ANEXE : FISE DE LUCRU/ CHESTIONARE:

O. 1. Identificarea caracteristicilor personale pozitive; Dezvoltarea stimei de sine

 Cine sunt eu?

 Calităţi şi defecte personale
 Îmi place/nu-mi place
 Sentimente față de propia persoană
 Diploma mea
 Inventarul de valori
 Chestionar stimă de sine : Rosenberg
 Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalți?
 Portretul
 Povestea prenumelui
 Punctele tari si slăbiciunile mele
 Cum sunt și cum doresc să fiu?
 Pot-nu pot - conştientizarea sentimentelor din diferite situaţii

CARE SUNT CALITĂŢILE ŞI DEFECTELE MELE ?

 Completează fraza:,,Pentru mine minciuna este ca.......................................................

 Regula zilei:

 Cât de bine te cunoşti ? Subliniază calităţile şi defectele pe care crezi că le ai.

CALITĂŢI DEFECTE
 Disciplinat  Indisciplinat
 Bun la învăţătură  Slab la învăţătură
 Respectuos  Obraznic
 Frumos  Urât
 Vesel  Ursuz, posomorât
 Ascultător  Neascultător
 Politicos  Nepoliticos
 Ordonat  Dezordonat
 Modest  Lăudăros
 Sănătos  Bolnăvicios
 Bun coleg  Răutăcios cu colegii
 Prietenos  Duşmănos
 Împăciuitor  Supărăcios
 Harnic  Leneş

 Răspunde la următoarele întrebări:

- Ce îţi place cel mai mult la tine ?
____________________________________________________________________
- Ce nu îţi place la tine ?
__________________________________________________________________
- Ce crezi că ar trebui schimbat ?
____________________________________________________________________

 Desenează în casetele următoare:

 " EU CEL BUN " " EU CEL RĂU "

CALITĂŢI ŞI DEFECTE PERSONALE

Completează spaţiile libere după cum ţi se cere:

1. Scrie trei calităţi personale de care eşti mândru:

a)…………………………………
b)…………………………………
c)………………………………..

2. Scrie trei defecte pe care le ai:

a)…………………………………..
b)…………………………………...
c)……………………………………

3. Scrie trei lucruri pe care le faci cel mai bine:

a)……………………………………
b)……………………………………
c)……………………………………

4. Scrie trei calităţi pe care ai vrea să le dezvolţi (fie că nu le ai deloc, fie că nu le ai aşa de dezvoltate cum ai
vrea) şi justifică de ce doreşti acest lucru:
a)……………………………………
b)……………………………………
c)……………………………………

5. Pentru fiecare calitate indicată la punctul anterior, găseşte câte o modalitate reală prin care crezi că o să reuşeşti
să ţi le dezvolţi:
a)……………………………………
b)……………………………………
c)……………………………………

6. Scrie trei defecte pe care vrei să le depăşeşti:

a)……………………………………
b)……………………………………
c)……………………………………

Ce poţi face pentru a le îndrepta? Eşti hotărât să acţionezi în acest sens?

………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
ÎMI PLACE: NU-MI PLACE:
I.Completează spaţiile punctate cu 10 lucruri, activităţi etc. care-ţi plac, respectiv nu-ţi plac:
……………………………………. …………………………………………
……………………………………. …………………………………………
……………………………………. …………………………………………
……………………………………. …………………………………………
……………………………………. …………………………………………
……………………………………. …………………………………………
……………………………………. …………………………………………
……………………………………. …………………………………………
……………………………………. …………………………………………
……………………………………. …………………………………………

II. Completează fiecare cadran după cum ţi se cere:

4 ființe dragi 4 lucruri dragi 4 hobby-uri 4 roluri diferite în
viață

III. Scrie 3 dorinţe, visuri, idealuri pe care ai vrea foarte mult să le realizezi:
1………………………………………………………
2………………………………………………………
3………………………………………………………

Care sunt atuurile tale în realizarea acestor idealuri?

Cine te va ajuta?

Ce obstacole consideri că vei întâlni? Cum le vei depăşi?

IV. Scrie trei lucruri pe care nu le vei putea realiza cu siguranţă:

1………………………………………………………
2………………………………………………………
3………………………………………………………

Care sunt motivele pentru care crezi că nu le poţi realiza?

Îţi doreşti să se realizeze?

Ai încercat până acum ceva pentru a le realiza?

Ai suferit sau suferi pentru că nu poţi realiza aceste lucruri?

SENTIMENTELE FAŢĂ DE PROPRIA PERSOANĂ

Mai jos este o listă cu afirmaţii care se referă la sentimentele pe care le aveţi faţă de voi. Nu este
vorba de un test, deci nu există răspunsuri bune sau rele. Singurul răspuns correct este cel ales de voi. Bifaţi
cu "x" în table în dreptul fiecărei afirmaţii ţinând cont de scala indicată:

1 2 3 4
AFIRMAŢIA total nu sunt sunt de
acord total
dezacord de acord acord
1. În general sunt satisfăcut(ă) de mine
2. Cîteodată simt că nu sunt bun(ă) de nimic
3. Simt că am un număr mare de calităţi
4. Sunt capabil(ă) să fac lucruri la fel de bune ca şi
alţi oameni
5. Simt că nu fac multe ca să fiu lăudat(ă)
6. Am certitudinea că sunt inutil(ă)
7. Simt că sunt o persoană importantă, cel puţin la
fel ca alţii.
8. Mi-aş dori să fiu mai respectat(ă)
9. După tot ce mi se întâmplă, sunt înclinat(ă) să
simt că sunt un ratat(ă)
10. Am o atitudine pozitivă faţă de mine

IERARHIZEAZA-TI VALORILE

Selecteaza valoarea cea mai importanta pentru tine si scrie 1 in dreptul ei. Continua in felul
acesta pana cand parcurgi toate punctele. Valoarea careia ii vei atribui numarul 14 va fi cea mai
putin importanta pentru tine.
VALOAREA
1. O buna conditie fizica (forma fizica)

2. Siguranta economica

3. Inteligenta

4. Educatia

5. Curatenia

6. Casatoria

7. Copii

8. O cariera de succes

9. Fericirea

10. Religia

11. Prietenia

12. Libertatea

13. Cetatenia

14. Familia

DIPLOMA MEA

OBIECTIV:Dezvoltarea stimei de sine

MATERIALE NECESARE : fise, creioane
DURATA: 20 min.
DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul ”Diploma mea” (anexa1) pe care o completează. După
completarea fişei cei care doresc, o prezintă clasei.
DIPLOMA MEA

1. Cea mai importantă realizare din viaţa mea _________________________________

_______________________________________________________________________

2. Cel mai important succes din viaţa mea _____________________________________

_______________________________________________________________________

1. Cel mai important eveniment din viaţa mea__________________________________

_______________________________________________________________________

2. Cel mai important obiectiv realizat_________________________________________

________________________________________________________________________
5. Cea mai importantă decizie pe care am luat-o _________________________________

________________________________________________________________________

6. Cele mai importante persoane din viaţa mea___________________________________

________________________________________________________________________

CINE SUNT EU?

OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine

MATERIALE NECESARE: fişe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se înmânează fiecarui elev fişa “Cine sunt eu?” (anexa 2) şi se pun la dispoziţie materialele.
Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre
cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După
realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Grupurile
vor discuta aspectele comune timp de 5 min. În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 min: a
fost uşoară/grea sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine
etc.
CINE SUNT EU?

Dacă aş fi animal aş fi... Dacă aş fi culoare aş fi...

Dacă aş fi pasare aş fi.... Dacă aş fi floare aş fi...

Dacă aş fi jucarie aş fi... Dacă aş fi instrument muzical aş fi...

CUM MĂ VĂD EU, CUM MĂ DEFINESC CEILALŢI?

OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitivă

MATERIALE NECESARE: coli A4, markere, creioane colorate, tablă/flipchart
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Acest exerciţiu oferă elevilor posibilitatea de a-şi defini calităţi personale care contribuie la
dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor.
Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi creioane colorate.
Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care îşi va trece numele. Pe degetul mare îşi va
trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însuşiri morale; de ex.: generos, inteligent, simpatic, talentat
etc.). Exerciţiul se continuă cu precizarea altor calităţi de către colegii de grup – fiecare membru al grupului
va scrie o calitate a colegului său pe celelalte “degete” ale conturului palmei acestuia. În felul acesta, la
sfârşit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripţionat cu calităţi identificate atât de el, cât şi de
colegii săi. În final se afişează toate colile cu desene pe tablă sau pe foaia de flipchart.
O variantă a exerciţiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente).
Se insistă ca elevii să identifice calităţi (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte negative) ale propriei
personalităţi.
Sugestii pentru profesori:
Accentul se pune pe valorizare. Dacă profesorul observă că sunt elevi care nu reuşesc să identifice aspecte
pozitive ale comportamentului sau caracterului lor, pot fi completate “degetele” doar de ceilalţi membri ai
grupului. În felul acesta, elevul respectiv va reuşi, cu ajutorul celorlalţi, să se cunoască şi să autovalorizeze
propriul potenţial.

