „lucrătorii practici nu neagă utilitatea atestării, executare şi ale Statutului executării pedepsei de
dar au opinii diferite vizavi de periodicitatea către condamnaţi, are o atitudine negativă faţă de
organizării ei. Respingerea atestării trimestriale ţine muncă, se eschivează de la instruire şi de la
de volumul mare de lucru, în care sunt implicaţi participarea la programul socio-educativ;
şefii de sector şi alţi funcţionari ai penitenciarelor.[13, 2. satisfăcător – se stabileşte în cazul în care
pag. 76-77] Râbak M.S. propune să se includă în condamnatul are o comportament bun, a
componenţa comisiei de atestare (în afară de şeful conştientizat crima săvârşită, este încadrat în munci
penitenciarului, locţiitorul şefului penitenciarului remunerate sau neremunerate, respectă prevederile
pentru munca educativă, şeful serviciului operativ, Codului de executare şi ale Statutului, participă la
şeful serviciului special) şi specialişti din cadrul instruire şi programul socio-educativ, execută

12
Ştiinţe socioumane

relativ bine măsurile planificate pe perioada influenţare a condamnaţilor de către opinia publică
executării pedepsei; sunt: întâlnirile cu condamnaţii, practicarea
3. bun - se stabileşte în cazul în care ritualurilor religioase legal admise, citirea lecţiilor,
condamnatul are o conduită exemplar ă, a demonstr area filmelor şi peliculelor video,
conştientizat crima săvârşită, participă la programul organizarea şi prezentarea concertelor, dispute şi
socio-educativ pe parcursul a nu mai puţin de un conferinţe, dar şi referinţele din mass-media privind
an, îndeplineşte normele de muncă, recuperează viaţa şi activitatea educativă în instituţiile
regulat prejudiciul material stabilit prin hotărâre penitenciare. Aceste organizaţii pot prezenta
judecătorească şi execută pe deplin măsurile administraţiilor penitenciare demersuri privind
planificate pe perioada de executare a pedepsei.[15, acordarea de ajutor umanitar deţinuţilor sau
pag. 3.1] penitenciarului, ajutor la plasarea deţinuţilor în
Alte forme ale muncii educative cu condamnaţii câmpul muncii şi la aranjarea traiului după eliberarea
sunt: organizarea acţiunilor de familiarizare a lor cu din detenţie.
valorile spiritual-religioase, influenţa opiniei publice şi De exemplu, în anul 2007 au fost primite de
a serviciului de probaţiune penitenciară asupra la diferite organizaţii neguvernamentale şi persoane
deţinuţilor, educaţia politico-ideologică, estetică, fizice ajutoare umanitare în valoare de 2679,7 mii
economică şi ecologică.[16, p. 201] lei, inclusiv alimentare — de 369,7 mii lei, iar în
Un rol activ în ultimul timp în educarea primul trimestru al anului 2008 au fost primite
condamnaţilor îl joacă Biserica. În penitenciare ajutoare umanitare în valoare de 394,6 mii lei,
biserica a devenit unica instituţie obştească inclusiv alimentare – de 41,1 mii lei.[19]
funcţională care oferă o alternativă pentru calea Merită a fi menţionată şi implicarea unor
