Sunteți pe pagina 1din 92

ORDIN Nr.

14 din 15 ianuarie 2007


pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta si a ghidului metodologic de implementare a acestor
standarde*)

EMITENT: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI


AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA DREPTURILOR
COPILULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 146 bis din 28 februarie 2007

*) Ordinul nr. 14/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146
din 28 februarie 2007 si este reprodus si în acest numar bis.

În temeiul prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001 privind


înfiintarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului, aprobata si modificata prin
Legea nr. 252/2001, cu modificarile ulterioare, si ale art. 5 alin. (5) din Hotarârea
Guvernului nr. 1.432/2004 privind atributiile, organizarea si functionarea Autoritatii
Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, cu modificarile ulterioare,

secretarul de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului emite


prezentul ordin.

ART. 1
Se aproba Standardele minime obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta, precum si ghidul metodologic de implementare a
acestor standarde, prevazute în anexele nr. 1 si 2, care fac parte integranta din prezentul
ordin.
ART. 2
La data intrarii în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul secretarului de stat al
Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 48/2004 pentru aprobarea
Standardelor minime obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata
independenta, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 22 aprilie
2004.

Secretarul de stat al Autoritatii Nationale


pentru Protectia Drepturilor Copilului,
Bogdan Adrian Panait

Bucuresti, 15 ianuarie 2007.


Nr. 14.

ANEXA 1

STANDARDE MINIME OBLIGATORII


privind Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta

Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta, denumit în continuare


SDVI, are drept misiune crearea, dezvoltarea si aplicarea unui ansamblu de masuri si
proceduri menite sa duca la formarea, dezvoltarea si îmbunatatirea deprinderilor de viata
independenta pentru copiii si tinerii aflati în evidenta sistemului de protectie a copilului.
Functiile esentiale ale SDVI sunt urmatoarele:
1. evaluarea deprinderilor, aptitudinilor si resurselor înnascute si/sau dobândite ale
copilului/tânarului;
2. elaborarea si monitorizarea implementarii programului de interventie specifica,
denumit în continuare PIS, pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta;
3. consultanta în domeniul dezvoltarii deprinderilor de viata independenta pentru
persoanele fizice si juridice interesate, cu precadere la cererea furnizorilor de servicii
pentru activitatile de dezvoltare a deprinderilor de viata care se deruleaza în cadrul altor
servicii pentru protectia copilului.
Pregatirea pentru viata independenta este o forma de educatie nonformala, participativa,
de stimulare si dezvoltare personala. Aceasta nu se substituie pregatirii scolare a
copilului/tânarului, ci este complementara acesteia si, în situatia copiilor aflati în evidenta
sistemului de protectie pentru prevenirea abandonului si institutionalizarii, este
complementara demersurilor si eforturilor propriilor familii, asa cum decurg din obligatiile
si responsabilitatile parintesti.
Prezentele standarde minime obligatorii se aplica si în cazul activitatilor pentru
dezvoltarea deprinderilor de viata independente (cuprinse în PIS) care se desfasoara în alte
servicii pentru protectia copilului, daca standardele minime obligatorii ale acestora contin
prevederi în acest sens, de exemplu: serviciile de tip rezidential, centrele de zi, asistentul
maternal profesionist.
Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta este complementar
celorlalte servicii pentru protectia copilului, iar prezentele standarde minime obligatorii
sunt complementare, în mod particular, cu standardele minime obligatorii privind
managementul de caz în domeniul protectiei copilului.
Standardele sunt grupate pe urmatoarele domenii principale:

Rolul si responsabilitatile serviciului


1. Rol si responsabilitati

Evaluarea copilului/tânarului în vederea elaborarii programului de interventie specifica


pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta
2. Evaluarea

Programul de interventie specifica pentru dezvoltarea deprinderilor de viata


independenta
3. Programul de interventie specifica pentru dezvoltarea deprinderilor de viata
independenta

Activitatile serviciului
4. Activitati
5. Integrarea profesionala

Resurse umane
6. Recrutarea si angajarea personalului
7. Formarea initiala si continua a personalului
8. Supervizarea
Administrare si management
9. Locatia, resurse financiare si baza materiala
10. Administrare si management
11. Planul anual de actiune

ROLUL SI RESPONSABILITATILE SERVICIULUI

______________________________________________________________________________
| Standardul 1 | Rol si responsabilitati |
| | |
| | Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| | independenta este responsabil de asigurarea tuturor |
| | conditiilor de dezvoltare armonioasa a personalitatii copiilor|
| | sau tinerilor aflati în evidenta sa, în sfera deprinderilor de|
| | viata independenta. |
|______________|_______________________________________________________________|
| Rezultat | Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| | independenta asigura premisele si conditiile pentru |
| | implementarea programelor de interventie specifica pentru |
| | dezvoltarea deprinderilor de viata independenta potrivite cu |
| | vârsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil/tânar. |
|______________|_______________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 1 |
|______________________________________________________________________________|
| 1.1. Strategia judeteana/locala (corespunzatoare sectoarelor municipiului |
| Bucuresti) pentru protectia copilului cuprinde un capitol distinct |
| referitor la dezvoltarea deprinderilor de viata independenta, denumite |
| în continuare DVI, inclusiv de orientare scolara si profesionala si |
| integrare socioprofesionala pentru copiii si tinerii aflati în evidenta|
| sistemului de protectie a drepturilor copilului. În baza acestei |
| strategii, fiecare SDVI îsi elaboreaza propria strategie si propriul |
| plan anual de actiune. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.2. Pentru fiecare copil si fiecare tânar aflat în evidenta sistemului de |
| protectie a drepturilor copilului se asigura elaborarea si |
| implementarea unui PIS pentru dezvoltarea DVI, care este parte |
| integranta fie a planului individualizat de protectie atunci când se |
| decide o masura de protectie, fie a planului de servicii atunci când se|
| urmareste prevenirea abandonului si institutionalizarii sau mentinerea |
| lui în familie dupa încetarea masurii de protectie. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.3. SDVI înregistreaza si preia toate cazurile referite de managerii de |
| caz. Managerul de caz întocmeste planul individualizat de protectie/ |
| planul de servicii si stabileste, de comun acord cu coordonatorul SDVI,|
| referirea cazului respectiv si numirea unui responsabil de caz din |
| cadrul SDVI pentru elaborarea si implementarea PIS pentru dezvoltarea |
| DVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.4. Calitatea activitatilor de dezvoltare a DVI se asigura prin interventia|
| unor echipe interdisciplinare, respectarea demnitatii si integritatii |
| persoanei, exprimarea opiniei, consultarea si solicitarea acordului |
| copilului/tânarului, participarea activa a familiei/reprezentantului |
| legal si a altor persoane importante pentru copil/tânar sau pentru |
| implementarea PIS. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.5. În toate activitatile de dezvoltare a DVI se asigura confidentialitatea|
| si respectarea normelor deontologice. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.6. În alcatuirea echipei interdisciplinare, responsabilul de caz se |
| asigura ca sunt implicate persoanele si institutiile relevante pentru |
| elaborarea si implementarea PIS a copilului/tânarului în cauza. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.7. Responsabilul de caz împreuna cu echipa interdisciplinara asigura |
| evaluarea copilului/tânarului în sfera DVI, în contextul sau |
| sociofamilial, elaboreaza si implementeaza PIS. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.8. Profesionistii implicati în implementarea PIS prezinta, la cerere, în |
| fata organelor de decizie achizitiile copilului/tânarului în sfera |
| autonomizarii si a calitatii DVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.9. În cadrul activitatii de consultanta, SDVI poate realiza cel putin |
| urmatoarele: |
| a) consilierea, supervizarea si formarea personalului de specialitate |
| din alte servicii; b) sprijin în elaborarea si implementarea PIS; |
| c) sesizarea unor nereguli, inadvertente, inclusiv referitoare la |
| neadecvarea metodelor folosite (a gradului de risc pe care acestea îl |
| prezinta); si d) formularea de recomandari pentru depasirea unor |
| dificultati sau pentru îmbunatatirea metodologiilor, a activitatii în |
| sfera DVI în general. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.10. SDVI asigura accesul la servicii specializate si activitati în sfera |
| DVI adaptate copiilor si tinerilor cu dizabilitati. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.11. SDVI asigura accesul copilului/tânarului si familiei/reprezentantului |
| legal la datele din dosarul DVI. Studierea dosarului DVI se realizeaza |
| numai cu asistenta de specialitate, iar oferirea datelor nu trebuie sa |
| produca vatamare sau daune copilului sau altor persoane. |
|______________________________________________________________________________|

Indicatorii pentru standardul 1


(I)1.1.1. Prezenta în cadrul strategiei judetene/locale pentru protectia copilului a
capitolului referitor la dezvoltarea DVI.
(I)1.1.2. Continutul strategiei judetene în domeniul protectiei copilului comparativ cu
cel al strategiei si planului de actiune ale SDVI.
(I)1.2. Dosarele copiilor (aflate în responsabilitatea managerilor de caz) si dosarele DVI
(aflate în cadrul SDVI, întocmite si actualizate de responsabilul de caz).
(I)1.3. - Numarul lunar si numarul anual de cazuri înregistrate de SDVI.
- Numarul lunar si numarul anual de cazuri care au masura de protectie, respectiv care
sunt de prevenire/sprijin pentru mentinerea reintegrarii în familie.
- Situatia referirilor, pe criterii de esantionare: cine trimite, ce solicita, câti copii, ce
vârste etc.
(I)1.4.1., 1.6.1. Conventiile de colaborare între furnizorii de servicii pentru protectia
drepturilor copilului, precum si cu alte servicii si institutii relevante pentru dezvoltarea
DVI (de exemplu, parteneri din sistemul educational, servicii de consiliere vocationala,
servicii medicale, de voluntariat, organisme profesionale, cluburi, ateliere protejate, unitati
comerciale, de prestari servicii). Conventiile sunt încheiate pe o perioada
determinata/nedeterminata de timp si definesc clar responsabilitatile partilor.
(I)1.4.2. Numarul de reuniuni comune anuale, de bilant si monitorizare a activitatii între
parteneri; rapoarte de evaluare a parteneriatului.
(I)1.4.3. Numarul de sesizari cu privire la nerespectarea dreptului la opinie al
copilului/tânarului, respectiv a altor drepturi ale copilului/omului înregistrate de
SDVI/furnizorul de servicii/an si masurile luate.
(I)1.4.4. Prezenta semnaturilor membrilor echipei interdisciplinare, copilului/tânarului,
familiei/reprezentantului legal pe documentele corespunzatoare din dosarul DVI.
(I)1.5.1. Regulamentul de ordine interioara/normele interne de functionare contin
prevederi referitoare la pastrarea confidentialitatii si respectarea normelor deontologice.
(I)1.5.2. Contractele de munca cuprind o clauza de confidentialitate si membrii echipei
interdisciplinare, precum si consultantii semneaza contracte de confidentialitate.
(I)1.5.3. Numarul de reclamatii înregistrate de SDVI/furnizorul de servicii/an privind
încalcarea confidentialitatii si masurile luate.
(I)1.6.2. Dosarul DVI cuprinde informatii si dovezi ale implicarii altor persoane, în
afara echipei de profesionisti si a familiei/reprezentantului legal, în elaborarea si
implementarea PIS: educatorul/educatorul specializat, persoana de referinta a
copilului/tânarului din serviciile de tip rezidential, persoana responsabila cu îngrijirea
copilului, asistentul maternal profesionist, profesori etc.
(I)1.7. PIS, dosarul DVI, fisele de post.
(I)1.8.1. Numarul de solicitari din partea organelor de decizie (inclusiv comisiile pentru
protectia copilului)/an.
(I)1.8.2. Numarul de prezentari în fata organelor de decizie de catre membrii echipei
interdisciplinare/an.
(I)1.8.3. Continutul prezentarilor.
(I)1.9. Documentele referitoare la activitatea de consultanta, de exemplu:
- numarul de cursuri organizate de SDVI sau la care au participat, în calitate de
formatori, profesionistii din cadrul SDVI;
- propuneri de planuri de formare continua a personalului de specialitate înaintate
furnizorilor de servicii;
- date despre sedintele de supervizare, de consiliere;
- rapoartele de evaluare a activitatii pentru dezvoltarea DVI din cadrul altor servicii
pentru protectia copilului.
(I)1.10.1. Numarul de copii si tineri cu dizabilitati aflati în evidenta SDVI/an.
(I)1.10.2. Metodele si tehnicile de sprijin acordate copiilor si tinerilor cu dizabilitati.
(I)1.10.3. Conventii de colaborare cu servicii adaptate nevoilor copiilor si tinerilor cu
dizabilitati.
(I)1.11.1. Metodologia de organizare si functionare a SDVI contine proceduri
referitoare la studierea dosarului DVI, care sunt cunoscute de personalul de specialitate.
(I)1.11.2. Discutii cu copiii/tinerii, familiile/reprezentantii legali. Consemnarea
întâlnirilor cu copiii/tinerii, respectiv cu familiile/reprezentantii legali, pentru studierea
dosarelor DVI.

EVALUAREA COPILULUI/TÂNARULUI ÎN VEDEREA ELABORARII


PROGRAMULUI DE INTERVENTIE SPECIFICA PENTRU DEZVOLTAREA
DEPRINDERILOR DE VIATA INDEPENDENTA

______________________________________________________________________________
| Standardul 2 | Evaluarea |
| | |
| | Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| | independenta asigura, pentru fiecare copil/tânar aflat în |
| | evidenta sa, evaluarea competentelor, deprinderilor, |
| | aptitudinilor, potentialului si a carentelor în dezvoltarea |
| | deprinderilor de viata independenta, în context sociofamilial,|
| | utilizând instrumente adecvate si luând în considerare opinia |
| | si aspiratiile personale ale copilului/tânarului. |
|______________|_______________________________________________________________|
| Rezultat | Programul de interventie specifica pentru dezvoltarea |
| | deprinderilor de viata independenta este realist si adecvat în|
| | raport cu vârsta, nivelul de dezvoltare, aspiratiile si |
| | drepturile copilului. Copilul/tânarul este implicat în luarea |
| | deciziilor în ceea ce priveste elaborarea programului. |
|______________|_______________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 2 |
|______________________________________________________________________________|
| 2.1. Fiecare copil beneficiaza de o evaluare globala a personalitatii, în |
| special a nivelului de dezvoltare a trasaturilor de personalitate |
| legate de dezvoltarea DVI, luând în considerare toate aspectele legate |
| de cultura, limba, etnie, religie, dizabilitate etc. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.2. Coordonatorul SDVI asigura desemnarea unui responsabil de caz pentru |
| fiecare copil/tânar aflat în evidenta SDVI. Coordonatorul repartizeaza |
| cazurile astfel încât un responsabil de caz sa nu fie implicat în mai |
| mult de 12 cazuri active concomitent. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.3. Responsabilul de caz initiaza si coordoneaza procesul de evaluare în |
| concordanta cu normele si etica profesionala si prevederile |
| standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul|
| protectiei copilului. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.4. Evaluarea se realizeaza împreuna cu ceilalti membri ai echipei |
| interdisciplinare si cu colaborarea copilului/tânarului, |
| familiei/reprezentantului legal, precum si a altor persoane importante |
| pentru copil si pentru elaborarea si implementarea PIS. Echipa |
| interdisciplinara asigura corelarea tuturor variabilelor de |
| personalitate, aptitudini, atitudini, date de personalitate, |
| antecedente conflictuale, relationale, abuz etc., stabileste |
| indicatorii specifici fiecarei dimensiuni psihologice, sociale s.a. si |
| analiza competenta a datelor. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.5. Personalul de specialitate implicat în evaluare, indiferent de |
| institutia din care provine, utilizeaza un set de instrumente de lucru,|
| constituit în baza prevederilor prezentelor standarde minime |
| obligatorii si ale ghidului metodologic aferent. Setul de instrumente |
| este agreat de comun acord de toate institutiile partenere din reteaua |
| de interventie si avizat de directorul general/executiv al directiei |
| generale de asistenta sociala si protectia copilului. Acesta poate fi |
| îmbunatatit si dezvoltat pe baza experientei si metodologiei existente |
| în literatura de specialitate. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.6. Instrumentele de evaluare sunt adaptate în raport cu originea etnica, |
| culturala si lingvistica a copilului/tânarului si sunt compatibile cu |
| vârsta si gradul de dezvoltare a personalitatii acestuia. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.7. Instrumentele de evaluare trebuie alese astfel încât sa permita si |
| autoevaluarea (autoaprecierea din partea copilului/tânarului), precum |
| si evaluarea în dinamica a nivelului achizitiilor pe parcursul |
| implementarii PIS în mod periodic - cel putin o data la 3 luni si de |
| câte ori este nevoie. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.8. Instrumentele de evaluare sunt aplicate atât de referentii de formare, |
| cât si de alte persoane importante din viata copilului (asistent |
| maternal profesionist, educatori/instructori de educatie, asistenti |
| sociali etc. aflati în contact cu mediul de viata al copilului), |
| familiarizati cu caracteristicile si modalitatile de aplicare ale |
| fiecarui instrument. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.9. În procesul de evaluare, profesionistii implicati trebuie sa ia în |
| considerare solicitarile copilului/tânarului, diferitele situatii |
| sociale, de admitere, angajare s.a., alocând suficient timp si resurse |
| corespunzatoare. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.10. SDVI asigura resursele necesare astfel încât sa satisfaca cât mai mult |
| posibil cerintele specifice (de exemplu, instrumentele de evaluare, |
| spatiul, resursele necesare evaluarii pe teren, în institutii publice |
| sau private specializate, în contexte de munca diverse etc., |
| transportul, resursele umane). |
|______________________________________________________________________________|
| 2.11. Raportul de evaluare este redactat de catre responsabilul de caz în |
| baza tuturor datelor furnizate de echipa interdisciplinara si sta la |
| baza elaborarii PIS. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.12. Raportul de evaluare este transmis în maximum 7 zile de la întocmire |
| membrilor echipei interdisciplinare, copilului, în raport cu vârsta si |
| gradul de maturitate, tânarului si familiei/reprezentantului legal, |
| precum si managerului de caz. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.13. PIS este elaborat în echipa interdisciplinara în maximum 30 de zile de |
| la înregistrarea cazului de catre SDVI. |
|______________________________________________________________________________|

Indicatorii pentru standardul 2


(I)2.1., 2.8. Fisele de evaluare semnate de membrii echipei interdisciplinare si alti
profesionisti implicati. Raportul de evaluare semnat de responsabilul de caz.
(I)2.2.1. Fiecare copil/tânar aflat în evidenta SDVI are desemnat un responsabil de caz.
(I)2.2.2. Dispozitiile de stabilire a responsabilului de caz, încarcatura de
cazuri/responsabil de caz.
(I)2.3.1. Fisa de post a responsabilului de caz.
(I)2.3.2. Responsabilii de caz cunosc normele si etica profesionala, prevederile
standardelor minime obligatorii prezente, au cunostinte, respecta principiile si aplica
procedurile corespunzatoare managementului de caz.
(I)2.4.1. Fisele de evaluare, numarul de reuniuni de echipa pentru completarea
indicatorilor de evaluare si datele consemnate cu privire la acestea, inclusiv a indicatorilor
de evaluare.
(I)2.4.2. Acordul copilului/tânarului cu privire la începerea evaluarii si pe diferite etape
ale acesteia consemnat în dosarul DVI.
(I)2.4.3. Contractul cu familia/reprezentantul legal.
(I)2.5.1. Existenta setului de instrumente agreat de institutiile partenere si a avizului din
partea Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.
(I)2.5.2. Se utilizeaza instrumente cantitative si calitative de evaluare, numarul de
instrumente de evaluare etalonate/neetalonate.
(I)2.6.1. Instrumentele nu contin itemi incompatibili cultural cu copilul sau care
atenteaza la demnitatea umana. Numarul de sesizari la SDVI/furnizorul de servicii/an cu
privire la ofensa adusa de aplicarea unui instrument de evaluare.
(I)2.6.2. Existenta unor instrumente de evaluare adaptate particularitatilor copiilor si
tinerilor aflati în evidenta SDVI, inclusiv ale celor cu dizabilitati.
(I)2.6.3. Numarul de sesizari la SDVI/furnizorul de servicii/an cu privire la nerelevanta
anumitor date rezultate din aplicarea instrumentelor.
(I)2.6.4. Numarul de sesizari la SDVI/furnizorul de servicii/an ce semnaleaza erori cu
privire la stabilirea prezentei sau absentei unei deprinderi de viata.
(I)2.7.1. Fisele de autoevaluare completate de copil/tânar.
(I)2.7.2. Numarul de reclamatii la SDVI/furnizorul de servicii/an cu privire la
neîntelegerea instructajului de autoevaluare.
(I)2.7.3. Numarul de reevaluari/caz/an si rapoartele de reevaluare semnate de
responsabilul de caz.
(I)2.7.4. Verificarea datelor cu privire la capacitatea instrumentelor de evaluare de a
stabili progresul în timp în formarea anumitor deprinderi (de exemplu, rapoartele de
reevaluare mentioneaza utilizarea acelorasi instrumente).
(I)2.9.1. Planificarea evaluarilor si reevaluarilor (orar, timp alocat, persoana
responsabila, resursele alocate etc.).
(I)2.9.2. Numarul de solicitari ale copilului/tânarului de reevaluare a deprinderilor.
Formularul de cerere de reevaluare a deprinderilor.
(I)2.9.3. Numarul de reevaluari datorate unor situatii speciale (de exemplu, angajare,
satisfacerea serviciului militar, admiterea într-o scoala).
(I)2.10.1. Planificarea evaluarilor si reevaluarilor.
(I)2.10.2. Lista/harta institutiilor care ofera spatii de desfasurare pentru activitatile de
dezvoltare a DVI. Conventiile de colaborare cu alte institutii/furnizori de servicii privind
utilizarea de spatii si resurse pentru activitatile de dezvoltare a DVI.
(I)2.10.3. Bugetul SDVI, documentele care atesta cheltuielile pentru asigurarea
resurselor necesare (de exemplu, pentru cumpararea de instrumente de evaluare, plata
transportului).
(I)2.11.1. Raportul de evaluare este semnat de responsabilul de caz. Continutul
raportului este în concordanta cu cel al fiselor de evaluare completate de membrii echipei
interdisciplinare.
(I)2.11.2. Continutul raportului (recomandari privind elaborarea PIS, informatii privind
performantele copilului, despre deprinderile de munca, practice etc., diverse recomandari
pentru profesionistii din serviciile pentru protectia drepturilor copilului etc.).
(I)2.12. Documentele care atesta transmiterea copiilor rapoartelor persoanelor
mentionate în prezentele standarde minime obligatorii.
(I)2.13. PIS este semnat de membrii echipei interdisciplinare. Compararea datei
redactarii PIS cu data înregistrarii cazului la SDVI.

PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA PENTRU DEZVOLTAREA


DEPRINDERILOR DE VIATA INDEPENDENTA

______________________________________________________________________________
| Standardul 3 Programul de interventie specifica pentru dezvoltarea |
| deprinderilor de viata independenta |
| |
| Fiecare copil/tânar aflat în evidenta sistemului de protectie |
| beneficiaza de un program de interventie specifica pentru |
| dezvoltarea deprinderilor de viata independenta în functie de |
| nevoile sale individuale si de contextul sociofamilial în care|
| traieste si se dezvolta. Programul asigura individualizarea |
| procesului de educatie, socializare la care are dreptul |
| fiecare copil/tânar, coerenta si continuitatea interventiei, |
| respectarea drepturilor copilului, în special cele legate de |
| exprimarea libera a opiniei, antrenarea si responsabilizarea |
| copilului/tânarului fata de propriul proces de educare si |
| integrare sociala, mobilizarea resurselor familiale. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Toti copiii/tinerii aflati în evidenta sistemului de protectie|
| beneficiaza de servicii si masuri adecvate de asistenta, cu |
| respectarea dreptului fundamental la individualitate, pentru |
| dezvoltarea cu succes a competentelor de viata autonoma. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 3 |
|______________________________________________________________________________|
| 3.1. SDVI stabileste proceduri clare referitoare la elaborarea PIS, precum |
| si la modalitatile de investigare a progresului înregistrat de client, |
| care sunt parte integranta a metodologiei de organizare si functionare |
| a SDVI si sunt puse la dispozitia echipei interdisciplinare. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.2. PIS contine obiective pe termen scurt, mediu si lung, activitatile |
| corespunzatoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de |
| rutina, sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente, durata |
| aferenta activitatilor, personalul de specialitate desemnat si alte |
| persoane implicate, resursele materiale si financiare alocate |
| activitatilor, precum si modalitatile de monitorizare si |
| evaluare/reevaluare. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.3. În elaborarea si implementarea PIS se iau în considerare aspectele |
| legate de cultura, etnie, limba, religie, dizabilitate etc. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.4. Responsabilul de caz initiaza si coordoneaza procesul elaborarii PIS si|
| monitorizeaza implementarea acestuia în concordanta cu normele si etica|
| profesionala si prevederile standardelor minime obligatorii privind |
| managementul de caz în domeniul protectiei drepturilor copilului. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.5. Copilul/tânarul este consultat în luarea deciziilor cu privire la |
| activitatile si obiectivele PIS în functie de vârsta, experienta, |
| capacitate de întelegere si are dreptul la asistenta în exercitarea |
| acestui drept. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.6. PIS stabileste accesul copilului/tânarului la oportunitati de |
| dezvoltare (activitati practice, de învatare, de exersare, |
| experimentare, activitati cu caracter profesional etc.) corespunzatoare|
| nevoilor, nivelului achizitiilor, pasiunilor si aspiratiilor lui. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.7. În implementarea PIS, copilul are acces la mijloace care pot avea un |
| impact asupra dezvoltarii personale în sfera autonomizarii si, în |
| limitele legii, este încurajat sa exploreze orice cale adecvata, |
| relevanta pentru îmbunatatirea performantelor. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.8. PIS se elaboreaza si se implementeaza în colaborare cu familia/ |
| reprezentantul legal, precum si alti parteneri relevanti. Parteneriatul|
| cu familia/reprezentantul legal/copilul/tânarul este formalizat prin |
| contractul încheiat cu managerul de caz, în care sunt precizate |
| responsabilitatile partilor cu privire la implementarea planului |
| individualizat de protectie/planului de servicii. Daca este cazul, se |
| încheie un contract similar cu responsabilul de caz. Se recomanda |
| adaptarea modelului de contract cu familia din Ordinul secretarului de |
| stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, al|
| ministrului educatiei si cercetarii, al ministrului sanatatii si |
| familiei si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru persoanele cu|
| handicap nr. 18/3989/416/142/2003 privind aprobarea Ghidului |
| metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilitati si încadrarea |
| într-un grad de handicap. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.9. Responsabilul de caz urmareste modalitatile de pregatire a copiilor si |
| tinerilor pentru dobândirea de competente sociale si interpersonale si |
| exersarea în siguranta a achizitiilor si deprinderilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.10. Toti profesionistii implicati în implementarea PIS iau masurile |
| necesare pentru prevenirea oricaror evenimente cu posibile consecinte |
| negative asupra sanatatii si integritatii copiilor/tinerilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.11. PIS este reevaluat periodic (trimestrial) si de câte ori este nevoie |
| si, dupa caz, revizuit astfel încât masurile sa fie optimizate pentru |
| un maxim de performanta, rapoartele de reevaluare fiind redactate de |
| catre responsabilul de caz. Revizuirea va preciza motivele pentru care |
| a fost efectuata. Rapoartele de reevaluare sunt transmise în maximum |
| 7 zile de la întocmire membrilor echipei interdisciplinare, copilului, |
| în raport cu vârsta si gradul de maturitate, tânarului si |
| familiei/reprezentantului legal, precum si managerului de caz. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.12. Pentru fiecare copil/tânar aflat în evidenta SDVI, responsabilul de caz|
| întocmeste si actualizeaza dosarul DVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.13. Încheierea PIS are loc fie când s-au atins obiectivele în sfera DVI în |
| perioada de timp stabilita pentru implementarea planului individualizat|
| de protectie/planului de servicii, fie odata cu iesirea copilului/ |
| tânarului din sistemul de protectie a copilului. În situatia din urma, |
| când are loc reintegrarea în familie, daca obiectivele în sfera DVI nu |
| au fost atinse în integralitate se poate continua implementarea PIS în |
| perioada de monitorizare legala de 3 luni. Se recomanda ca aceasta |
| perioada de monitorizare sa fie în medie de 6 luni, cu posibilitati de |
| prelungire în anumite situatii, cu avizul directorului general/executiv|
| al Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului. În |
| situatia în care se pregateste iesirea unui tânar din sistemul de |
| protectie, managerul de caz împreuna cu coordonatorul SDVI se asigura |
| ca s-au luat toate masurile necesare pentru integrarea lui |
| socioprofesionala, implicând inclusiv autoritatile locale si |
| institutiile relevante. |
|______________________________________________________________________________|

Indicatorii pentru standardul 3


(I)3.1.1. Metodologia de organizare si functionare a SDVI contine proceduri referitoare
la elaborarea PIS si modalitatile de investigare a progresului înregistrat de client.
Procedurile sunt cunoscute de membrii echipei interdisciplinare. Existenta unor
instructiuni scrise.
(I)3.1.2. Fisele de evaluare a riscului de stagnare sau de neatingere a obiectivelor
educative, fisele de evaluare specifica.
(I)3.2., 3.3.1., 3.9.1. Continutul PIS.
(I)3.3.2. - Metodologia de organizare si functionare a SDVI contine proceduri
referitoare la combaterea discriminarii.
- Participantii la PIS (copil/tânar, familie/reprezentant legal, echipa multidisciplinara,
consultanti etc.) cunosc principiile nediscriminarii, prevederile legislatiei în vigoare cu
privire la discriminare; documente care atesta participarea personalului la cursuri pe teme
de prevenire si combatere a discriminarii (dosarele angajatilor, certificatele de absolvire a
cursurilor, planul anual de actiune s.a.).
- Verificari ale conditiilor în care se pot produce discriminari, realizate de coordonatorul
SDVI, si masurile luate pentru înlaturarea preventiva a cauzelor care le determina.
- Numarul de sesizari la SDVI/furnizorul de servicii privind discriminari produse în
implementarea PIS.
(I)3.4.1., 3.9.2. Fisa de post a responsabilului de caz.
(I)3.4.2. Responsabilii de caz cunosc normele si etica profesionala, prevederile
prezentelor standarde minime obligatorii, au cunostinte, respecta principiile si aplica
procedurile corespunzatoare managementului de caz.
(I)3.5.1. PIS este semnat de client si/sau familie/reprezentant legal.
(I)3.5.2. Dosarul DVI - documente care atesta participarea copilului/tânarului si
consultarea sa la reuniunile echipei de luare a deciziilor în procesul elaborarii si
implementarii PIS.
(I)3.5.3. Instructajul standard, specific vârstei, de prezentare a coordonatelor PIS.
(I)3.6.1. Continutul PIS. Numarul si tipul echipamentelor si instrumentelor necesare
desfasurarii activitatilor din cadrul PIS, care sunt compatibile cu vârsta copilului.
(I)3.6.3. Metodologia SDVI prevede strategii de motivare a copiilor/tinerilor pentru
coparticipare.
(I)3.6.4. Numarul de reclamatii la SDVI/furnizorul de servicii/an cu privire la
neacceptarea unora dintre metode si la nerespectarea motivatiei copilului.
(I)3.7. Baza materiala, resursele s.a. sunt multidimensionale si permit copilului
experiente multiple, cu impact pozitiv asupra dezvoltarii.
(I)3.8. Contractul cu familia/reprezentantul legal, conventiile de colaborare cu celelalte
servicii/institutii.
(I)3.10. Fisele de post, proceduri referitoare la protectia împotriva abuzurilor,
instructiuni scrise în acest sens. Profesionistii cunosc aceste proceduri si le aplica unitar,
indiferent din ce institutie provin.
(I)3.11. Planificarea reevaluarilor PIS, numarul de reevaluari ale PIS/caz/an, numarul de
revizuiri ale PIS/caz/an, consemnarea motivelor efectuarii revizuirilor, documentele care
atesta transmiterea copiilor rapoartelor de reevaluare persoanelor mentionate în prezentele
standarde minime obligatorii.
(I)3.12.1. Existenta dosarelor DVI pentru fiecare copil/tânar aflat în evidenta SDVI.
(I)3.12.2. Continutul dosarelor DVI, de exemplu:
- documente primite de la managerul de caz (planul individualizat de protectie/planul de
servicii, evaluarea initiala a situatiei copilului/tânarului, raportul de evaluare
psihosociala/raportul de evaluare detaliata/complexa etc.);
- documente realizate în cadrul SDVI si al institutiilor/serviciilor partenere (fisele de
evaluare specifica a DVI, raportul de evaluare, PIS, fisele si rapoartele de
reevaluare/revizuire, notificarile catre managerul de caz si persoanele implicate în
solutionarea cazului, documente care atesta întâlnirile echipei interdisciplinare, fise de
monitorizare a PIS, recomandari scrise privind îmbunatatirea PIS din partea membrilor
echipei sau consultantilor, scale de înregistrare a progresului, fise de urmarire a gradului
de satisfactie a copilului/tânarului etc.).
(I)3.13.1. Dosarul copilului aflat în responsabilitatea managerului de caz si dosarul DVI.
(I)3.13.2. - Numarul de copii reintegrati în familie cu/fara PIS în perioada de
monitorizare postservicii. Notificarile catre autoritatile locale privind iesirea
copilului/tânarului din sistemul de protectie în vederea luarii masurilor necesare pentru
mentinerea acestuia în familie.
- Numarul de tineri (re)integrati socioprofesional. Solicitarile/referirile catre autoritatile
locale (pentru aplicarea legii privind venitul minim garantat, obtinerea unei locuinte
sociale, alte masuri privind combaterea marginalizarii etc.) si institutiile relevante
(agentiile de ocupare a fortei de munca, unitati comerciale s.a. în vederea obtinerii unui loc
de munca) si solutiile identificate împreuna cu acestea.

ACTIVITATILE SERVICIULUI PENTRU DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE


VIATA INDEPENDENTA

______________________________________________________________________________
| Standardul 4 Activitati |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta desfasoara activitati structurate sau |
| semistructurate de pregatire si stimulare a autonomizarii |
| copiilor si tinerilor, de stimulare a individualitatii si |
| dezvoltare a resurselor personale ale acestora pentru trecerea|
| de la dependenta la independenta personala. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii aflati în evidenta sistemului de protectie si tinerii |
| care parasesc acest sistem dobândesc deprinderi de viata |
| independenta, sunt încurajati sa participe la programele de |
| asistenta sociala, de socializare, adaptare la viata sociala |
| si la cultura comunitatii din care fac parte si sunt |
| sprijiniti în procesul de integrare socioprofesionala. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 4 |
|______________________________________________________________________________|
| 4.1. Strategia de dezvoltare a DVI promoveaza si planifica pregatirea |
| timpurie a copiilor pentru viata autonoma, când exista conditii de |
| maxima disponibilitate educativa si deprinderile se pot învata în |
| armonie unele cu celelalte, si nu în disonanta. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.2. Activitatile pentru dezvoltarea DVI se desfasoara cu sprijinul |
| referentilor de formare. Referentul de formare desfasoara cu |
| copilul/tânarul o activitate punctuala, precisa, centrata pe o anumita |
| deprindere de viata. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.3. Activitatile pentru dezvoltarea DVI se desfasoara atât în mediu |
| institutional, cât si în mediu deschis, favorizând experienta sociala |
| si deschiderea catre comunitate, experimentarea, învatarea prin |
| actiune. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.4. Activitatile desfasurate în institutii publice sau private se |
| realizeaza cu acordul partilor, care este formalizat în conventii de |
| parteneriat încheiate între furnizorii de servicii. Aceste contracte |
| prevad drepturile, obligatiile celor care organizeaza activitati pentru|
| dezvoltarea DVI si ale organismelor partenere, precum si conditiile |
| optime de îndeplinire a obiectivelor. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.5. Activitatile pentru dezvoltarea DVI sunt structurate/semistructurate si|
| se realizeaza în baza unor metodologii specifice. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.6. Activitatile pentru dezvoltarea DVI tin cont de vârsta, nivelul de |
| dezvoltare, opinia si aspiratiile copiilor/tinerilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.7. Activitatile nu mizeaza pe privatiune sau constrângere. Orice abuz în |
| acest sens este sanctionat imediat, conform reglementarilor în vigoare.|
| Copiii/tinerii sunt sprijiniti sa înteleaga importanta unor deprinderi |
| si comportamente adecvate în viata sociala si sunt ajutati sa le adopte|
| cu discernamânt si încredere în adaptabilitatea acestora. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.8. Pentru desfasurarea activitatilor de dezvoltare a DVI sunt asigurate |
| spatii si mijloace adecvate obiectivului actiunii si se asigura |
| deschidere si transparenta participarii comunitatii si familiei la |
| organizarea acestora. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.9. În cadrul SDVI, copiii si tinerii beneficiaza de consiliere psihologica|
| si vocationala, informare permanenta privind evolutia lor în cadrul |
| PIS, informare cu privire la diferite oportunitati de studiu sau oferte|
| profesionale, consiliere juridica s.a., într-o atmosfera de |
| parteneriat, întelegere reciproca si valorizare. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.10. Coordonatorul SDVI ia masurile necesare pentru protectia copilului |
| împotriva oricarei forme de abuz, neglijare si exploatare (de exemplu, |
| abuz fizic, discriminare, tratament inuman sau degradant). |
|______________________________________________________________________________|

Indicatorii pentru standardul 4


(I)4.1.1. Continutul strategiei judetene/locale a sectoarelor municipiului Bucuresti
comparativ cu strategia, respectiv planul anual de actiune al SDVI.
(I)4.1.2. Continutul PIS.
(I)4.2. Numarul referentilor de formare/PIS angajati ai SDVI sau ai institutiilor
partenere, structura de personal a SDVI.
(I)4.3.1., 4.8.2. Metodologia de organizare si functionare a SDVI contine referiri clare la
tehnici de stimulare a experientei si participarea copilului la actiuni în mediu deschis, în
comunitate, precum si modalitatile de implicare a comunitatii.
(I)4.3.2. Numarul de activitati/PIS desfasurate în cadru institutional (SDVI si alte
institutii din comunitate) si în comunitate (vizite realizate în institutii publice sau private
de interes, excursii, tabere etc.).
(I)4.4.1. Conventiile de colaborare cu alti parteneri sociali.
(I)4.4.2. Numarul de vizite ale responsabilului de caz acolo unde se desfasoara
activitatea cu copilul în procesul de implementare a PIS.
(I)4.5. Existenta metodologiilor specifice de organizare a diferitelor activitati pentru
dezvoltarea DVI.
(I)4.6. Dosarele DVI.
(I)4.7.1., 4.10.1. Metodologia de organizare si functionare a SDVI, precum si
metodologiile specifice organizarii activitatilor pentru dezvoltarea DVI cuprind elemente
clare de combatere a privatiunii, constrângerii sau a altor metode care încalca drepturile
copilului sau pot conduce la abuzuri.
(I)4.7.2., 4.10.2. Numarul de sesizari la SDVI/furnizorul de servicii/serviciul public
specializat pentru protectia copilului privind abuzuri asupra copilului si masurile luate
pentru solutionarea acestora.
(I)4.7.3. Documente care atesta participarea personalului la cursuri privind prevenirea
abuzului asupra copilului (dosarele angajatilor, certificate de absolvire a cursurilor
relevante etc.).
(I)4.8.1. Planul anual de actiune, bugetul anual al SDVI. Compartimentarea, amenajarea
si dotarea spatiului existent sunt în acord cu prevederile prezentelor standarde minime
obligatorii si nevoile copiilor/tinerilor aflati în evidenta SDVI.
(I)4.8.2. Numarul anual de actiuni realizate împreuna cu membrii comunitatii.
(I)4.9.1. - Numarul de sedinte de consiliere psihologica/client si per total clienti/an.
- Numarul de sedinte de consiliere vocationala/client si per total clienti/an.
- Numarul de sedinte de consiliere juridica/client si per total clienti/an.
- Numarul de sedinte de consiliere cu parintii/reprezentantii legali/PIS si per total
clienti/an.
(I)4.9.2. Existenta unei baze de date complexe (cu informatii referitoare la clienti,
pentru sensibilizarea comunitatii si informarea clientilor, în ceea ce priveste oferta de
munca, activitati cu caracter comunitar si alte informatii de interes pentru tineri si copii)
pentru informarea clientilor. Numarul de sesizari la SDVI/furnizorul de servicii cu privire
la neadecvarea bazei de date la nevoile clientilor.

______________________________________________________________________________
| Standardul 5 Integrarea profesionala |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta asigura desfasurarea activitatilor de pregatire a|
| fiecarui copil/tânar, în raport cu vârsta, studiile si |
| legislatia în vigoare, în vederea integrarii active a acestuia|
| pe piata muncii la parasirea sistemului de protectie. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Fiecare copil/tânar aflat în evidenta sistemului de protectie |
| beneficiaza de orientare scolara si profesionala, de sustinere|
| pentru frecventarea programelor de formare în meserii cerute |
| pe piata muncii si validate conform legii, precum si pentru |
| gasirea unui loc de munca, angajare si adaptare la cerintele |
| postului. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 5 |
|______________________________________________________________________________|
| 5.1. PIS contine un capitol dedicat orientarii scolare si profesionale si |
| pregatirii integrarii profesionale. |
|______________________________________________________________________________|
| 5.2. SDVI asigura accesul copilului/tânarului la activitati individuale si |
| de grup pentru familiarizarea cu legislatia muncii si formarea unei |
| atitudini pozitive fata de munca. |
|______________________________________________________________________________|
| 5.3. Referentul de formare sprijina copilul/tânarul în demersurile pentru |
| identificarea ofertelor de cursuri profesionale si/sau de locuri de |
| munca în cadrul comunitatii, facilitând relationarea cu institutii/ |
| agentii/organizatii specializate, precum si cu potentiali angajatori. |
|______________________________________________________________________________|
| 5.4. Fiecare copil/tânar care si-a finalizat studiile sau pregatirea |
| profesionala este sprijinit sa-si gaseasca un loc de munca |
| corespunzator asteptarilor si pregatirii sale. Atunci când este cazul, |
| se mediaza relatia între tânar si angajator astfel încât angajarea si |
| adaptarea tânarului la cerintele locului de munca sa se faca în termen |
| optim si cu rezultate durabile. |
|______________________________________________________________________________|
Indicatorii pentru standardul 5
(I)5.1. Metodologia de organizare si functionare a SDVI. Continutul PIS pentru clientii
considerati eligibili pentru integrare profesionala (în functie de vârsta copilului/tânarului,
studiile, aspiratiile acestuia etc.).
(I)5.2. Numarul si tipul activitatilor de pregatire pentru integrarea profesionala/client si
per total clienti eligibili pentru integrare profesionala/an. Discutii cu copiii si tinerii.
(I)5.3.1. Numarul de contacte stabilite în cadrul activitatilor pentru integrarea
profesionala cu parteneri sociali, angajatori, institutii de pregatire profesionala etc./client.
(I)5.3.2. Oferta de ziare si alte surse de informare puse la dispozitia copiilor/tinerilor.
(I)5.3.3. Metodologia SDVI, conventii de colaborare cu autoritatile administratiei
publice locale, institutiile si serviciile din reteaua de sprijin pentru copii/tineri.
(I)5.4.1. Metodologia SDVI, continutul PIS (indicatorii de integrare profesionala).
(I)5.4.2. - Numarul de copii/tineri care si-au obtinut un loc de munca.
- Numarul de copii/tineri care au abandonat o data locul de munca în 12 luni.
- Numarul de copii/tineri care au abandonat locul de munca de mai multe ori în 12 luni.
- Raportul dintre numarul de copii/tineri integrati profesional si copii/tineri eligibili care
nu au reusit integrarea profesionala.
- Numarul de protocoale de sprijin încheiate de angajator, copii/tineri si coordonatorul
SDVI.