PUNCTELE TARI ŞI SLĂBICIUNILE MELE

OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine

MATERIALE NECESARE: fişe, creioane
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul “Punctele tari şi slăbiciunile mele” (anexa 3) pe care o
completează având la dispoziţie 10 min. După completarea acesteia de către toţi elevii se vor realiza discuţii
pe grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăşi colegilor de grup
răspunsurile date. In final se va realiza timp de 15 min. o discuţie la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii
dintre elevi vor fi ajutaţi să-şi completeze lista cu punctele tari. Se va urmări, de asemenea, deplasarea
discuţiei pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane.
PUNCTELE TARI ŞI SLABICIUNILE MELE

1. Mă simt mândru/ă când____________________________________________se spune că

eu_________________________________________________________________________
2. Mă simt marginalizat şi singur când____________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Mă simt fericit când__________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Mă enervez când_______________________________________________mă corectează
____________________________________________________________________________
5. __________________________________________________________mă face de obicei să mă
simt______________________________________________________________________
6. Sunt dezamagit când_________________________________________________________
____________________________________________________________________________
7. Indiferent cât de mult încerc, niciodată____________________________________________
____________________________________________________________________________
8. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este ______________________________________
____________________________________________________________________________
9. Punctele mele tari
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
10. Slăbiciunile mele
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

PORTRET

OBIECTIV: Creşterea stimei de sine

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA:15 min.
DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la
ceilalţi şi va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera că posesorii hârtiei o au. După 10 min.
fiecare elev va avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi şi vor reflecta
asupra lor.

POVESTEA PRENUMELUI

Informaţii utile pentru coordonator: numele diferenţiază, scoate persoana dintr-o masă amorfă de indivizi
(anonimi), are o ,,vibraţie’’ specială pentru fiecare persoană în parte. Oamenii sunt puternic identificaţi cu
numele lor, iar a-l auzi echivalează cu a fi recunoscuţi psihologic. Oamenii au nevoie să fie recunoscuţi şi să
conteze (adică să li se atribuie o anumită importanţă). A cunoaşte şi a reţine numele oamenilor este unul
dintre simplele secrete ale dezvoltării relaţiilor interumane. Rostirea numelui cuiva înseamnă recunoaşterea
unicităţii, personalizează comunicarea.
OBIECTIV: autoacceptarea, afirmarea de sine, intercunoaştere şi creşterea coeziunii grupului.
DURATĂ: 50 minute
MATERIALE: ecusoane, carioci
METODĂ: e preferabil ca elevii să fie dispuşi în cerc
DESCRIERE: fiecare elev îşi va scrie numele pe ecuson (cu culoarea preferată) un simbol personal şi se va
prezenta grupului spunându-şi prenumele şi ,,istoria” prenumelui său (cine l-a mai purtat din familie, cine i l-
a ales, care este motivul alegerii, cum se simte cu numele său, cum este alintat, cum este apelat de persoane
diferite – din familie sau din grupul de prieteni- cum preferă să fie numit în grup, motivul pentru care a ales o
anumită culoare, ce exprimă simbolul desenat etc.).

CINE SUNT EU?

Oamenii de care îmi pasă cel mai mult unt..............................................................................

Mă simt mândru de mine pentru că...........................................................................................
Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt..............................................................................
Îmi place mult să........................................................................................................................
Îmi doresc să..............................................................................................................................
Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este..............................................................
Mi-ar place să devin...................................................................................................................
Îmi propun să ............................................................................................................................
Prefer să...................................................... decât să.................................................................
Ştiu că pot să............................................................................................................................

POT, NU POT!

Participanţii sunt împărţiţi în perechi şi fiecare primeşte o fişă de lucru. Partenerii trebuie să se identifice ca fiind
A sau B. A îi va citi lui B o situaţie la care acesta va răspunde „Nu pot!”; după care B îi va citi lui A o situaţie la
care A va răspunde „Nu pot !”. Se continuă astfel până când se epuizează toate situaţiile de pe fişă.
Discuţii:
Ce efect a avut asupra voastră faptul că partenerul a răspuns în continuu „Nu pot!”?
Ce alte variante de răspuns aţi fi putut oferi?
Atunci când cineva spune „nu pot”, credeţi acea persoană?
Spuneţi des „nu pot”, când, de fapt, puteţi?etc
FIŞA - POT, NU POT

1. Nu mai plânge!
2. Nu mai fi aşa enervant!
3. Nu mai absenta!
4. Nu te mai învinovăţii atât!
5. Nu mai fi trist!
6. Încetează să-i mai acuzi pe alţii pentru problemele tale!
7. Încetează să mai râzi fără motiv!

NU SUNT CUM CREZI!

Pe cartonaşe se scriu următoarele fraze: copil rău, chiulangiu, mereu are probleme, isteţ, nu greşete niciodată,
foarte prietenos, etc. Grupul este împărţit în două echipe. Li se spun că este un joc despre modul în care îi
etichetăm, poreclim pe oameni în funşţie de modul în care ne comportăm şi în care ne simţim. Se lipeşte cu bandă
adezivă câte un cartonaş pe spatele fiecărui membru al primei echipe. Fiecare membru in prima echipă va avea o
pereche în a doua echipă. Cei din echipa nr. 2 vor încerca să le comunice partenerilor ce scrie pe cartonaşe prin
cuvinte sau gesturi (fără să folosească cuvinte). Mambri echipei 1 trebuie să ghicească ce scrie pe cartonaşele de
pe spatele lor. Rolurile se inversează.

Se poartă discuţii:
Ai reuşit să ghiceşti ce scria pe cartonaşul tău? Cum ai reuşit? După ce ţi-ai dat seama?
Cum ai reacţionat la modul în care se comporta partenerul tău cu tine? Cum te simţeai?
Acum ai atribuită vreo etichetă în realitate?
Cum crezi că s-a ajuns să ţi se pună această etichetă?
Cum te face să te simţi faptul că ţi s-a pus o etichetă?
Crezi că ceilalţi au tendinţa să te trateze conform etichetei care ţi s-a pus?
Dacă ai putea să schimbi această etichetă, cum ţi-ar plăcea să se schimbe?

O. 2. Definirea unei strategii de învăţare individuală; creșterea motivației

 Viitorul meu (clarificarea motivației școlare prin clarificarea scopurilor de ungă durată)
 Vreau și pot(stabilirea obiectivelor realiste)
 Cum depășesc anumite situații?
 Stilul meu de învățare
 Tehnici de învățare (mnemotehnicile)
 Eu și nota proastă
 Abordează sau evită – joc de rol
 Atitudiniea mea
 Învățarea șansă sau obligație?
 Cum putem învăța eficient?

VIITORUL MEU

OBIECTIV: Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 20 min.
DESCRIERE: Se realizează de către diriginte o scurtă informare despre scopuri eficiente în învăţare şi tipuri
de scopuri (anexa 8). După această informare fiecare elev are sarcina de a nota, timp de 10 min., câteva
scopuri imediate (legate de şcoală) şi 1-2 scopuri pe termen lung pe care le vor prezenta apoi întregii clase.
Se va urmări sprijinirea tuturor elevilor pentru clarificarea scopurilor.

CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ FIU ?

OBIECTIVE: autocunoaştere, dezvoltare personală

DURATA: 50 minute
RESURSE MATERIALE: fişele de lucru (câte una pentru fiecare elev, anexa 5) folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: se grupează elevii şi se defineşte, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o
avem despre noi înşine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri şi minusuri personale, minusuri pe
care dorim să le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elev fişa de lucru. După ce completează fişa, respectând
instrucţiunile, îşi prezintă (atât cât doresc) de pe fişă colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la
propria persoană pe care doresc să le schimbe, după care gândesc nişte paşi prin care pot face acest lucru.
Exerciţiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să
lucreze şi să indice paşii necesari schimbării. Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart şi un
reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în faţa întregii clase.

,,CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ DEVIN ?”

Citiţi adjectivele notate mai jos. Bifează la rubrica ,,Prezent” trăsăturile care, după părerea ta, te
caracterizează. Apoi, fără a privi semnele pe care le-ai făcut, reciteşte lista. De această dată, pune un X în
coloana intitulată ,,Viitor” în dreptul fiecărui cuvânt care exprimă însuşirea pe care ai dori să o ai dacă ai
putea fi o persoană ideală.

În prezent În viitor In prezent În viitor

Vulnerabil(ă) …….. …….. Vesel(ă) ……. ……

Conştiincios …….. …….. Invidioasă …….. …….
Plin(ă) de umor ……. ……. Energic(ă) …….. ……..
Independent(ă) ……. ……. Politicos …….. …….
Prietenos …… …… Calm(ă) ……. ……
Ambiţioasă …… ……. Priceput(ă) …….. …….
Interesant(ă) …… ……. Sigur(ă) …….. …….
Cinstit(ă) ……. ……. Maleabil(ă) ……. ……
Atrăgător …… …… Interiorizat(ă) ……. ……
Rezervat(ă) …… …… Fragil(ă) ……. …….
Entuziast(ă) …… …… Sincer(ă) ……. …….
Sensibil(ă) ……. …… Relaxat(ă) ……. …….
De încredere ……. …… Puternic(ă) ……. ……
Inteligent(ă) …… …… Cinic(ă) ……. ……
Impulsiv(ă) …… …… Apatic(ă) ……. …….
Impresionabil(ă) …… …… Egoist(ă) ……. …….

MODUL DE DEPĂŞIRE A ANUMITOR SITUAŢII

 Mai jos este o listă de afirmaţii care se referă la modul în care reuşiţi să depăşiţi
anumite situaţii. Nu este vorba de un test, deci nu există răspunsuri bune sau rele. Singurul
răspuns corect este cel ales de tine.. Bifaţi cu "X" în tabel în dreptul fiecărei afirmaţii ţinând
cont de scala indicată.

