Universitatea din Oradea

Facultatea de Științe Socio-Umane

Departamentul de Psihologie

Stima de sine la persoanele într-o relație

Negru F. Bernadette
Student, Anul I.

Oradea
2018
 Abstract

Acest studiu are ca și scop identificarea diferențelor la nivelul stimei de sine între persoane care
au relație de cuplu și cei care nu au. La experiment au particpat 24 de persoane, din care 50%
aveau relație de cuplu și 50% nu, astfel am avut 2 eșantioane independente. Pentru măsurarea
stimei de sine a fost folosită Scala Stimei de Sine a lui Rosenberg. Rezultatele au arătat o diferentă
semnificativă între cei care aveau relație de cuplu și cei care erau singuri, cei într-o relație având
o stimă de sine mai ridicată (M=31.33), decât cei care nu erau într-o relație (M=25.91).
Cuvinte cheie: stima de sine, relație de cuplu, persoane singure, scala Rosenberg.

Prin această cercetare aș dori să investighez dacă stima de sine diferă de la persoanele care
au relație de cuplu la cei care nu au. Stima de sine poate fi afectată de mulți factori, și are efect
asupra multor întâmplări, punându-și amprenta pe aspecte importante ale vieții noastre. Un rol cu
importanță majoră în viața oamenilor joacă relațiile de cuplu, care pot fi și ele afectate de stima de
sine, mai ales dacă aceasta este scăzută. Aceasta ar putea fi sursa multor probleme în cuplu, cum
ar fi gelozia, care duce la conflicte. Dacă aceste conflicte nu sunt rezolvate este foarte posibil ca
relația respectivă să se termine. Ceea ce vreau să demonstrez de fapt cu acest experiment este că
cei care sunt într-un cuplu au o stimă de sine mai ridicată, decât cei care sunt singuri.

Aș dori să vorbesc prima dată despre definițiile celor mai importante concepte ale
cercetării.

”Stima de sine reprezintă componenta evaluativă a sinelui şi se referă la trăirea afectivă,

emoţiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană” (Constantin T.,
2004). Aceasta este autoevaluarea noastră, care poate avea mai multe forme, de exemplu Morris
Rosenberg a făcut distincția dintre stimă de sine ridicată (pozitvă) și stimă de sine scăzută
(negativă). Rosenberg a conceput una dintre cele mai folosite teste pentru măsurarea stimei de
sine, numită Scala Stimei de Sine a lui Rosenberg.

Scala Rosenberg este primul instrument de măsurare al stimei de sine, creat de psihologul
M. Rosenberg, pentru ”a măsura sentimentul global al valorii personale si autoacceptării”
(psihologpersonal.ro). Această scală conține 10 itemi, cotați pe scală Likert de la 1-4, itemii
reprezintă afirmaţii despre valoarea percepută a propriei persoane, aflate pe un continuum. În
experimentul care urmează să fie făcut, și noi vom folosi această scală.
Este cunoscut faptul că un cuplu erotic presupune două persoane, de regulă de sexe
diferite (deşi nu este obligatoriu), care au pentru o vreme următoarele caracteristici:
– sentimente de afecţiune unul pentru celălalt (iubire, ataşament, respect etc);
– atracţie sexuală, care duce (sau nu) la relaţii sexuale;
– orientări valorice sau scopuri comune;
– areal sau timp petrecut în comun (unul cu celălalt în doi, dar şi în sfera socială);

2
– dorinţa de a fi împreună pe o perioadă mai îndelungată (psihoconsultanta.wordpress.com).

Studiile arată că relațiile apropiate sunt o sursă a stimei de sine. Teoria sociometrului
(sociometer theory) se bazează pe asumpția că oamenii au o dorință permanentă pentru relațiile
interpersonale din cauza nevoii de a aparține undeva sau cuiva și de a fi acceptat. În această teorie,
stima de sine este concepută ca și un calibru care monitorizează interacțiunile persoanei cu alții și
îi dă feedback individului despre ce comportamente sunt și nu sunt acceptate de societate. Teoria
asumă că stima de sine este influențată de percepția și interpretarea reacțiilor celorlalte persoane.
Această perspectivă sugerează că stima unei persoane are de suferit dacă persoana realizează că
partenerul/a nu este satisfăcut/ă cu relația lor, și stima acestei persoane crește dacă află că
partenerul/a este fericit/ă cu relația lor. (Erol Ruth & Orth Ulrich, 2016)