RESURSE UMANE

______________________________________________________________________________
| Standardul 6 Recrutarea, angajarea si numarul personalului |
| |
| Personalul serviciului pentru dezvoltarea deprinderilor de |
| viata independenta este selectat cu atentie si |
| responsabilitate prin intermediul unui proces de recrutare si |
| angajare care se desfasoara în acord cu legislatia în vigoare |
| si raspunde nevoilor serviciului. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate oferite |
| de personalul serviciului pentru dezvoltarea deprinderilor de |
| viata independenta cu profesionalism, respect si empatie fata |
| de acestia. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 6 |
|______________________________________________________________________________|
| 6.1. Angajatorul este obligat sa angajeze personal calificat care sa |
| raspunda prevederilor prezentelor standarde minime obligatorii si |
| planului anual de actiune al SDVI. Daca SDVI functioneaza într-o zona |
| geografica în care traiesc comunitati etnice minoritare, se recomanda |
| ca în componenta personalului de specialitate sa existe si |
| profesionisti care vorbesc si limba minoritatilor respective. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.2. SDVI dispune de un set de criterii de selectie a personalului, bazate |
| pe competenta si experienta, precum si în conformitate cu specificul |
| SDVI si reglementarile legale în vigoare. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.3. La angajare se va tine cont obligatoriu de trasaturile de personalitate|
| ale fiecarui candidat care sunt necesare în lucrul cu copiii/tinerii. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.4. Angajatorul poate dispune, în conditiile legii, si de alt personal |
| decât cel prevazut în statul de functii al SDVI, în vederea |
| îndeplinirii misiunii SDVI în conditii optime. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.5. Personalul de specialitate trebuie sa aiba studii socioumane. La |
| angajare se acorda prioritate profesionistilor cu experienta în |
| dezvoltarea de strategii educative de socializare si dezvoltare a |
| personalitatii copiilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.6. Responsabilul de caz trebuie sa aiba studii socioumane si experienta de|
| cel putin 2 ani în servicii pentru copil si familie. La angajare se |
| acorda prioritate profesionistilor cu pregatire în managementul de caz.|
|______________________________________________________________________________|
| 6.7. Coordonatorul SDVI trebuie sa aiba studii superioare si experienta de |
| cel putin 2 ani în servicii pentru copil si familie. La angajare se |
| acorda prioritate profesionistilor care au pregatire manageriala. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.8. Coordonatorul SDVI se asigura ca fisele de post sunt revizuite în |
| functie de dinamica cerintelor posturilor respective. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.9. Numarul si structura de personal sunt suficiente si corespunzatoare |
| pentru acoperirea tuturor serviciilor oferite de SDVI conform |
| prevederilor prezentelor standarde minime obligatorii si planului anual|
| de actiune. |
|______________________________________________________________________________|

Indicatorii pentru standardul 6


(I)6.1. Diplomele de studii si alte acte care atesta calificarea personalului angajat.
(I)6.2. Criteriile de selectie a personalului.
(I)6.3. Documentele si materialele care atesta recrutarile de personal. Informatiile
existente în dosarul angajatului referitoare la interviul avut în vederea ocuparii postului
respectiv.
(I)6.4. Statul de functii al SDVI si organigrama completa a furnizorului de servicii.
(I)6.5. - 6.9. Organigrama, diplomele de studii, contractele de munca, contractele de
voluntariat, fisele de post, dosarele angajatilor.

______________________________________________________________________________
| Standardul 7 Formarea initiala si continua a personalului |
| |
| Personalul serviciului pentru dezvoltarea deprinderilor de |
| viata independenta are pregatirea si abilitatile profesionale |
| corespunzatoare pentru a lucra cu copiii si tinerii, precum si|
| în echipa interdisciplinara. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate si |
| personalizate din partea unor profesionisti bine pregatiti, cu|
| abilitati empatice si de comunicare. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 7 |
|______________________________________________________________________________|
| 7.1. Fiecare angajat al SDVI are calificarea necesara pentru îndeplinirea |
| sarcinilor postului respectiv. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.2. La angajare, fiecare profesionist, inclusiv coordonatorul SDVI, |
| beneficiaza de minimum 60 de ore de formare în domeniul dezvoltarii DVI|
| si al managementului de caz, asigurata din bugetul angajatorului. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.3. Personalul SDVI, inclusiv coordonatorul acestuia, beneficiaza de cel |
| putin 60 de ore pe an de formare continua în domeniul dezvoltarii DVI, |
| asigurate din bugetul angajatorului. Formarea continua urmareste cu |
| prioritate obtinerea de cunostinte, deprinderi si abilitati în |
| folosirea instrumentelor de evaluare, identificarea si recunoasterea |
| deficientelor care pot aparea în derularea PIS, precum si în luarea |
| deciziilor si a masurilor necesare solutionarii diferitelor probleme. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.4. Specialistii din cadrul SDVI sunt încurajati sa participe la diverse |
| cursuri de formare care îi pot ajuta în optimizarea muncii lor, |
| inclusiv seminarii si conferinte. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.5. Educatia permanenta a personalului de specialitate, precum si formarea |
| profesionala continua pentru toti angajatii SDVI vor fi promovate, |
| sprijinite si înregistrate de catre coordonatorul SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.6. Voluntarii actioneaza în baza unor contracte clare, în acord cu |
| legislatia în vigoare. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.7. SDVI are obligatia sa asigure un numar minimum de 14 ore de formare |
| pentru voluntari, înainte de începerea activitatilor acestora. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.8. Formarea profesionala continua a voluntarilor va fi promovata, |
| sprijinita si înregistrata de catre coordonatorul SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.9. La angajare, în lipsa unei pregatiri în domeniul managementului |
| serviciilor sociale, coordonatorul SDVI beneficiaza de formare în acest|
| domeniu, asigurata din bugetul angajatorului. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.10. Coordonatorul SDVI beneficiaza anual de cel putin 21 de ore de formare |
| în domeniul managementului de servicii, asigurate din bugetul |
| angajatorului. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.11. Educatia permanenta si formarea profesionala continua a angajatilor se |
| realizeaza conform legislatiei în vigoare, prin intermediul cursurilor |
| organizate în cadrul sistemului educational, sanitar si al formarii |
| profesionale a adultilor. |
|______________________________________________________________________________|

Indicatorii pentru standardul 7


(I)7.1. - 7.10. Dosarul personal al fiecarui angajat, inclusiv al coordonatorului si
voluntarilor, cuprinde documentele prevazute de legislatia în vigoare, inclusiv certificatele
de absolvire a cursurilor de formare initiala si continua prevazute de prezentele standarde
minime obligatorii.
(I)7.11. Certificatele de absolvire cu recunoastere nationala si cele cu recunoastere din
partea angajatorului. În cazul celor din urma se verifica modalitatea de desfasurare a
programului de formare, utilizând criteriile existente în legislatia de formare profesionala a
adultului.

______________________________________________________________________________
| Standardul 8 Supervizarea |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta dispune de un sistem eficient de supervizare al |
| resurselor umane, care permite functionarea sa la randament |
| optim. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Personalul este motivat si performant, asigurând servicii de |
| calitate pentru clientii serviciului pentru dezvoltarea |
| deprinderilor de viata independenta. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 8 |
|______________________________________________________________________________|
| 8.1. Coordonatorul SDVI are obligatia de a asigura supervizarea interna si |
| externa a personalului de specialitate si a voluntarilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.2. Coordonatorul SDVI organizeaza întâlniri periodice de supervizare cu |
| personalul de specialitate SDVI, individual si în echipa, si la cererea|
| acestora. Toate întâlnirile sunt înregistrate. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.3. Supervizarea voluntarilor este asigurata de catre personal desemnat de |
| coordonatorul SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.4. Furnizorul de servicii are obligatia de a asigura supervizarea |
| coordonatorului SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.5. Supervizarea se realizeaza de specialisti cu studii superioare |
| socioumane cu pregatire în supervizare sau experienta de cel putin |
| 2 ani în servicii pentru copil si familie în plus fata de persoanele |
| carora li se asigura supervizarea respectiva. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.6. La cerere, personalul de specialitate din cadrul SDVI poate asigura |
| supervizare pentru specialistii din alte servicii pentru protectia |
| copilului în care se desfasoara activitati de dezvoltare a DVI. În |
| aceasta situatie este necesar acordul coordonatorilor serviciilor si |
| avizul directorului general/executiv al directiei generale de asistenta|
| sociala si protectia copilului. |
|______________________________________________________________________________|

Indicatorii pentru standardul 8


(I)8.1. - 8.2. - Numar de întâlniri de supervizare, individuale si în
echipa/angajat/luna/an.
- Numar de întâlniri de supervizare la solicitarea angajatilor/echipei/an.
(I)8.3. Numar de întâlniri de supervizare/voluntar/luna/an.
(I)8.4. Numar de întâlniri de supervizare a coordonatorului/luna/an.
(I)8.5. Documentele înregistrate referitoare la supervizare.
(I)8.6. Numar de întâlniri de supervizare pentru personal din afara SDVI/an.

ADMINISTRARE SI MANAGEMENT

______________________________________________________________________________
| Standardul 9 Locatia, resurse financiare si baza materiala |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta dispune de o locatie accesibila comunitatii, |
| resurse financiare suficiente si o baza materiala |
| corespunzatoare derularii tuturor activitatilor. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate |
| furnizate de serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de |
| viata independenta. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 9 |
|______________________________________________________________________________|
| 9.1. SDVI functioneaza într-o cladire adecvata, sigura, adaptata serviciilor|
| pe care le ofera, precum si particularitatilor beneficiarilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.2. SDVI se afla într-un loc accesibil tuturor membrilor comunitatii din |
| punct de vedere al existentei mijloacelor de transport si de amplasare |
| a celorlalte servicii din comunitate de care pot beneficia. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.3. SDVI dispune de un numar suficient de spatii pentru derularea |
| activitatilor pentru dezvoltarea DVI, precum si a celorlalte activitati|
| necesare functionarii sale eficiente (spatii administrative, spatii |
| igienico-sanitare etc.). |
|______________________________________________________________________________|
| 9.4. SDVI se afla într-o zona în care siguranta generala a |
| copiilor/tinerilor nu este afectata si dispune de toate autorizatiile |
| legale de functionare. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.5. Fondurile alocate SDVI de catre furnizorul de servicii sunt suficiente |
| pentru îndeplinirea misiunii sale si prevederilor standardelor minime |
| obligatorii prezente. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.6. Coordonatorul SDVI are responsabilitatea de a asigura surse |
| suplimentare de finantare, cu precadere prin identificarea si |
| mobilizarea resurselor comunitare, pentru asigurarea derularii |
| activitatilor necesare în comunitate si autosustinerea pe termen lung a|
| SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.7. Coordonatorul SDVI are responsabilitatea de a superviza utilizarea |
| fondurilor derulate de CZ. |
|______________________________________________________________________________|
Indicatorii pentru standardul 9
(I)9.1., 9.3. Cladirea este sigura din punct de vedere structural si spatiile sunt suficiente
ca numar si dotate adecvat scopului acestora, în concordanta cu misiunea si prevederile
prezentelor standarde minime obligatorii.
(I)9.2.1. Membrii comunitatii au diverse mijloace de acces la SDVI.
(I)9.2.2. SDVI este dotat cu facilitati pentru persoanele cu dizabilitati, conform
legislatiei în vigoare.
(I)9.4.1. Amplasarea SDVI într-o zona care nu pericliteaza siguranta copiilor.
(I)9.4.2. Existenta autorizatiilor legale de functionare (autorizatie sanitara de
functionare, autorizatie de prevenire si stingere a incendiilor etc.).
(I)9.5. - 9.7. Bugetul anual alocat SDVI de catre furnizorul de servicii (serviciul public
specializat pentru protectia copilului, organisme private autorizate sau autoritatile
administratiei publice locale).

______________________________________________________________________________
| Standardul 10 Management si administrare |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta dispune de un management si o administrare |
| eficiente, care îi asigura o functionare optima în acord cu |
| misiunea sa. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate în |
| raport cu nevoile lor. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 10 |
|______________________________________________________________________________|
| 10.1. SDVI functioneaza într-un cadru legal, certificat de documente |
| oficiale. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.2. Coordonatorul SDVI are responsabilitatea ca misiunea SDVI sa fie |
| formulata în scris, afisata, cunoscuta si promovata atât în cadrul |
| SDVI, cât si în comunitate. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.3. SDVI îsi formuleaza o metodologie de organizare si functionare în baza|
| legislatiei în vigoare, inclusiv a prezentelor standarde minime |
| obligatorii si a ghidului aferent, precum si a experientei în domeniul|
| dezvoltarii DVI si a literaturii de specialitate. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.4. SDVI îsi stabileste un regulament de ordine interioara sau norme |
| interne de functionare, în functie de angajator, care reflecta |
| spiritul valorilor democratice de respect pentru drepturile copilului |
| si ale individului, sunt avizate de coordonatorul SDVI si aduse la |
| cunostinta întregului personal. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.5. Coordonatorul SDVI organizeaza periodic - cel putin o data pe luna - |
| sau de câte ori este nevoie sedinte administrative cu întregul |
| personal. Aceste sedinte sunt planificate, au o agenda afisata si |
| continutul lor este consemnat în procese-verbale. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.6. Prin activitatile de formare, prin modul de întocmire si revizuire a |
| fiselor de post pentru fiecare angajat, precum si prin toate |
| activitatile de comunicare interna ale SDVI se promoveaza principiul |
| muncii în echipa. Se organizeaza periodic sau de câte ori este nevoie |
| si se documenteaza reuniuni ale personalului de specialitate care |
| constituie echipa SDVI (de exemplu, pentru dezbaterea implementarii |
| PIS). |
|______________________________________________________________________________|
| 10.7. Coordonatorul SDVI se asigura ca exista o buna comunicare în |
| interiorul serviciului si cu serviciile si institutiile partenere, |
| furnizorii de servicii si autoritatile locale. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.8. Calitatea si performanta serviciului se apreciaza în baza evaluarii |
| interne (de catre coordonatorul SDVI) si externe (de catre furnizorul |
| de servicii). Se recomanda ca evaluarea serviciului sa se realizeze |
| interdisciplinar. |
|______________________________________________________________________________|

Indicatorii pentru standardul 10


(I)10.1. Existenta documentelor care certifica înfiintarea si functionarea SDVI (hotarâri,
autorizatii, decizii, act constitutiv si statut, acorduri de functionare, conventii de
parteneriat etc.).
(I)10.2.1. Afisarea misiunii SDVI într-un loc vizibil si accesibil tuturor celor interesati.
Existenta materialelor promotionale (pliante, brosuri etc.).
(I)10.2.2. Cunoasterea misiunii de catre personalul si beneficiarii SDVI.
(I)10.2.3. Cunoasterea si constientizarea de catre angajati a faptului ca activitatile pe
care le desfasoara contribuie la îndeplinirea misiunii SDVI.
(I)10.3. Existenta metodologiei de organizare si functionare a SDVI.
(I)10.4.1. Existenta regulamentului de ordine interioara/normelor interne de functionare.
(I)10.4.2. Cunoasterea de catre toti angajatii a prevederilor regulamentului de ordine
interioara/normelor interne de functionare.
(I)10.5.1. Numarul sedintelor administrative cu personalul/luna/an. Sedintele sunt
organizate pentru a discuta, de exemplu: derularea activitatilor pentru dezvoltarea DVI,
revizuirea practicilor din cadrul SDVI.
(I)10.5.2. Continutul proceselor-verbale.
(I)10.6. Numarul de reuniuni ale echipei SDVI/luna/an. Continutul documentat al
acestor reuniuni.
(I)10.7. Regulamentul de ordine interioara/normele interne de functionare, conventiile
de colaborare, documente care atesta organizarea de întâlniri sau cursuri pe aceasta tema.
(I)10.8. Documentele referitoare la evaluarile SDVI (prevazute de legislatia în vigoare,
solicitate de finantatori/autoritati).

______________________________________________________________________________
| Standardul 11 Planul anual de actiune |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta functioneaza conform unui plan anual de actiune |
| întocmit pe baza prevederilor standardelor minime obligatorii|
| si a nevoilor identificate la nivelul comunitatii. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate conform|
| nevoilor pe care le au. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 11 |
|______________________________________________________________________________|
| 11.1. Coordonatorul SDVI, în colaborare cu personalul de specialitate, |
| elaboreaza planul anual de actiune pe baza prezentelor standarde |
| minime obligatorii si a nevoilor clientilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.2. Planul anual de actiune cuprinde si activitati de prevenire a |
| dezinsertiei sociale a copiilor si tinerilor, de sensibilizare si |
| constientizare a comunitatii, de promovare a responsabilizarii |
| comunitatii, de cercetare etc. în raport cu resursele de care dispune |
| SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.3. Planul anual de actiune este avizat de furnizorul de servicii, care |
| este obligat sa monitorizeze punerea în practica a acestuia. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.4. Planul anual de actiune este reevaluat periodic si de câte ori este |
| nevoie si, dupa caz, revizuit. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.5. La sfârsitul fiecarui an, personalul de specialitate elaboreaza |
| raportul de activitate al SDVI pe anul respectiv, care este supervizat|
| de coordonatorul SDVI si transmis furnizorului de servicii. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.6. Raportul anual de activitate al SDVI este accesibil celor interesati |
| si este înaintat spre analiza furnizorului de servicii. |
|______________________________________________________________________________|

Indicatorii pentru standardul 11


(I)11.1.1. Existenta planului anual de actiune întocmit de coordonator în colaborare cu
personalul de specialitate.
(I)11.1.2 - 11.2. Continutul planului anual de actiune.
(I)11.3.1. Avizarea planului anual de actiune de catre furnizorul de servicii.
(I)11.3.2. Rapoartele de monitorizare elaborate în urma vizitelor efectuate de catre
persoane desemnate de furnizorul de servicii.
(I)11.4. Numarul de revizuiri ale planului anual de actiune al SDVI/an.
(I)11.5. Existenta raportului de activitate al SDVI la sfârsitul fiecarui an, având
semnatura coordonatorului SDVI. Raportul se afla la nivelul SDVI si la furnizorul de
servicii.
(I)11.6. Modalitatea de informare a celor interesati în ceea ce priveste continutul
raportului anual de activitate.

ANEXA 2

GHID METODOLOGIC
de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Serviciul de dezvoltare a
deprinderilor de viata independenta

CAP. 1
Introducere

Ghidul metodologic este un instrument la îndemâna celor care lucreaza în serviciile de


formare, dezvoltare si îmbunatatire a deprinderilor de viata independenta pentru copiii si
tinerii aflati în evidenta sistemului de protectie a copilului.
Ghidul se adreseaza într-un stil accesibil potentialilor utilizatori, persoane cu pregatire
diversa si cu roluri diferite în raport cu clientii, dar toti având posibilitatea sa ajute la
formarea si dezvoltarea deprinderilor de viata independenta: referenti de formare,
manageri de caz, responsabili de caz, lucratori în servicii de tip rezidential si centre de zi,
asistenti maternali, parinti.

Intervenienti - definitie

Manager de caz - în conformitate cu legislatia în vigoare este persoana responsabila de


elaborarea si implementarea PIP pentru copiii care au masura de protectie. Din PIP poate
face parte si PIS de deprinderi de viata ca un capitol specific de interventie.

Responsabil de caz - persoana responsabila cu implementarea PIS de deprinderi de


viata, precum si de alte interventii specifice de tip consiliere psihologica, vocationala.
Referent de formare - profesionist care intervine punctual. De exemplu, un politist care
poate sa faca o prezentare copiilor pe teme de infractionalitate sau consum de droguri
pentru constientizare si prevenirea abuzurilor de substante sau un medic care sa vina o
singura data sa faca o prezentare de educatie sexuala, un profesor care sa prezinte sistemul
de învatamânt sau un profesionist care sa explice caracteristicile unei meserii pentru a-i
ajuta sa aleaga o profesie si lista poate continua.

Deprinderile de viata independenta


Specifica fiintei umane este ponderea deosebit de mare a comportamentelor învatate în
raport cu cele înnascute. Deprinderile reprezinta asemenea comportamente învatate despre
care un cunoscut psiholog*1) spunea ca îl însotesc continuu pe om, putând reprezenta un
mare ajutor, dar si un mare handicap: unele îl pot propulsa, asigurând succesul actiunilor
sale, altele îl pot trage în jos pâna la ratarea completa. Din alta perspectiva, unele
deprinderi sunt abilitati de a face ceva legat de obiecte, altele sunt priceperi în relatiile cu
alti oameni; unele au un caracter concret (deprinderi tangibile), altele sunt mai abstracte,
mai putin palpabile (deprinderi intangibile), dar tot atât de importante.
------------
*1) Sean Covey, "Cele 7 deprinderi ale adolescentilor eficienti", ed. Simon & Schuster,
1998.

Deprinderile pentru viata independenta sunt acele abilitati tehnice si psihosociale,


însusite pâna la automatism, care îi permit individului sa duca o existenta normala, fara a
depinde de asistenta din partea societatii si folosind oportunitatile pe care societatea i le
ofera.
Sintagma "viata independenta" nu trebuie sa ne creeze impresia ca ar fi vorba despre
viata unui individ singuratic care duce o existenta în afara societatii, fara reguli care
trebuie respectate. Dimpotriva, viata independenta reprezinta viata de zi cu zi, în societatea
moderna, împreuna cu semenii nostri.
Viata independenta poate fi dobândita în mai multe grade în functie de potentialul
biologic si psihologic al copiilor si tinerilor. Pentru tinerii cu handicap va fi vorba desigur
despre o independenta limitata.