1 2 3 4
Afirmaţia Complet Perfect
Neadevărat Adevărat
neadevărat adevărat
1. Întotdeauna reuşesc să rezolv
problemele dificile dacă mă străduiesc
îndeajuns
2. Dacă cineva mi se opune, eu pot să
găsesc mijloacele şi modalităţile să
obţin ceea ce vreau
3. Este uşor pentru mine să îmi
urmăresc scopurile şi să le realizez
4. Am încredere că aş fi capabil(ă) să
fac faţă evenimentelor neaşteptate
5. Pentru că sunt
descurcăreţ/descurcăreaţă reuşesc să
rezolv situaţiile neprevăzute
6. Pot rezolva cele mai multe probleme
dacă investesc efortul care este necesar
7. Pot să rămân calm(ă) atunci când am
dificultăţi deoarece mă pot bizui pe
capacităţile mele de a face faţă
8. De obicei atunci când sunt
confruntat(ă) cu o problemă găsesc
soluţii
9. De obicei dacă sunt în dificultate mă
pot gândi la o rezolvare
10. De obicei pot să rezolv toate
situaţiile dificile care apar

ATITUDINEA MEA

OBIECTIV: Identificarea unor idei, atitudini negative faţă de şcoală şi corectarea lor
MATERIALE NECESARE: minichestionare, creioane
DURATA: 5o min.
DESCRIERE: Se distribuie fiecărui elev un minichestionar de atitudini (anexa 9). După completarea de către
elevi, timp de 10 min, a minichestionarului, dirigintele realizează centralizarea raspunsurilor. In funcţie de
răspunsurile date în final se realizează o discuţie în care se va urmări atacarea ideilor, atitudinilor negative
faţă de şcoală şi întărirea celor pozitive.

Chestionar atitudine
Vă rugăm să evaluaţi pe o scală de la 1 la 5, în care
1 – total dezacord
2 - parţial dezacord
3 - nu mă pot pronunţa
4 – parţial acord
5 – total acord
următoarele afirmaţii:
1. „În ziua de azi şcoala nu te ajută la nimic!”
2. N-ai carte, n-ai parte!
3. Poţi ajunge să ai bani fără să te omori prea mult cu învăţatul.
4. Dacă vrei, în viaţă să fii respectat, trebuie să înveţi cât mai mult.
5. A învăţa este o pierdere de vreme.
6. Poţi reuşii în viaţă doar învăţând.

VREAU ȘI POT
Scopurile eficiente în învăţare presupun:
*definirea scopurilor în termeni specifici, clari şi realişti. Ex:”Vreau să parcurg 55 de pagini la istorie în
următoarele 3 zile”
*să fie măsurabile. Se stabilesc criterii obiective după care se apreciază gradul în care scopul a fost atins.
*stabilirea unei date limite pentru realizarea scopului propus
*identificarea paşilor care trebuie urmaţi pentru realizarea scopului
*anticiparea potenţialelor obstacole în calea atingerii scopului şi elaborarea unor modalităţi de depăşire a
acestora
*stabilirea unor recompense pentru realizarea scopului
Tipuri de scopuri:
a.scopuri de performanţă-presupun focalizarea elevului pe rezultatul pe care doreşte să-l atingă. Ex”:să fiu cel
mai bun în clasă” ;”să iau locul întâi la olimpiadă”
b.scopuri de dezvoltare-presupun focalizarea elevului pe asimilarea sau perfecţionarea unor cunostinţe.Ex:”să
învăţ mai multe despre cum funcţionează un motor”.

EU ŞI NOTA PROASTĂ

OBIECTIV: Dezvoltarea capacităţii de autoanaliza a rezultatelor; dezvoltarea capacităţii de apreciere şi

utilizare a potenţialului propriu.
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Elevii se împart în patru echipe. Prima descoperă cauzele care determină obţinerea rezultatelor
nesatisfăcătoare, a doua descoperă soluţii pentru evitarea notelor proaste, a treia improvizează o scenetă care
să reflecte relaţiile profesor-elev, a patra desenează elevul care a primit o notă proastă şi exprimă prin imagini
gândurile acestuia.
Se solicită refacerea grupului şi prezentarea rezultatelor la care au ajuns echipele.
Profesorul cere elevilor să citească mini-eseurile în care li s-a cerut să arate ce impact are nota proastă asupra
lor. Profesorul pune problema existenţei unui program zilnic al elevului care să-i asigure o pregătire optimă şi
o viaţă echilibrată.

ÎNVATAREA – O SANSA SAU O OBLIGATIE?

I. Completează frazele următoare după cum îţi sugerează începutul:

 1. Mi-e greu să învăţ.....................................................................................
2. Când învăţ................................................................................................
3. Mi-e uşor să învăţ......................................................................................
4. Numai dacă înveţi.....................................................................................
5. Cred că ceea ce învăţ în prezent...........................................................
6. Cei care nu învaţă.....................................................................................
7. Trebuie să învăţ........................................................................................
8. Consider învăţarea o şansă atunci când...................................................
9. Sunt mândru că am reuşit să învăţ...........................................................
10.Pentru a reuşi în viaţă...............................................................................

II. Împarte cadranul de mai jos în 5 secţiuni corespunzătoare următoarelor activităţi:

activitate în familie, învăţare, distracţie, odihnă, altele (aici precizezi orice alte activităţi
desfăşurate care nu sunt menţionate) şi scrie în dreptul fiecăreia numărul de ore zilnic pe
care îl acorzi activităţii indicate (ai grijă ca suma orelor înscrise să fie 24 şi ponderea
fiecărei secţiuni să corespundă ca mărime numărului de ore acordat):

familie odihnă

învăţare

distracţie altele:..........

Dacă ai realizat sarcina anterioară răspunde la următoarele întrebări:

a. Poţi trage o concluzie rapidă privind cadranul construit de tine? Care este aceasta?
..................................................................................................................

b. Crezi că numărul de ore acordat învăţării este suficient? Pe tine te mulţumeşte? Dar pe
ceilalţi (familie etc.)?
..................................................................................................................

c. Identifică cel puţin 3 modalităţi prin care ai putea creşte numărul de ore acordat învăţării:

1............................................2.....................................3...........................

Cum crezi că te vor înfluenţa aceste schimbări în programul tău zilnic?

CUM PUTEM ÎNVĂŢA EFICIENT?

Obiectiv: formarea unor deprinderi eficiente de studiu, în vederea îmbunătăţirii situaţiei la învăţătură
1. Obişnuiesc să studiez:
a. dimineaţa c) seara târziu/noaptea
b) după-amiaza până spre seara d) de obicei nu am ore anume.
2.Când mă apuc de teme mă simt:
a. frustrat, enervat, dar reuşesc să le termin;
b. optimist că le voi termina;
c. resemnat, este ceva ce trebuie făcut;
d. de obicei nu le fac.
3. Mai întâi învăţ:
a) la materiile mai dificile b) la materiile uşoare:
c) alternez materiile (uşoare/grele)
4. Studiez:
a) în camera mea, la masă;
b) în pat pentru ncă mă simt mai bine;
c)unde apuc (în sufragerie, bucătărie etc.)
5. De cele mai multe ori sunt:
a) foarte obosit, deoarece materiile sunt grele;
b) plictisit;
c) plin de energie şi optimism
d) dezinteresat, indiferent;
6. Pe biroul meu este ordine:
a) întotdeauna c) reareori
b) deseori d) niciodată
7. Dacă întâlnesc cuvinte pe care nu le înţeleg şi nu am pe cine întreba, caut în dicţionar:
a) de cele mai multe ori b) rareori c) niciodată
8. Când învăţ, fac pauză între materiile pe care le studiez:
a) 5-10 minute c) nu fac pauze
b) jumătate de oră sau mai mult
9. Seara, înainte de culcare, repet chestiunile cele mai importante din lecţiile studiate pentru a doua zi:
a) întotdeauna c) uneori
b) deseori d) niciodată
10. Am un program stabil de masă şi somn:
a) da b) nu
11. Când mă simt obosit îmi fac o cafea:
a) da b) nu c) rareori
12. Ca să mă pot concentra mai bine când învăţ, fumez:
a) niciodată b) rareori c) deseori
13. Noaptea dorm:
a) 5-6 ore b) 7-8 ore c) 8-9 ore d) cât să mă trezesc odihnit
14. Obţinerea unor rezultate inferioare aşteptărilor mele şi efortulu depus:
a) mă descurajează mult, mă fac să sufăr;
b) mă stimulează să merg mai departe;
c) îmi sunt indiferente, nu le iau în seamă.
15. Mă plimb în aer liber:
a) zlnic ½-1 oră c) doar la sfârşit de săptămână
b) la 2-3 zile d) niciodată
16. Când învăţ o lecţie:
a) pun accent pe ideile principale;
b) învăţ totul, cuvânt cu cuvânt, pentru o mai mare siguranţă;
c) nu mi-am format încă un stil de învăţare.
17. Înainte să mă apuc să învăţ, îmi fac un plan de învăţare pe care-l respect:
a) de cele mai multe ori b) rareori c) niciodată
18. Seara adorm:
a) Repede, pentru că mp gândesc la ceva plăcut;
b) greu, deoarece mă gândesc la problemele de a doua zi (şcoală, etc.)
c) greu, pentru că mp preocupă alte probleme;
d) greu, deoarece seara citesc romane cu subiecte palpitante, vizionez filme de groază etc.
19. Când învăţ îmi place:
a) să ascult muzică b) să fie linişte totală în jurul meu
c) învăţ oricum, numa să vreau.
Interpretarea rezultatelor: punctaj
1. a4, b4, c1, d1 11. a1, b4, c3
2. a1, b4, c2 12. a4, b2, c1
3. a2, b1, c4 13. a1, b2, c4, d3
4. a4, b1, c1 14. a1, b4
5. a2, c4 15. a4, b3, c2, d1
6. a4, b3, c2, d1 16. a4, b1
7. a4, b1 17. a4, b2
8. a4, b1, c1 18. a4, b3, c1
9. a4, b3, c2, d1 19. a1, b4, c2
10. a4

76-55 puncte – ai obişnuinţe bune în ceea ce priveşte modul în care îţi desfăşori activitatea de învăţare
53-36 puncte – trebuie să-ţi îmbunătăţeşti stilul în privinţa organizării locului şi stilului de muncă şi a modulu de
viaţă
35-19 puncte – nu ai o obişnuinţă corectă în privinţa modului în care îţi organizezi activitatea; dacă nu-ţi schmbi
stilul, rişti să ai elecuri.

