UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

STUDII DE MASTER
SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ

PROIECT FINAL
PSIHOTERAPIA COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ ÎN DEPRESII

MASTERAND,
CHIRIEAC ANCA ANDREEA

BACĂU
2021
 STUDIU DE CAZ
De Irina Holdevici – Psihoterapia cognitiv comportamentală în depresii

Alexandra, o femeie casnică de 38 de ani, căsătorită și mamă a doi copii, suferea de depresie majoră cronică de aproximativ trei ani, tratamentul
antidepresiv având o eficiență foarte redusă. Pacienta a mai avut două episoade de depresie majoră tratate medicamentos, unul dintre acestea survenind în
urmă cu 14 ani, imediat după nașterea primului copil. Alexandra se simțea în permanență nesigură și anxioasă în relația cu fiul ei cel mare și în același timp
amenințată de faptul că fiica ei a preluat frâiele gospodăriei și și-a asumat rolul de mamă în timpul episoadelor sale depresive.
Șase tehnici de bază ale terapiei cognitive (după Wiliams, 1999,p.265)
Tehnica Obiective
Identificarea gândurilor negative Subiectul este instruit să conștientizeze
gândurile cu conținut depresiv de îndată ce
acestea se manifestă.
Trasarea de sarcini în sfera comportamentală Subiectul va fi solicitat și încurajat să realizeze
acele activități pe care are tendința de a le
evita (întâlniri cu prietenii, participare la
evenimente culturale etc)
Testarea validității gândurilor și convingerilor Selectarea și trasarea unor sarcini menite să
negative infirme veridicitatea gândurilor și convingerilor
negative (ex:a telefona unui prieten pentru a
verifica gândul că nimeni nu dorește să
vorbească cu persoana depresivă)
Repetarea cognitivă (antrenament cognitiv) Subiectul va repovesti terapeutului toate
etapele unei activități pe care are tendința să
o evite, evidențiind gândurile și sentimentele
pe care le încearcă. Obiectivul acestei tehnici
constă în identificarea blocajelor, găsirea unor
eventuale soluții pentru depășirea acestora și
imaginarea unor succese viitoare.
Tehnici terapeutice alternative/relaxare Subiectul este instruit să-și imagineze o
Hipnoză situație care îl supără și să genereze strategii
Antrenament mental de a-i face față. Tehnicile respective se
dovedesc și mai eficiente dacă se realizează
în stare de relaxare sau hipnoză.
Abordarea convingerilor negative de bază Terapeutul va investiga modul în care
schemele cognitive disfuncționale s-au
structurat de-a lungul timpului, precum și
modul în acestea influențează viața de zi cu zi
 a pacientului.