Categorii de deprinderi
Deprinderile pentru viata independenta nu epuizeaza lista posibilelor deprinderi ce pot fi
însusite de un copil pâna la vârsta maturitatii. Când vorbim despre deprinderi de viata
independenta ne referim la acel bagaj minim de abilitati care îi permit detinatorului sa
desfasoare o viata sociala normala, nemaiavând nevoie de asistenta sau acompaniere din
partea serviciilor sociale.
Putem distinge mai multe domenii de deprinderi care se formeaza pe parcursul
socializarii copilului/tânarului, instalându-se treptat si contribuind la formarea unei
personalitati adaptate din punct de vedere social si cultural:
Domeniul deprinderilor de viata zilnica: nutritie, planificarea meniului, cumpararea
alimentelor, prepararea mâncarii, comportamentul corect la masa, curatenia bucatariei si
depozitarea mâncarii, managementul si siguranta casei.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuintei si folosirea resurselor comunitare: se
refera la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un copil/tânar sa faca o tranzitie
pozitiva catre comunitate. Sunt incluse gestiunea locuirii, transportul si resursele
comunitare.
Deprinderi privind managementul banilor: se concentreaza pe arii de deprinderi care îi
ajuta pe copii/tineri sa ia decizii financiare întelepte; notiuni despre bani, economii,
venituri si impozite, operatiuni bancare, obtinerea de credite, plan de venituri si cheltuieli
(buget personal), abilitati de consumator.
Deprinderi privitoare la îngrijirea personala: promoveaza dezvoltarea fizica si
emotionala armonioasa a copilului/tânarului prin igiena personala, stil de viata sanatos,
sexualitate corecta.
Deprinderi vizând dezvoltarea sociala: se concentreaza asupra modului în care
copilul/tânarul relationeaza cu ceilalti prin dezvoltare personala, constiinta culturala,
comunicare, relatii sociale.
Deprinderi pentru integrare profesionala: se refera la ariile de deprinderi care îi ajuta pe
copii/tineri sa îsi finalizeze programele educationale si sa urmeze o cariera conform
interesului lor. Acest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei,
angajare, luarea deciziilor si pregatire prin studiu.

De ce formam si dezvoltam deprinderi pentru viata independenta?


Obiectivul formarii si dezvoltarii deprinderilor pentru viata independenta este potrivit
mai ales pentru acei copii/tineri care au fost lipsiti de posibilitatile normale de a-si însusi
pe durata copilariei deprinderile adecvate de viata, neputând folosi imitatia maturilor (în
absenta modelului familial), sau metoda "încercarii si erorii" (primind prea multe lucruri
de-a gata sau fiind constrânsi sa adopte solutiile prestabilite, iar în alte cazuri nefiind
suficient de motivati sa caute singuri rezolvarea).
Situatii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescuti în institutii. Si copiii din
familii naturale sau care beneficiaza de o masura de protectie speciala la asistent maternal
pot acuza deficiente în privinta deprinderilor de "viata independenta". Si ei pot avea
nevoie sa dezvolte anumite deprinderi, se pot confrunta cu deficiente de socializare, de
adaptare la viata sociala si la cultura comunitatii din care fac parte.

CAP. 2
Cum se formeaza deprinderile pentru viata independenta

Însusirea deprinderilor necesare pentru a trai pe cont propriu reprezinta un proces care
dureaza întreaga viata.

______________________________________________________________________________
| Asa cum se mentioneaza în standard (3.2.4), pregatirea pentru viata |
| independenta este o forma particulara de educatie nonformala, participativa, |
| de stimulare si dezvoltare personala. |
|______________________________________________________________________________|

Formarea si dezvoltarea de deprinderi se poate face în doua modalitati:


- ca o activitate organizata cu scopul formarii sau dezvoltarii unor deprinderi de viata
independenta;
- ca o latura a diferitelor activitati educative la care iau parte copiii si tinerii în
institutiile rezidentiale sau în cadrul îngrijirii AMP.

Formatorii de deprinderi de viata independenta pornesc de la ideea ca acele deprinderi


pe care copiii/tinerii nu le au se pot dobândi prin exercitiu, vointa (în baza unor motivatii
corespunzatoare) si cu ajutorul unor persoane de sprijin. Dupa învatare si câteva repetari,
deprinderile se automatizeaza. La vârsta lor, acesti copii/tineri pot înca sa îsi mareasca
eficienta actiunilor, sa devina mai încrezatori în propriile forte, sa îsi îmbunatateasca
raporturile cu cei din jurul lor, sa dobândeasca un control mai bun asupra propriei lor vieti.
O abordare bazata pe dezvoltare recunoaste faptul ca învatarea se produce în timp si
copiii progreseaza printr-o serie de etape sau niveluri pe masura ce procesul se desfasoara.

Ciclul formarii deprinderii - etape principale:


1. Definirea deprinderii:
- generarea de exemple;
- încurajarea repetarii verbale si a actiunii;
- corectarea întelegerilor gresite.
2. Promovarea unei deprinderi performante prin:
- asigurarea conditiilor pentru a practica sub supraveghere si cu asigurarea unui
feedback adecvat;
- evaluarea performantei;
- emiterea unor recomandari de corectare.
3. Asigurarea mentinerii durabile a deprinderii prin:
- oportunitati pentru practica personala;
- stimularea autoevaluarii si a ajustarilor de comportament.

Nivelurile de învatare utilizate în modelul de dezvoltare sunt mentionate în figura de


mai jos:
______________________________________________________________________________
| Nivel de | Definitie | Observatii privind metoda |
| învatare | | |
|_______________|______________________________|_______________________________|
| Constientizare| Cursantul achizitioneaza | Formatorul de deprinderi |
|_______________| informatii. La acest nivel, | (instructorul/educatorul |
| Cunoastere | el ar trebui sa fie capabil | din serviciul rezidential, |
| abstracta | sa identifice, sa descrie sau| asistentul maternal sau |
| si întelegere | sa ofere informatii despre | instructorul/educatorul din |
| | subiectul respectiv. | serviciul organizat |
| | | independent sau referentul de |
| | | formare care intervine |
| | | punctual pe teme foarte |
| | | precise care cer expertiza) |
| | | urmeaza sa prezinte |
| | | informatii. |
| | | La finalul sesiunii se va |
| | | astepta ca acel copil/tânar sa|
| | | descrie sau sa explice ce a |
| | | învatat despre subiectul |
| | | abordat. |
|_______________|______________________________|_______________________________|
| Cunoastere | Cursantul începe sa aplice | Trebuie creata ocazia de a |
| practica | cunostintele dobândite prin | pune în practica acel |
| | instruire. Ar trebui sa | comportament despre care s-au |
| | prezinte o anumita îndemânare| oferit informatii. De regula |
| | în realizarea practica, dar | se simuleaza situatii de |
| | mai mult sub forma de | viata reala. Adesea sunt |
| | exercitiu didactic sau | acelea de care copilul/tânarul|
| | simulare în mediul de | poate avea nevoie în viitor. |
| | învatare. | |
|_______________|______________________________|_______________________________|
| Capacitate de | Cursantul ajunge sa utilizeze| Se ofera ocazia de a exersa în|
| a face | cunostintele dobândite în | lumea reala, punându-i pe |
| | afara mediului de studiu. El | cursanti în situatia de a |
| | este capabil sa demonstreze | demonstra ce sunt în stare sa |
| | detinerea deprinderii în | faca si în acest fel sa capete|
| | mod regulat, fiind constient | încredere în propriile lor |
| | de progresele sale. | forte. |
|_______________|______________________________|_______________________________|

Principii de lucru pentru SDVI

În activitatea serviciilor care desfasoara o activitate organizata cu scopul formarii sau


dezvoltarii unor deprinderi de viata independenta trebuie respectate o serie de principii
care asigura concordanta acestor servicii cu valorile recunoscute privind educatia si
asistenta sociala si cu activitatea celorlalte servicii si activitati din sistemul de protectie
sociala.
1. În toate actiunile care se realizeaza în cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor
de viata primeaza interesul superior al copilului (principiul interesului superior al
copilului).
2. Serviciul pentru formarea deprinderilor de viata se adreseaza copiilor indiferent de
rasa, religie, limba, sex sau orice alta apartenenta etnica, sociala sau culturala (principiul
nondiscriminarii si egalitatii sanselor).
3. Relatia profesionistilor cu copilul/tânarul si cu familia sa pe durata formarii si
dezvoltarii de deprinderi de viata trebuie sa tina seama de:
- exprimarea libera a sentimentelor, gândurilor si temerilor copilului/tânarului si ale
familiei în relatia cu profesionistii;
- receptivitatea profesionistului fata de problemele copilului/tânarului si familiei,
dublata de capacitatea sa de a formula un raspuns adecvat;
- acceptarea si atitudinea nonacuzatoare a profesionistilor fata de slabiciunile si greselile
familiei si ale copilului;
- autodeterminarea persoanei, recunoasterea dreptului si nevoilor copilului/tânarului si
familiei de a alege o anumita solutie, în functie de capacitatea lor de a lua decizii pozitive;
- asigurarea confidentialitatii informatiilor cu caracter personal, dezvaluite în timpul
relatiei profesionale cu copilul/tânarul si familia acestuia.
4. Serviciul pentru formarea deprinderilor de viata se bazeaza pe implicarea
comunitatilor locale si pe colaborarea institutiilor si organizatiilor de la nivel local si
judetean pentru rezolvarea situatiei copilului/tânarului. Se acorda o importanta speciala
responsabilizarii comunitatii în ceea ce priveste rezolvarea problemelor copiilor (principiul
descentralizarii si responsabilitatii comunitatii).
5. Activitatile din cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor de viata se desfasoara
în spiritul demnitatii, libertatii si respectului fata de semeni, acordându-se o atentie
prioritara întaririi coeziunii sociale în abordarea problematicii referitoare la copil, cu
referire speciala la grupurile cele mai vulnerabile - copii/tineri în dificultate (principiul
solidaritatii).
6. Fiecare caz este tratat individual, urmarindu-se un plan individual de interventie.
Individualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului/tânarului, în functie de
diferentele personale: biopsihice, educationale, culturale etc. (principiul interventiei
personalizate).
7. Coordonarea serviciilor si resurselor se realizeaza la nivel local, cât mai aproape de
clienti, copii/tineri si familie, care au nevoie de sprijin si asistenta (principiul
proximitatii/subsidiaritate).
8. Activitatile de deprinderi de viata sunt coordonate de catre un responsabil de caz si au
drept scop atingerea situatiei de permanenta si siguranta pentru copil (principiul
permanentei si continuitatii).
9. Toate activitatile din cadrul serviciului se realizeaza pe baza de contracte de
colaborare si parteneriat între institutii, ministere, autoritati locale, organizatii
neguvernamentale etc. (principiul contractului multiparti).
10. Respectarea elementelor minime de buna practica si a standardelor în vigoare
(principiul interventiei standardizate).

CAP. 3
Standarde

______________________________________________________________________________
| Standardul 1. Rolul si responsabilitatile serviciului |
|______________________________________________________________________________|

Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta este responsabil de


asigurarea tuturor conditiilor de dezvoltare armonioasa a personalitatii copiilor sau
tinerilor aflati în evidenta sa, în sfera deprinderilor de viata independenta.

Organizarea si functionarea Serviciului pentru dezvoltarea deprinderilor de viata


independenta
Organizarea SDVI se poate realiza atât la nivelul DGASPC, cât si la nivelul SPAS si
OPA.
Metodologia de organizare a serviciului, descrisa mai jos, se refera în primul rând la
organizarea serviciului în cadrul DGASPC. La nivelul serviciului public specializat de
asistenta sociala si OPA, organizarea unui astfel de serviciu trebuie sa tina cont de
normativele de personal si atributiile descrise în acest capitol.
La nivelul DGASPC, organizarea serviciului se va realiza dupa cum urmeaza:
- Recrutare de specialisti: în cadrul serviciului vor activa specialisti din domeniile:
asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie si educatie; specialistii trebuie sa aiba
experienta în domeniul protectiei copilului, îngrijirii copilului care beneficiaza de masura
de protectie speciala a plasamentului în servicii de tip rezidential si cunostinte aprofundate
în domeniile specifice.
Activitatile de deprinderi de viata independenta pot face obiectul activitatii unui serviciu
organizat ca centru specializat care desfasoara activitati specifice pentru atingerea acestui
tip de obiective sau pot fi desfasurate în cadrul centrelor rezidentiale, centrelor de zi si
altor servicii deja existente, dezvoltate în cadrul programelor de interventie specifica.
- Elaborarea propunerii de modificare a organigramei, statului de functii si a
regulamentului de organizare si functionare a institutiei; propunerea trebuie avizata de
colegiul director si înaintata spre aprobare consiliului judetean.
- Aprobarea modificarii organigramei, statului de functii si a regulamentului de
organizare si functionare a institutiei, angajarea personalului cu respectarea criteriilor
mentionate la recrutare, pregatirea personalului.
- Dimensionarea serviciului, din punct de vedere al numarului personalului angajat,
trebuie realizata în urma analizei de nevoi. În vederea realizarii acestei analize se vor lua
în considerare cu prioritate numarul copiilor care beneficiaza de masura de protectie
speciala a plasamentului în servicii de tip rezidential/asistent maternal, numarul
institutiilor si rata de încarcare copil/instructor de educatie si copil/asistent social la nivelul
serviciului rezidential. Indiferent de dimensionarea serviciului, DGASPC trebuie sa
depuna eforturile necesare optimizarii raportului copil/instructor de educatie la nivelul
fiecarui serviciu rezidential.
- Serviciul actioneaza pe baza interventiei individualizate, structura serviciului fiind în
acest mod flexibila pentru a raspunde nevoilor clientului (vezi principiul interventiei
personalizate). Astfel, în cadrul serviciului se va realiza periodic supervizarea echipei de
implementare a PIS (programe de interventie specifica), de catre specialisti din cadrul
DGASPC sau din afara acestei institutii.
- În desemnarea responsabililor, coordonatorul SDVI va lua în considerare: expertiza
profesionala necesara unui manager de caz si unui responsabil de caz, numarul de cazuri
din responsabilitatea acestuia (12 conform standardului), complexitatea cazuisticii
respective, relatia sa cu copilul/tânarul si familia, colaborarea cu reteaua de servicii si
cunoasterea în ansamblu a problematicii respective.
- În virtutea finalitatilor PIP (Planul individualizat de protectie) rolul fundamental al
acestui serviciu este de a crea premisele unei optime integrari sociale, scolare, profesionale
a copiilor/tinerilor care parasesc sistemul de protectie si care au nevoie de o pregatire în
planul deprinderilor de a-si asigura conditiile unei reale autonomii sociale. Este un fel de
veriga de iesire, interfata responsabila nu de succesul social, cât de o buna articulare a
copiilor/tinerilor la exigentele, valorile, conduitele dezirabile ale socialului în care se vor
asimila.
- Acest serviciu comunica cu toate celelalte servicii si este complementar acestora în
sensul în care nu se reduce la ele, dar functioneaza în interdependenta. De fapt, pe lânga
activitatile de învatare a deprinderilor de viata independenta, acest serviciu desfasoara si
activitati interdisciplinare care completeaza optim necesarul de suport pentru atingerea
obiectivului de dezvoltare a copiilor/tinerilor.
______________________________________________________________________________
| Standardul 2. Evaluarea copilului/tânarului în vederea elaborarii |
| Programului de interventie specifica pentru dezvoltarea deprinderilor |
| de viata independenta |
|______________________________________________________________________________|

Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta asigura, pentru fiecare


copil/tânar aflat în evidenta sa, evaluarea competentelor, deprinderilor, aptitudinilor,
potentialului si a carentelor în dezvoltarea deprinderilor de viata independenta, în context
sociofamilial, utilizând instrumente adecvate si luând în considerare opinia si aspiratiile
personale ale copilului/tânarului.

A. Adresarea si evaluarea initiala

A.1. Clientii serviciilor de formare de deprinderi de viata


Cea mai importanta si numeroasa categorie de clienti pentru SDVI o reprezinta
copiii/tinerii care au suferit un regim îndelungat de institutionalizare, fiind privati de
posibilitatile normale de însusire a deprinderilor de viata independenta.

A.2. Deficiente privind deprinderile de viata independenta la copiii si tinerii aflati în


îngrijire rezidentiala
Studiile de specialitate*2) releva o serie de trasaturi specifice acestor copii/tineri:
- întârzieri în dezvoltarea fizica si motorie;
- retard intelectual si de limbaj;
- dificultati în comportamentul social, ca urmare a inabilitatii de a forma si pastra relatii
cu ceilalti copii si adulti, a incapacitatii de a respecta reguli, a lipsei sentimentului de
vinovatie;
- o tulburare emotionala profunda care sta, în fapt, la baza tuturor celorlalte distorsiuni.
Este evident ca mediul de viata îsi pune amprenta pe comportamentul si structura
mentala a copiilor si tinerilor crescuti în servicii rezidentiale. O caracteristica a cadrului de
viata din serviciile rezidentiale este neadecvarea sa si promovarea unor trasaturi
disjunctive cu mediul social. Copiii/tinerii suporta adesea situatii de disonanta cognitiva,
de confuzie. Nefiind suficient informati sau primind informatii distorsionate, neveridice, le
este foarte greu sa crediteze anumite date, sa acorde relevanta si sa ia decizii în virtutea
unor convingeri si certitudini.
Se pune întrebarea: au acesti copii alta structura mentala? Alta gândire? Mai degraba
este vorba de cultura specifica, de tip institutional, în care ei s-au maturizat si în care
traiesc pâna la revocarea masurii de protectie. Comportamentele lor sunt patternuri însusite
prin socializarea institutionala, dar care devin modalitati dezadaptative în conditii de viata
de mediu deschis.
Comportamentul lor se explica prin aceea ca le lipsesc anumite experiente foarte
timpurii. Si astfel, deprinderile lor de viata ajung sa fie diferite de ale celorlalti oameni. Nu
se poate spune ca "nu au deprinderi", ci numai ca au deprinderi ce nu satisfac cerintele
vietii independente. Deprinderile lor sunt pentru o altfel de viata decât cea care îi asteapta
în mod normal, în viitor, în societate. Nici nu este cazul sa comentam daca sunt deprinderi
bune sau rele. Important este ca cele mai multe sunt deprinderi care în viata independenta
nu folosesc sau pot fi daunatoare.
------------
*2) M. Dumitrana, "Copilul institutionalizat", EDP Bucuresti, 1998, Contiu Soitu,
"Adolescentii institutionalizati", AXIS, Iasi, 2004.

B. Deprinderi

Iata mai jos o serie de situatii de viata specifice serviciilor rezidentiale, cu posibile
repercusiuni la nivelul deprinderilor:

B1. Domeniul deprinderilor de viata zilnica


Nu se cunosc suficient alimentele de baza si compozitia felurilor de mâncare care se
servesc.

B2. Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuintei si folosirea resurselor


comunitare
Curatenia fiind în sarcina personalului de îngrijire, deprinderile de a face curat, de a
folosi substante pentru curatat sau detergenti pot întârzia sa apara.
Mai mult decât atât, unii copii pot sa îsi formeze impresia ca ei nu trebuie sa se
preocupe de curatenia locuintei pentru ca exista persoane însarcinate în mod expres cu asa
ceva.

B3. Deprinderi privind managementul banilor


Din observarea comportamentului copiilor/tinerilor pentru care este revocata masura de
protectie speciala a plasamentului în servicii de tip rezidential dupa o perioada lunga de
timp rezulta ca acestia pot avea dificultati mai ales în ce priveste planificarea cheltuielilor
în functie de venituri.

B4. Deprinderi privind integrarea profesionala


Copiii/tinerii se lovesc de prejudecatile unor patroni care nu vor sa auda de angajati
proveniti din "casa de copii".
Cei mai multi copii/tineri pot sa aiba lacune cu privire la locul/institutia unde ar putea sa
se adreseze pentru gasirea unui loc de munca si sa nu stie sa scrie un C.V. sau cum sa se
comporte la un interviu.
Chiar daca au mai lucrat, dar fara contracte de munca, nu au suficiente cunostinte cu
privire la drepturile angajatului si obligatiile angajatorilor.
Când lucreaza undeva, intra usor în conflicte sau nu reusesc sa faca o impresie buna,
tradându-si inadaptarea. Adesea genereaza conflicte, fiind singurul pattern cu care sunt
obisnuiti a trata autoritatea.

B5. Deprinderi privind dezvoltarea sociala


Chiar atunci când dispun de anumite cunostinte - mai multe la anumite capitole, mai
putine la altele, ceea ce le lipseste cel mai tare copiilor/tinerilor din institutii este
încrederea în fortele proprii, dorinta de a da piept cu viata din afara centrelor.
Deprinderile dobândite în institutii prezinta uneori si unele atuuri de adaptare (puncte
tari): uneori se constata o competenta sociala mult mai dezvoltata a copiilor/tinerilor
crescuti în conditii institutionale de colectivitate decât la cei crescuti în mediul familial,
într-o constelatie restrânsa de relatii. Multi copii/tineri crescuti în institutii sunt sensibili si
comunicativi.
Totusi, pe ansamblu, deficientele si incompetentele comportamentale ramân
preponderente în raport cu punctele tari.