Într-un studiu s-a stabilit legătura între satisfacția într-o relație și stima de sine înaltă. Stima
de sine afectează cât de multă iubire suntem capabili să acceptăm și cum tratăm alte persoane, în
special în relațiile intime. “Deși fericirea în general scade cu timpul, asta nu e valabil pentru cei
care încep relația cu stimă de sine înaltă. Cea mai mare scădere este observabilă la persoanele care
de la începutul relației aveau stimă de sine mai scăzută. Aceste relații de obicei nu țin.”
(psychcentral.com)

Un alt studiu publicat în 2017 februarie în Journal of Personality and Social Psychology
de Eva Luciano și Ulrich Orth de la Universitatea de la Bern a analizat datele de la 9.000 adulți
tineri din Germania care au fost studiați timp de 3 ani. Faptul dacă o relație romantică e bună pentru
stima de sine depinde de durata relației și de calitatea acesteia. ”Persoanele din studiu care s-au
căsătorit aveau nivelul stimei de sine la fel ca și cei care nu s-au căsătorit, dar au rămas împreună.
La cei care au rămas împreună măcar timp de 2 ani, în primul an era de observat o creștere a stimei
de sine, care era mai mare decât stima la cei care erau singuri la sfârșitul celor 3 ani. După finalul
celui de al doilea an stima acestor persoane a fost doar cu puțin mai ridicată, arătând o diferență
nesemnificativă statistic.” (psychologytoday.com)

Bazându-ne pe aceste studii, urmează să investigăm printr-un experiment dacă sunt sau nu
diferențe semnificative în privința stimei de sine la persoanele care sunt într-o relație și cele care
sunt singure, având așteptările cu privire la rezultate, ca cei care au relație de cuplu să aibă stimă
de sine mai ridicată, decât cei care nu au.

2. Metodologia cercetării
2.1. Scop și obiective

Scopul experimentului este să vedem dacă există diferențe semnificative între persoanele
care au o relație de cuplu și persoanele singure în ceea ce privește stima de sine.

3
 Obiectivul este să demonstrăm că persoanele care sunt într-o relație au o stimă de sine mai
ridicată, decât cei care nu sunt într-o relație.
2.2. Ipoteze de cercetare
Ipoteza: Există diferențe în ceea ce privește stima de sine, în funcție de statusul persoanei.
Variabila independentă: status - într-o relație/singur
Variabila dependentă: stima de sine
Operaționalizare: prin scala lui Rosenberg pentru a măsura stima de sine.
2.3. Participanți și design
Design-ul experimental este unifactorial intergrup.
Experimentul a avut 24 de participanți, dintre care 12 (50%) erau în relație și 12 (50%) nu,
astfel avem două eșantioane independente. Participanții sunt din Oradea, cu vârstele cuprinse între
19-27 ani.
2.4. Instrumente

Scala stimei de sine a lui Rosenberg (Rosenberg Self-Esteem Scale - SES), care este de
scală tip Likert și conține 10 itemi, cu răspunsuri de la 1-4, unde 1=dezacord puternic, 2=dezacord,
3=de acord și 4=de acord puternic. Testul cu interpretare se găsește în anexă.
Celelalte două instrumente au fost un pix, cu care participanții au completat testul și foaia
pe care era printat acesta.

2.5. Procedură

Participanții au fost testați individual în campusul Univerității Oradea pe o bancă, într-un

loc mai retras, pentru a elimina cât mai multe factori perturbatori legate de mediu. Fiecare dintre
ei a primit un pix și o hârtie cu scala lui Rosenberg printată pe ea, împreună cu întrebarea : Sunteți
în relație?, care avea variantele de răspuns DA sau NU. Înainte de completarea testului,
participanții au fost informați despre ce măsoară scala, pentru ce vor fi folosite datele provenite
din aceasta și despre faptul că datele sunt confidențiale și vor rămâne anonime. După ce mi-au dat
acordul lor verbal cum că rezultatele lor pot fi folosite în acest studiu, au completat scala. Aceasta
nu a durat mai mult de 5 minute la nimeni. Următorul pas a fost calcularea scorurilor, care a fost
făcut de către experimentator. Participanții au fost informați despre scorul lor și după au fost liberi
să plece.

4
 3. Rezultate

Distribuțiile sunt normale la nivelul populației, indicile de oblicitate si de boltire fiind

între -2 și 2. La testul Levene am obținut un F = 1.56, p >.05, nesemnificativ statistic, asumăm
omogenitatea varianțelor. În urma analizei datelor am obținut un T (22)= 2.48, p < .05, semnificativ
statistic, susținem ipoteza de cercetare cu un risc de eroare mai mic de 5%.

În concluzie, există diferențe în ceea ce privește stima de sine între persoanele care sunt
într-o relație și persoanele singure, persoanele într-o relație având stima de sine mai înaltă
(M=31.33), decât cele singure (M=25.91).