criminală de dezvoltare a personalităţii. Bisericile agenţii interguvernamentale internaţionale şi a
din penitenciare grupează acea parte a deţinuţilor organizaţiilor neguvernamentale internaţionale:
care se arată a fi receptivi la valorile teologice, iar, PNUD; Misiunea OSCE în Republica Moldova;
prin urmare, şi la normele general umane de UNICEF; Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie,
comportament. Totodată devine posibilă crearea Biroul din Republica Moldova; Agenţia Elveţiană
unei comunităţi întrupate nu pe convenienţe pentru Dezvoltare şi Cooperare; USAID; Penal
criminale, ci pe valorile creştine ale deschiderii, Reform International; Caritas Luxemburg; KNCV
dezinteresului, carităţii, evlaviei şi respectului etc.[18, pag. 231]
reciproc. Fie chiar ca aceste principii să prindă Cu toate acestea considerăm că anume
rădăcini superficiale şi nu în toate cazurile să fie izolarea de societate (adică şi de ajutorul societăţii)
realizate consecvent de toţi deţinuţii. Importantă este rămâne a fi principala deficienţă atât a întregului
percepţia generală a acestui fond nou al moralităţii. sistem de executare a pedepselor, cât şi a Codului
Pentru exercitarea mai eficientă a dreptului de executare (art. 237) şi, respectiv, a Statului
la libertatea spirituală deţinuţii participă la executării pedepsei de către condamnaţi (secţiunea
programele confesiunilor religioase, care se a 34-a), în care, foarte sumar, se spune despre
desfăşoară în închisori. Preoţii parohi vin în ajutorul organizaţiilor obşteşti acordat instituţiilor
penitenciare în funcţie de nevoile şi dorinţele penitenciare. În realitate drepturile organizaţiilor
deţinuţilor. Nu este limitat numărul confesiunilor obşteşti, conform legislaţiei actuale, în prezent sunt
religioase în penitenciare, unde acum activează 11 doar declarate.
confesiuni.[17, pag. 86] Conform prevederilor art. 237 CE al RM,
În acest context activează fructuos în administraţia penitenciară favorizează contactele
procesul de educare a condamnaţilor Biserica condamnaţilor cu ser viciul de probaţiune
Ortodoxă din Moldova, Uniunea Bisericilor penitenciară şi reprezentanţii asociaţiilor obşteşti,
Creştinilor Evanghelişti-Baptişti, Biserica care pot acorda asistenţă medicală, juridică sau
Adventiştilor de Ziua a Şaptea, Uniunea Bisericilor psihologică condamnaţilor, precum şi pot contribui
Creştinilor Credinţei Evanghelice (Cultul la adaptarea şi reintegrarea lor socială.
Penticostal), Comunitatea „Biserica Păcii”, Uniunea Prin probaţiunea penitenciară se înţelege
Bisericilor Creştine Libere (Cultul Harismatic), totalitatea activităţilor socio-educative desfăşurate
Biserica Biblică. Vizitele reprezentanţilor în penitenciar şi a activităţilor de pregătire pentru
confesiunilor religioase urmăresc scopul determinării liberarea persoanelor din locurile de detenţie.[20,
spirituale a deţinuţilor.[18, pag. 231] art. 1] Serviciul de probaţiune a fost creat în temeiul
Opinia publică. Principalele mijloace de art. 223 alin. (2) al CE.