ABORDEAZĂ SAU EVITÂ

Doi copii vor interpreta, pe roluri, următoarele reacţii la o situaţie problematică tipică:
Un elev primeşte o notă mică la o lucrare, îşi ascunde lucrarea în camera lui şi apoi pleacă la joacă cu prietenii,
fără să le spună părinţilor de nota luată.
Un elev primeşte o notă mică la o lucrare şi o arată părinţilor spunând: „Cred că vom discuta despre asta, nu?”

După fiecare interpretare de roluri, se vor purta discuţii pe baza modului diferit de reacţie al celor doi copii.
De ce au reacţionat elevii în mod diferit?
A fost o modalitate mai bună decât cealaltă? Care? De ce?
Ai evitat vreodată o problemă? Cum te-ai simţit din cauza acestui fapt?
Ai abordat vreodată o prolemă? Cum te-ai simţit?
Eviţi o problemă în momentul de faţă? Cum o poţi aborda ca să o rezolvi?

Se explică conceptele de evitare şi abordare care pot fi două reacţii diferite posibile la o aceeaşi situaţie.
Abordarea unei probleme înseamnă să te confrunţi cu ea, să discuţi despre ea, admiţând că este o problemă.
Evitarea unei probleme înseamnă să încerci să negi existenţa ei, să minţi, să dai vina pe altcineva.

Evitarea este o tehnică eficientă de rezolvare a problemelor? De ce?

Care sunt câteva comportamente de evitare utilizate adesea de copii?prin ce sunt aceste comportamente
dăunătoare?
Ce comportamente de abordare se pot utiliza în locul lor?

O.3. Înţelegerea influenţei modelelor în conturarea valorilor legate de muncă;

conştientizarea rolului şcolii în alegerile viitoare de carieră.
 Valori, interese, deprinderi (cunoașterea de sine - dezvoltarea capacităţii de apreciere şi utilizare a
potenţialului propriu).
 Ce se poate întâmpla?
 Puterea mea
 Ştiaţi că…oameni de carieră și performanța lor școlară (creşterea stimei de sine)
 Atitudinea mea față de școală (identificarea unor idei, atitudini negative faţă de şcoală şi corectarea
lor)
 Absenteismul consecințe pe termen scurt și lung
 Absenteismul – factor al insuccesului şi al eşecului şcolar
 Şcoala de vis
 Activități extrașcolare și extracurriculare:Biblioteca vie, activități SNAC
 Voluntariatul. –parteneriate cu ONG-uri

PUTEREA MEA
Obiective
Evidenţierea resurselor interioare ale participanţilor
Sublinierea faptului că ei pot rezolva problemele în mod eficient

Se împarte grupul în patru grupe. Fiecare grup va primi o fişa de lucru la care va trebui să citescă fiecare situaţie
şi să găsească cât mai multe soluţii acceptabile pentru fiecare problemă. Se va evidenţia faptul că fiecare
problemă are cel puţin o soluţie acceptabilă şi că fiecare dintre noi deţine resurse pentru a rezolva aceste
probleme.
După ce au terminat de completat fişa se va discuta despre soluţiile găsite, modul în care au ajuns la ele, cât de
aplicabile sunt, etc.

FIŞĂ - PUTEREA MEA

1. Un coleg te clasă te îndeamnă să fugiţi de la ore.

SOLUŢII___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
2. Cineva râde de felul în care te-ai îmbrăcat.

SOLUŢII___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
3. Afli că prietenul tău te-a minţit.

SOLUŢII___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
4. Până mâine trebuie să termini o lucrare şi eşti îngrijorat pentru că nu ştii cum să o faci.

SOLUŢII___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________

ŞTIAŢI CĂ…

■ Christopher Columb căuta India?

■ Walt Disney a fost dat afară de la serviciu pentru că nu avea idei?
■ Albert Einstein a fost descris de profesorul lui ca lent în gândire şi a fost exmatriculat din şcoală?
■ Fred Astaire a fost descris de producătorul care l-a testat pentru prima dată: " Nu are talent pentru actorie.
Ştie să danseze puţin"?
■ Louis Pasteur a ieşit al 15 lea din 22 la un test de chimie?
■ Abraham Lincoln a eşuat în tot ce a încercat să facă înainte şi a avut doar 200 de voturi la primele alegeri
locale?
■ Newton a fost ultimul din clasă?
■ Humboldt era socotit în copilărie mărginit?
■ Linné era considerat de către tatăl său ca fiind capabil doar să coase cizme?
■ Molière n-a putut învăţa să citească mult timp?
■ Napoleon a fost un elev mediocru în şcoala militară?

ABSENTEISMUL – FACTOR AL INSUCCESULUI SI ESECULUI SCOLAR

Completează următoarele propoziţii după cum îţi sugerează începutul:

Chiulul........................................................................................................

Când chiulesc mă simt...............................................................................

Numai dacă chiulesc.....................................................................................

Aş putea să nu mai chiulesc dacă.................................................................

Imaginează-ţi că ai o balanţă cu care poţi cântări avantajele şi dezavantajele absentării nemotivate de

la şcoală; pune în această balanţă toate avantajele, respectiv, dezavantajele personale pe care le poţi
identifica şi vezi unde atârnă balanţa mai greu:

Avantajele absentării Dezavantajele

absentării

ABSENTEISMUL – CONSECINŢE PE TERMEN SCURT ŞI LUNG

GRUP ŢINTĂ: elevilor din clasele IX-XII (se poate face în cadrul orei de dirigenţie sau ca activitate de grup
cu reprezentanţi ai claselor )
OBIECTIVE:
-conştientizarea consecinţelor absenteismului pe termen scurt şi pe termen lung;
-dezvoltarea abilităţilor de a analiza diferite studii de caz şi de a oferi alternative de acţiune pe baza
anticipării consecinţelor acşiunii respective

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII:
1. Exerciţiu de prezentare : fiecare participant scrie pe o bucată de hârtie numele şi o calitate. Apoi se
prezintă grupului spunând numele şi calitatea aleasă.

2. Lucru pe grupe: fiecare grupă stabileşte consecinţe ale absenteismului pe termen scurt şi pe termen lung.
Apoi prezintă rezultatele tuturor.

Pe termen scurt:
Goluri/ lacune în cunoştinţe
Efort ridicat în învăţarea pentru lucrare sau teză
Stres ridicat
Note scăzute
Randament scăzut
Note scăzute la purtare
Suspendare
Exmatriculare
Repetenţie
Corigenţe
Pe termen lung:
Efort ridicat în învăţarea pentru examene
Eşec la examene
Dificultăţi individuale în învăţare
Analfabetism
Abandon şcolar
Părăsirea şcolii fără calificare
Lipsa unui loc de muncă
Loc de muncă prost plătit
Lipsa resurselor financiare

3. Studii de caz - lucru pe grupe. Fiecare grupă va analiza un caz identificând consecinţele şi propunând
soluţii pentru a nu se fi ajuns în situaţia respectivă.

STUDIU DE CAZ
P.L. are 20 de ani şi caută un loc de muncă. A trimis CV-uri pentru diferite posturi dar nu este chemat la nici
un interviu. În cele din urmă este chemat la un interviu pentru un post foarte bun şi bine plătit. Se prezintă la
interviu foarte sigur pe el. Dar.... iniţial este o probă eliminatorie de limba engleză. Intră în sală, primeşte
testul şi citind cerinţele işi dă seama că nu va reuşi să facă punctajul adecvat. În acel moment işi aduce
aminte de numeroasele ore de engleză la care a absentat preferând să petreacă timpul acela făcând diverse
alte activităţi. Din păcate acum ERA PREA TÂRZIU!!!
STUDIU DE CAZ
I.G. este elev în clasa a 12-a. În vacanţa de vară şi-a făcut noi „prieteni”, de vârstă apropiată de a lui, dar care
au abandonat şcoala şi acum işi ocupă timpul cu diverse acţiuni, mai mult sau mai puţin legale. Astfel, încă
de la începutul anului şcolar, I.G. a făcut foarte multe absenţe. El nu le-a spus părinţilor de multele lui
absenţe până când a fost anunţat că va fi exmatriculat. În momentul acela a realizat că nu va mai putea să dea
bacalaureatul, la facultate nici nu mai avea curajul să se gândească şi că aşa şi-a irosit un an din viaţă
pentru....

STUDIU DE CAZ
F.L. este elev în clasa a XI-a. Deşi vrea să urmeze o facultate de studii economice nu se duce la orele de
economie, matematică decât în situaţii „de urgenţă”. De ce să stea la şcoală de la 13 la 14 când el poate să
plece acasă?! Reuşeşte să treacă, cu media 5, de aceste obiecte.
Termină liceul şi intră la facultate, la taxă, la una din secţiile de economie. Ştia că, pentru a face el facultatea,
părinţii făceau multe eforturi, financiare în principal. Facultatea stabilea taxa pe care o aveai de
plătit în anul respectiv în funcţie de media din sesiune. Din dorinţa de a reduce efortul financiar al
părinţilor, F.L a realizat că va trebui să ia note mari la examene. Dar cum să ia aceste note mari
dacă el nu înţelege nimic din toţi termenii aceia economici iar profesorii se bazează pe cunoştinţele
lor din liceu!!!!