C. Abordarea diferentiata a deprinderilor de viata la diferite vârste

Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vârsta; la vârste mai mici asteptam
deprinderi simple, concrete, la vârste mai mari asteptam deprinderi complexe, cu grad mai
ridicat de abstractie. Totusi, copiii/tinerii nu învata deprinderile în ordine cronologica. Este
posibil ca unii copii/tineri cu vârsta mai mare sa fi omis o deprindere pe care semeni ai lor
au învatat-o la o vârsta mai mica. Acest fapt este cu atât mai posibil cu cât unii copii/tineri
au avut experienta mai multor plasamente si întreruperi succesive în educatie.
Grupa de vârsta 8 - 14 ani evidentiaza nevoia de stimulare suplimentara a dezvoltarii
personalitatii lor. Contactul cu mediul deschis este foarte limitat si nu sunt obisnuiti sa
dezvolte strategii adaptative. Stimularea participarii se face adesea prin oferirea unor mici
cadouri - dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea exprimarii este eficienta utilizarea
suportului grafic. Copiii/tinerii se simt adesea în competitie unii cu altii. Confruntarea,
reusita sunt foarte importante, iar dorinta de a fi tratati cu mai multa atentie decât restul
colegilor este foarte pronuntata. Pe alocuri atitudinea poate fi presarata cu comportamente
cu tema agresiva la adresa celorlalti, pornind de la nevoia de afectiune pe care o resimt
acesti copii/tineri.
Grupa de vârsta 15 - 18 ani prezinta o problematica aparte. Ei se apropie de momentul
asumarii de responsabilitati individuale. De aici pot pleca reactii revendicative, stari de
nemultumire si chiar suspiciune. Cei mai multi traiesc într-o stare de incertitudine în
legatura cu viitorul lor si au lacune în ceea ce priveste cunoasterea propriei personalitati.
Uneori acestor tineri le este greu sa se raporteze la cineva pe care îl percep ca pe o
autoritate, ca la un egal. Acest impas poate fi depasit daca este practicata o comunicare
deschisa, sincera, în raport cu adultii si pe tema nevoilor lor. Acesti tineri sunt retinuti în a
vorbi despre ei însisi si a analiza în grup problemele lor. Rezistenta la verbalizare este
determinata uneori de teama, alteori de lipsa exercitiului în a se autoevalua. Le este greu sa
decida pentru viitorul lor profesional care le provoaca stari emotionale încarcate negativ si
au nevoie de clarificarea criteriilor de apreciere.
Practica asistentei sociale a copilului/tânarului necesita cunoasterea procesului de
dezvoltare a acestuia de la stadiul de sugar neajutorat la acela al adultului independent,
deoarece, pentru a judeca daca vreunul din aspectele emotional, social sau de personalitate
este anormal, acestea trebuiesc comparate cu limitele normalului pentru grupul de vârsta
respectiv.

Primii ani de viata


- dezvoltarea normala a copilului;
- este foarte important atasamentul copilului fata de parintii sai;
- sunt foarte importante legaturile emotionale selective.
Primul an de viata
- dezvoltare rapida, motorie si sociala;
- la 3 saptamâni sugarul zâmbeste celor din jur;
- la 6 luni apare zâmbetul selectiv;
- la 8 luni apare frica de straini;
- curând dupa aceea, anxietate atunci când este despartit de mama;
- la sfârsitul primului an copilul trebuie sa aiba o relatie foarte sigura si foarte apropiata
cu mama sa;
- copilul a început sa învete obiectele din jurul lui, relatiile cauzale simple si relatiile
spatiale;
- copilului îi face placere sa emita sunete, poate si câteva cuvinte.

Al doilea an de viata
- perioada de dezvoltare rapida;
- copilul începe sa-si doreasca sa-si multumeasca parintii;
- este anxios când parintii nu sunt de acord cu el;
- începe sa învete sa-si controleze comportamentul;
- comportamentul de atasare este bine stabilit;
- explozii de mânie (mai ales daca nu i se îndeplinesc dorintele de a explora), care nu
dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul învata sa accepte constrângerile;
- la sfârsitul celui de-al doilea an copilul poate lega 2 - 3 cuvinte.

Anii prescolari (2 - 5 ani)


- crestere rapida a capacitatilor intelectuale;
- crestere rapida în complexitate a limbajului;
- început de dezvoltare sociala care creste odata cu interactiunea cu fratii, cu alti copii,
cu adultii;
- începutul identificarii cu parintii si al adoptarii standardelor lor;
- scad în intensitate exploziile de mânie si dispar înainte de vârsta scolara;
- curiozitate vie; un mare numar de întrebari;
- imaginatie bogata si intensa;
- obiectele tranzitionale capata importanta pentru copil, îl linistesc si îl ajuta sa doarma;
- întelege diferentele dintre barbati si femei, dupa îmbracaminte, comportament si
anatomie;
- jocul si explorarea sexuala sunt comune în aceasta etapa;
- se dezvolta mecanismele de aparare si, ca urmare, copilul poate face fata anxietatii
izvorâte din emotii inacceptabile.

Copilaria de mijloc (5 - 10 ani)


- copilul îsi întelege identitatea (baiat sau fata);
- îsi întelege pozitia în familie;
- face fata scolii (a dobândit concepte numerice, citeste, scrie);
- învata care îi sunt limitele;
- se rafineaza si dezvolta în continuare mecanismele de aparare;
- se dezvolta constiinta;
- se dezvolta standardele de comportament social.

Pubertatea (11 - 14 ani) si adolescenta (14 - 18 ani)


- este perioada dintre copilarie si stadiul adult;
- transformari fizice provocate de pubertate (la 11 - 13 ani la fete si 13 - 17 ani la
baieti);
- constientizarea propriei identitati si individualitati;
- constiinta de sine;
- preocupare despre a sti cine sunt;
- încep sa fie luate hotarâri despre viitorul în viata;
- importanta crescuta a grupului de prieteni;
- apartenenta la un grup (care ajuta în dobândirea independentei);
- crestere în interes si activitati heterosexuale;
- la sfârsitul adolescentei, afectiune pentru sexul opus si dorinta sexuala.

Caracteristicile parintilor si ale familiilor de provenienta ale clientului


Cu exceptia cazului în care unuia dintre copii/tineri i- au decedat toti membrii familiei,
în sistemul de servic ii sociale de protectie a drepturilor copilului sunt clienti copii/tineri ai
caror parinti i-au abandonat.
Motivele abandonului sunt problemele si dificultatile în gestiunea propriei vieti, dar si
pe aceea a copiilor lor. Uneori problemele adultilor cu care au fost/sunt în contact
copiii/tinerii si mai apoi copiii/tinerii beneficiari ai unei masuri de protectie speciala în
servicii de tip rezidential sunt internalizate si odata ajunsi clienti ai SDVI se constata ca
acestea se manifesta adesea ca o repetare a greselilor si patologiei celor de la care au fost
"împrumutate".

Caracteristicile potentialilor clienti ai SDVI


1. Cei care fac solicitari si cereri de ajutor chiar au nevoie de ajutor. Chiar daca sunt
manipulativi, nu înseamna ca nu sunt în suferinta si chiar pericol.
2. Este lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament normal si
sanatos. Aceasta nu înseamna ca toti sunt bolnavi, ci doar ca toti au trecut prin evenimente
si perioade dificile exact în cele mai vulnerabile momente ale lor: în copilarie. Efectele
institutionalizarii trec în timp si pentru aceasta este nevoie de rabdare si de efortul sustinut
al profesionistilor si al retelei de suport.
3. Indiferent de efortul depus pentru verificari, evaluari si studiul dosarului în faza
initiala nu poti vedea decât vârful icebergului. Este de aceea necesara o permanenta
conlucrare între institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori (fie ca
sunt membri ai familiei/familiei extinse sau instructori de educatie care i-au avut în grija).
4. Este o greseala profesionala sa tratezi clientii (copii, tineri) ca pe niste copii chiar
daca uneori par a cere acest lucru si chiar se comporta copilareste.
5. Priza la realitate a clientilor este relativ slaba, iar viziunea lor asupra lumii pare
(uneori este) foarte diferita de a omului normal atunci când ajung în SDVI. Cu toate
acestea ei încearca si reusesc o ajustare si o adaptare fara ca cineva sa le impuna acest
lucru. Este de aceea necesara multa rabdare cu ei.
6. Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le exprima. Adesea
profesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. La o prima vedere acestea par
îndreptatite întrucât putini dintre ei se pot lauda cu o acumulare materiala de vreun fel. Sta
în capacitatile profesionistilor sa înteleaga ca acestia au nevoie si de altceva decât de ceea
ce afiseaza si adesea revendica.
7. Sunt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung a fostilor
clienti.
8. Foarte putini clienti îsi planifica si realizeaza o activitate din timp si în amanunt (de
exemplu facutul temelor, învatatul pentru scoala).
9. Stima de sine, reguli
Interdependenta între oameni este normala (afectiva, intelectuala sau spirituala), dar
interdependenta exprimata prin amenintari si santaj distruge încrederea în autoritate care
reprezinta si înlocuieste parintii, dar si încrederea în sine. A educa este egal cu a-l face pe
copil/tânar sa devina autonom.
10. Dezvoltare fizica
Când copilul a crescut si a ajuns în adolescenta, trebuie lasat sa-si antreneze corpul. În
privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. Nu trebuie sa ne alarmam ca initial
frigiderul este gol. Daca îl lasam sa faca singur experiente, va învata sa fie prudent.
11. Scoala
Este exagerata importanta acordata reusitei scolare. Scoala este un loc privilegiat de
întâlnire cu ceilalti, dar strada, televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni ai
cunoasterii. Când copilul/tânarul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de
fapt.
12. Legile si regulile
Copiii/tinerii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi.
13. Anxietatea la clienti
Copiii/tinerii au în mod normal un anumit grad de anxietate. Câstigati-le încrederea,
dati-le senzatia de siguranta, în primul rând, în dumneavoastra ca persoane si profesionisti,
apoi pe realitatea înconjuratoare si apoi pe ei ca principale resurse si factori de schimbare.
14. Revendicativitatea
În mod firesc copiii/tinerii proveniti din servicii sociale de protectie a drepturilor
copilului, de tip rezidential, dau dovada de neîncredere, suspiciozitate si prudenta. Nu este
ceva patologic, nu trebuie confundat acest lucru cu o tulburare paranoida de personalitate.
Explicati-le ca dumneavoastra cunoasteti regulile jocului.
15. Impetuozitatea solicitarii, a revendicarii
Cererea, solicitarea, revendicarea "trebuie" satisfacute imediat, pentru ca are nevoie.
Daca nu se poate, cel putin sa i se spuna imediat pentru ca nu cumva sa îi încurce cineva
treburile. Ori în cel mai rau caz sa i se dea ceva, ca sa nu fi batut drumul degeaba si pentru
a întelege ca demersul sau nu este zadarnic. Acest lucru face parte cel mai adesea dintr-o
strategie generala.
16. Gândirea magica
Unii copii/tineri cred ca situatia lor se va rezolva în mod miraculos. Cineva sau ceva va
interveni pe lânga "Bunul Dumnezeu" si nu vor ramâne fara noroc. O atare forma de
miracol o reprezinta si ajutorul din afara care vine fara niciun fel de efort. Un astfel de
miracol este spre exemplu primirea în SDVI imediat cum a aparut nevoia si a fost facuta
solicitarea (un bun motiv pentru care primirea trebuie temporizata).
17. Distorsiuni de gândire
Acestea par a face parte tot din categoria gândirii magice. Astfel exista credinta ca le pot
fi citite nevoile (slujba preferata, timp liber, felul de mâncare preferat etc.) sau gândurile.
Acest lucru pare benefic la început - când toata lumea pare a le vrea binele, dar se poate
transforma într-o piedica putin mai târziu, când trebuiesc impuse respectarile regulilor si
limitelor.
18. Durata sprijinului
Gradarea, limitele si pasii din PIS sunt instrumente în acest sens.
19. Deresponsabilizarea
"Daca mi se întâmpla ceva rau profesionistii sunt de vina!" Cu alte cuvinte: "Daca m-ati
luat, atunci sa si aveti grija de mine". La început demersurile (de exemplu, pentru
obtinerea actelor de identitate, identificarea unui loc de munca) se fac împreuna cu
profesionistii pentru ca mai apoi sa fie doar îndrumati si asistati de profesionisti.
20. Dependenta
La început pare normal si în limita unor asteptari firesti ca cineva (SDVI) sa aiba grija
de destinul lor, sa le gaseasca un serviciu, o casa, sa le faca existenta cât mai usoara. Este
ceea ce patim si noi oamenii "normali" atunci când suntem "la doctor" si când asteptam
asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva grav, daca
profesionistul poate face deosebirea si se poate comporta nuantat.
21. Proba muncii
În tot domeniul social este greu sa probezi faptul ca ai muncit, ca ai si succese, ca se
schimba ceva prin munca ta. Prezentarea clientului la diferite concursuri, prezentari de
caz, sarbatoririle, au astfel un rol de proba: "Uite, de când a venit în SDVI cât de bine
crescut, a devenit mai bun!" În subsidiar "De când ma ocup eu de el uite cât de bine îi
merge! Si eu am un rol important în asta." Cu alte cuvinte "Nu doar norocul, Dumnezeu si
natura mama fac câte ceva. Câte ceva mai fac si eu!" Iata de ce este nevoie de recunoastere
profesionala, de o fina analiza a muncii, si nu doar de tabele în care se bifeaza activitati.
Munca cu oamenii nu poate fi cuantificata prin numar de "reintegrari, reinsertii si clienti
preveniti". O monitorizare a vietii ulterioare da o adevarata masura a muncii de calitate.

D. Cum sunt identificati cei care au nevoie de sprijin pentru formarea, dezvoltarea si
îmbunatatirea deprinderilor de viata independenta

Identificarea copiilor/tinerilor care vor beneficia de servicii de formare de deprinderi de


viata independenta, asistenta specializata, se realizeaza direct, la solicitarea parintilor
copilului sau a reprezentantilor sai legali, exprimata în scris, catre DGASPC/SPAS/OPA
sau SDVI si/sau ca urmare a realizarii evaluarii initiale si detaliate la intrarea în sistemul
de servicii sociale pentru protectia drepturilor copilului.
De asemenea, în cadrul serviciului rezidential se initiaza actiuni de evaluare a calitatii
deprinderilor de viata independenta indiferent de vârsta copiilor/tinerilor, pentru ca e bine
ca activitatile sa înceapa de timpuriu. Pentru copiii aflati la vârsta pubertatii/adolescentei
trebuie insistat pe desfasurarea de activitati de dezvoltare a deprinderilor de viata
independenta, fara întârziere, pentru ca acestia au nevoie de dezvoltarea aptitudinilor de
integrare, pe care le vor utiliza cu prisosinta dupa 18 ani.
La nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficientele si orienta copilul/tânarul
si familia sa catre un SDVI sunt profesionistii care îndeplinesc diferite roluri sau functii în
comunitatea respectiva: educator, profesor, consilier scolar, psiholog, medic de familie,
medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrator
social comunitar sau referent al primariei, alte persoane implicate în serviciile locale
pentru copil si familie.

Preluarea
Ca urmare a solicitarii parintilor copilului sau a reprezentantilor legali ai acestuia, a
rezultatelor evaluarii detaliate la intrarea în sistemul de servicii sociale de protectie a
drepturilor copilului, a solicitarii sefului serviciului rezidential sau a profesionistilor din
comunitate, coordonatorul SDVI, cu consultarea managerului de caz, va desemna un
responsabil de caz însarcinat cu coordonarea activitatilor care au drept scop principal:
evaluarea initiala a cazului; întocmirea raportului de evaluare a copilului/tânarului care
contine propunerile privind deprinderile de viata independenta ce vor fi abordate;
elaborarea proiectului Programului de interventie specifica.

Metodologia evaluarii deprinderilor de viata. Instrumente de evaluare care pot fi


folosite.
Evaluarea initiala a cazului se refera la investigarea prin metode specifice a situatiei în
care se afla clientul la momentul preluarii cazului. Se vor analiza resursele clientului -
competentele, deprinderile, aptitudinile, potentialul si carentele în dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta în context sociofamilial, nevoile sale, resursele
mediului social, disfunctiile care apar si cauzele care le genereaza, precum si ariile de
interventie imediata si pe termen lung în beneficiul acestuia. În aceasta etapa se realizeaza
urmatoarele activitati obligatorii:
- culegerea informatiilor relevante;
- organizarea informatiei;
- evaluarea de tip unitar a situatiei clientului;
- identificarea problemei.
În general, evaluarea initiala trebuie sa cuprinda urmatoarele:
- evaluarea punctelor tari si a nevoilor;
- identificarea si definirea problemelor;
- alegerea optiunilor posibile de viata si a scopurilor;
- evaluarea consecintelor si procesarea rezultatelor.

Evaluarea propriilor probleme


- Asistentul social trebuie sa-l ajute pe copil/tânar sa-si evalueze propriile puncte tari si
nevoile pe care le are.
- Evaluarea completa a gradului în care copilul/tânarul actioneaza trebuie sa determine
deprinderile curente si deprinderile noi pe care trebuie sa si le însuseasca pentru a deveni
independent.
- Reevaluarile periodice îl vor ajuta pe copil/tânar sa ramâna constient de progresul
facut si sa-si dea seama ce deprinderi mai are de dobândit.
- Orientarea trebuie sa se focalizeze pe acumularile copilului/tânarului ca urmare a
actiunilor pe care le-a realizat si acest lucru îl va încuraja sa-si îmbunatateasca si
deprinderile de viata independenta pe care le stapâneste mai putin.
- Monitorizarea periodica a starii generale de bunastare a copilului/tânarului trebuie sa
ofere feedback în ce priveste nivelul la care a ajuns acesta în formarea deprinderilor de
viata independenta raportat la planul copilului/tânarului de dezvoltare a independentei.

Evaluarea initiala bazata pe puncte tari si pe nevoi (anexa nr. 1)


Metoda la care ne referim se bazeaza pe o abordare de tip pozitiv asupra persoanei. Ea
este folosita de specialistii americani de la National Resource Center for Youth Services
din Tulsa, Oklahoma, si a fost prezentata în România cu ocazia unui stagiu de formare
organizat în martie 2002 de catre World Learning, programul ChildNet.
Se porneste de la credinta ca fiecare persoana detine un fond propriu de cunostinte,
capacitati si deprinderi, însusiri personale si resurse. Formarea unor noi deprinderi
înseamna alinierea capacitatilor si resurselor interne si externe la sperante si viziuni.
Formatorii îsi propun sa lucreze cu tinerii pentru a defini împreuna un scop care se poate
realiza.
Evaluarea deprinderilor de viata independenta pe baza punctelor tari si a nevoilor se va
face tinând seama de urmatoarele recomandari:
- Înainte de a începe un interviu, persoanele care realizeaza evaluarea vor trebui sa
cunoasca foarte bine întrebarile. Nu trebuie folosit formularul de raportare în conducerea
interviului. Eventual se poate pregati o foaie ajutatoare separata.
- Se va începe întotdeauna prin identificarea intereselor speciale pentru ca majoritatea
copiilor/tinerilor nu întâmpina dificultati în a discuta despre ceea ce si-ar dori ei sa faca în
timpul liber.
- În mod normal, se trece de la partea cu puncte tari la cea cu nevoi. Daca
copilul/tânarul da semne de rezistenta, se vor parcurge mai întâi toate întrebarile de la
categoria puncte tari.
- Înca de la începutul interviului se va arata copilului/tânarului formularul de raportare.
El va fi informat ca la încheierea interviului va primi copia acestui raport. Raspunsurile
vor fi înregistrate pe scurt. Se pot adauga unele întrebari suplimentare. La terminarea
interviului, se va revizui împreuna cu copilul/tânarul formularul de evaluare completat. Se
vor modifica acele date care nu sunt considerate de copil/tânar a fi în concordanta cu ce a
declarat el.
- Se va cere copilului/tânarului sa identifice nevoia pe care ar vrea sa o satisfaca imediat
si se va consemna acest fapt în formular.
- În final, se va înmâna copilului/tânarului o copie xerox sau la indigou a documentului.
- Fisa de descriere a clientului (asamblata din rezultatele consilierii, anchetei sociale si
evaluarilor psihologice).
Este necesar ca înainte de începerea interviului, evaluarii, consilierii sa fie satisfacute
anumite cerinte preliminare:
- desfasurare fara întreruperi;
- încaperea în care se va desfasura trebuie sa fie suficient de bine izolata fonic;
- clientul nu va fi asezat fata în fata cu profesionistul (educator, instructor de educatie,
referent, psiholog sau asistent social);
- clientul nu va fi asezat cu fata spre o sursa puternica de lumina;
- clientul nu va fi asezat în imediata vecinatate a unei surse de caldura sau aer rece
(radiator, ventilator, aparat de aer conditionat);
- clientul nu va fi asezat pe un scaun mai scund decât al profesionistului sau incomod;
- atmosfera trebuie sa fie îndeajuns de degajata si sa permita observarea clientului (atât
în ceea ce priveste mimica, cât si gestica), dar si posibilitate de reactie de raspuns
(feedback) din partea acestuia;
- adresarea va fi adaptata vârstei clientului (este de preferat ca tinerii peste 18 ani sa nu
fie tutuiti, aceasta pentru a accentua nivelul mai mare al responsabilitatilor, trecerea la
perioada adulta, dar si pentru a facilita respectul reciproc);
- este recomandabil ca pe parcursul interviului profesionistul sa-si ia notite întrucât
astfel se economiseste timp pretios si înregistrarea este mai fidela. De asemenea este
recomandat sa fie notate reactiile verbale/raspunsurile cu cât mai multe citate;
- este recomandabil de asemenea ca interviul/consilierea/evaluarea sa nu depaseasca o
ora.
La primele întâlniri este foarte important ca profesionistul sa-si întâmpine clientul cu
bunavointa, sa se prezinte si sa-i rosteasca numele. Daca clientul este însotit de altcineva,
este bine ca si acesta sa fie primit în acelasi fel si sa i se explice ca trebuie sa astepte si cât
anume.
Clientului i se va explica care sunt rolul si functia lui ca profesionist. De exemplu,
profesionistul va explica cum are de gând sa procedeze si cum anume va decurge interviul
- "Întâi am sa va rog sa-mi spuneti câte ceva privind trecutul dumneavoastra si motivele
pentru care sunteti acum aici." Clientul este astfel încurajat sa vorbeasca liber cel putin
câteva minute. În tot acest timp profesionistul trebuie sa fie atent atât la ceea ce spune
clientul, dar mai ales la cum anume vorbeste. Abia dupa aceea poate hotarî ce orientare
trebuie data interviului, consilierii, evaluarii si ce anume are de aflat.
În acest timp profesionistul trebuie sa observe daca clientul este cooperant, relaxat,
capabil sa vorbeasca cu usurinta sau nu, felul în care se prezinta (atitudine, vestimentatie,
starea hainelor, cicatrici, tatuaje, eventuale indicii de boala sau dizabilitati).
Pe masura ce interviul continua, profesionistul trebuie sa mentina discutia în jurul
punctelor importante si sa-l aduca pe beneficiar la subiect daca acesta are tendinta de a se
îndeparta. Acest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului, ceea ce-l ajuta pe
acesta sa-si (re)formuleze problema. În timp, acest tip de interventie se transforma într-o
deprindere ce ajuta la structurarea interioara. Aceasta trebuie sa se petreaca fara utilizarea
întrebarilor dirijate sau întrebarilor închise.
Este de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei, consemnând
sistematic si organizat informatia în pasi simpli, atât pentru a nu scapa nimic din vedere,
cât si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. Deoarece este greu ca datele sa fie
adunate tot timpul în aceeasi ordine, dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat, este
recomandat ca demersul sa fie destul de flexibil.
Pentru început schita va putea fi folosita ca un ghid, urmând ca mai apoi sa devina un
sprijin pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. Nu este posibil si nici
obligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata. Experienta, intuitia
si bunul simt vor decide cât de adânc trebuie mers si ce anume va fi lasat pentru alta data.
Fisa de descriere este recomandabil sa fie completata în cele din urma împreuna cu
întreaga echipa, chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si/sau asistent
social.

