PARADIGMA COGNITIV-COMPORTAMENTALA

Terapia comportamentala / behaviorista

Curentul behaviorist a fost dominant in psihologie intre anii 1920-1950 si este asociat cu
numele lui E Thorndike, J Watson, si B F Skinner. Asumptia de baza a behaviorismului este ca
psihologia e stiinta comportamentului si nu a mintii. Prin urmare, comportamentul poate fi
descris si explicat fara a face referire la procesele psihice interne (ganduri, sentimente) deoarece
sursa comportamentului este externa (mediul) si nu interna.
Ideea centrala a behaviorismului este ca toate comportamentele noastre sunt rezultatul unei
conditionari si pentru a putea studia riguros comportamentul nu trebuie sa cunoastem gandurile
si sentimentele celorlalti.
Behavioristii considera ca actiunile si comportamentele oamenilor se afla sub controlul
contingentelor. Contingentele reprezinta asocieri sistematice intre stimulii din mediu care
preced comportamentul (antecedente) si stimulii care urmeaza comportamentul (consecinte).
Antecedentele (elementele contextului spatio-temporal) cresc probabilitatea realizarii unor
comportamente.
De exemplu, este mult mai probabil ca o persoana sa atipeasca atunci cand este
intinsa in pat, imbracata in haine confortabile, decat atunci cand este in tramvai,
tinandu-se de bara si asteptand sa ajunga la destinatie.
Consecintele sunt stimulii care apar dupa realizarea comportamentului si au rolul de a creste sau
de a scadea frecventa de realizare a unui comportament.
De exemplu, aprobarea si valorizarea unei persoane pentru o sarcina realizata,
va determina cresterea frecventei de realizare eficienta a acelei sarcini de cate ori ea
este primita.
Modelul care sta la baza tehnicilor de terapie comportamentala este modelul
ABC(A
A B C
Antecedente Comportament Consecinte
Figura nr. 3, Modelul ABC, Skinner
Ca urmare, terapia comportamentala se centreaza pe modificarea antecedentelor si consecintelor
in scopul modificarii comportamentelor.
Consilierea comportamentala este un proces de reeducare si reinvatare a unor
comportamente. Scopul principal al acestui tip de consiliere este eliminarea
comportamentelor nedezirabile (nu face ordine in camera, nu spala vasele, nu aseaza biroul
dupa ce isi termina sarcina, uita sa lase cheia, fumeaza, mananca prea mult etc.) si cresterea
frecventei comportamentelor dezirabile.
Atingerea acestui obiectiv se realizeaza prin intermediul managementului comportamental
care presupune doua etape:
1. analiza functionala a comportamentului
identificarea antecedentelor si a consecintelor comportamentului;
descrierea exacta a comportamentului in termeni de durata, latenta, intensitate,
frecventa;
identificarea functiei comportamentului in viata personala a clientului - ce probleme ii
rezolva, ce probleme ii creeaza;
2. managementul contingentelor
Tehnici de accelerare a comportamentelor dezirabile: intarirea pozitiva, intarirea
negativa, intarirea diferentiata, invatarea prin aproximari succesive (shapping), invatarea
prin indrumare si retragerea treptata a asistentei (prompting & fading), invatarea
secventiala (chaning), modelarea, contractul de contingente, stabilirea de reguli;
Tehnici de decelerare a comportamentelor indezirabile: inductie situationala, intarire
diferentiata, extinctie, pedeapsa; desensibilizare progresiva, expunere in
vivo/vitro, contraconditionare pentru reducerea comportamentelor de evitare in cazul
tulburarilor de anxietate;
2) Terapia cognitiv- comportamentala
Asumptia de baza a terapiei cognitiv-comportamentala este ca actiunile, comportamentele
si emotiile oamenilor sunt determinate de modul lor de a gandi si de a interpreta evenimentele
din jur. Ceea ce provoaca tulburari in viata oamenilor nu sunt evenimentele in sine, ci modul de a
judeca, evalua si interpreta aceste evenimete. De exemplu, pentru acelasi eveniment/stimul,
oameni diferiti pot avea emotii diferite pentru ca au cognitii diferite (gandesc diferit) despre un
eveniment: daca se aud pasi pe scari si prima persoana se gandeste ca este un hot traieste emotia
de frica, in timp ce a doua persoana daca se gandeste ca este un vecin, nu simte frica, ci ramane
relaxat.
Experienta umana poate fi analizata la 4 nivele: nivelul cognitiv, nivelul comportamental
si nivelul biologic; interactiunea dintre aceste nivele si mediul extern da nastere la trairea
subiectiva (emotii).