4. Concluzii: se va evidenţia faptul că înainte de a face o acţiune este bine să ne gândim la consecinţele
acelei acţiuni atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. Cu atât mai mult în cazul absenţelor
care pot influenţa viitorul fiecăruia.

ABANDONUL ŞCOLAR

GRUP ŢINTĂ: cadre didactice, părinţi, elevi, profesori psihologi, profesori pedagogi, profesori psihopedagogi;
OBIECTIVE:
-identificarea cauzelor care pot duce la abandon şcolar
-exersarea modului în care se poate lucra în cadrul unei echipe multidisiplinare pentru analiza şi soluţionarea
cazurilor cu risc de abandon şcolar

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Definirea termenului (asociaţii de cuvinte)
Abandonul şcolar este o formă de manifestare a insuccesului şcolar.
Insuccesul şcolar (eşec şcolar) constă în neîndeplinirea de către elevi a cerinţelor obligatorii din programe, fiind
efectul discrepanţei dintre exigenţe, posibilităţi şi rezultate.
Forme de manifestare:
a) faza premergătoare (încetinirea ritmului, apariţia lacunelor):
b) faza rămânerii în urmă la învăţătură propriu-zisă (semnalează acumularea golurilor mari în cunoştinţe, evitarea
oricărui efort de îndeplinire individuală a sarcinilor, aversiune faţă de învăţătură).
c) repetenţia sau abandonul
2. Cauzele eşecului şcolar – participanţii vor fi împărţiţi pe grupe şi fiecare grupă va trebui ă identifice factorii
care pot duce la abandon şcolar.
a) Cauze de ordin fizio-psihologic (elev):
- tulburări somatice, neurologice, endocrine;
- tulburări legate de pubertate;
- deficienţe senzoriale;
- boli specifice vârstei;
- insuficienţe ale elaborării intelectuale;
- inteligenţa şcolară sub limită;
- instabilitatea neuromotorie;
- atitudinea faţă de învăţare,etc.
b) Cauze de ordin social-familial :
- familii dezorganizate;
- familii schimbătoare;
- atitudinea familiei faţă de educaţie, şcoală;
- familii cu mijloace precare sub raport material-financiar;
- nivelul cultural scăzut al familiei (părinţi excesiv de grijulii, cei intoleranţi, cei indiferenţi);
- părinţii navetişti sau care lucrează în alte oraşe/ ţări
c) Cauze de ordin pedagogic :
- prezentarea într-un mod ilogic şi neatractiv a conţinutului lecţiei;
- evaluări injuste;
- tratarea unor copii ca pe „paria" clasei;
- autoritate excesivă;
- conlucrarea precară cu familia;
- pregătirea superficială pentru lecţii.

3. Studii de caz
Fiecare grup va trebui să analizeze câte un caz stabilind cauzele care au determinat situaţia respectivă şi posibile
alternatie de rezolvare şi soluţionare a situaţiei.
STUDIU DE CAZ 1
Elevul A.N. este în clasa a VII-a şi a trebuit să se mute la o altă şcoală din cauza schimbării domiciliului. Media
lui, comparativ cu cele din noua clasă, este de nivel mediu spre scăzut.
Profesorul A, văzând notele pe care le are noul elev, l-a etichetat pe X ca fiind un elev leneş, căruia nu-i place
şcoala şi care măreşte numărul neisprăviţilor din clasă. Astfel, de fiecare dată când elevul X dădea un răspuns,
profesorul îl critica, alteori nu-i aprecia deloc intervenţiile şi chiar evita să-l pună pe el să răspundă. Mai mult,
prima lui notă la obiectul respectiv a fost mică, iar profesorul i-a spus : „Eşti un leneş, nu şti nimic şi mai faci şi
pe deşteptul!”
Elevul X, treptat, a ajuns să-i fie frică de profesor, refuza să mai răspundă la lecţii sau să mai înveţe la obiectul
respectiv şi chiar să chiulească.
STUDIU DE CAZ 2
Elevul P.G. este în clasa a IX-a la un liceu bun din oraş. Până în clasa a VIII-a a avut numai medii mari fiind
mereu premiant. Acum, apar însă primele note mici, iar el ştie că mama lui nu va fi mulţumită de el. Dacă îi spune
ce note are, mama lui ar intra în panică, ar fi supărată, l-ar pedepsi (nu l-ar mai lăsa la calculator sau la TV, etc).
El ştie că mama lui vrea ca el să devină medic şi de mic i-a spus că trebuie să aibă note mari, să fie primul, să
muncească mult. Mama l-a „ajutat” foarte mult făcând de multe ori temele în locul lui sau intervenind pe la
profesorii care îi puneau o notă mai mică (note de 8).
Elevul, de teamă să nu mai ia note mici începe să chiulească de la obiectele la care nu reuşea să se pregătească
împreună cu mama, simţindu-se nesigur pe el. Acum este în situaţie de corigenţă şi cu foarte multe
absenţe nemotivate.
STUDIU DE CAZ 3
Elevul B.P., în clasa a VI-a şi-a făcut noi prieteni în vacanţa de vară datorită verişorului lui. Noii lui prieteni sunt
mai mari decât el, majoritatea sunt la liceu, şi sunt una din „găştile de cartier”. Mândru că face parte din acest
grup, B vroia să fie prezent la toate acţiunile pe care le făcea grupul – ca un bun camarad. Pentru asta a început să
lipsească de la şcoală, deşi părinţii ştiau că el este la şcoală.
Noii prieteni l-au învăţat şi cum să urmărească momentul în care şcoala trimite avizele cu numărul absenţelor
pentru a nu fi pedepsit de părinţi. Acum este în situaţia de a repeta anul din cauza absenţelor şi a notelor mici ca
urmare a golurilor din cunoştinţe.
STUDIU DE CAZ 4
Eleva G.S. din clasa a VIII-a, considerată o elevă de nivel mediu este din ce în ce mai obosită şi mai apatică la
ore. Provine dintr-o familie cu un nivel socio-economic mediu. Mediul familial este afectat de relaţiile
conflictuale (violente) dintre părinţi datorate tatălui alcoolic.
Profesorii consideră că eleva fie consumă droguri, fie a intrat într-un anturaj promiscuu. Ca urmare, performanţele
şcolare ale elevei sunt din ce în ce mai scăzute iar diriginta se gândeşte că eleva va abandona şcoala pentru a se
duce să muncească.

4. Concluzii.
Pentru a preveni şi a avea succes în rezolvarea posibilelor cazuri de abandon şcolar este nevoie să conlucreze toţi
factorii implicaţi în educaţie.

CE SE POATE ÎNTÂMPLA?

Obiective
Conştientizarea consecinţelor pe termen lung şi pe termen scurt ale comportamentelor

Desfăşurarea activității
După ce se explică şi se discută termenul de consecinţă, subliniindu-se faptul că situaţiile au consecinţe şi pe
termen scurt şi pe termen lung (se pot da exemple) se citeşte povestea de mai jos: Marian se duce la
prietenul lui Lucian, în pauză, şi îl invită la un meci de fotbal. Pentru asta Lucian trebuia să plece de la
ultima oră de curs dar pentru că îi plăcea fotbalul şi abia aştepta să joace, pleacă. Când cei doi s-au întâlnit
pe terenuld e fotbal, Marian îi spune că de fapt meciul are loc în altă parte unde se vor mai întâlni cu nişte
prieteni de-ai lui. Lucian nu ar fi vrut să meargă în alt loc pentru că ar fi ntârziat prea mult acasă şi nu ar fi
vrut să o supere pe mama lui dar până la urmă acceptă. Când au ajuns acolo erau foarte mulţi băieţi mai
mari care consumau alcool. Marian s-a integrat foarte rapid în grup şi li s-a alăturat prietenilor lui. Lucian
ar fi vrut să plece acasă dar ca să nu râde ceilalţi de el a început şi el să bea.
 O.4.Conştientizarea sarcinilor, rolurilor, responsabilităţilor pe care le au copiii la
diferite vârste (în familie şi la şcoală).

 Consecințe- Ce se va întâmpla cu mine?

 Responsabilităţile copiilor (conştientizarea sarcinilor, rolurilor, responsabilităţilor)
 Sistemul sancțiunilor: recompense și pedepse - Regulamentul de Ordine Interioară (cunoașterea
drepturilor şi îndatoririle elevilor)
 Comportamentul deviant în viaţa şi activitatea adolescentului
 Surse de stres şcolar (identificarea surselor de stres în mediul școlar)
 Reacţii la stres
 Şcoala – factor de stres?
 Cine şi ce mă supără?

Obiective
Identificarea consecinţelor unui comportament şi identificarea unor modalităţi alternative

Desfăşurarea activității
Ghici ce s-a schimbat la mine?
O persoană voluntar se asează în faţa grupului. Acesta o priveşte cu atenţie după care persoana respectivă iese din
sală şi schimbă la ea trei lucruri. După ce intră în sală participanţii trebuie să identifice ce s-a schimbat la
protagonist. Se repetă jocul de cateva ori.

Ce se v-a întâmpla cu mine?

