9.

Conform teoriei psihodinamice, personalitatea este formată din trei

componente principale:

1. Id-ul: Aceasta este partea inconștientă a minții și reprezintă dorințele și

instinctele primare. Id-ul operează conform principiului plăcerii și caută
satisfacerea imediată a nevoilor și dorințelor.
2. Ego-ul: Ego-ul reprezintă partea conștientă a minții și servește ca mediator
între id și realitatea exterioară. Ego-ul operează conform principiului
realității și încearcă să găsească soluții realiste pentru satisfacerea
dorințelor id-ului, în acord cu normele sociale și valorile personale.
3. Supraeul: Aceasta reprezintă conștiința morală și valorile internalizate ale
individului. Supraeul este format din norme, reguli și idealuri sociale și are
un rol important în reglarea comportamentului și inhibarea impulsurilor id-
ului.

Personalitatea în orientarea psihodinamică este influențată și de

experiențele timpurii, în special de evenimentele și relațiile din copilărie.
Teoria psihodinamică subliniază, de asemenea, importanța conflictelor
inconștiente, mecanismelor de apărare și dezvoltării psihosexuale în
modelarea personalității.

Într-o perspectivă psihodinamică, personalitatea este considerată complexă

și dinamică, cu procese și conflicte inconștiente care pot influența
comportamentul și experiența individului. Terapia psihodinamică vizează
aducerea la suprafață și explorarea acestor conflicte și procese inconștiente
pentru a sprijini dezvoltarea personală și rezolvarea problemelor
psihologice.

10. Personalitatea în orientarea existențialistă:

În orientarea existențialistă, personalitatea este văzută ca rezultat al

libertății și responsabilității individului în fața existenței și a alegerilor sale.
Această perspectivă se concentrează pe experiența subiectivă a individului
și pe căutarea sensului și valorii în viață.
În orientarea existențialistă, personalitatea este considerată un proces
dinamic și în continuă dezvoltare, iar individul este văzut ca fiind
responsabil pentru crearea și definirea propriei sale identități și sensuri în
viață. Importanța este acordată alegerilor individuale, autenticității și
conștientizării libertății personale.

Personalitatea în orientarea comportamentală:

În orientarea comportamentală, personalitatea este văzută ca rezultat al

influenței și interacțiunii dintre comportamentul individual și mediul în
care acesta se desfășoară. Această perspectivă se concentrează pe
observarea și măsurarea comportamentului observabil și pe înțelegerea
legăturii dintre stimulii din mediul extern și răspunsurile comportamentale
ale individului.

În orientarea comportamentală, personalitatea este considerată o colecție de

comportamente învățate și modele de răspunsuri la stimuli specifici.
Teoreticienii comportamentali pun accentul pe procesul de învățare și pe
modul în care recompensele, pedepsele și mediul social influențează
comportamentul și formarea personalității.

În ambele orientări, personalitatea este considerată un aspect complex și

multidimensional al individului, cu multiple influențe și factori care
contribuie la dezvoltarea sa. Fiecare orientare oferă o perspectivă distinctă
asupra modului în care personalitatea se formează și se manifestă, și au
abordări diferite în ceea ce privește intervențiile terapeutice și dezvoltarea
personală.

11. În orientarea cognitivistă, personalitatea este văzută ca rezultat al

proceselor cognitive și al modului în care individul percepe, interpretează
și procesează informațiile din mediul său. Această perspectivă se
concentrează pe gândirea, atenția, memorie, percepție și interpretarea
evenimentelor din jur.

În cadrul orientării cognitiviste, personalitatea este considerată ca fiind

influențată de convingeri, schemelor cognitive, atitudini și judecăți
 cognitive ale individului. Teoreticienii cognitiviști susțin că modul în care
gândim și interpretăm experiențele noastre afectează comportamentul și
reacțiile noastre emoționale.

Un aspect cheie în orientarea cognitivistă este conceptul de "construcție

personală", care sugerează că individul își construiește propria sa realitate
subiectivă și înțelegere a lumii în funcție de procesele cognitive și
interpretările sale. Cognițiile negative sau distorsionate pot contribui la
dezvoltarea anumitor trăsături de personalitate sau la manifestarea unor
tulburări psihologice.

