CBT deocamdată terapia cea documentată ca eficientă în depresie

Sub denumirea de terapii cognitiv-comportamentale, în limba engleză Cognitive-Behavioral Therapy sau

CBT, sunt incluse tehnici cognitive și comportamentale.
CBT este o metodă relativ nouă de tratare a depresiei, Aaron Beck însuși a folosit termenul de terapie
cognitiv-comportamentală. Metoda Lui Beck își are rădăcinile în terapia comportamentală. Mai multe
informații în limba engleză despre Aaron Beck și Psihoterapia Cognitiv-Comportamentală pentru Depresie
CBT este o metodă scurtă de psihoterapie, centrată pe problemă și bine structurată. Psihoterapiile cognitiv-
comportamentale sunt intervenții psihologice limitate în timp la o perioadă medie de 10-12 săptămâni.
Durata psihoterapiei poate varia, unele persoane au nevoie de mai multe ședințe de psihoterapie.
În practica clinică se folosește manualul Cognitive therapy of depression (Beck, 1979) care face uz de 16-
20 de ședințe de psihoterapie în tratarea depresiei. Se începe cu ședințe de psihoterapie de două ori pe
săptămână în primele 3-4 săptămâni. După aceea se continuă cu o ședință pe săptămână, în funcție de caz.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală de grup are o puternică componentă educațională. CBT de grup
pune accent pe învățarea de strategii și abilități de-a face față situațiilor sociale. Cum să faci într-o situație
de interacțiune socială, cum să stabilești contacte sociale, cum să te antrenezi în activități plăcute care-ți
dau satisfacție, care sunt gândurile negative și cum să le faci față?
Psihoterapia cognitivă se face în grupuri de 6-12 participanți, în ședințe cu durata de o oră jumătate-două
ore, de 2 ori pe săptămână (în primele patru luni) apoi o dată pe săptămână, timp de circa două luni.
Grupurile de terapie sunt conduse de doi psihoterapeuți care se completează reciproc. Psihoterapia de
întreținere se face la o lună și șase luni se face pentru a preveni recăderea în depresie.
Modelul cognitiv al depresiei
Potrivit modelului cognitiv tradițional persoana deprimată își deformează continuu gândirea, și-o
distorsionează, astfel încât ajunge să aibă gânduri negative despre sine, despre propriile experiențe de viață
din prezent și din trecut iar gândurile negative se extind și asupra viitorului. Părțile pozitive ale propriei
persoane sunt omise, sunt trecute cu vederea, sunt văzute ca nesemnificative. Viitorul este văzut ca nesigur,
cu pesimism, un viitor care nu va aduce cu siguranță nimic bun. CBT ca psihoterapie a depresiei se ocupă
de gândurile negative ca de ex „Nu sunt bun de nimic”; Nu am realizat nimic în viață” sau „ Nimeni nu mă
place și nu vrea să aibă de-a face cu mine”. Aceste "gânduri disfuncționale" care revin în mintea persoanei
deprimate, permanent, ocupă prea mult spațiu, generează stări de tristețe, pesimism, sentimente de vină față
de sine și față de cei din jur, lipsă de speranță. Aceste stări emoționale întrețin perpetuarea gândurilor
negative și duc la comportamente inadevate ca de ex persoana deprimată îi evită pe ceilalți, se izolează, se
percepe ca nevaloroasă, devine inactivă și nemotivată căci gândește „Orice aș face nu duce la nimic bun”.
Poți să remarci, și fără să fii specialist, că aceste gânduri nu sunt nuanțate. CBT este utilă nu numai
persoanelor aflate în stare depresivă ci și celor predispuse la depresie, care au o imagine de sine negativă,
încredere redusă în forțele proprii, nu își acordă valoare ca persoane.
Înțelege ce sunt și antrenează-te în Recunoașterea erorilor cognitive
Persoana deprimată are, pe lângă gânduri și emoții negative, și senzații de palpitații, dureri în piept, senzație
de sufocare; aceste senzații fac parte dintre simptomele fizice ale depresiei.
Schema de lucru a terapiei cognitiv-comportamentale (CBT) se bazează pe legatura: gânduri-trăiri
emoționale-senzații corporale-comportamente.

Situațiile în sine, cu care persoana deprimată se confruntă zilnic, nu determină stări emoționale negative, ci
mai degrabă ele declanșează așa numitele gânduri automate negative. De ex o petrecere este un moment de
bucurie dar pentru o persoană deprimată situația de petrecere declanșează gânduri automate negative de ex
„Nimeni nu e interesat de mine”. Persoana deprimată interpretează selectiv semnalele de la o petrecere,
poate că într-un moment nimeni nu-i dă atenție dar acest moment este suficient pentru activarea gândului
automat. Aceste gânduri conduc la stări emoționale negative de tristețe, sentimente de lipsă de valoare care,
la rândul lor, conduc la comportamente de evitare (persoana deprimată pleacă acasă sau rămâne la petrecere
dar se izolează). Aceste comportamente mențin sau agravează starea de depresie. CBT ca formă de
psihoterapie a depresiei urmărește modificarea gândurilor absolutiste de genul nimic, niciodată, nimeni prin
căutarea de dovezi, fapte reale, care pun sub semnul întrebării propriile gânduri.
În terapia cognitiv-comportamentală gândurile distorsionate, negative, sunt luate mai mult ca ipoteze de
lucru decât ca fapte reale și credibilitatea lor este pusă sub semnul întrebării. Psihoterapeutul ajută persoana
să reflecteze asupra credibilității gândurilor sale și să caute dovezi care să le susțină. Gândurile automate,
negative sunt discreditate fără dovezi suficiente și înlocuite cu alte gânduri, mai aproape de realitate. Scopul
psihoterapiei cognitive este de a modifica și înlocui gândurile disfuncționale cu gânduri alternative, care nu
sunt atât de critice ca primele și duc descreșterea intensității emoțiilor negative, înlocuirea lor cu emoții
pozitive și la comportamente funcționale. Prin comportament funcțional se înțelege pur și simplu un
comportament care permite relaționarea cu ceilalți și funcționarea zilnică a persoanei, la un nivel optim, la
locul de muncă, în familie, în situații sociale.
O formă nouă de CBT este Terapia cognitiv-comportamentală computerizată care se face prin intermediul
internetului. Acest tip de psihoterapie devine din ce în ce mai utilizată în tratamentul depresiei, eficiența ei
fiind promițătoare.