Tabel 1. Medii, abateri standard și testul t pentru stima de sine

Grup N Media Abatere Indici de Indici de T p df

standard oblicitate boltire
În relație 12 31.33 4.39 -.28 -1.26 2.48 .02 22
Singur 12 25.91 6.12 .14 -1.30

Grafic 1. Histogramă pentru stima de sine

5
 4. Discuții

Experimentul a decurs bine, așa cum mă așteptam. Datorită rezultatelor am susținut

ipoteza, cum că există diferențe între persoanele singure și persoanele într-o relație în ceea ce
privește stima de sine. “În majoritatea cazurilor, un partener care nu are încredere în el își răsfrânge
frustrările asupra celuilalt. Cauzele pot fi experiențele anterioare, pot fi legate de educația primită
în copilărie sau pot fi de natură comportamentală. Gelozia presupune intr-o mare măsură și o stimă
de sine scăzută.” (tonica.ro) Acest lucru ar putea oferi o explicație, de ce persoanele cu o stimă de
sine scăzută nu au relație de cuplu, stima devenind astfel cauza singurătății lor.
Posibile erori care puteau influența rezultatele sunt următoarele: locul unde au fost testați
subiecții, acesta putea să fie aleasă mai cu grijă, ideal era un loc unde subiecții nu pot fi deranjați,
acesta fiind sub controlul experimentatorului; starea de spirit actuală a persoanelor, posibile
tulburări mintale ca și depresia, care ar explica stima de sine scăzută, această eroare putea fi evitată
dacă subiecții erau testați psihologic înaintea testului; longevitatea relației în cazul persoanelor în
relație de cuplu, existând diferențe dacă aceste persoane au relație de câteva săptămâni, respectiv
de ani de zile, această eroare putea să fie evitată prin întrebarea participanților de durata relației și
setând o anumită limită, de exemplu minim un an.

6
 Anexă

Scala stimei de sine (Rosenberg - SES)

Mai jos vă este prezentată o listă cu o serie de afirmații la care sunteți rugat să răspundeți bifând
varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere actual.

Afirmație Total Dezacord De acord Total de

dezacord acord
1. În general sunt mulţumit(ă) de mine
2. Câteodata mă gândesc că nu valorez
nimic
3. Cred că am o serie de calităţi bune
4. Sunt capabil(ă) să fac lucrurile la fel
de bine ca ceilalţi
5. Simt că nu am prea multe motive de
care să fiu mândru(ă)
6. Câteodată mă simt realmente inutil
7. Mă gândesc că sunt un om de
valoare, cel puţin la fel ca alte
persoane
8. Mi-ar plăcea să am mai mult respect
fată de mine însumi
9. Ţinând cont de câte mi se întamplă,
am tendinţa să cred că sunt un (o)
ghinionist(ă)
10. Am o părere pozitivă despre mine

Cotarea se face acordând:

-pentru întrebările 1, 3, 4, 7, 10: 1= total dezacord, 2=dezacord, 3=de acord și 4=total de acord
-pentru întrebările 2, 5, 6, 8, 9 (cotate invers): 4= total dezacord, 3=dezacord, 2=de acord și 1=total
de acord.
Scorurile pot fi cuprinse între 10 si 40.
La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:
-10-16 puncte – stima de sine scăzută
-17-33 puncte – stima de sine medie
-34-40 puncte – stima de sine înaltă (edupsihologie.wordpress.com).

7
 Bibliografie

Erol, Ruth & Orth, Ulrich (2016). Self-Esteem and the Quality of Romantic Relationships.
European Psychologist. 21. 274-283.

Constantin T., (2004), Memoria autobiografică; definirea sau redefinirea propriei vieţi,
Editura Institutului European , Iaşi

https://edupsihologie.wordpress.com/2015/11/29/scala-stimei-de-sine-rosenberg/ accesat
pe data de 28.05.2018, ora 22:35
https://psychcentral.com/lib/self-esteem-makes-successful-relationships/ accesat pe data
de 30.05.2018, ora 12:43

https://www.psychologytoday.com/us/blog/living-single/201704/are-romantic-
relationships-good-your-self-esteem accesat pe data de 30.05.2018, ora 1:59

http://www.psihologpersonal.ro/test-de-evaluare-a-stimei-de-sine-rosenberg/ accesat pe
data de 02.06.2018, ora 12:06

https://psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologia-cuplului/ accesat pe data

de 02.06.2018, ora 12:32
https://www.tonica.ro/stima-de-sine-intr-o-relatie/ accesat pe data de 02.06.2018, ora 1:36