Orientarea cognitivistă pune accentul pe identificarea și modificarea

schemelor cognitive disfuncționale sau distorsionate pentru a sprijini
dezvoltarea personală și ajustarea adaptativă. Terapia cognitivă este una
dintre metodele utilizate în cadrul acestei orientări, care se concentrează pe
schimbarea gândirii și a schemelor cognitive pentru a îmbunătăți
funcționarea emoțională și comportamentală a individului.

În concluzie, în orientarea cognitivistă, personalitatea este văzută ca fiind

influențată de procesele cognitive și de interpretarea individuală a
experiențelor. Accentul este pus pe gândirea și interpretarea evenimentelor
și pe modul în care acestea afectează comportamentul și emoțiile
individului.

12. Perspectivele interculturală și alte perspective în ansamblu asupra

personalității aduc o abordare amplă și complexă în înțelegerea
personalității umane, luând în considerare influențele culturale, sociale și
individuale în formarea și manifestarea acesteia.

1. Perspectiva interculturală: Această perspectivă examinează influențele

culturale asupra dezvoltării și exprimării personalității. Cultura joacă un rol
semnificativ în formarea valorilor, normelor, obiceiurilor și
comportamentelor individuale. Personalitatea este considerată ca fiind
influențată de sistemul de valori și de înțelegerea colectivă a unei culturi.
Perspectiva interculturală subliniază diversitatea culturală și abordează
diferențele și similaritățile în personalitate între culturi.
2. Perspectiva socială: Această perspectivă analizează influențele sociale și
contextuale asupra personalității. Relațiile, grupurile sociale, instituțiile și
normele sociale contribuie la formarea și modelarea personalității.
Personalitatea este considerată a fi rezultatul interacțiunii și influenței
mediului social.
3. Perspectiva biologică: Această perspectivă pune accentul pe aspectele
biologice și genetice ale personalității. Se examinează rolul moștenirii
genetice și al factorilor neurobiologici în formarea și manifestarea
personalității.
4. Perspectiva psihodinamică: Această perspectivă, dezvoltată de Sigmund
Freud și alți psihanalistiști, se concentrează pe influențele inconștiente și
procesele psihologice profunde asupra personalității. Se acordă atenție
conflictelor inconștiente, motivațiilor și mecanismelor de apărare în
formarea și funcționarea personalității.
5. Perspectiva comportamentală: Această perspectivă analizează
comportamentul observabil și influențele de învățare și de mediu asupra
personalității. Se pune accent pe modul în care comportamentul este format
și influențat de recompense, pedepse și experiențele de învățare.

Aceste perspective sunt interconectate și oferă o înțelegere comprehensivă

a personalității umane, având în vedere aspecte culturale, sociale,
biologice, psihodinamice și comportamentale. Înțelegerea personalității
dintr-o perspectivă interculturală și în ansamblu ne permite să abordăm
complexitatea și diversitatea umană și să recunoaștem că personalitatea
este influențată de o gamă largă de factori și contexte.

13. În orientarea psihanalitică, personalitatea este văzută ca fiind formată

din mai multe componente și influențată de interacțiunea dintre acestea.
Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, a dezvoltat un model al structurii
personalității, care include următoarele componente principale:

1. Id-ul: Aceasta este parte a personalității noastre inconștiente și reprezintă

dorințele și instinctele primare. Id-ul este guvernat de principiul plăcerii și
caută satisfacerea imediată a nevoilor și dorințelor.
2. Ego-ul: Ego-ul reprezintă partea conștientă a minții și servește ca mediator
între id și realitatea exterioară. Ego-ul operează conform principiului
 realității și încearcă să găsească soluții realiste pentru satisfacerea
dorințelor id-ului, în acord cu normele sociale și valorile personale.
3. Supraeul: Supraeul este conștiința morală și valorile internalizate ale
individului. Aceasta include norme, reguli și idealuri sociale și are un rol
important în reglarea comportamentului și inhibarea impulsurilor id-ului.
Supraeul este influențat de norme sociale, educație și experiențe timpurii.