13
Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a MAI al RM

Serviciul probaţiune penitenciară este o


unitate a instituţiei penitenciare inclusă în structura
organizatorică şi schema de încadrare a acesteia. BIBLIOGRAFIE:
Drepturile, obligaţiile şi competenţele serviciului 1. Zidaru P., Drept execuţional-penal, Editura
probaţiune sunt reglementate de Legea cu privire „Press Mihaela” SRL, Bucureşti, 1997, 261
la probaţiune, precum şi de Regulamentul privind pag.
organizarea şi desfăşurarea activităţii Serviciului 2. http://dexonline.ro
socio-educativ şi probaţiune din penitenciare.[21] 3. Ефимов М.А., под ред. Клинова Н.И.
Veriga structurală, în cadrul căreia se Основы советского исправительно-
desfăşoară activităţile educative cu condamnaţii, трудового права. Учебное пособие.
este sectorul condamnaţi, iar persoana de bază, care Свердловск, 1963, 159 стр.
se ocupă de munca educativă este şeful de sector. 4. Caciamac L., Zaharia V., Canţer N., Postu D.,
Sectorul condamnaţi reprezintă o unitate Raportul misiunii de evaluare a necesităţilor
structurală de organizare a plasării condamnaţilor în domeniul pregătirii pentru liberare a
în penitenciar, în componenţa căruia aceştia sunt deţinuţilor. Institutul de Reforme Penale,
incluşi prin ordinul şefului penitenciarului. Editura “Helmax”, Chişinău, 2007, 93 p.
Componenţa sectorului condamnaţi se stabileşte în 5. Рыбак M.C., Ресоциализация осужденных
funcţie de tipul, regimul şi numărul de condamnaţi к лишению свободы: проблемы теории и
în penitenciar, în limitele a 50-120 de persoane, практики. Саратов, 2001, 212 cтр.
conform normativelor prevăzute şi tipul 6. Шамис А.В., Основные средства
penitenciarului.[21, pag. 17] воздействия на осужденных и механизм
Ţinând cont de faptul că şeful de sector их реализации. Изд. РИПК МВД России,
trebuie să determine potenţialul fiecărui deţinut, ca Домодедово, 1996, 179 стр.
mai apoi să poată realiza pentru fiecare măsuri 7. Statutul executării pedepsei de către
corespunzătoare de reabilitare, propunem, în scopul condamnaţi, aprobat prin Hotărârea Guvernului
eficientizării acestui proces, reducerea numărului Republicii Moldova nr. 583 din 26.05.2006.
deţinuţilor din sectoare până la 30-50 de persoane. 8. Florea V., Florea L., Dreptul execuţional
Aşadar, munca educativă în penitenciare penal, Editura ARC, Chişinău, 1999, 287 pag.
repr ezintă un sistem de forme, metode şi 9. Ordinul DIP nr. 7 din 18.01.2006 de aprobare
instrumente de influenţare a personalităţii şi de a Programului de iniţiere a deţinuţilor în
remodelare a comportamentului condamnaţilor, care domeniul ştiinţelor socio-juridice.
contribuie la depăşirea deformărilor de personalitate, 10. Ordinul DIP nr. 56 din 25.04.2006 de aprobare
la dezvoltarea intelectuală, spirituală şi fizică, la a Programului cu privire la organizarea
fixarea unor norme comportamentale decente şi educaţiei fizice şi sportului cu condamnaţii -
adaptarea socială după eliberare. „Prosport”.
În prezent în cadrul sistemului penitenciar al 11. Ordinul DIP nr. 183 din 21.09.2007 „Despre
Republicii Moldova s-a acumulat o bogată aprobarea Programului individual cu privire la
experienţă privind organizarea muncii educative cu planificarea executării pedepsei penale a
condamnaţii. Totodată, această muncă necesită deţinutului”.
actualizare şi perfecţionare continuă ţinând cont de 12. Regulamentul cu privire la organizarea şi
tendinţele social-economice, politice, juridice, etico- desfăşurarea atestării anuale a condamnaţilor,
morale de dezvoltare a societăţii şi statului, precum aprobat prin Ordinul DIP nr. 52 din 14.03.2007.
şi de starea, structura şi dinamica criminalităţii. 13. Михлин А.С., Проблемы досрочного
Astfel, considerăm că perfecţionarea muncii освобождения от отбывания наказания.
educative urmează a fi axată pe următoarele direcţii: Учебное пособие. Москва, 1982, 22 cтр.
umanizarea condiţiilor de detenţie, asigurarea psiho- 14. Regulamentul privind organizarea şi
pedagogică a muncii educative, abordarea desfăşurarea activităţii Serviciului socio-
complexă a organizării şi desfăşurării muncii educativ şi probaţiune din penitenciare, aprobat
educative, consolidarea cooperării instituţiilor prin ord. DIP nr. 124 din 18.06.2007.
sistemului penitenciar cu societatea. 15. Regulamentul cu privire la organizarea şi
desfăşurarea atestării anuale a condamnaţilor,
aprobat prin Ordinul DIP nr. 52 din 14.03.2007.
16. A se vedea: Carp S., Osadcii C., Rusu O.,

14
Ştiinţe socioumane

Drept execuţional penal. Chişinău, 2007, 447


pag.
17. Toncoglaz V., Activitatea serviciului socio-
educativ în penitenciare // Materialele
Conferinţei Ştiinţifice „Strategia de dezvoltare
a centrelor de justiţie comunitară”. Chişinău,
6-8 februarie 2007, pag. 85-87.
18. Gladchi Gh., Mariţ A., Berliba V., Dolea I.,
Zaharia V., Noua legislaţie penală şi
procesual penală (realizări şi controverse.
Impactul asupra detenţiei). IRP, Chişinău,
2007, 240 pag.
19. Raport privind activitatea Sistemului
penitenciar în semestrul I al anului 2008, DIP,
2008.
20. Legea cu privire la probaţiune nr. 8-XVI din
14.02.2008.
21. Regulamentul privind organizarea şi
desfăşurarea activităţii Serviciului socio-
educativ şi probaţiune din penitenciare, aprobat
prin ordinul DIP nr. 124 din 18.06.2007.

15