La începutul ultimului episod, Alexandra a răspuns bine la medicația antidepresivă, dar , după un an , mama sa a suferit un accident vascular cerebral și
a paralizat. Alexandra și-a convins soțul să se mute cu toții în orașul unde trăia mama sa, dar la scurt timp după, aceasta din urmă a decedat. Soțul, deși a
fost de acord cu mutarea, nutrea sentimente puternice față de pacientă pentru că fusese silit să-și schimbe serviciul și să-și părăsească prietenii. Depresia
Alexandrei se adâncea tot mai mult și familia avea dificultăți mare în ceea ce privește relaționarea cu ea. Medicul de familie i-a prescris diazepam, pe care il
utiliza excesiv, luând adesea supradoze neletale. În acest moment s-a decis internarea Alexandrei în clinica de psihiatrie, unde a fost tratată timp de șase luni
cu antidepresive, fără rezultate evidente.
Alexandra era tot mai concentrată asupra propriei persoane și vorbea cu lux de amănunte despre simptomele ei. Ea a refuzat să participe la discuțiile
organizate cu psihologul, dar dacă asistentele medicale refuzau să o asculte, devenea și mai deprimată și se simțea respinsă. Alexandra era considerată de
echipa medicală o pacientă dificilă care refuză să facă cel mai mic efort pentru a depăși boala.
Învoirile în weekend erau foarte stresante atât pentru ea, cât și pentru familie. Pacienta refuza să discute cu vecinii, să-și facă prieteni și să iasă din
casă, pretextând starea în care se afla. În același timp, izolarea socială îi accentua gândurile negative referitoare la faptul că ceilalți nu o agreează. La scurt
timp, pacienta a început să rumineze și gânduri legate de faptul că soțul o va părăsi pentru o altă femeie. În acest moment medicul psihiatru a sugerat
psihoterapie cognitivă efectuată ambulatoriu.
Ședințele 1-3
Interviul preliminar s-a desfășurat cu o mare dificultate, Alexandra era supărată pe medicul psihiatru că a trimis-o la altcineva, considerând
recomandarea ca pe un fel de pedeapsă. Pacienta menționa frecvent faptul că medicul și familia doreau să se debaraseze de ea. Terapeutul a speculat
câteva afirmații pentru a atrage pacienta în psihoterapia cognitivă. Astfel, el a provocat-o să găsească explicații alternative pentru atitudinea familiei, ca de
pildă: „Poate că ei mă aduc aici pentru a mă vindeca, deoarece le pasă de mine”. Desi a furnizat astfel de explicații alternative, pacienta a afirmat că nu crede
în ele.
Inteviul a mers încet și s-a realizat în trei ședințe pe parcursul cărora au fost identificate următoarele probleme-simptom:
1.simptome comportamentale : neglijare (igienă personală redusă); retragerea activităților; izolare socială;
2.simptome în sfera motivațională: absența interesului și a sentimentului plăcerii; totul se realizează cu un efort prea mare; indecizie.
3.simptome afective: depresie; lipsa de speranță; anxietate; dispoziție iritabilă;
4.simptome cognitive: scăderea capacității de concentrare; obsesii legate de starea de sănătate; stimă de sine scăzută; imagine de sine proastă; idei
tranzitorii legate de faptul că ar fi mai bine ca pacienta să dispară : „familiei mele i-ar fi mai bine fără mine” ; „nu mai este nimic de făcut”  ; “nimic nu ma poate
salva « ; «  am eșuat ca soție și mamă”.
5.simptome fiziologice: lipsă de energie, se trezește la ora 3 dimineața; inapetența; scădere în greutate.
Terapeutul a ajutat-o să le împartă în trei mari categorii: probleme intrapersonale, interpersonale și probleme legate de funcționarea în viața cotidiană:
Probleme intrapersonale
 Se simte inferioară și crede că nu este agreată de ceilalți;
 Devine tot mai deprimată pentru că este deprimată;
 Ruminează gânduri negative legate de situația actuală și de pierderea mamei;
Probleme interpersonale
  Dificultăți în căsnicie : resentimentele soțului pentru că a trebuit să-și părăsească serviciul și prietenii; faptul că familia trebuie să ducă povara depresiei
pacientei; teama că soțul o va părăsi, și ea nu se va putea descurca singură;
Probleme legate de funcționarea în viața curentă:
 Se simte depășită de sarcinile simple din gospodărie;
 Lipsa oricărei satisfacții legate de vreo activitate;
 Oboseală, lipsă de energie, tulburări de somn;
 Tendința de a evada: evitarea contactelor sociale; petrece foarte mult timp în pat;
 Consum abuziv de tranchilizante (diazepam);
Interviul a evidențiat și rădăcinile convingerilor negative referitoare la respingere: pacienta avea amintiri foarte vii din copilărie, când bunicul și mama sa,
amândoi depresivi, au interacționat cu ea într-un mod pe care pacienta l-a interpretat ca fiind rejectare. De asemenea, pacienta iși amintea faptul că mama sa
manifesta o anumită preferință pt fratele său mai mic, situație care s-ar fi putut afla la originea sentimentelor de inferioritate și neadecvare. Mai mult, atunci
când fratele mai mic se simțea rău, mama o oprea pe Alexandra să meargă la școală pentru a avea grijă de el.
Timiditatea și absențele frecvente de la școală au împiedicat-o pe pacientă să-și facă prieteni. Mama, depresivă și iritabilă, o pedepsea pe Alexandra
pentru că era prea „gălăgioasă și prost crescută”.
Acest lucru a generat gândul pacientei că boala mamei era produsă de comportamentul ei neadecvat, de unde convingerile lor negative : „Faptul că eu
nu sunt perfectă le va dăuna celorlalți”, „Valoarea mea personală depinde de opinia celorlalți”.
Aceste convingeri negative au fost abordate intr-o fază mai avansată a psihoterapiei.
În această etapă pacienta și-a însușit o tehnică simplă de relaxare (exerciții de greutate din cadrul antrenamentului autogen al lui Schultz).

EVENIMENTE RELEVANTE DIN VIATA

Părinți și bunici depresivi. Preferinta mamei pt fratele mai mic. Lipsa prietenilor. Absentarea frecventa de la scoala.Moartea mamei. Mutarea domiciliului.
 CONVINGERI DE BAZĂ

Sunt incompetenta. Sunt vulnerabila.Neputincioasa. Nu sunt buna de nimic.Nu sunt iubita.

PREZUMȚII/REGULI/ATITUDINI

Daca incerc să intru in contact cu oamenii ei ma vor respinge. Daca cer ajutor ei nu ma vor ajuta.Daca incerc sa rezolva sarcinile , nu voi reusi.

STRATEGII DE COPING/COMPENSATORII
Evita contactele sociale. Nu are prietene cu care sa iasa și sa socializeze. Evitarea sarcinilor.Consuma multe pastile antidepresive.

Situatia 1 Situatia 2 Situatia 3

Nedorinta surorilor medicale de a Refuzul de a discuta cu psihologul Reducerea, chiar pierderea statutului
discuta cu pacienta in gospodarie, fiica sa preluând rolul
mamei in casa
 Ganduri automate Ganduri automate Ganduri automate

Lor nu le pasa de mine/ nu vor sa Nimeni nu ma poate salva Sunt o mama rea
ma asculte
Nimic nu ma poate ajuta

Semnificatia GA Semnificatia GA Semnificatia GA

Imagine de sine negativa
Neputința/lipsa speranței Nu sunt
Nu am valoare
competenta/neputință/ineficienta

Emotiile Emotiile Emotiile

Tristete, deprimare, deznadejde Frustrare, anxietate, deprimare Depresie, sentiment de vină

Comportament Comportament Comportament

Evitarea sarcinilor acasa
Evitant/neimplicare Evitant, lipsa initiativei/refuz
Nu isi asuma responsabilitati