MEDIUL EXTERN
(Eveniment)


Figura nr. 5, Analiza multinivelara, (David, 1998)
Nivelul cognitiv cuprinde toate prelucrarile informationale, constiente si inconstiente.
Nivelul comportamental se refera la ceea ce facem noi la nivel motor.
Nivelul biologic include toate modificarile care au loc la nivel fiziologic.
Nivelul subiectiv se refera la emotiile si sentimentele pe care le resimte o persoana intr-o
anumita situatie.
Pentru a intelege mai bine interactiunea acestor nivele sa luam exemplul anxietatii
sociale. Evenimentul il reprezinta un examen oral; in momentul in care Ioana este intrebata ceva
de profesor ea se gandeste: 'sigur nu va sti', 'voi avea emotii', 'ceilati vor vedea ca imi tremura
vocea'. In acelasi timp apar modificari la nivel bilogic: inima ii bate cu putere, se inroseste, vocea
ii tremura, palmele ii transpira. La nivel comportamental observam ca se balbaie, da raspunsuri
incoerente. La nivel subiectiv ea se simte rusinata.
Conform teoriilor existente (Beck, Ellis) convingerile oamenilor pot fi impartite in
credinte rationale (adaptative) si credinte irationale (dezadaptative). Distinctia dintre credintele
rationale si cele irationale se refera la utilitatea acestora in raport cu scopurile persoanei. Altfel
spus, este rational ceea ce ajuta oamenii sa-si atinga scopurile si este irational ceea ce-i impiedica
in acest sens (Ellis, 1962). Cele doua tipuri de credinte se refera la sine(ex. "Eu trebuie/as dori sa
nu gresesc niciodata"), ceilalti (ex." As prefera/trebuie ca ceilalti sa ma respecte"), viata (ex.



















