STUDIU DE CAZ NR.

NUME: S.R.
VARSTA: 16
SEXUL:F
OCUPATIA: eleva
AFECTIUNEA ACTUALA
Atacuri de panica
ACUZE PRINCIPALE
Palpitatii, tahipnee, senzatii de ameteli, "picioare moi", constrictii gastrice; Sentimentul unui atac de cord
iminent; - Teama de a nu innebuni.
ISTORICUL TULBURARII PREZENTE
Prima criza de panica a aparut cu trei luni inainte de a se prezenta pentru consult in conditiile lipsei de
acasa a mamei si a despartirii de prieten. Debutul a fost brusc in timpul noptii, manifestandu-se prin
tahicardie, tahipnee, transpiratii abundente, fiica puternica si dorinta de a fugi, de a iesi din casa.
Deasemenea, la aparitia acestor crize a contribuit si existenta cognitiilor de tip catastrofic: "inima se va
opri", "voi innebuni". Ulterior crizele de panica s-au manifestat de 2-3 ori pe zi in special in conditiile in
care clienta era singura. In momentul manifestarii crizelor clienta fugea la una dintre vecine pentru a o
transporta la spital. Desi ulterior S.R, s-a impacat cu prietenul, starile de panica reveneau.
ISTORIC PSIHIATRIC
Nu prezinta antecedente psihiatrice.
ISTORIC PERSONAL SI SOCIAL
Clienta provine dintr-o familie cu inca trei frati. Tatal, inginer silvic, are o firma proprie, firma la care
este angajata si mama. Intre parinti exista dificultati de comunicare. Clienta afirma ca tata nu a avut timp
niciodata sa se ocupe de copii pentru ca "era foarte stresat cu firma", iar mama lucra si la firma si acasa si
"nu avea prea mult timp sa se ocupe de noi". Afirma, deasemenea, ca de mica se speria foarte tare cand
cineva striga la ea. In prezent este eleva la un liceu din orasul Satu Mare unde sta in chirie impreuna cu
prietenul ei. Afirma ca acasa nu merge cu drag (locuieste intr-o comuna situata la 20 km de oras). Clienta
spune ca dintotdeauna a fost timida, ca nu prea a avut incredere in ea, iar atunci cand este intr-un mediu
social ii este frica sa nu spuna vreo prostie. Toate acestea au culminat cu apelarea la medicul de familie
care a directionat-o spre un tratament psihoterapeutic.
ISTORIC MEDICAL
Nu prezinta antecedente medicale semnificative.

STATUS MENTAL
Depresie anxioasa.