Manifestările personalității în orientarea psihanalitică sunt considerate a fi

rezultatul conflictelor și tensiunilor dintre aceste componente ale
personalității. Mecanisme de apărare, cum ar fi refularea, sublimarea sau
proiecția, sunt utilizate de ego pentru a face față conflictelor și a reduce
anxietatea.

Evaluarea personalității în orientarea psihanalitică implică adesea terapia

psihanalitică sau psihodinamică, în care se explorează și se interpretează
manifestările inconștiente ale personalității. Aceasta implică o relație
strânsă între terapeut și pacient, în care pacientul este încurajat să exploreze
gândurile, sentimentele și amintirile inconștiente pentru a dezvălui și a
înțelege mai profund dinamica personalității și a conflictelor interioare.

Metodele de evaluare utilizate în psihanaliză includ interpretarea viselor,

analiza asociațiilor libere, analiza transferului și contra-transferului, și
interpretarea rezistențelor și a semnificațiilor simbolice. Scopul evaluării în
orientarea psihanalitică este de a obține o înțelegere mai profundă a
structurii și dinamicii personalității și de a ajuta pacientul să dezvolte
insight și să facă schimbări pozitive în funcționarea sa psihologică.

În concluzie, în orientarea psihanalitică, personalitatea este văzută ca fiind

formată din mai multe componente și influențată de interacțiunea dintre
acestea

14 Abordarea personalității în viziunea umanistă și existențialistă se

concentrează pe aspectele pozitive și unice ale individului, precum și pe
căutarea sensului și autenticității în viață. Aceste perspective pun accent pe
libertatea, responsabilitatea și potențialul uman.
În viziunea umanistă, personalitatea este considerată ca fiind orientată spre
creșterea și dezvoltarea umană. Umaniștii, cum ar fi Carl Rogers și
Abraham Maslow, susțin că fiecare individ are un potențial unic de a se
dezvolta și de a-și atinge propriile sale aspirații și nevoi. Personalitatea este
văzută ca un proces dinamic și în continuă evoluție, iar individul are nevoi
fundamentale, cum ar fi nevoia de a fi acceptat, înțeles și autentic.

În cadrul abordării existențialiste, personalitatea este considerată ca rezultat

al libertății individuale și a responsabilității de a-și crea propriul sens și
valoare în viață. Existentialiștii, precum Jean-Paul Sartre și Viktor Frankl,
subliniază că fiecare individ se confruntă cu dileme existențiale și trebuie
să-și asume responsabilitatea pentru alegerile și acțiunile sale.
Personalitatea este influențată de modul în care individul răspunde la
provocările și incertitudinile vieții și de cum își găsește sensul și scopul în
experiențele sale.

Atât în abordarea umanistă, cât și în cea existențialistă, se acordă o

importanță deosebită experienței subiective și perspectivelor individuale.
Aceste perspective subliniază importanța înțelegerii și acceptării de sine,
dezvoltarea potențialului personal și autenticitatea în relațiile și acțiunile
individului.

Pentru a explora și a evalua personalitatea în aceste perspective, se

utilizează metode precum interviurile, observațiile și discuțiile deschise.
Terapia umanistă și existențială se concentrează pe cultivarea
conștientizării de sine, pe dezvoltarea potențialului personal și pe
explorarea valorilor, a sensului și a scopului în viață.

În concluzie, abordarea personalității în viziunea umanistă și existențialistă

pune accent pe libertatea, responsabilitatea și dezvoltarea umană. Aceste
perspective încurajează autenticitatea, acceptarea de sine și găsirea sensului
și valorii în viață.

15. Constructele personalității reprezintă trăsături sau dimensiuni de bază

utilizate pentru a descrie și înțelege diferențele individuale în
comportamentul și caracteristicile personalității. Unul dintre cele mai
 cunoscute și studiate modele de construcțe de personalitate este teoria Big
Five (Cinci Mari).