Se stabileşte sensul cuvântului consecinţă ca fiind rezultatul acţiunii unei persoane. Grupul este apoi împărţit în 3-
4 grupuleţe şi fiecare echipă va primi o fişă în care sunt prezentate diferite situaţii. Vor avea ca sarcină să
identifice consecinţele pentru fiecare situaţie prezentată precum şi să sugereze câteva alternative.
Discuţii:
A fost greu să descoperiţi consecinţele situaţiilor prezentate? Dar situaţiile alternative?
Gravitatea consecinţelor diferă de la caz la caz sau nu?
Consecinţele identificate sunt pozitive sau negative?
Când vă aflaţi într-o situaţie anume, vă gândiţi şi la consecinţe?
Cum puteți aplica ceea ce am discutat astăzi despre consecinţe la viaţa voastră?

FIŞA -CE SE VA ÎNTÂMPLA CU MINE?

Citiţi următoarele situaţii şi decideţi care ar putea fi consecinţele:
1. Aveţi de realizat un proiect foarte important pentru şcoală, însă, în loc să vă apucaţi de treabă, vă uitaţi toată
ziua la televizor
Consecinte:

2. Unul dintre prietenii voştri organizează o petrecere la care părinţii vă lasă să mergeţi, cu condiţia ca părinţii
prietenului să fie acasă. Spuneţi că vor fi acasă însă mai târziu aflaţi că, de fapt, vor fi plecaţi.
Consecinţe:

3. Prietenii voştri chiulesc de la ore pentru a se duce să fure nişte mărunţişuri de la un magazin şi vă cheamă şi pe
voi.
Consecinţe:

4. Aveţi o lucrare foarte grea şi consideraţi că nu veţi reuşi să luaţi o notă mare dacă nu aruncaţi o privire pe furiş
în caiet, atunci când profesorul nu se uită.
Consecinţe:
 COMPORTAMENTUL DEVIANT IN VIATA SI ACTIVITATEA ADOLESCENTULUI

Fişă de activitate 1

Completează spaţiile punctate după cum îţi sugerează începutul:

Minciuna........................................................................................................
Obrăznicia.....................................................................................................
Încăpăţânarea...............................................................................................
De obicei jignesc persoanele........................................................................
Înjur când......................................................................................................
Am o părere proastă despre persoanele care...............................................
Nu sunt mândru de mine când......................................................................
De obicei sunt impertinent.............................................................................
Consider că nu respect suficient natura pentru că........................................
Manifestările deviante cel mai des prezente în comportamentul meu
sunt:...............................................................................................................
Mă comport astfel deoarece..........................................................................
Deşi am încercat, nu am reuşit să.................................................................

Fişă de activitate 2

Descrie o situaţie în care ai manifestat un comportament deviant, conducându-te după întrebările:

- Ce s-a întâmplat?
- Ce normă morală ai încălcat?
- De ce te-ai purtat astfel?
- Cum te-ai simţit atunci?
- Cum te simţi acum amintindu-ţi această întâmplare?
- Ce crezi că au gândit ceilalţi despre tine?
- Ce ai câştigat comportându-te astfel?
- Ce ai pierdut comportându-te astfel?
- Dacă ai putea da timpul înapoi, ai schimba ceva în comportamentul tău? Ce anume?

SURSE DE STRES ŞCOLAR

OBIECTIV: Identificarea surselor de stres şcolar

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă
cu surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuţii cu întreaga clasă: pot fi
înlăturate, diminuate, tolerate necesitând adaptare, etc.

REACŢII LA STRES

OBIECTIV : Conştientizarea reacţiilor la stres

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA : 40 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă notează timp de 15 min. reacţiile
avute într-o situaţie considerată stresantă (test, teză, examen etc.),după care le vor prezenta întregii clase. Se
vor nota reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpiraţii excesive, dureri de cap ), cognitive (ce au
gândit), emoţionale (ce au simţit), comportamentale (cum s-au comportat) .În final se vor identifica câteva
modalităţi de reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.
ŞCOALA – FACTOR DE STRES?

1. Îmi place să fiu elev pentru că:

a............................................................................................................
b............................................................................................................
c.............................................................................................................

2. Nu-mi place la şcoală pentru că:

a............................................................................................................
b............................................................................................................
c............................................................................................................

3. Scrie 3 lucruri care ai vrea să se schimbe în viaţa ta de şcolar:

a............................................................................................................
b............................................................................................................
c............................................................................................................

Stă în puterea ta să schimbi aceste lucruri?

Cine ar trebui să acţioneze pentru a le schimba?

Ce poţi face tu în acest sens?

După efectuarea exerciţiului de mai sus, se poate trece la punerea efectivă în practică, desfăşurându-se un
joc de rol cu următorii „actori”:

a. un posibil profesor „stresant” şi un elev din clasă

b. doi colegi care nu se simpatizează reciproc
c. un elev iritat de faptul că trebuie să citească un roman în două zile şi un altul care este convins de
utilitatea şi plăcerea citirii unui astfel de roman.

Notă: cuvintele pot fi modificate astfel încât activitatea să se poată desfăşura la orice vârstă.

CINE SI CE MA STRESEAZA?

Completează următorul tabel după cum ţi se cere:

Factorii care mă
Stresează
acasă la şcoală Când sunt cu
colegii/prietenii

Cel mai mult mă stresează:

.........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
 Pot fi puse elevilor întrebări clarificatoare ca:

De ce te stresează acest lucru?

Întotdeauna te-a stresat?
Ce ai făcut pentru a-l controla?
De ce crezi că pe tine te stresează, iar pe colegii tăi nu-i deranjează?
Ce-ţi propui să faci pentru a schimba situaţia?

O.5. Identificarea situaţiilor conflictuale și a posibilelor modalitati de rezolvare a

acestora

 El, profesorul, faţă în faţă cu mine elevul

 Ştiu să fiu un bun coleg?
 Părinţii mei – aşteptări reciproce între părinţi şi copii
 Asertivitatea
 Răspunsuri asertive
 Mesaje asertive (dezvoltarea asertivităţii)
 Cum reacţionăm la presiunea grupului? (marcarea propriei personalităţi; expunerea deschisă, fermă a
propriului punct de vedere)
 ,,Să învăţăm să spunem NU...” (însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare;
învăţarea unor strategii de a rezista la presiunea grupului)
 Vocabularul emoţiilor (dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale.
 Statuile emoțiilor
 Imaginile emoțiilor

EL, PROFESORUL, FATA-N FATA CU MINE ELEVUL

Ce se aşteapta de la elev Ce aşteaptă elevul

Ce se aşteaptă de la profesor Ce aşteaptă profesorul

Completează spaţiile libere după cum îţi sugerează începutul:

1. Profesorul.......................................................................................

2. Elevul.............................................................................................

3. Numai profesorul............................................................................

4. Îmi place să fiu elev pentru că........................................................

5. Nu-mi place să fiu elev...................................................................

 6. Aş vrea să fiu în locul profesorului când........................................

7. N-aş vrea să fiu în locul profesorului când.....................................

8. Cred că orice elev...........................................................................

9. Un elev model.................................................................................

10. Cel mai adesea mi se reproşează...................................................

11. Aş vrea ca profesorii să mă aprecieze mai mult..............................

ŞTIU SA FIU UN BUN COLEG?

I. Ierarhizează valorile de mai jos în ordinea descrescătoare a gradului în care caracterizează clasa din
care faci parte:

Valori Sistemul de valori al clasei mele

Notă .....................................................................
Distracţie .....................................................................
Învăţare ......................................................................
Respect .......................................................................
Punctualitate ..............................................................……..
Sinceritate ........................................................................
Înţelegere ........................................................................
Competiţie .........................................................................
Ajutor reciproc ..........................................................................
Interes personal ..........................................................................
Curiozitate ..........................................................................
Solidaritate ..........................................................................
Încredere ..........................................................................
Prietenie ..........................................................................
Libertate de exprimare ...........................................................................

Eşti mulţumit de sistemul de valori construit?

Dacă nu, ce valori ai dori să aibă o pondere mai mare în grupul tău? De ce?

Ai purtat vreodata vreo discuţie cu colegii despre aceste aspecte care te nemulţumesc? Care au fost
urmările?

II. Numeşte 3 motive pentru care eşti mândru de colectivul din care faci parte:
...................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
III. Numeşte 3 motive care te îndreptăţesc să nu fi mulţumit de colectivul din care faci
parte: ..................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
.............

Completează următoarele fraze după cum îţi sugerează începutul:

1. Colegialitatea............................................................................................

2. Un bun coleg...................................................................................................

3. Colegii mei.......................................................................................................
 4. Admir colegii care............................................................................................

5. Nu suport colegii care....................................................................................…….

6. Îmi ajut colegii..................................................................................................

7. Numai atunci când sunt cu colegii.................................................................………………………..

8. Îmi pare rău că nu toţi colegii........................................................................………………….

PĂRINŢII MEI – AŞTEPTĂRI RECIPROCE ÎNTRE PĂRINŢI ŞI COPII

Cum sunt părinţii mei? Cum aş vrea să fie părinţii mei?

Cum sunt eu? Cum ar vrea părinţii să fiu?

Ce aşteaptă copiii de la părinţii lor?

1.
2.
3.
4.
5.

Ce aşteaptă părinţii de la copiii lor?

1.
2.
3.
4.
5.

Reguli ce ar putea satisface aşteptările reciproce dintre părinţi şi copii:

1.
2.
3.
4.
5.
ASERTIVITATEA

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii

MATERIALE NECESARE: materiale informative, coli A3, carioca, markere
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în trei grupe. Fiecare grupă primeşte un material informativ (anexa 6) cu
descrierea stilurilor: pasiv, agresiv, asertiv, coli A3, carioca, markere. Grupele au sarcina, timp de 20 min., de
a sintetiza informaţia pusă la dispoziţie şi de a o nota pe coala A3. In final fiecare grupă îşi prezintă în faţa
întregii clase planşa realizată.

