Examen:

Facem un scenariu de relaxare acasa, il aducem la examen. Spunem

cum aplicam hipnoza. 5-6 pag. Depinde de ce vrem sa facem, alegem
scenariul poate fi de dezvoltare personala, metafora etc.

Hipnoterapia in depresie

Tipuri de depresie
- Depresia reactiva: sau de mediu. Aceasta este depresia care era numita inainte
la psihiatrie depresie nevrotica.
- Depresia majora din boala afeciva unipolara si cea din boala bipolara.
- Distimia: se pot incadra si la tulb. de personalitate, pentru ca sunt constante.
Distimicul este trist, lipsit de motivatie, de vlaga, sentiment de inutilitate pe care
il mentine tot timpul.
- Ciclotimia: trece din perioada in perioada de la stari de tristete la perioade de
agitatie, hiperactivitate si eficienta. Ciclotimia este sora mai mica a bolii afective
bipolare iar distimia a bolii afective bipolare depresive.
- Depresia de doliu: normala pana la un an de la producerea evenimentului.
- Depresia varstei inaintate: care insotesc si o deteriorare cognitiva.
- Depresiile din bolile somatice.

Din punct de vedere al hipnozei noi putem trata aceste depresii reactive,
de mediu.
Multe dintre aceste despresii se pot vindeca fara tratament medicamentos.
Hipnoza este adjuvanta in tratamentul varstei inaintate si a bolilor somatice.
In ceea ce priveste depresia majora, acestea sunt de identitate psihotica. Multa
vreme nu a recomandat utilizarea hipnozei pentru aceste afectiuni. Recent
conclude ca hipnoza poate ameliora aceste probeleme cu o singura conditie:
tratamentul trebuie facut insotit de medicatie anti depresiva!

Trebuie sa fim siguri in legatura cu tipul de depresie care se prezinta la

cabinet. Criteriile nu sunt foarte simple, uneori se confunda si
intersecteaza. Insa se pot delimita cateva aspecte.
Foarte important de cunoscut tipul de depresie al clientului!

1. In cazul dep. majore nu pare sa existe o corelatie vizibila intre

evenimentele vietii si intensitatea depresiei. Nu are probleme reale ATAT
de mari, incat sa justifice reactia. Cauza depresiei nu se gaseste in
evenimentele de afara.
2. Dep. majora este mult mai putin zgomotoasa decat cea reactiva. Subiectul
nu plange, nu se vaita, nu cere ajutor. Este o depresie muta si reactioneaza
greu la stimulii exeriori. Petrece mult timp in pat sau in fotoliu. Are o
mimica hipomobila, inexpresiva. Traieste idei de inutilitate, culpabilitate,
autodevalorizare. Idei total nemotivate. Rumineaza ideatie cu continut
 suicidal si de cele mai multe ori incearca sa se sinucida. Tentativa de
suicid este de obicei bine organizata, nu are caracter impulsiv,
intamplator. Este foarte bine pusa la punct. Studiile arata faptul ca riscul
de suicid la depresia majora apare mai ales la debutul bolii, si catre
sfarsitul ei (pentru ca in plin puseu depresiv subiectul nu are destula forta
sa isi puna in practica ideile de suicid). Se poate confunda o depresie
reactiva cu una psihotica. Se pot aplica si scale de evaluare. Dar cel mai
eficient este sa se trimita clientul la medicul psihiatru pentru o evaluare
de specialitate. Se lucreaza armat (cu medicatie) o data cu instituirea
tratamentului.

Ce poate face hipnoza?