1. Persoanele care îl au (l-au avut) în grija pe client (de exemplu instructorii de educatie
din serviciul rezidential sau din scoala speciala de unde provine).
a) Nume, relatia cu clientul, cât de apropiate/intime au fost/sunt cu acesta, de când si cât
de bine îl cunosc.
b) Câta încredere li se poate acorda acestora.
Explicatii: Este graitor uneori faptul ca nu a existat nicio persoana careia sa-i stie
numele complet, dovada a faptului ca nu a existat nicio persoana de referinta si atasament
stabila în viata clientului.

2. Familia (atât cât îsi aduce aminte, cât se stie de la asistentul social, din dosare etc.):
a) Parinti, frati, rude care l-au crescut.
b) Familia extinsa.
c) Vârsta lor în prezent.
d) Vârsta lor în momentul în care au rupt legatura (sau, daca este cazul, momentul
decesului). Precizarea datelor la care s-au întâmplat evenimentele.
e) Statusul lor marital.
f) Starea sanatatii.
g) Ocupatia.
h) Ce poate spune legat de personalitatea acestora.
i) Cum se întelegea cu acestia.
j) Pozitia sociala a familiei.
k) Din ce anume proveneau veniturile casei.
l) Cum se întelegeau în familie.
m) Care sunt problemele în familie la acest moment.
n) Afectiuni mintale în familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos,
urmarire (de exemplu trisomia 21 sau epilepsie).
o) Droguri, alcoolism.
p) Probleme cu politia.
Explicatii: Trebuie precizate atât vârsta în ani, cât si data nasterii, pentru ca se poate
întâmpla ca acestea sa nu corespunda, tinând cont de problemele cu cei a caror vârsta
trebuie precizata, de dezorganizare interioara sau chiar de tulburari. În mod asemanator
dupa ce este necesara estimarea oricarei perioade de timp, este bine sa fie cerute/precizate
si aceste date.
Prezenta de afectiuni psihice în familie (apropiata sau extinsa), deoarece poate sugera
posibilitatea unor afectiuni sau riscuri de afectiuni în parte ereditare. Personalitatea,
atitudinea si traseul de viata al rudelor sunt importante deoarece este mediul în care
clientul a crescut o parte din viata. Rivalitatea dintre frati este importanta, pentru ca se
poate întâmpla ca unul dintre ei sa fi beneficiat de o masura de protectie speciala în
servicii sociale de protectia copilului si altul nu.
Problemele actuale sau peste care nu s-a trecut pot reprezenta un factor de involutie în
dezvoltare sau un factor de stres. Problemele din familie/ale familiei pot furniza explicatii
asupra unor ticuri, fobii sau preocupari excesive ale clientului (de exemplu: frica de apa se
poate datora faptului ca un frate a murit înecat, un comportament antisocial se poate datora
unei identificari cu o ruda din închisoare etc.).

3. Date personale:
a) Daca stie ceva despre datele lui de la nastere (de exemplu: scorul APGAR, daca
nasterea lui a fost fatala mamei, daca a fost abandonat înca de la nastere în spital etc.).
b) Dobândirea primelor deprinderi (mersul, vorbirea, controlul sfincterelor etc.).
c) Starea sanatatii în copilarie. Sunt interesante perioadele mari de spitalizare si bolile
care pot afecta dezvoltarea ulterioara a copilului/tânarului.
d) Probleme "cu nervii" (spaime, balbism, timiditate), mutenie, enurezis, intoleranta
alimentara, cosmaruri frecvente etc.).
e) De la ce vârsta este în servicii sociale de protectie a copilului de tip rezidential.
Traseul prin diferitele servicii rezidentiale/asistenta maternala. Perioadele.
f) Care crede ca este cauza pentru care el crede ca a beneficiat de servicii sociale de
protectie a drepturilor copilului de tip rezidential/asistenta maternala.
Explicatii: Pe lânga întrebari adresate clientului, trebuie facute corelari cu dosarul si
înregistrarile medicale. Este neimportant daca clientul a suferit de boli contagioase (de
exemplu, pojar), în schimb poate fi crucial daca a avut meningoencefalita sau convulsii în
copilarie.
Trasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul prezent,
dar pot da indicii în legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie.
Întrebarile legate de faptul ca se afla într-un serviciu social de tip rezidential de protectie
a drepturilor copilului pot releva probleme familiale, precum si indicatii în ceea ce priveste
posibila lui reinsertie în familie sau indicii în ceea ce priveste viitoarea/prezenta lui viata
de cuplu.

4. Scolarizare
a) Vârsta începerii si terminarii fiecarei perioade de studiu (de exemplu, daca a terminat
8 clase pâna la 20 de ani, ce ani a repetat si în ce perioade).
b) Rezultate (medii, rezultatele de la examene).
c) A avut prieteni sau a fost simpatizat de colegi.
d) Ce relatii a avut cu profesorii.
e) Sport si alte preocupari.
f) Calificari profesionale obtinute. Îl atrag sau nu calificarile si competentele obtinute.
g) Studii superioare (daca urmeaza, daca are ca plan de viitor).
Explicatii: Pot fi furnizate informatii despre perioade decisive si/sau traumatizante din
viata (de exemplu: repeta clasa de când fratele mai mic a fost adoptat sau de când a murit
bunica).
Pot fi de asemenea furnizate informatii despre nivelul de insertie sociala si despre
competentele sociale deja dobândite.
Pot fi indicate posibilitati de (re)orientare si (re)calificare profesionala (de exemplu, nu
si-a dorit niciodata sa devina sticlar, dar a ajuns calificat în aceasta meserie pentru ca era
cea mai apropiata scoala profesionala pe când ceea ce si-a dorit sa faca - mecanic auto -
presupunea înscrierea la o profesionala aflata la 2 ore distanta).
Este interesant de ce îsi doreste sa faca o facultate (de exemplu, Facultatea de Medicina
Veterinara - ca sa mai ramâna în ocrotirea DGASPC sau pentru ca iubeste animalele?) -
pot fi obtinute astfel informatii despre nevoia clientului de autonomie sau despre
dependenta afectiva a acestuia.

5. Ocupatii avute
a) Lista cronologica a slujbelor avute.
b) Motivul schimbarii acestora.
c) Felul contractului. Conditiile si remuneratia.
d) Situatia financiara din acea perioada.
e) Satisfactii profesionale.
f) Relatiile cu colegii si cu superiorii.
g) Invaliditati si boli profesionale.
h) Planuri de viitor în aceasta directie.
Explicatii: Informatiile obtinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent
(de când lucreaza ca bucatar are suficienti bani cât sa poata pleca la mare sau la munte în
fiecare weekend), despre aspiratiile personale ale clientului (de exemplu lucreaza la
McDonalds pentru ca asa poate deveni sef în cel mai scurt timp), despre problemele de
sanatate diagnosticate si care au înrâurire asupra traseului profesional ulterior (de exemplu,
are reumatism articular de când a lucrat în piata), despre caracteristici ale personalitatii lui
(de exemplu, faptul ca a fost concediat în repetate rânduri poate indica de exemplu - din
fericire nu întotdeauna - un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale).
De asemenea, daca fiecare slujba este inferioara ca salarizare, conditiile si perioada celei
dinainte pot fi luate în calcul ca o posibila tulburare mintala (de exemplu, tumoare,
degenerescenta) sau chiar o dependenta de substanta (de exemplu, heroina). Întrebarile
legate de consum de substante toxico-dependente pot începe evaziv (de exemplu: Luati în
mod regulat vreun medicament? Care anume?). Este important daca clientul dovedeste o
buna cunoastere a substantelor interzise care contin mici cantitati de opiacee sau
potenteaza drogurile. La fel o buna cunoastere a medicatiei psihiatrice poate indica o boala
psihica în familie sau chiar a clientului.

6. Serviciul militar
a) V-ati efectuat serviciul militar?
b) Probleme de disciplina.
c) Ati dori sa faceti armata? De ce?
d) Relatiile cu ceilalti.
Explicatii: Serviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da
indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte.
Aceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la
punctul 5 (ocupatiile).

7. Istoricul menstruatiei
a) Vârsta primei menstruatii.
b) Atitudinea fata de menstruatie.
c) Dismenoree (dureri în timpul ciclului).
d) Sindrom premenstrual (SPM).
e) Data ultimei menstruatii.
f) Planuri de viitor în ceea ce priveste o relatie de cuplu, casatorie, copii.
Explicatii: Vârsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posibile tulburari
hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei. Atitudinea fata de menstruatie
influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si poate da indicatii referitoare la diferenta
dintre sex si gen.
Dismenoreea si SPM pot da informatii utile în ceea ce priveste atitudinea fata de
propriul corp si procesele de feminizare, precum si în ceea ce priveste modificari ale
energiei si personalitatii în perioada ciclului.
Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese fiziologice,
dar si despre monitorizarea acestora.
Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de
cunostinte legate de anatomie, planning si contraceptie sexuala.
8. Istoricul cuplului si al activitatii sexuale. Sarcini.
a) Vârsta primei relatii sexuale.
b) Experiente hetero- si homosexuale.
c) Practici sexuale actuale.
d) Contraceptie si planning familial.
e) Cu cât timp înainte si-a cunoscut partenerul sexual.
f) Calitatea vietii de cuplu.
g) Vârsta partenerului.
h) Ocupatia partenerului.
i) Starea de sanatate.
j) Personalitatea partenerului.
k) Dorinta de a avea copii.
l) Avorturi (spontane/provocate). Copii nascuti morti (motive).
m) Ce anume s-a schimbat în viata clientei, în ce fel îi sunt modificate planurile de
viitor.
Explicatii: Bunul simt, experienta si intuitia vor hotarî cât de multe întrebari pot fi puse
si cât de amanuntite pot fi acestea. Este important sa se afle în primul rând aspecte legate
de nivelul de cunostinte referitoare la planning si contraceptie si referitoare la personalitate
(de exemplu, multiple relatii sexuale, precum si o viata sexuala dezorganizata pot da
indicatii referitoare la o posibila tulburare de personalitate).
Trebuie în mod special avuta o deosebita grija la momentul ales pentru punerea de
întrebari referitoare la homosexualitate, precum si la implicatiile acesteia.
Dorinta de a avea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a trecutului
clientului, dar si referitoare la maturitatea lui afectiva. Informatiile despre sarcini, nastere,
avorturi explica uneori reactiile psihologice de adversitate cu privire la maternitate ale
tinerei.
Importante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte.

9. Starea prezenta:
a) Domiciliul. Starea actelor. Legalizarea situatiei.
b) Probleme administrative.
c) Probleme financiare.
Explicatii: Aceste întrebari ajuta la întelegerea personalitatii clientului în momentul
prezent, precum si la gradul lui de autonomie.

10. Personalitatea
a) Prieteni apropiati.
b) Relatii cu colegii.
c) Relatia cu autoritatea.
d) Probleme cu politia.
e) Hobby-uri.
f) Temperament.
g) Aptitudini.
h) Vointa.
i) Inteligenta.
j) Vocabular.
k) Caracter.
l) Atentie. Concentrare în sarcina.
m) Obiceiuri.
n) Planuri de viitor.
o) Religie. Schimbarea religiei.
Explicatii: Cea mai mare parte dintre aceste întrebari fie nu mai trebuie puse daca tot
interviul a decurs normal pâna la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice (de
exemplu: baraj de semne pentru atentie, Raven pentru inteligenta - atentie, nu este nevoie
de aflarea QI-ului, ci doar de încadrarea în normalitatea generala sau identificarea unei
eventuale deficiente, CPI, alte inventare de personalitate).
Este necesar ca în mod special acest capitol sa fie supravegheat în completare de catre
psiholog. Acesta îsi poate lua informatii de la asistentul social (este chiar necesar) sau din
alte surse.
Se cuvine o atentie deosebita la câteva puncte: relatia cu autoritatea, probleme cu
politia, schimbarea religiei. Acestea indica rupturi în traseul de viata al clientului si chiar
posibile directii de actiune (de exemplu: daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi
ghidat catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie
indica poate o schimbare la nivel valoric si caracterial).

Alte elemente privind evaluarea bazata pe puncte tari


Exemple de puncte tari care pot fi identificate
Sursa: Adaptata de la Divizia Departamentului de Sanatate si Servicii Umane NC a
MH/DD/SAS. (2000). NC-Training introductiv asupra sistemului de asistenta. Raleigh,
NC: Autor

Atitudini si valori: crezuri si asteptari ale copilului si familiei.


Exemple:
- Ritualuri puternice si traditii; credinta.
- Unitatea si loialitatea familiala.
- Respectul intimitatii celorlalti.
- Sa vorbesti sau sa nu vorbesti despre problemele tale.

Deprinderi si abilitati: cunostinte, deprinderi si abilitati personale si profesionale ce tin


de multe zone ale vietii cum sunt munca, scoala sau recreerea.
Exemple:
- Interesul familiei de a interactiona.
- Capacitatea familiei de a planifica activitatile.
- Calitatea de a fi un bun bucatar.

Calitati: atribute si caracteristici ale familiei, modul în care membrii familiei


interactioneaza unii cu ceilalti si în care familia interactioneaza cu comunitatea.
Exemple:
- Capacitatea de a-si exprima aprecierea.
- Comunicare efectiva pozitiva.
- Disponibilitate si capacitatea de a rezolva probleme.
- Conexiuni cu familia si comunitatea.
- Resurse financiare.

Preferinte: preferintele copilului si ale familiei.


Exemple:
- Preferinte în privinta mâncarii, îmbracamintei, divertismentului.
- Preferinte asupra stilului de comunicare.

De ce sa utilizam o abordare bazata pe puncte tari?


Membrii familiei raspund pozitiv atunci când se concentreaza pe punctele lor tari, si nu
atunci când se concentreaza pe slabiciuni.
Toate familiile au puncte tari unice bazate pe competente, deprinderi, interese si valori
si preferinte specifice.
Absenta unor competente particulare nu reprezinta un esec.
Familia poate avea probleme care ar trebui rezolvate, dar acest lucru nu înseamna ca
este "o familie rea".
Responsabilul de caz si ceilalti membri ai echipei sunt priviti ca parteneri, si nu ca
experti.

ECOHARTA
Ecoharta este o simpla hârtie si o simulare, un instrument de evaluare, planificare si
interventie. În mod dinamic, reprezinta sistemele ecologice ale clientului. Include
sistemele de baza cu care clientul interactioneaza.

Cum este utilizata?


Ecoharta poate fi utilizata pentru a aduna câteva tipuri de informatii:
1) Sa identifice membrii gospodariei, familia extinsa, natura relatiilor dintre indivizi,
resursele pe care le schimba cu clientul.
2) Sa identifice alte persoane si sisteme în acest mediu social al clientului si resursele
schimbate cu ei.
3) Sa identifice relatiile clientului cu sistemele din comunitate.
4) Sa identifice contributiile prezente si trecute ale clientului fata de altii.
5) Sa identifice sistemele cu ajutorul carora resursele suplimentare pot fi alocate.

De ce este un instrument folositor?


1) Furnizeaza si organizeaza o mare varietate de informatii pentru evidenta clientului.
2) Creând o ecoharta, angajeaza clientul în procesul de evaluare a relatiilor cu mediul
social.
3) Ajuta sa identifice contributiile pozitive ale clientului la mediu, posibilele resurse
pentru ajutor, pentru lipsurile în suportul acordat pentru mediu.
4) Poate fi modificat peste timp, permitând asistentului social si familiei pentru a nota
schimbarile.
5) Poate fi adoptat la toate tipurile de situatii sociale si tendinte.
6) Asigura o imagine clara ce poate fi prezentata cu usurinta tuturor.

Cum este creata?


Ecoharta te ajuta pentru a afla dorintele clientului si a-l ajuta pe acesta la crearea unei
imagini a relatiilor familiale de baza, a relatiilor în comunitate, cu persoane importante si
cu sistemele de suport. Se începe cu gospodaria clientului. Membrii gospodariei trebuie
încadrati într-un cerc, într-o genograma traditionala, folosind patrate pentru a indica genul
masculin si cercuri pentru a indica genul feminin. Membrii care au decedat se
consemneaza cu un X. Acele sisteme de mediu care afecteaza viata clientului sunt
identificate pe harta. În momentul în care natura tranzactiei a fost identificata pe harta, o
linie a fost desenata pentru a exprima atât legaturile, cât si calitatea relatiilor. Sageti pot fi
desenate de-a lungul liniilor de legatura pentru a indica directia fluxului resurselor,
energiei si scopul. Conexiunile pot fi desenate la cercul familiei ca un întreg sau la fiecare
membru individual. Pot fi identificate alte sisteme de mediu din trecut si previzionate cele
din viitor. Se deseneaza cercurile si sistemele aditionale. În timp ce se deseneaza ecoharta,
alte zone pot fi usor sau corespunzator explorate.
- Cum percepe un client schimbul cu alte sisteme?
- În particular, cum se simte clientul atunci când este ajutat?
- Cum se simt membrii familiei atunci când ajuta?
- Cât de bine s-a simtit clientul la întâlnirea în cadrul careia au fost identificate nevoile?
- Clientul percepe alte sisteme care sunt valabile pentru a explora ca potential sursa de
ajutor?
- Unele sisteme asigura resurse clientului pentru a face fata conflictelor sau pentru a
arata uzura datorata îngrijorarii?

NOTA:
Ecoharta are potentialul de a identifica calitatile, precum si nevoile si defectele. Poate fi
construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita pentru a prezenta
relatiile trecute, prezente si viitoare (anexa nr. 2).

______________________________________________________________________________
| Standardul 3. Programul de interventie specifica pentru dezvoltarea |
| deprinderilor de viata independenta |
|______________________________________________________________________________|

Fiecare copil/tânar aflat în evidenta sistemului de servicii sociale pentru protectia


drepturilor copilului beneficiaza de un program de interventie specifica (PIS) pentru
dezvoltarea deprinderilor de viata independenta în functie de nevoile sale individuale si de
contextul sociofamilial în care traieste si se dezvolta. Programul asigura individualizarea
procesului de educatie, socializare la care are dreptul fiecare copil/tânar, coerenta si
continuitatea interventiei, respectarea drepturilor copilului, în special cele legate de
exprimarea libera a opiniei, antrenarea si responsabilizarea copilului/tânarului fata de
propriul proces de educare si integrare sociala, mobilizarea resurselor familiale.
Serviciile sau interventiile specifice - destinate dobândirii deprinderilor de viata
independenta ale copilului/tânarului în vederea includerii sale sociale - se desprind din
PIP, întocmit în 30 de zile de la înregistrarea cazului, de catre managerul de caz împreuna
cu echipa interdisciplinara. Acest plan trebuie sa serveasca unui scop clar definit si sa
conduca la îndeplinirea obiectivelor specifice pentru fiecare arie de interventie identificata
în etapa anterioara de evaluare complexa.
Toate solutiile proiectate în beneficiul copilului trebuie sa ia în considerare:
- participarea familiei;
- capacitatea familiei de a raspunde nevoilor copilului;
- resursele de care dispun familia si comunitatea pentru a pune în practica planul
individualizat de protectie/planul de interventie specifica.

A. Componentele planificarii serviciilor:


1. identificarea prioritatilor - de exemplu, determinarea situatiilor critice ce urmeaza a fi
rezolvate imediat;
2. identificarea activitatilor, mijloacelor, termenelor, conditiilor si indicatorilor de
performanta privind atingerea obiectivelor programului de interventie specifica privind
deprinderile de viata independenta;
3. stabilirea responsabililor si repartizarea sarcinilor cuprinse în programul de
interventie specifica privind deprinderile de viata independenta.