Teoria Big Five, cunoscută și ca modelul OCEAN (Openness,

Conscientiousness, Extraversion, Agreeableness, Neuroticism), identifică
cinci dimensiuni principale ale personalității care sunt considerate
independente și capabile să acopere o gamă largă de trăsături personale.
Aceste dimensiuni sunt următoarele:

1. Deschiderea către experiență (Openness to Experience): Măsoară gradul în

care o persoană este deschisă la idei noi, imaginativă, curioasă și dispusă să
exploreze noi experiențe. Include trăsături precum creativitatea, aprecierea
estetică, dorința de a învăța și flexibilitatea mentală.
2. Conștiinciozitatea (Conscientiousness): Se referă la gradul de ordine,
disciplină, responsabilitate și autocontrol al unei persoane. Persoanele
conștiincioase sunt organizate, punctuale, orientate către realizări și au
tendința de a planifica și a se comporta în mod responsabil.
3. Extraversia (Extraversion): Măsoară nivelul de energie, sociabilitate și
preferința pentru interacțiuni sociale ale unei persoane. Persoanele
extraverte sunt sociabile, vorbărețe, pline de energie și se simt confortabil
în prezența altora.
4. Amabilitatea (Agreeableness): Se referă la gradul în care o persoană este
cooperantă, înțelegătoare, empatică și dispusă să colaboreze cu ceilalți.
Persoanele agreabile sunt prietenoase, generoase și se străduiesc să evite
conflictele.
5. Neuroticismul (Neuroticism): Măsoară nivelul de stabilitate emoțională și
tendința de a experimenta emoții negative, precum anxietatea, stresul și
depresia. Persoanele cu un nivel ridicat de neuroticism sunt mai predispuse
la reacții emoționale intense și pot avea o percepție mai negativă a vieții.

Modelul Big Five este considerat unul dintre cele mai complete și valide
modele de construcțe de personalitate, deoarece acoperă un spectru larg de
trăsături și dimensiuni personale. Aceste dimensiuni sunt considerate
relativ stabile pe termen lung și pot influența comportamentul, atitudinile și
reacțiile emoționale ale unei persoane.
 Evaluarea personalității în cadrul teoriei Big Five se realizează adesea prin
intermediul chestionarelor sau scalelor de evaluare

16. Personalitatea, atitudinile, comportamentele, diferențele interculturale

și sexualitatea sunt aspecte complexe și interconectate ale ființei umane.
Voi oferi o scurtă descriere a fiecărui aspect:

1. Personalitatea: Personalitatea este un set de trăsături și caracteristici

psihologice care determină modul în care o persoană gândește, simte și se
comportă. Personalitatea este considerată relativ stabilă și influențează
preferințele, valorile, reacțiile emoționale și comportamentul unei persoane
în diferite situații.
2. Atitudinile: Atitudinile reprezintă evaluările, opinii și sentimentele noastre
față de anumite obiecte, persoane sau idei. Ele pot varia de la atitudini
pozitive, neutre sau negative și pot influența comportamentul nostru și
modul în care interacționăm cu lumea din jurul nostru.
3. Comportamentele: Comportamentul se referă la acțiunile și reacțiile
noastre observabile în diferite contexte și situații. Comportamentul este
rezultatul interacțiunii dintre personalitate, atitudini, convingeri, motivații
și factori situaționali.
4. Diferențele interculturale: Diferențele interculturale se referă la variațiile în
atitudini, valori, comportamente și norme sociale între diferite culturi și
grupuri etnice. Aceste diferențe pot implica abordări diferite în ceea ce
privește comunicarea, relațiile interpersonale, conceptele de timp, spațiu,
punctualitate și multe alte aspecte ale vieții cotidiene.
5. Sexualitatea: Sexualitatea se referă la dimensiunea noastră biologică,
psihologică și socială legată de sex și exprimarea sexuală. Aceasta include
orientarea sexuală, identitatea de gen, dorința sexuală, comportamentul
sexual și relațiile intime. Sexualitatea poate varia semnificativ între indivizi
și culturi și este subiectul unor dezbateri și cercetări ample.

Este important să înțelegem că aceste aspecte sunt complexe și influențate

de o varietate de factori, cum ar fi mediul social, educația, experiențele
personale și normele culturale. De asemenea, există diversitate și variație
individuală în ceea ce privește aceste aspecte, iar o abordare deschisă,
toleranță și înțelegere sunt esențiale în explorarea lor.