"Viata trebuie/mi-ar placea sa fie usoara si lipsita de probleme"). In terapia cognitiv -
comportamentala se urmareste inlocuirea credintelor dezadaptative care au generat problema
emotionala, cu cele adaptative.
Terapia cognitiv-comportamentala se poate aplica cu succes la copii o data ce acestia au
suficient de bine dezvoltate abilitatile mentale care permit realizarea sarcinilor specifice terapiei
cognitiv-comportamentale: intelegerea succesiunii cauzale a evenimentelor (ex.: modul in care
gandesti sau interpretezi situatiile determina modul in care te simti si in care actionezi),
identificarea gandurilor, identificarea emotiilor, rationamentul analogic, etc. In general, incepand
cu varsta de 7 ani, terapia cognitiv-comportamentala se poate aplica la copii (Stallard, 2002).
Deoarece jocul este o activitate care apare in mod spontan la copii, este folosit frecvent ca
metoda de explorare a emotiilor si gandurilor (Landreth, 1991, apud Muro & Kottman, 1995) si
de dezvoltare a abilitatilor de control. Activitatea de joc utilizata in cadrul consilierii copiilor nu
este o activitate standardizata, ci se adapteaza copilului si scopului in care este folosita (Geldard,
K. & Geldard, D, 1999).
Consilierea cognitiv-comportamentala vizeaza trei nivele de interventie - cognitiv,
fiziologic/biologic si comportamental.
Curs 8: PERSPECTIVA BEHAVIORIST N CONSILIERE
Perspectiva comportamentalist a fost iniiat de J. B. Watson.Conceptele de baz ale
modelului comportamentalist sunt cele de
ntrire social
i
control al comportamentului
.ntrirea social se materializeaz prin utilizarea adecvat a stimulilor din mediu(emise de
ctre persoanele semnificative pentru client) astfel nct comportamenteledezirabile s
fie recompensate (sporind astfel posibilitatea ca acestea s fie reiterate).Consilierea
devine astfel un proces de nvare (i de control al comportamentului nraport cu mediul
social).Rez ul t c s copul cons i l i er i i cons t n decondi i onar ea i ndi vi dul ui
i s t i nger ea comportamentelor nedorite i nlocuirea lor cu comportamente adaptative.
1. Relaia de consiliere
Urmnd ori ent area punct ul ui de vedere pragmat i c, behavi orit i i au nesocoti t inii
al importana relaiei de consiliere. Lucrul acesta a fost susinut i de observaia c
nc a z u l u n o r p r o b l e me ma i s i mp l e i a u n o r c l i e n i ma i c o o p e r a t i v i , t
e h n i c i l e comportamentale clasice sunt eficiente i-n absena unei relaii de consiliere de
calitate.Dar cnd cl i e nt ul nu s e i dent i f i c cu s copur i l e t er a pi ei , el e t r ebui e
at i ns e pr i nresponsabilizarea ambilor participani pe baza unei relaii bazate pe ncredere i
empatie.elurile fiind comune att pentru consilier ct i pentru client (mbuntirea
calitiivieii clientului, mai buna cunoatere de sine a acestuia avnd ca finalitate o mai
realr apor t ar e l a me di ul ext er i or i i nt er i or ) , aces t e a pot f i at i ns e pr i nt r -
o col abor ar e permanent.n consilierea comportamental este evident relaia direct,
de tip educaional(chiar directiv i manipulatoare) ceea ce aproape garanteaz gsirea
unor soluii la problema clientului.
36




n p l a n u l
componentei comportamental e
, c o n s i l i e r e a c o g n i t i v -
comportamental vizeaz dezvoltarea autocontrolului i controlului asuprastimulilor, de
zvoltarea capacitilor individuale de a se implica n diferiteactiviti etc.

In pl anul
componentei afective
consilierea cognitiv - comportamentalvizeaz autoreglarea emoional, cu meniunea c
aceast autoreglare
estecondiionat de calitatea interveniilor terapeutice operate prin intermediulmetodelor
indirecte la nivelul cognitiv
3
, la cel comportamental
4
i I a c e l biologic
5
al subiecilor.

Consilierea cognitiv - comportamental se realizeaz n conformitate cuschema
6
conexiunilor dintre cogniii, sentimente i comportament.

Consilierea cognitiv - comportamental se bazeaz pe modelul cognitiv caredescrie
legtura dintre percepiile i interpretrile
(reprezentrile) oamenilor,ambele corelate cu reaciile emoionale/psihice avute de acetia
n anumitesituaii existeniale.

Ideea de baz
est e aceea c st ril e psi hi ce negat i ve al e oamenil or sunt generate de o procesare
deficient a informaiei. Altfel spus, percepiile lor suntincorecte, sau parial incorecte.
Exemplificare:
o secretar deprimat face dou greeli n timpul redactrii unuidocument de 20 de pagini i acest
lucru i declaneaz n mod spontan gndul "Nu pot s fac nimic bine." Acest gnd iraional induce
disfuncionaliti:-n plan emoional - tristee-n plan somatic - instalarea unei puternice dureri de cap
3
Tehnicile utilizate la acest nivel sunt cele de control mental i de restructurare cognitiv.
4
La acest nivel se utilizeaz metodele de management comportamental.
5
Tehnicile utilizate la acest nivel sunt cele de relaxare.
6
Schema este prezentat n cadrul punctului 2 al cursului.44