B. Rolurile principale ale responsabilului de caz în aceasta etapa sunt urmatoarele:


1. de a facilita stabilirea prioritatilor în colaborare cu familia si echipa de profesionisti;
2. de a stabili cu claritate rolurile si responsabilitatile tuturor celor implicati în
implementarea programului de interventie specifica privind deprinderile de viata
independenta: parinti, copil/tânar, profesionisti, institutii, comunitate etc.
De asemenea, responsabilul de caz se va asigura ca:
a) serviciile si interventiile recomandate raspund nevoilor reale si prioritatilor
copilului/tânarului si familiei;
b) familia si copilul/tânarul au acces la serviciile si interventiile recomandate;
c) serviciile si interventiile sunt oferite copilului/tânarului si familiei.
Îndeplinirea cu succes a obiectivelor planului individualizat de protectie presupune
implicarea si responsabilizarea nu numai a profesionistilor, dar si a familiei. Oferirea
tuturor serviciilor se va face în baza unui contract cu familia, care ofera posibilitatea
participarii si responsabilizarii partilor implicate.

C. Programul de interventie specifica privind deprinderile de viata independenta


- Este un proiect personalizat de interventie.
- Este un document scris.
- Concretizeaza interventiile echipei pluridisciplinare.
- Se întocmeste împreuna cu clientul fata de care dovedeste respect.
- Urmareste coerenta interventiei: responsabilizarea clientului, coparticiparea clientului
la propria integrare sociala si educatie.
- Promoveaza clientul ca pe un actor si partener activ.
- Contine obiective, activitati, precum si evaluari concrete.
- Reflecta implicarea tuturor actorilor (clientul, echipa, resursele umane exterioare,
parteneri).
- Prevede termene concrete si realiste.
- Prevede evaluari periodice; sunt urmarite si adaptate obiectivele si termenele
(evaluarea se va baza întotdeauna pe resursele clientului, pe calitatile si punctele tari ale
acestuia).
- Specifica responsabilitatile echipei si ale clientului ca parte contractuala.
- Ajuta la autoevaluarea clientului; marcheaza etapele strabatute - este un grafic al
realizarilor.
- Se bazeaza pe punctele tari ale clientului.
- Respecta nevoile clientului, acestea fiind plasate pe primul loc.
- Favorizeaza cresterea interioara si maturizarea clientului.
- Favorizeaza constientizarea realitatii (pune în acord expectatiile clientului cu
posibilitatile reale).
- Se constituie într-o preocupare continua a clientului atâta timp cât este beneficiar al
SDVI.
- Clientul are un rol major în deciziile obiectivelor si actiunilor din PIS privind
deprinderile de viata independenta.
- Tine cont de problemele identificate.
- Se formuleaza într-un limbaj clar, accesibil clientului (se vor evita ambiguitatile,
adjectivele etc.).
- Este pozitiv si pune accent pe solutii.
- Finalitatea PIS-ului este viata independenta a clientului. Se recomanda o monitorizare
post-PIS de minimum 6 luni si mult mai bine ar fi de 2 ani; aceasta ar putea ajuta
integrarea pe termen lung si la stabilirea unei macrostrategii.

D. Metodologia planificarii: obiective, indicatori (SMART), activitati


Actiuni realiste si limitate în timp, pe scurt SMART.
Pentru anumite nevoi se cer explorare si informatii suplimentare înainte ca acestea sa fie
transformate în obiective. De exemplu, nevoia "de a petrece mai mult timp cu familia" nu
se încadreaza în standardele SMART descrise mai sus, tânarul trebuie sa raspunda la
întrebari care sa transforme obiectivul într-unul specific. "Cât timp petreci acum cu
familia? Ce ti-ar placea sa faci în timp ce esti cu familia ta? Unde se afla familia ta?"

D.1. Principalii pasi în procesul de planificare - sunt etapele B.A.S.I.C.


Acestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic. Etapele B.A.S.I.C. pentru
planificarea obiectivelor sunt:
Brainstorming-ul optiunilor
- Încurajarea copilului/tânarului în identificarea tuturor optiunilor.
- Adaugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati obtinut implicarea
copilului/tânarului.
- Ajutati copilul/tânarul sa aleaga.
- Planul trebuie sa apartina copilului/tânarului.
- Nu fortati optiunile pe care le considerati cele mai bune.
Sa se planifice cu PASI MICI
- Ajutati copilul/tânarul sa planifice totul cu pasi mici, care îl provoaca, dar nu îl
coplesesc.
- Succesul da nastere la succes.

D.2. Identificarea datelor limita


- Fara date limita nu se va realiza nimic.
- Datele limita ajuta persoanele sa devina responsabile.
Contactare pentru monitorizarea progreselor
- Urmarirea este importanta.
- Cunoscând faptul ca cineva va urmari starea lucrurilor, se poate lucra mai eficient.
Urmatorul pas este de a traduce declaratia legata de nevoie într-o formulare a
obiectivului.
Anumite nevoi pot fi rescrise cu usurinta ca obiective. Nevoia de a slabi cu 10
kilograme poate fi formulata ca un obiectiv prin simpla adaugare a unei date. Obiectivul
devine "slabirea cu 10 kilograme pâna la 30.09.2002". Obiectivele trebuie sa fie specifice,
masurabile, orientate pe rezultat.

E. Planificare flexibila

Evaluarea pe parcurs (intermediara)


Aceasta etapa se refera la procesul de culegere a informatiilor în legatura cu modul de
furnizare a serviciilor, în scopul evaluarii progreselor realizate în atingerea obiectivelor
prevazute în programul de interventie specifica privind deprinderile de viata independenta
si, implicit, în contractul cu familia.
Responsabilitatea monitorizarii programului de interventie specifica revine
responsabilului de caz.
Aceasta activitate consta în:
- verificarea modului de furnizare a serviciilor în limita de timp stabilita; de exemplu,
prin rapoarte verbale sau în scris din partea celor care ofera serviciul respectiv sau a
parintilor;
- identificarea la timp a problemelor (de exemplu, probleme logistice sau procedurale)
în legatura cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei, pentru a putea
opera schimbarile necesare în programul de interventie specifica privind deprinderile de
viata independenta;
- colaborarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia problemele; de
exemplu, asistarea parintilor sau a copilului/tânarului în rezolvarea problemei
transportului;
- identificarea dinamicii progreselor copilului/tânarului si a familiei în îndeplinirea
obiectivelor;
- comunicarea directa cu familia si cu profesionistii care ofera serviciile specializate
pentru identificarea problemelor, stabilirea modificarilor si rezolvarea conflictelor;
- revizuirea PIS privind deprinderile de viata independenta în functie de schimbarile
care apar;
- modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci când este cazul;
- evaluarea modului în care implementarea PIS privind deprinderile de viata
independenta ajuta copilul/tânarul si familia sa la îndeplinirea scopului propus; evaluarea
se realizeaza cu participarea specialistilor, colaboratorilor si a familiei;
- transmiterea informatiei obtinute pe parcursul monitorizarii catre partile implicate si
interesate - servicii, profesionisti, copil/tânar si familie;
- organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare;
- pastrarea documentatiei scrise în legatura cu toate activitatile monitorizate, inclusiv a
rapoartelor solicitate profesionistilor care ofera serviciile specializate.

Evaluarea nevoilor - care sunt problemele?


Evaluarea nevoilor se refera la urmatoarele întrebari:
- Cine sunt cei care parasesc serviciile sociale de protectie a drepturilor copilului?
- Ce experiente au trait pâna în acel moment?
- Ce se întâmpla cu ei dupa ce parasesc serviciile sociale de protectie a drepturilor
copilului?
- Ce sprijin este disponibil pentru ei?

Evaluarea procesului - ce facem în prezent?


Sarcina evaluarii procesului este documentarea asupra serviciilor care sunt oferite în
prezent.
Întrebarile relevante sunt:
- Ce servicii sunt livrate în prezent?
- Cât de adecvate sunt procedurile de obtinere a serviciilor?
- Ce proportie de clienti beneficiaza de servicii?
- Cât de accesibile sunt serviciile?
- Ce bariere sunt pentru clienti în obtinerea serviciilor?
- Cât de bine implementate sunt serviciile?
- Cât de satisfacuti sunt clientii de servicii?
Reevaluarile periodice îl vor ajuta pe copil/tânar sa ramâna constient de progresul facut
si sa-si dea seama ce deprinderi mai are de dobândit.
Orientarea trebuie sa se focalizeze pe acumularile copilului/tânarului ca urmare a
actiunilor pe care le-a realizat si acest lucru îl va încuraja sa-si îmbunatateasca si
deprinderile pe care le stapâneste mai putin.

F. Monitorizarea regulata a starii generale de bunastare a copilului/tânarului trebuie sa


ofere feedback în ce priveste nivelul curent în formarea deprinderilor de viata
independenta raportat la planul copilului/tânarului de dezvoltare a independentei.

G. Evaluarea intermediara - sau evaluarea formativa - are drept scop observarea


progreselor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor propuse, înregistrarea barierelor sau
problemelor întâlnite pe parcursul interventiei si stabilirea, dupa caz, a unor corectii sau a
unor cai de rezolvare a situatiilor problematice care apar în implementarea programului de
interventie specifica privind viata independenta pentru client.

H. Evaluarea finala se realizeaza la încheierea cazului si se raporteaza atât la


îndeplinirea obiectivelor stabilite în programul de interventie specifica privind viata
independenta pentru client, cât si la întregul proces al interventiei de caz.

I. Evaluarea permanenta si monitorizarea cazului


Din punct de vedere practic, asistentul social realizeaza o evaluare permanenta a cazului
care coincide cu diferitele etape ale procesului de management de caz:
(1) identificarea/preluarea cazului;
(2) evaluarea situatiei clientului;
(3) stabilirea obiectivelor si întocmirea PIS;
(4) planificarea serviciilor si a interventiilor si elaborarea PIS;
(5) furnizarea serviciilor si a interventiilor;
(6) monitorizarea si reevaluarea periodica a cazului;
(7) încheierea cazului.
Aceasta evaluare este în fapt o monitorizare amanuntita a PIS si a întregului proces care
se desfasoara.
În acest proces asistentul social - responsabil de caz trebuie sa îndeplineasca
urmatoarele activitati:
- verifica daca serviciile au fost furnizate în limita de timp stabilita (prin rapoarte
verbale sau în scris din partea parintilor sau a celor care ofera serviciul respectiv);
- identifica la timp problemele care apar în legatura cu asigurarea serviciilor sau
colaboreaza cu familia sau/si cu ofertantii de servicii pentru a remedia posibilele
probleme;
- identificarea dinamicii progreselor copilului/tânarului/familiei în îndeplinirea
obiectivelor;
- comunicarea directa cu familia si cu alti profesionisti care ofera servicii pentru
identificarea problemelor, stabilirea modificarilor si rezolvarea conflictelor;
- revizuirea PIS în functie de schimbarile care apar;
- modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci când este cazul;
- evaluarea modului în care implementarea PIS ajuta copilul/tânarul si familia sa în
îndeplinirea scopului propus;
- transmiterea informatiei monitorizate catre partile implicate si interesate - servicii,
profesionisti, copil/tânar si familie;
- pastrarea documentatiei scrise în legatura cu toate activitatile monitorizate, inclusiv a
rapoartelor solicitate profesionistilor care ofera serviciile specializate.

I.1. Instrumente utilizate în evaluarea si monitorizarea cazului


În abordarea cazurilor referite SDVI se prefera abordarea ecosistemica (unitara si de tip
integrativ) a familiei si utilizarea diagramelor care reprezinta grafic complexitatea
fenomenelor sociale (de exemplu: ecomapa, genograma).
Pentru o analiza complexa a progreselor clientilor înregistrate în plan social, personal si
profesional, se vor folosi ca instrumente de investigare ecomapa, analiza câmpului de forte
si ancheta sociala.

I.2. Identificarea si definirea propriilor probleme


Asistentii sociali - responsabili de caz trebuie sa monitorizeze periodic actiunile
copilului/tânarului, alegerile si atitudinile sale, pentru a-i oferi acestuia feedback în ce
priveste nivelul la care a ajuns cu dezvoltarea abilitatilor de a întelege, anticipa si rezolva
problemele din viata de zi cu zi.
Copilul/tânarul va avea nevoie de ajutor în identificarea problemelor si stabilirea
prioritatilor si pentru a le împarti pe acestea în etape pe care sa le poata rezolva.
Initial, acest proces va fi realizat formal prin întocmirea programului de interventie
specifica si revizuire daca este cazul.
Participarea activa a copiilor/tinerilor, familiei, partenerilor sociali la implementarea cu
succes a activitatilor de DVI.
Contractul cu familia/copilul/tânarul este revizuit periodic si modificat de catre
managerul de caz de câte ori este nevoie, împreuna cu responsabilul de caz, în functie de
progresele care intervin sau schimbarile survenite în derularea activitatilor.
Profesionistii implicati în derularea interventiilor specifice de caz si/sau familia
copilului/tânarului vor comunica managerului de caz orice schimbare care intervine si care
necesita schimbarea PIS si a contractului cu familia. (anexa nr. 3)
Totodata, DGASPC/SPAS/OPA va încheia conventii de parteneriat cu principalele
institutii furnizoare de servicii DVI.
Contractul cu familia este un document scris în care se mentioneaza conditiile în care se
vor oferi serviciile si responsabilitatile specifice pe care fiecare parte implicata le are de
îndeplinit în perioada de timp stabilita.

______________________________________________________________________________
| Standardul 4. Activitati |
|______________________________________________________________________________|

Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta desfasoara activitati


structurate sau semistructurate de pregatire si stimulare a autonomizarii copiilor si
tinerilor, de stimulare a individualitatii si dezvoltare a resurselor personale ale acestora
pentru trecerea de la dependenta la independenta personala.
A. Asistenta psihologica a clientilor în procesul de formare a deprinderilor de viata
independenta

A1. Cadrul consilierii psihologice


Este necesar sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare referitoare la cadru:
1. consilierea se va desfasura fara întreruperi, pe cât posibil, într-un cadru fizic cât mai
asemanator cu cel al evaluarii psihologice;
2. este recomandabil sa existe un spatiu exclusiv destinat acestei activitati;
3. cadrul în care se desfasoara consilierea trebuie sa asigure intimitatea;
4. atmosfera trebuie sa fie îndeajuns de destinsa încât sa permita discutii pe teme intime,
sfaturi, sugestii, dar si confesiuni. În niciun caz nu este recomandat sa devina o spovedanie
periodica în urma careia clientul este golit de informatie. Adresarea va fi adaptata vârstei
si situatiei. Nu trebuie uitat ca principalul factor de schimbare dintre profesionisti este
responsabilul de caz pe consiliere care poate cere si impune, dupa caz, reguli, norme,
limite.
Este recomandabil ca la sfârsitul consilierii sa existe înregistrari scrise ale întâlnirii
(desigur fara a încalca principiul confidentialitatii).
Este recomandabil, de asemenea, ca sedinta de consiliere sa fie adaptata ca si timp - nu
foloseste nimanui o întrevedere obositoare.

A2. Principiile consilierii:


- alianta (terapeutica);
- confidentialitatea;
- respectul fata de client;
- impartialitatea;
- refacerea moralului clientului;
- cresterea stimei de sine;
- analiza rationala a problemelor;
- coparticiparea;
- planificarea (cadrul spatio-temporal);
- interventie pe problema;
- centrarea pe actiune si solutii;
- durata variabila;
- inducerea unor schimbari;
- urmarirea raportului costuri/resurse;
- reflectarea sentimentelor;
- ascultarea activa;
- sprijinirea alegerilor informate;
- explicatii si sfaturi (când este cazul si pe cât posibil doar în întâmpinarea clientului, în
niciun caz împotriva orientarilor lui).

B. Pregatirea pentru trecerea la viata independenta si acomodarea dupa iesirea din


sistemul serviciilor sociale de protectie a drepturilor copilului/tânarului

B1. Initierea procesului


Pe masura ce se apropie momentul de trecere în afara sistemului serviciilor sociale de
protectie a drepturilor copilului, echipa ar trebui sa estimeze momentul în care se va
produce plecarea, iar responsabilul de caz trebuie sa coordoneze eforturile de pregatire a
acestui moment facute de catre toti cei implicati în îngrijirea copilului/tânarului.
Cu câteva luni înainte de data de plecare responsabilul de caz si copilul/tânarul trebuie
sa completeze împreuna o prezentare sumara care include urmatoarele informatii:
- noua adresa;
- costurile cu chiria si întretinerea;
- costurile estimate ale telefonului, mâncarii, transportului, locuirii;
- venitul lunar estimat;
- datoriile curente, planul de achitare a lor;
- economiile facute pâna în prezent;
- angajatorul, salariul pe saptamâna;
- medicul de familie/alte servicii medicale;
- activitatile de timp liber;
- orientarea religioasa;
- pregatirile în caz de urgenta;
- lista cu informatii personale si familiale si date de identificare;
- numele mentorului adult;
- planuri de continuare a educatiei;
- rubrici de completat dupa parasirea sistemului serviciilor sociale de protectie a
drepturilor copilului.
Responsabilul de caz trebuie sa-l ajute pe copil/tânar sa dezvolte acele activitati
necesare pentru a face fata oricaror alte probleme pe care acesta le mai are.
Determinarea momentului în care un copil/tânar este pregatit sa plece din sistemul
serviciilor sociale de protectie a drepturilor copilului catre viata independenta trebuie sa
depinda de nivelul de însusire de catre copil/tânar a deprinderilor necesare pentru o viata
sanatoasa, utila, autonoma si responsabila.
Copiii/tinerii trebuie sa astepte sa faca un efort continuu pentru a munci sau a-si
continua educatia ca o conditie de a beneficia de servicii si dupa parasirea sistemului
serviciilor sociale de protectie a drepturilor copilului.
Pot aparea dificultati cu acei copii/tineri care sunt extrem de imaturi sau care dezvolta o
rezistenta la pregatirea pentru trecerea la viata independenta. Acesti copii/tineri pot
manifesta tendinte regresive pe masura ce se apropie momentul în care va trebui sa
paraseasca sistemul serviciilor sociale de protectie a drepturilor copilului si pot sabota în
mod activ eforturile de planificare a trecerii la viata independenta. Pentru aceste probleme
trebuie sa se apeleze la consiliere. Amânarea momentului poate în unele cazuri sa-l
motiveze pe copil/tânar, în alte cazuri însa poate fi necesar sa i se prezinte
copilului/tânarului optiunile care i-au ramas, cum ar fi asistenta realizata de sistemul
public, adaposturi pentru adulti, locuirea cu rudele.
Copiii/tinerii trebuie sa stie de ce servicii pot beneficia dupa ce parasesc sistemul
serviciilor sociale de protectie a drepturilor copilului.
Este importanta oferirea copilului/tânarului a informatiilor personale si despre familie si
datelor de identificare.
Informatii personale si despre familie si datele de identificare daca este necesar înainte
de trecerea la viata independenta.
SDVI trebuie sa ofere copilului/tânarului urmatoarele informatii personale si despre
familie si datele de identificare înainte de parasirea sistemului serviciilor sociale de
protectie a drepturilor copilului:
- carnetul de conducere;
- cartea de identitate;
- fisa medicala personala, incluzând lista tuturor clinicilor, medicilor sau spitalelor unde
acesta a fost îngrijit;
- certificatul de nastere;
- certificatul de deces al parintilor, daca este cazul;
- fotografii;
- lista scolilor la care a învatat;
- diploma de absolvire;
- lista tuturor serviciilor de protectie a drepturilor copilului prin care a trecut (nume,
adresa).
În plus, SDVI poate oferi un set de informatii de plecare, care include:
- lista serviciilor de sanatate care sunt usor accesibile;
- lista numerelor de telefon de urgenta;
- ghid juridic;
- curriculum vitae;
- scrisoare de recomandare de la angajatori;
- o scurta prezentare a evaluarii initiale, punctelor tari, nevoilor si progresului facut;
- o lista a serviciilor de consiliere usor accesibile;
- o lista a persoanelor de contact care îl pot ajuta cu angajarea si cu instruirea
vocationala;
- cum sa contacteze SDVI în continuare pentru eventuale servicii viitoare;
- o prezentare sumara a planului de trecere la viata independenta care include optiunile
ulterioare în cazul în care planul a esuat.
Pregatirea pentru parasirea serviciului rezidential
- Pregatirea trebuie sa fie foarte bine planificata.
- Pregatirea trebuie sa fie orientata spre viitor.
- Pregatirea trebuie sa fie directionata în sensul ruperii atasamentului de institutie.
Este recomandabil ca rezidentul sa fie inclus ca partener activ în planificarea parasirii
serviciului rezidential.

B2. Predictori ai succesului adolescentilor dupa ce parasesc institutia de ocrotire


- Atitudinea copilului/tânarului fata de parasirea institutiei.
- Suportul social perceput.
Cu cât copilul/tânarul are o atitudine mai pozitiva fata de parasirea serviciului
rezidential si cu cât percepe ca dispune de un suport social mai mare, cu atât mai pozitiva
va fi situatia sa de viata dupa ce paraseste serviciului rezidential. Unele arii de pregatire
necesita mai mare atentie decât altele. Este recomandabil ca pregatirea sa se bazeze pe un
plan de parasire a serviciului rezidential preferabil într-o forma scrisa si pe activitati
pregatitoare. Pentru a preveni efectele negative ale activitatilor pregatitoare, cum ar fi
cresterea nesigurantei, pregatirea ar trebui sa duca nu doar la cunoasterea problemelor care
vor aparea la parasirea serviciului rezidential, ci si a modalitatilor si deprinderilor necesare
pentru a face fata acestora.
Recomandari privind relatia cu copiii/tinerii în dezvoltarea deprinderilor de viata
independenta:
- permanenta persoanei de referinta;
- îndeplinirea corecta si coordonata a functiilor (functia practica, functia pedagogica,
functia psihologica, functia sociala);
- cunoasterea reala a nevoilor copiilor/tinerilor;
- planificarea întâlnirilor, respectarea planificarii;
- evitarea excesului în organizarea întâlnirilor de grup, accent pe întâlniri individuale în
spatii special amenajate;
- comunicare eficienta - limbaj simplu, implicit folosirea jargonului;
- verificarea întelegerii corecte;
- folosirea notelor scrise;
- abordarea pozitiva a clientului, cu accentuarea a ceea ce are bun;
- renuntarea la critica si la folosirea de exemple din experienta personala;
- acompaniere, nu rezolvarea problemelor clientului de catre angajat;
- stimularea progreselor;
- construirea si adaptarea programului de interventie specifica privind deprinderile de
viata independenta, cu luare în considerare a parerilor, propunerilor si initiativelor
manifestate de copil/tânar.