RĂSPUNSURI ASERTIVE

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii

MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. Dirigintele prezintă câteva mesaje şi solicită
grupurilor formate să noteze timp de 15 min. răspunsurile pasive, agresive, asertive la aceste mesaje. In final
fiecare grupă îşi prezintă răspunsurile. Exemple de mesaje ce pot fi utilizate în cadrul acestei activităţi:
”Colegul tău îţi ia mâncarea din geantă fără să îţi ceară voie, dar ţie îţi este foarte foame”; ”Prietenul tău
fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi cu el”; “Ţi-ai cumpărat o bluză preferată şi observi că prietena ta o
poartă fără să te fi întrebat”.

MESAJE ASERTIVE

OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii

NIVEL: gimnazial, liceal
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. Fiecare grup are sarcina de realizare, timp de 15
min, a unor mesaje verbale pasive, agresive şi asertive. Aceste mesaje pot fi: mesajul unui robot telefonic, un
protest, o reclamă publicitară etc. In final grupele îşi prezintă realizarea în faţa întregii clase.

STILURI DE COMUNICARE

Stilul pasiv : evită confruntările, conflictele, îşi doreşte ca toată lumea să fie mulţumită, fără a ţine însă cont
de drepturile sau dorinţele sale personale.O astfel de persoană nu face cereri, nu solicită ceva anume, nu se
implică în câştigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii. Această persoană se simte rănită,
frustrată, iritată, fără însă a încerca să-şi exprime nemulţumirile faţă de ceilalţi. Stilul pasiv evită problema,
ignoră drepturile proprii, lasă pe ceilalţi să aleagă în locul său, vede drepturile celorlalţi ca fiind mai
importante.

Stilul agresiv: blamează şi îi acuză pe ceilalţi, încalcă regulile impuse de autorităţi (părinţi, profesori, poliţie)
este insensibil la sentimentele celorlalţi, nu-şi respectă colegii, consideră că au întotdeauna dreptate, rezolvă
problemele prin violenţă, consideră caă cei din jurul său sunt adesea nedrepţi cu el, este sarcastic şi utilizează
adesea critica în comunicare, este ostil şi furios. Stilul agresiv atacă problema, îşi susţine drepturile fără a ţine
cont de drepturile celorlalţi, aleg activitatea lor şi pe a celorlalţi, consideră că drepturile lor sunt mai
importante decât ale celorlalţi.

Stilul asertiv: exprimă emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi, comunică direct,
deschis şi onest câsşigând respectul prietenilor şi colegilor, are capacitatea de a iniţia, menţine şi încheia o
conversaţie în mod plăcut, exprimă emoţiile negative fără a se simţi stânjenit sau a-l ataca pe celălalt, are
abilitatea de a solicita sau a refuza cereri, îşi exprimă emoţiile pozitive, face şi acceptă complimente, spune
„NU” fără să se simtă vinovat sau jenat, face faţă presiunii grupului şi îşi exprimă deschis opiniile personale,
îşi recunoaşte responsabilităţile faţă de ceilalţi. Stilul asertiv discută problema, îşi susţine drepturile, au
încredere în ei, recunosc şi drepturile lor şi ale celorlalţi.
CUM REACŢIONĂM LA PRESIUNEA GRUPULUI?

OBIECTIV: marcarea propriei personalităţi; expunerea deschisă, fermă a propriului punct de vedere fără a se
teme de consecinţe (de judecata grupului)
MATERIALE NECESARE:-
DURATA: 50 min.
DESCRIERE:
Conversaţie introductivă pentru acomodare
La această vârstă, a voastră, aveţi curajul să vă exprimaţi dorinţele, punctul de vedere?
Dacă părinţii vă cer să faceţi ceva, acceptaţi sau nu? Aveţi curajul să ziceţi ,,nu” dacă nu sunteţi de acord?
Argumentaţi.
Elevii vor fi îndreptaţi spre o conversaţie care să elucideze aceste probleme.
Ce înţelegeţi prin lupta între generaţii? (cauze, soluţii)
Spuneţi ,,nu” părinţilor? De ce? În ce situaţii?
Elevii vor da exemple, situaţii concrete care vor fi supuse dezbaterii colective.
Cunoaşteţi situaţii în care tinerii spun părinţilor ,,nu” doar pentru a-şi marca personalitatea?
Dacă spunem ,,nu” familiei /părinţilor, spunem ,,da” prietenilor întotdeauna?
Vi s-a întâmplat să spuneţi ,,nu” prietenilor? Dar să gândiţi ,,nu” şi să spuneţi ,,Da”? În ce situaţii? dezbateri
pe aceste probleme.
Unde te simţi mai bine? În familie sau cu grupul de prieteni?
Elevii vor exprima opiniile lor şi vor argumenta.
Prezentarea opiniei psihanalistului francez Gerard Severin
Când ajungi să nu-ţi mai consideri familia ca unic punct de referinţă, ,,gaşca” ia o importanţă enormă.
Elevii participă la comentarii.
A spune ,,nu” grupului de prieteni, a nu te conforma regulilor acestuia, înseamnă să-ţi asumi nişte ,,riscuri”
enorme- cele de a fi exclus: te găseşti în situaţia de a fi singur, fără familie, fără grupul de prieteni.
Elevii participă la comentarii.
Concluzii:
La finalul orei vor fi citite destăinuirile unei tinere de 17 ani, publicate în ianuarie 1999 de Revista Phosphore
din Franţa:
,,Mult timp am făcut pe amabila, am spus ,,da” tuturor: celor ce-mi cereau bani pentru ţigări sau pentru orice
altceva; băieţilor care nu îndrăzneam să spun ,,nu”, chiar dacă nu-mi plăceau cu adevărat( asta de teama că
nimeni nu va mai vrea să iasă cu mine)…Şi apoi, într-o zi, mi-am dat seama că în jurul meu erau doar
nişte ,,paraziţi” care mă luau drept fraieră. Atunci m-am simţit o nulitate, un nimeni. Şi …am explodat…De
atunci spun ,,nu” atunci când gândesc acest lucru şi mă simt foarte bine, excelent, ca şi când aş fi scăpat de o
povară ce mă copleşea.”
Elevii sunt invitaţi să exprime păreri, reflexii, concluzii şi sunt întrebaţi dacă au trăit această experienţă
vreodată.

,,SĂ ÎNVĂŢĂM SĂ SPUNEM…. NU”

OBIECTIVE: însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare; învăţarea unor

strategii de a rezista la presiunea grupului.
DURATA: 50 minute
MATERIALE NECESARE: fişa pentru fiecare elev (anexa 7), folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: elevii se grupează, şi primesc sarcina de a lista, timp de 5 minute, cât mai multe situaţii (şi
emoţiile pe care le-au simţit) cu care s-au confruntat şi în care le-a fost dificil să refuze o solicitare din partea
altor persoane, chiar dacă acea propunere nu le-a făcut plăcere.
Se listează toate situaţiile identificate de grupuri pe tablă sau pe o folie de flipchart. Fiecare grup selectează
cel puţin o situaţie la care vor lucra în continuare şi primesc sarcina de a gândi o strategie pe care au folosit-o
sau ar putea-o folosi pentru a refuza, în mod ferm (asertiv) cererea altor persoane (atunci când nu doresc să se
implice într-o anumită activitate, situaţie…). Apoi notează strategia pe care au gândit-o pe câte o folie de
flipchart. Li se înmânează elevilor fişa de lucru şi li se cere să completeze propria lor strategie cu
recomandările de pe fişă, respectiv cum anume şi-ar putea optimiza modalitatea de a refuza unele cereri. In
final, câte un reprezentant din fiecare grup va prezenta întregii clase exemplul la care au lucrat. Discuţia se
poate aprofunda prin discutarea a ceea ce simt atunci când fac unele lucruri doar pentru a fi pe placul
celorlalţi, respectiv ce gândesc despre ei înşişi şi ce emoţii simt atunci când pot refuza anumite cereri cu care
nu sunt de acord.
Nota bene: coordonatorul ghidează discuţiile pe situaţiile tipice din şcoală (ex: a chiuli de la ore, a copia la
teste, a consuma alcool sau tutun doar pentru a nu fi exclus dintr-un grup, a renunţa, sub presiunea grupului,
la pregătirea lecţiilor în favoarea altor activităţi etc.) şi insistă pe modul asertiv de a refuza unele cereri. Poate
fi realizat şi un joc de rol.

VOCABULARUL EMOŢIILOR

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale

MATERIALE NECESARE: bileţele
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii(ex.fericit, trist,
frustrat). Fiecare elev alege câte un bileţel şi încearcă să exprime emoţia notată printr-un comportament.
Ceilaţti elevi trebuie să identifice emoţia respectivă.

STATUILE EMOŢIILOR

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale

MATERIALE NECESARE: bileţele
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii(ex.fericit, trist,
frustrat). Câţiva elevi voluntari vor avea trei roluri: de sculptor, de statuie şi observator. Elevul care şi-a ales
rolul de sculptor alege un bileţel, îşi caută un elev care şi-a ales rolul de statuie şi va încerca să “modeleze”
statuia în funcţie de emoţia pe care trebuie să o reprezinte, modelându-i expresia facială, postura. Elevul cu
rolul de observator va nota toate modalităţile prin care elevul “sculptor” încearcă să exprime emoţia. Ceilalţi
elevi trebuie să identifice emoţia exprimată de elevul cu rolul de “statuie”.