DIAGNOSTIC DSMIV
Tulburare de anxietate cu atacuri de panica.
Evaluarea s-a facut utilizand urmatoarele teste: STAIX 1, STAIX 2, scala pentru stima de
sine Rosenberg si MMPI.
FORMULAREA CAZULUI
FACTORI PRECIPITANTI
Mentionam ca factori precipitanti distanta (raceala) afectiva a parintilor intre ei si fata de copii, iar ca
factor declansator despartirea de prieten si plecarea temporara a mamei.
EXAMINAREA COGNITIILOR SI COMPORTAMENTELOR ACTUALE
Clienta prezinta: - cognitii de tip catastrofic ("voi face un atac de cord si voi muri", "voi innebuni",
"daca prietenul ma lasa va fi groaznic";
isi evalueaza global propria persoana ("daca gresesc asta inseamna ca nu sunt buna de
nimic", "daca prietenul ma lasa asta se va intampla numai din cauza mea";
cognitii negative de tip lipsa tolerantei la frustrare ("daca m-ar lasa prietenul n-am sa pot
suporta asta").
Ca reactii la aceste cognitii, atunci cand clienta prezinta comportament de tip evitant implicandu-se
in foarte putine activitati scolare si sociale (teama ca nu este capabila sa le duca la bun sfarsit sau "sa
se descurce"), si de asemenea un comportament hiperprotectiv (sufocant) fata de prieten.
EXAMINAREA LONGITUDINALA A COGNITIILOR SI COMPORTAMENTELOR
Datorita comportamentului evitant clienta si-a intarit sistematic convingerile negative. Astfel, ea evita
intalnirile cu grupuri de prieteni de aceeasi varsta, evita sa-si asume sarcini, responsabilitati, ceea ce
ii intarea convingerea ca nu se descurca sa poarte o conversatie cu alte persoane si ca nu este
capabila sa se descurce singura.
ASPECTE POZITIVE ALE SUBIECTULUI
Ca aspect pozitiv se poate evidentia faptul ca a fost capabila sa initieze o relatie cu alta persoana, are
succese scolare (ea invata bine dealtfel) fiind a treia in clasa, cu toata neincrederea pe care o are in
ceea ce priveste relationarea ei sociala, participa la intruniri cu prietenii iubitului ei.
IPOTEZA DE LUCRU
Imbunatatirea stimei de sine va determina o crestere a capacitatii de relationare sociala.
PLANUL TERAPEUTIC
LIST AREA PROBLEMELOR
- Crize de panica
- Stima de sine scazuta
- Dificultati de relationare sociala
SCOPURI TERAPEUTICE
Scopul terapeutic de prima urgenta este reducerea crizelor de panica prin invatarea clientei a unor strategii
comportamentale de distragere a atentiei, identificarea si restructurarea interpretarilor de tip catastrofic ce
apar in conditiile specifice crizei de panica, precum si invatarea unei tehnici de relaxare. Se impune in
continuare ameliorarea stimei de sine prin tehnici de imagerie dirijata, practicata in conditii de relaxare,
precum si tehnici comportamentale si cognitive care au in vedere - cognitiv —identificarea si
restructurarea cognitiilor disfunctionale legate de acest sentiment, iar comportamental - implicarea
clientei in sitatii care sa valideze cognitiile adaptative. Deasemenea se vor utiliza tehnici
comportamentale pentru cresterea asertivitatii.
PROCEDURA DE INTERVENTIE
In scopul ameliorarii problemelor se vor utiliza tehnici de interventie cognitiv-comportamentale:
Identificarea si restructurarea cognitiilor disfunctionale; Tehnici comportamentale de validare a
cognitiilor adaptative si exersarea acestora intre sedinte; Invatarea unei tehnici de relaxare (Training
Autogen-Schulz, hipnoza) combinata cu imagerie dirijata. Imageria dirijata se va utiliza preponderent in
scopul fixarii cognitiilor alternative adaptative; Invatarea unui exercitiu de respiratie abdominala tintind
simptomele de hiperventilatie ce apar in starile de panica.
PLANIFICAREA TERAPIEI
Stabilirea relatiei terapeutice: 2-3 sedinte
Reducerea crizelor de panica: 7-8 sedinte
Ameliorarea stimei de sine: 6-7 sedinte -
Relationare sociala: 7-8 sedinte
Durata psihoterapiei este aproximativa ca fiind modificata in functie de evolutie si problemele care pot sa
apara pe parcurs, Primele opt sedinte vor avea o frecventa de doua ori pe saptamana, ulterior se va trece
la o sedinta pe saptamana, urmand ca spre final ele sa fie din ce in ce mai rare.
EVOLUTIA TERAPIEI
RELATIA TERAPEUTICA
S-a stabilit prin tehnici de empatizare (ex: concluzionare prin parafrazare), s-a explicat clientei
mecanismul crizelor de panica si ce anume il genereaza, precum si modalitatile de interventie pentru
ameliorarea problemelor, precum si durata aproximativa a terapiei, durata flecarei sedinte si ce anume se
va obtine la sfarsitul terapiei.
OBSTACOLE IN TERAPIE
Ca obstacol in terapie apar neincrederea clientei in posibilitatea schimbarii si acest lucru sa determine o
implicare redusa a acesteia la actul terapeutic.
REZULTATE (după cateva sesiuni terapeutice)
Clienta este dupa trei sedinte de terapie, timp in care s-a format si consolidat relatia terapeutica si s-au
prezentat materiale despre starile de panica.
In decurs de doua saptamani clienta a mai avut doua crize de panica, frecventa acestora reducandu-se
semnificativ (anterior avusese 2-3 crize pe zi).