-n plan comportamental - pleac de la serviciu.
3. Terapia raional - emotiv i comportamental
AEVENIMENTE,SITUAIIACTIVATOAREBCOGNIIICONVINGERICCONSECINEEMOII
Corolar
Nu evenimentele conduc la producerea emoiilor negative dezadaptative, cicogniiile/convingerile iraionale
7
pe care subiecii le au relativ la acele evenimente.Rolul consilierului este acela

de a i dent i fi ca asocieri l e automat e n cadrul crora subi ectul corel eaz di rect eve
nimentul cu emoia, omind s reliefeze cogniia;

de a stabili corelaiile dintre convingerile iraionale i consecinele emoionaledestructur
ante ale acestora;

de a disputa credinele/cogniiile iraionale, etap n care terapeutul emite ntrebri degenul "Este
logic s ceri ca toi oamenii s fie coreci?", , "Eti sigur c nu exist ioameni cinstii?";

de a dezvolta ncrederea clientului, prin intermediul nlocuirii treptate a cogniiilor iraionale cu
convingeri raionale exprimabile prin preferine non-dogmatice, toleranla frustrare
8
, evitarea evalurii globale i focalizarea pe comportamentul
contextualet c, aspect care va ant rena configurarea emo i il or pozit i ve sau a cel or n
egat i vfuncionale, dup caz.
7
Aceste cogniii iraionale pot consta n cerine absolutiste (= imperativul categoric), n
catastrofare(exemplu: un anumit eveniment este considerat ca fiind groaznic, ngrozitor, oribil,
inacceptabil etc), nintoleran la frustrare (exemplu: "Nu suport...") sau ntr-o evaluare global
(exemplu: "Toi sunt ri,totuleste lipsit de sens.").
8
O persoan care prin intermediul terapiei raional - emotive i comportamentale demonstreaz
toleranlafrustrare. Exemplificare: dac iniial, nainte de parcurgerea edinelor de terapie, o
tnr era profund45

2. Tehnici de consiliere behavioriste2.1. Tehnica desensibilizrii sistematice
n cadrul acestei tehnici clientul este nvat s se relaxeze i s se comporte ntr-unmod care
exclude apariia anxietii n prezena stimulilor anxiogeni.
Comportamenteleanxi oase sunt consi derat e deci rspunsuri condi i onat e. Pent ru at
i ngerea acest ui deziderat trebuie parcurse trei etape:a. nv area rel axri i (pe parcursul
a 6 edi n e). Pri nci pal a met od est e cea arelaxrii musculare progresive dei pot fi
folosite i i hipnoza sau meditaia; b.Stabilirea ierarhiilor, adic enumerarea situaiilor
generatoare de anxietate nordine descresctoare;c.Etapa desensibilizrii poate fi atins
cnd subiectul stpnete bine tehnicilede relaxare. Odat ajuni n aceast etap consilierul
descrie scene anxiogene,ncepnd de la cele aproape neutre i naintnd progresiv pe linia
stimulilor generat ori de anxi et at e. Subi ect ul est e ncuraj at s-
i reprezi nt e scenel edescrise. edina se termin cnd clientul afirm c se teme.Procesul
de consi l i ere se t ermi n cnd cl i ent ul devi ne apt s rmn rel axat l ast i mul i i
anxi ogeni . edi n a de desensi bi l i zare dureaz de obi cei 30 de mi nut e cu
ofrecven de 2-3 ori pe sptmn, putnd s se ntind pe cteva sptmni pn
lacteva luni. Tehnnica desensibilizrii este util pentru reducerea tracului de
examen,terapia fobiilor, tulburrilor anxioase sau a unor tulburri sexuale.



nefericit/furioas pentru c prietenul nu-i arta dragostea pe care acesta TREBUIA s i-o
acorde, nfinal ajunge s considere c este responsabilitatea ei s se fac iubit, c depinde doar
de ea s gseascun partener alturi de care s se simt mplinit, deci a fost anulat emoia
negativ (nefericirea/furia),emoie care genera un comportament posesiv, agasant, dar i gndul
iraional c ea TREBUIE iubit.
9
Exemple de emoii negative funcionale: dezamgirea, ngrijorarea, suprarea, tristeea i
regretul.46