IMAGINILE EMOŢIILOR

OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale

MATERIALE NECESARE: bileţele
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii (ex.fericit, trist,
frustrat). Fiecare elev va extrage câte un bileţel, citeste denumirea emoţiei şi încearcă să o reprezinte printr-
un desen care să fie semnificativ pentru emoţie. Elevul care identifică primul emoţia reprezentată de un
coleg, va prezenta în continuare el emoţia exprimată prin desen.
 CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. Alegeţi un singur motiv din cele de mai jos, care vă determină să lipsiţi de la şcoală:
a. orele sunt plictisitoare
b. nu-mi place modul de predare al unor profesori
c. sunt prea multe ore de curs
d. nu-mi plac colegii de şcoală
e. daca nu aş “chiuli” colegii m-ar considera un “fraier”
f. am alte lucruri mai bune de făcut decât sa stau la şcoală / muncesc pentru întreţinere

2. Alegeţi o singură preocupare din cele de mai jos, pe care o aveţi atunci când lipsiţi de la ore:
a. merg la un club de internet
b. sunt cu prietenii
c. merg în baruri, cafenele
d. mă plimb prin oraş
e. stau acasă şi mă odihnesc
f. alte preocupări. Care?.........................................................................................

3. De obicei cu cine obişnuiţi să chiuliţi?

a. cu colegi de clasă
b. cu colegi din alte licee
c. singur
d. cu prietena / prietenul meu
e. cu necunoscuţi
f. alte persoane. Care?...........................................................................................

4. Care credeţi că este atitudinea părinţilor dvs. faţă de absenţele pe care le aveţi (Alegeţi un
singur răspuns!)?
a. nu cunosc deloc situaţia mea
b. sunt supăraţi pe mine
c. au încredere în mine / îmi dau libertatea să mă descurc singur
d. nu-I interesează absenţele mele
e. sunt multumiţi
f. altă atitudine. Care?.............................................................................................

5. Care este atitudinea dumneavoastra faţă de avertismentul de exmatriculare (Alegeţi un

singur răspuns!)?
a. mi-e indiferent
b. mă pune pe gânduri
c. voi face promisiuni pe care ştiu că nu le voi respecta dar care ştiu că mă vor scăpa de
situaţia actuală
d. mă bazez pe lipsa de fermitate a penalizărilor
e. sunt conştient că nu este bine şi doresc să mă schimb
f. vreau sa fiu ajutat să mă schimb

6. Care sunt perspectivele dvs. în caz de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?

a. mă voi muta în alta şcoală
b. repet anul / mă înscriu anul următor
c. apelez la părinţi pentru a-mi salva situaţia
d. o să văd atunci
e. nu ţin atât de mult să termin o şcoală
f. altă perspectivă. Care?........................................................................................

7. Ce v-ar determina să nu mai lipsiţi (Alegeţi un singur răspuns!)?

a. să fie orele mai atractive
b. profesorii să fie mai indulgenţi la ore
c. orele să fie mai scurte şi mai puţine
d. aş dori să urmez un alt profil
e. pedepsele mult mai severe pentru absenţe
f. altele. Care?........................................................................................................

8. Vârsta
 Pâna la 16 ani
 Între 17 ani şi 18 ani
 Dupa 18 ani

9. Sexul
 Masculin
 Feminin

10. Mediul
 Urban
 Rural

11. Profilul clasei din care faci parte

 ……………………………………………………………………………

ANONIM!
 CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

1. Alegeţi un singur motiv din cele de mai jos, care credeţi că îi determină pe copii să lipsească de
la şcoală:
a. orele sunt plictisitoare
b. nu-i place modul de predare al unor profesori
c. sunt prea multe ore de curs
d. nu-i plac colegii de şcoală
e. dacă nu ar “chiuli” colegii l-ar considera un “fraier”
f. are alte lucruri mai bune de făcut decât să stea la şcoală / munceşte pentru întreţinere

2. Alegeţi o singură preocupare din cele de mai jos, pe care credeţi că o are copilul dvs. atunci
când lipseşte de la ore:
a. merge la un club de internet
b. este cu prietenii
c. merge în baruri, cafenele
d. se plimbă prin oras
e. stă acasă si se odihneşte
f. alte preocupări. Care?.........................................................................................

3. De obicei cu cine consideraţi că chiuleşte? (Alegeţi un singur răspuns!)?

a. cu colegi de clasă
b. cu colegi din alte licee
c. singur
d. cu prietena / prietenul
e. cu necunoscuţi
f. alte persoane. Care?...........................................................................................

4. Care este atitudinea dvs. faţă de absenţele copiilor dvs.? (Alegeţi un singur răspuns!)?
a. nu cunosc deloc situaţia copilului
b. sunt supărat pe copilul meu
c. am încredere în el / îi dau libertatea să se descurce singur
d. nu mă interesează absenţele lui
e. sunt mulţumit
f. altă atitudine. Care?.............................................................................................

5. Care este atitudinea dvs. faţă de avertismentul de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?
a. mi-e indiferent
b. mă pune pe gânduri
c. îl voi pune pe copilul meu să promită că nu va mai lipsi şi îl ajut să nu mai fie exmatriculat chiar
dacă ştiu că nu îşi va respecta promisiunea
d. mă bazez pe lipsa de fermitate a penalizărilor
e. vreau sa fie ajutat să se schimbe
f. voi face tot posibilul ca să-l ajut să se schimbe

6. Care sunt perspectivele copilului dvs. în caz de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?
a. se va muta în altă şcoală
b. repetă anul / se înscrie anul următor
c. apelez la cunoscuţi pentru a-i salva situaţia
d. să vad atunci
e. nu ţin atât de mult să termine o şcoală
f. altă perspectivă. Care?........................................................................................

7. Ce credeţi că l-ar determina să nu mai lipsească (Alegeţi un singur raspuns!)?

a. să fie orele mai atractive
b. profesorii să fie mai indulgenţi la ore
c. orele să fie mai scurte şi mai puţine
d. ar dori să urmeze un alt profil
e. pedepsele să fie mult mai severe pentru absenţe
f. altele. Care?........................................................................................................

8. Vârsta
a. Pâna la 30 ani
b. Între 31 ani şi 35 ani
c. Între 36 ani şi 40 ani
d. Între 41 ani şi 46 ani
e. Peste 46 ani

9. Sexul
a. Masculin
b. Feminin

10. Mediul
a. Urban
b. Rural

11. Profilul clasei copilului dvs.:

……………………………………………………………………………
 ANONIM !
CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE

1. Alegeţi un singur motiv din cele de mai jos, care credeţi că îi determină pe elevi să lipsească de
la şcoală:
a. orele sunt plictisitoare
b. nu-i place modul de predare al unor profesori
c. sunt prea multe ore de curs
d. nu-i plac colegii de şcoală
e. dacă nu ar “chiuli” colegii l-ar considera un “fraier”
f. are alte lucruri mai bune de făcut decât să stea la şcoală / munceşte pentru întretinere

2. Alegeţi o singură preocupare din cele de mai jos, pe care credeţi că o are elevul dvs. atunci când
lipseşte de la ore:
a. merge la un club de internet
b. este cu prietenii
c. merge în baruri, cafenele
d. se plimbă prin oraş
e. stă acasă şi se odihneşte
f. alte preocupări. Care?.........................................................................................

3. De obicei cu cine consideraţi că chiuleşte? (Alegeţi un singur răspuns!)?

a. cu colegi de clasă
b. cu colegi din alte licee
c. singur
d. cu prietena / prietenul
e. cu necunoscuţi
f. alte persoane. Care?...........................................................................................

4. Care este atitudinea dvs. faţă de absenţele elevilor dvs.? (Alegeţi un singur răspuns!)?
a. nu cunosc deloc situaţia elevului
b.sunt supărat pe elevul meu
c. am încredere în el / îi dau libertatea să se descurce singur
d. nu mă intereseaza absenţele lui
e. sunt mulţumit
f. altă atitudine. Care?.............................................................................................

5. Care este atitudinea dvs. faţă de avertismentul de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?
a. mi-e indiferent
b. mă pune pe gânduri
c. îl voi pune pe elevul meu să promită că nu va mai lipsi şi îl ajut să nu mai fie exmatriculat chiar
dacă ştiu că este posibil să nu îşi respecte promisiunea
d. mă bazez pe lipsa de fermitate a penalizărilor
e. vreau să fie ajutat să se schimbe
f. voi face tot posibilul ca să-l ajut să se schimbe

6. Care sunt perspectivele elevului dvs. în caz de exmatriculare (Alegeţi un singur răspuns!)?
a. se va muta în altă şcoală
b. repetă anul / se înscrie anul următor
c. apelez la cunoscuţi pentru a-i salva situaţia
d. o să văd atunci
e. nu ţin atât de mult să termine o şcoală
f. alta perspectivă. Care?........................................................................................
 7. Ce credeţi că l-ar determina să nu mai lipsească (Alegeţi un singur răspuns!)?
a. să fie orele mai atractive
b. profesorii să fie mai indulgenţi la ore
c. orele să fie mai scurte şi mai puţine
d. aş dori să urmeze un alt profil
e. pedepsele mult mai severe pentru absenţe
f. altele. Care?........................................................................................................

8. Vârsta
a. Până la 30 ani
b. Între 31 ani şi 35 ani
c. Între 36 ani şi 40 ani
d. Între 41 ani şi 46 ani
e. Peste 46 ani

9. Sexul
a. Masculin
b. Feminin

10.Mediul
a. Urban
b. Rural

11.Specializarea dvs. …………………………………………………………………….