- S-a constat ca subiectii deresivi au avut cel putin tot atatea succese si
elemente pozitive de-alungul vietii ca si subiectii non depresivi. Problema
este de grila prin care subiectul isi vede existenta.
- Prin hipnoza se poate face un antrenament mental, in transa, prin care
subiectul revizuieste evenimentele fericite si modul de a le privi. In
discutia constienta este foarte greu sa ii convingi sa se concentreze pe
aspectele pozitive.
In hiponoza este mai usor sa remodelam viitorul clientului. De regula depresivii
au aceste cliseu pe care il utilizeaza aproape permanent: nu exista nicio solutie.
Nu vad nicio iesire.
- Prin hipnoza se pot construi noi scenarii.
- Terapeutul trebuie sa isi informeze clientul de ce se poate intampla in
perspectiva (in stadiul de transa il anuntam de toate lucrurile pe care le
poate realiza trebuie sa fim siguri ca poate realiza aceste lucruri, ca sunt
posibile).
- Este indicata ramificarea viitorului. Se realizeaza planuri pe termen scurt,
mediu si lung. In asa fel incat clientul sa fie motivat sa desfasoare diverse
activiati pentru a-si indeplini obiectivele.
- Se monitorizeaza incluziv activitatile zilnice, cotidiene sub aspectul
nivelului de realizare. Si sub aspectul satisfactiei.
- Se pune accent pe incurajarea hobbyurilor. Cel mai usor de lucrat este cu
cei care deja au hobbyuri (Aceasta metoda este mai usoara cu clientii de
sex feminin).

Exista si tentative de suicid cu caracter demonstrativ: au grija sa fie gasiti,

sa nu ia mai multe pastile decat trebuie, sa fie cineva acasa. Un depresiv
major isi ia masuri sa fie sigur ca nu va esua in tentativa.

Hipnoterapia in toxicomanie
Aplicatii in:
1) Droguri varsta de debut al consumului de droguri scade tot mai mult.
Este foarte greu de vindecat acest obicei psihosocial. Dupa finalizarea
tratamentului, subiectii recidiveaza de cele mai multe ori din cauza anturajului in
care se intorc (care de obicei le ofera droguri din nou).
Esential in reusita tratamenului este momentul interventiei, uneori poate
fi prea tarziu (in functie de drog si de perioada trecuta de la inceputul
dependentei, frecventa cu care se ia etc).
Cel mai bine e de lucrat pe preventie si nu pe aspectele cu caracter
reparator.

2) Alcool alcoolul este foarte usor de obtinut, si este un obicei social.

Este dificila gasirea unei motivatii.
Tind spre anxietate si depresie, de cele mai multe ori nu doresc sa
se vindece. Vor sa bea ca toata lumea.
Vor sa bea un paharel, doua. Trebuie stabilita o conventie cu
terapeutul sa nu bea deloc.
Adesea, aloclicii sunt adusi de rude, prieteni, etc, rareori
prezendandu-se singuri. Mai sunt cazuri in care sunt adusi la terapie de catre
autoritati, in cazul in care au comis infractiuni sub influenta alcoolului.
Alcoolici au o personalitate sugestibila, cu conditia sa fie trezi.
Alcoolicul trebuie abordat in forta, dar nu in mod pedagogic, el
trebuie facut sa inteleaga si este rugat sa coopereze. In transa hipnotica se dau
sugestii care functioneaza dupa principiul medicatiei oferita in spitalele de
psihiatrie, pentru alcoolici (Substante care in contact cu alcoolul dau pacientului
o stare de rau).
Li se dau vitamine (Complex B B1, B6) si protectori hepatici. Terapeutul
poate mima efectul medicamentelor.
Tipul de sugestii care se dau: posthipnotice. Alcoolul iti produce
greata si scarba, pentru ca este o otrava pentru organism. De fiecare data cand
bei, ti se face greata si scarba si ai o senzatie puternica de voma.
Cu cat alcoolicul este mai tanar, mai implicat social, cu o familie care il
sustine, cu atat sunt mai bune sansele.

3) Fumat motivatii legate de o sperietura data de medici sau daca

vor sa aiba copii (nu prea isi gasesc motivatia). Motivatia pe care se constuieste
hipnoterapia este foarte importanta.

Data viitoare: tulburari psihosomatice si insomnii.