B3. Servicii (activitati) de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta


Trebuie sa se faca distinctie clara între serviciile oferite în cadrul sistemului de servicii
sociale de protectie a drepturilor copilului si serviciile ce vor fi oferite dupa iesirea din
sistem.

Supozitii de baza
- Se pune accent pe lucrul cu familia, acolo unde este cazul.
- Necesitatea de a construi mai multe tipuri de servicii, la care copiii/tinerii sa apeleze în
functie de problemele si nevoile lor particulare.
- Rezultatele trebuie privite într-o maniera relativa.
Deprinderile pentru o viata independenta pot fi împartite în patru arii:
1. deprinderi elementare (de scris, citit si socotit);
2. deprinderi de angajare;
3. deprinderi de viata (de zi cu zi);
4. deprinderi psihosociale.
Pentru a fi pregatit sa traiasca independent, copilul/tânarul trebuie sa stapâneasca
deprinderi în toate cele patru arii, care de altfel sunt interdependente. Acesta este motivul
pentru care responsabilul de caz trebuie sa evalueze nivelul de dezvoltare a deprinderilor
în toate cele patru arii înainte de a determina ce servicii si ce tip de training sunt potrivite
si care ar fi eficienta lor în cazul aplicarii.
Pregatirea cu succes a copiilor/tinerilor pentru o viata independenta depinde de însusirea
de catre acestia a deprinderilor de viata "hard", cum sunt cele pentru angajare, locuire si
administrarea locuintei, si a deprinderilor de viata "soft", cum sunt încrederea de sine si
deprinderile individuale, personale si interpersonale.

B 3.1. Sapte unitati de masura a pregatirii pentru o viata independenta:


1) deprinderile de viata;
2) competenta sociala;
3) informatiile despre sanatate;
4) cunoasterea resurselor comunitare;
5) gândirea practica;
6) planurile de viitor;
7) pregatirea pentru viata independenta - autoevaluare.
B 3.2. Activitati de dezvoltare a deprinderilor de supravietuire de baza
Copiii/tinerii trebuie sa învete deprinderile sociale de baza pentru a putea sa negocieze
cu succes cu institutiile din cadrul comunitatii si cu sistemele care le pot oferi suport în
situatii critice, cum ar fi îngrijirea sanatatii, educatia, angajarea si recreerea.

B 3.2.1. Dezvoltarea deprinderilor pentru managementul banilor


Copiii/tinerii trebuie sa învete cum sa-si foloseasca banii si sa-si planifice cheltuielile
pentru scopurile pe care vor sa le atinga. Aceste deprinderi includ: realizarea bugetului;
deschiderea unui cont de economii; stabilirea creditelor pentru planurile de viitor;
învatarea modului în care sa previna problemele financiare prin evitarea cheltuielilor la
primul impuls, împrumutarea de bani si întârzierea cu plata chiriei sau a întretinerii.

Responsabilitatea pentru comportamentul sexual


Copiii/tinerii trebuie sa-si dezvolte simtul responsabilitatii pentru propriul
comportament sexual, incluzând valorile personale si familiale; prietenia pe termen lung si
permanenta, relatia cu o familie; respectul de sine si legatura sa cu comportamentul sexual,
informatii despre controlul nasterilor; informatii legate de fiziologie, igiena personala si
informatii despre bolile cu transmitere sexuala, cum este SIDA.

Întelegerea dependentei chimice


Copiii/tinerii trebuie sa înteleaga dependenta chimica astfel încât sa duca o viata utila,
fara dependenta.
Dependenta chimica include dependenta de substante cum ar fi cofeina, tutunul,
alcoolul si drogurile. Întelegerea dependentei chimice include accentul pus pe preventia
primara prin:
- educatie si instruire;
- lucrul cu membrii familiei care sunt dependenti si cu prietenii dependenti;
- identificarea timpurie a dependentei chimice;
- accesul la programe pentru persoanele care manifesta dependenta chimica;
- monitorizare, grupuri de suport.

B 3.2.2. Dezvoltarea deprinderilor de luare personala a deciziei


Copiilor/tinerilor trebuie sa li se ofere oportunitatea de a lua decizii pe cont propriu prin
implicarea lor în fiecare pas al procesului de luare a deciziei în ce priveste alegerile care
trebuie facute pe parcursul perioadei de trecere la viata independenta.
Prin monitorizarea periodica si frecventa a actiunilor copilului/tânarului si a deciziilor
sale, responsabilul de caz ar trebui sa fie capabil sa evalueze abilitatea ultimului de a lua
decizii corecte.
Programul de interventie specifica privind deprinderile de viata independenta trebuie sa
precizeze nevoia de instruire pe care o are copilul/tânarul în ce priveste luarea deciziei.
Responsabilul de caz trebuie sa ofere un feedback continuu ca urmare a observarii
modului în care copilul/tânarul ia deciziile de zi cu zi.
Lucrul în grup ajuta deseori copilul/tânarul sa observe încercarile si erorile colegilor sai
în luarea deciziilor.

B 3.2.3. Identificarea, obtinerea si pastrarea locuintei


Copiii/tinerii trebuie sa îsi însuseasca deprinderile de identificare, obtinere si pastrare a
unei locuinte. Sub nicio forma copilul/tânarul nu va fi dat afara din cadrul serviciului
rezidential daca nu are unde sa locuiasca.

Aceste deprinderi includ:


- identificarea unei locuinte corespunzatoare;
- negocierea chiriei;
- întelegerea contractului de închiriere si/sau asupra platii chiriei;
- prezentarea la proprietar;
- prevenirea actiunilor care pot duce la evacuarea din locuinta;
- cunoasterea drepturilor si responsabilitatilor celor doua parti.

Deprinderile necesare pentru managementul locuintei trebuie sa includa:


- prepararea hranei;
- spalat;
- curatenie;
- locuirea în buna întelegere, daca se locuieste cu o alta persoana;
- rezolvarea plângerilor proprietarului;
- controlul comportamentului oaspetilor;
- întretinerea de baza a locuintei, reparatii simple si cum sa îl gasesti pe proprietar daca
apar probleme;
- realizarea si mentinerea ordinii în locuinta.

B 3.2.4. Îngrijirea personala


Copiii/tinerii trebuie sa învete deprinderile de îngrijire personala necesara pentru
pastrarea bunastarii sale fizice, emotionale si spirituale.
Deprinderile includ:
- îngrijirea proprie si igiena;
- prevenirea îmbolnavirilor;
- hranire si nutritie;
- exercitii;
- oportunitati de a participa la activitati cu caracter spiritual.
Copiii/tinerii trebuie sa învete care sunt optiunile pe care le au în ceea ce priveste
pastrarea sanatatii si cum sa o aleaga pe cea mai potrivita, trebuie sa stie cum sa foloseasca
serviciile medicale de urgenta si cum sa ajunga la ele.
Asistentul social trebuie sa ofere consilierea necesara pentru cresterea încrederii în sine
a adolescentului, pentru constientizarea propriei identitati si pentru ca acestea sa îsi asume
responsabilitatea pentru mentinerea si îmbunatatirea calitatii vietii sale.
Responsabilul de caz trebuie sa monitorizeze mediul de viata al copilului/tânarului,
starea sa fizica, modul cum se îmbraca, obisnuintele de hranire si atitudinea generala.
Copiii/tinerii trebuie sa învete cum sa ceara ajutor în problemele emotionale. Trebuie sa
li se acorde o instruire de tip experential pentru facilitarea comunicarii sentimentelor si
exprimarea verbala. Toti copiii/tinerii trebuie sa beneficieze de consiliere în cazul
depresiilor sau chiar al tentativelor de suicid. În plus, toti adolescentii pot beneficia de
consiliere în managementul stresului - cum sa determine cauzele si consecintele stresului
si cum sa-i faca fata.

Identificarea si utilizarea resurselor comunitare


Tinerilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a experimenta identificarea si utilizarea
resurselor comunitare pe care le pot folosi atunci când vor trai independent.
Asistentii sociali trebuie sa evalueze abilitatea adolescentului de a identifica si utiliza
resursele comunitare.
Tinerii trebuie încurajati sa ia ei initiativa de a conecta resursele comunitare, de preferat
sub supravegherea staff-ului, cu scopul de a evalua deprinderile de comunicare, limbajul
folosit, maniera în care converseaza, abilitatea de rationament, gradul de întelegere si
abilitatea de a respecta orele de întâlnire.
Experientele trebuie sa se focalizeze initial pe serviciile primare, cum ar fi cele
medicale, educationale si vocationale si sa se continue cu alte servicii, cum ar fi cele
bancare sau de timp liber.
Trebuie sa fie acoperite urmatoarele resurse comunitare: de asistenta medicala de
urgenta, sanatate, educatie, instruire, angajare, psihologice, reactionale, financiare,
juridice, de locuire, transport si consum.

B 3.2.5. Formarea de relatii utile si semnificative cu familia, colegii si alte persoane


Asistentii sociali trebuie sa ofere consiliere si suport pentru dezvoltarea relatiilor adulte
pe termen lung. Relatiile curente ale copilului/tânarului cu familia, colegii si alte persoane
semnificative trebuie sa fie incluse în planul de dezvoltare a deprinderilor de viata
independenta.
Copilul/tânarul trebuie sa primeasca un feedback periodic si suportiv prin aprecierile pe
care le face asistentul social care observa aceste relatii.
Învatarea empirica a deprinderilor de comunicare si managementul conflictului pot fi
extrem de folositoare. Copiii/tinerii izolati social trebuie ajutati sa ia contact cu orice grup
sau persoana care poate contribui la dezvoltarea deprinderilor lor sociale, cum ar fi
bisericile, centrele comunitare, voluntarii sau sporturile organizate.

B 3.2.6. Alegerea între optiunile posibile


Copiilor/tinerilor trebuie sa li se acorde suport în depasirea dificultatilor în întelegerea
optiunilor si în alegerea uneia sau alteia dintre ele. Duc lipsa de experienta în luarea
deciziilor în special copiii/tinerii care provin din medii extrem de structurate. Asistentii
sociali trebuie sa se asigure ca acesti tineri beneficiaza de orientarea si instruirea pentru
procesul de luare a deciziei si pentru a-si însusi metode pentru rezolvarea problemelor.
Primul pas în acest proces îl reprezinta ajutarea copilului/tânarului sa înteleaga faptul ca
sunt decizii pe care trebuie sa le iei, fie ca vrei, fie ca nu. Ei trebuie sa fie ajutati sa
recunoasca toate optiunile disponibile la un moment dat si rezultatele posibile ale alegerii
fiecareia dintre ele.
Responsabilul de caz trebuie sa-l ajute pe copil/tânar sa îsi clarifice sistemul personal de
valori si nevoile sale pe termen scurt si mediu, ca baza pentru luarea deciziei.

B 3.2.7. Evaluarea consecintelor si procesarea rezultatelor


Responsabilul de caz trebuie sa-l ajute pe tânar sa înteleaga atât consecintele pozitive,
cât si consecintele negative ale fiecarei actiuni pe care o face sau pe care nu o face si sa-l
ajute sa se focalizeze atât pe rezultatele pe termen scurt, cât si pe termen lung ale oricarei
actiuni pe care o face.
Responsabilul de caz trebuie sa realizeze sesiuni de monitorizare a starii generale de
bine a copilului/tânarului; în aceste sesiuni trebuie sa se revada activitatile si legatura lor
cu scopurile din programul de interventie specifica privind deprinderile de viata
independenta.
Lucrul în grup cu copiii/tinerii permite împartasirea experientelor si poate astfel sa
faciliteze acest proces.

B 3.2.8. Abilitatea de a face fata stresului


Responsabilul de caz trebuie sa ofere si sa organizeze oferirea de orientare a tinerilor în
ce priveste cauzele, consecintele si managementul stresului.
Accentul trebuie sa fie pus pe stresul implicat de viata pe cont propriu, pe dezvoltarea
de mecanisme de a-i face si pe importanta unor lucruri cum ar fi pastrarea curateniei în
locuinta si plata chiriei, deprinderile de hranire sanatoasa, punctualitatea la serviciu,
odihna si activitatile de timp liber.
Copiii/tinerii trebuie ajutati sa identifice cauzele stresului din viata lor si modalitatile de
a le face fata.

B 3.2.9. Stabilirea si planificarea viitorului


Copiii/tinerii trebuie ajutati sa înteleaga necesitatea stabilirii de scopuri clare si realiste,
pe care sa le împarta în pasi pe care sa-i poata realiza.
Responsabilul de caz trebuie sa revada periodic scopurile si obiectivele împreuna cu
copilul/tânarul, sa faca revizuiri ori de câte ori este nevoie si sa întareasca eforturile facute
de copil/tânar pentru atingerea scopurilor. Responsabilul de caz trebuie sa-l implice pe
tânar pe toata durata planificarii.
Copiii/tinerii trebuie sa înteleaga relatia dintre scopurile pe termen scurt si cele pe
termen lung în domenii cum ar fi angajarea, educatia si banii proprii. Ei pot beneficia de
primirea de feedback atunci când scopurile lor sunt realiste.

B 3.2.10. Obtinerea de informatii actuale despre istoria personala, medicala si sociala a


familiei
Copiilor/tinerilor trebuie sa li se ofere toate informatiile disponibile care privesc istoria
personala, medicala si sociala a familiei.
Deseori, copiii/tinerii care au stat în sistemul de ocrotire pentru mult timp nu au
informatii complexe despre evenimentele trecute care au determinat plasarea lor aici.
Acest gol în cunoasterea copilului/tânarului îl poate împiedica sa îsi rezolve problemele
legate de separarea de familie si pot avea ca rezultat asteptari nerealiste despre suportul pe
care îl poate oferi familia în viitor.
Asistentul social trebuie sa se asigure ca tânarul sa primeasca aceste informatii si ca le-a
înteles si trebuie sa evite erorile de interpretare.
Multi copii/tineri nu au primit informatii vitale despre ei însisi si despre istoria medicala
a familiei, lucruri care vor deveni importante pentru ei în momentul în care vor deveni
independenti. Asistentii sociali trebuie sa se asigure ca acestia au primit un scurt rezumat
în scris al fisei lor medicale înainte de parasirea serviciului rezidential si sa fie siguri ca le
este clara informatia continuta si consecintele a ceea ce este scris.

B 3.2.11. Întelegerea si deprinderea cu pierderile din trecut, respingerile si furia


Asistentii sociali trebuie sa ofere copiilor/tinerilor consiliere în ce priveste separarea lor
de familia biologica, de persoanele care i-au îngrijit, de celelalte persoane importante
pentru ei si în privinta efectelor sentimentelor nerezolvate asupra prezentului si a
ajustarilor viitoare.
Copiii/tinerii pot beneficia din învatarea faptului ca furia si sentimentele de pierdere si
respingere sunt normale si de înteles si ca sentimentele pot fi astfel orientate încât sa nu
inhibe dezvoltarea prezenta sau progresul în atingerea scopurilor.
Utilizarea grupului de colegi cu experiente similare poate fi cea mai buna modalitate de
lucru cu acest aspect.
Folosirea cartii vietii, autobiografiilor sau a altor mijloace care sa ofere o perspectiva s-
au dovedit a fi folositoare.

B 3.2.12. Întelegerea si deprinderea cu figurile care reprezinta autoritatea


Copiii/tinerii care se pregatesc pentru viata adulta trebuie ajutati sa înteleaga functiile
autoritatii, necesitatea unei ordini sociale si rolul specific al figurilor autoritatii în vietile
lor.
Pentru a se descurca eficient cu persoanele învestite cu autoritatea, cum ar fi
proprietarii, angajatorii, politia, judecatorii, copiii/tinerii trebuie sa fie ajutati sa
recunoasca faptul ca este în interesul lor sa fie cooperanti si sa ia în considerare regulile de
baza si conventiile din cadrul societatii.
Consilierea, în special jocul de rol cu situatii care pot aparea, s-a dovedit a fi o metoda
eficienta pentru situatii cum ar fi contactul cu politia, discutia cu un judecator,
neîntelegerile cu responsabilul de caz, descurcarea cu o persoana furioasa.
Rolul fiecarui membru al echipei trebuie sa fie acela de profesor, consilier si ghid,
oferind copilului/tânarului oportunitati de a învata si exersa deprinderile necesare pentru a
deveni un adult autonom. Ei trebuie sa-l încurajeze pe copil/tânar sa îsi asume riscurile
necesare pentru a deveni independent. Este important de recunoscut ca adultii în preajma
carora traieste copilul/tânarul au o influenta considerabila asupra abilitatii acestuia de a-si
forma deprinderi de viata independenta.

Roluri ale adultului în dezvoltarea deprinderilor de viata independenta

Profesorul:
- cauta momentul adecvat predarii ("teachable moments");
- introduce noi concepte prin vorbire directa si demonstratii practice;
- ofera oportunitatea tinerilor de a practica noi deprinderi;
- recunoaste diferentele dintre tineri în procesul de învatare;
- permite tinerilor sa învete prin încercari si greseli.

Instructorul:
- explica "regulile jocului";
- încurajeaza copilul/tânarul;
- asigura feedback pozitiv;
- provoaca tinerii sa obtina cele mai bune rezultate;
- asista de la "tusa".

Consilierul:
- este atent la preocuparile copiilor/tinerilor;
- asista copilul/tânarul în clarificarea sentimentelor, valorilor, scopurilor;
- pune accentul pe rezultatele copilului/tânarului, si nu pe problemele acestora;
- permite copiilor/tinerilor sa îsi conduca viata;
- încurajeaza copiii/tinerii sa actioneze pentru atingerea unui scop.
Mentorul:
- cauta noi oportunitati si resurse;
- "deschide porti" pentru copil/tânar;
- permite copilului/tânarului sa îl însoteasca la rezolvarea unor probleme personale;
- îl prezinta pe copil/tânar diferitelor persoane si organizatii de valoare.

C. Metode si tehnici de lucru în formare

Principii metodologice:
Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta reprezinta un proces prin care prin
activitati si experiente coordonate si progresive clientii (copii/tineri) sunt ajutati sa devina
competenti din punct de vedere social, moral, emotional, fizic si cognitiv. Dezvoltarea
porneste de la nevoile generale ale copiilor/tinerilor. Nu se recomanda modelul bazat pe
"deficit", focalizat pe problemele clientilor.
Dezvoltarea de deprinderi de viata independenta presupune colaborarea între diferite
institutii si organizatii care se angajeaza sa lucreze împreuna pentru îndeplinirea unui scop
comun.
Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta trebuie sa tina seama de diferentele
privind etnia, religia, orientarea sexuala, valorile, tiparele comportamentale. Nu este
normal ca sub pretextul formarii sau dezvoltarii de deprinderi de viata independenta sa
ajungem sa negam radacinile culturale ale clientului, sa rupem individul de grupul cultural
de referinta.
Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta se bazeaza pe relatii personale între
client si formatorul de deprinderi de viata independenta (asistent social, referent de
formare, instructor de educatie etc.).
Pregatirea pentru viata independenta este o forma particulara de educatie nonformala,
participativa, de stimulare si dezvoltare personala.
Formatorul de deprinderi de viata independenta trebuie sa caute sa îmbine metode si
atitudini specifice mai multor feluri de profesionisti: profesor, instructor, consilier, mentor.
Formatorii de deprinderi de viata independenta trebuie sa fie atenti la motivatia
copiilor/tinerilor de a lua parte la un asemenea program. În niciun caz acesta nu poate fi
gândit ca o activitate obligatorie, cu desfasurare rigida.
Asa cum se mentioneaza în standard "activitatile nu mizeaza pe privatiune, nu se
sprijina pe constrângeri, iar orice abuz în acest sens, ce contravine reglementarilor în
vigoare, este sanctionat".
Va trebui eliminata pe cât posibil si participarea la activitati în virtutea unei motivatii
exclusiv extrinseci (de teama sau cu gândul la obtinerea unor recompense etc.). Nu de
putine ori constatam ca raporturile dintre copii/tineri si adulti sunt jalonate de conditionari
de tip recompensa sau pedeapsa si asta face parte din maniera frecventa în care lucreaza
institutiile.
"Venim la grupul de desen, însa ce ne dati?" "Data viitoare ne mai dati creioane
colorate?" "Daca venim ne dati ciocolata?"
Va trebui sa ne adaptam la aceasta cultura institutionala si sa asiguram participantilor
stimulentele corespunzatoare. Daca initial se porneste cu o astfel de motivatie, va trebui
totusi sa facem în asa fel încât aceasta sa se transforme pe parcurs. Copilul/tânarul trebuie
atras si prin argumente de continut ale cursului: prin atmosfera de lucru creata, prin
informatia transmisa si modalitatile antrenante, participative, chiar distractive prin care se
formeaza noile deprinderi.
Este bine sa retinem: capacitatea de a-i motiva pe copii/tineri este una dintre conditiile
principale de reusita ale unui program de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta.
Pe parcursul programului de dezvoltare, va trebui sa dam o deosebita importanta
modului de transmitere a cunostintelor si deprinderilor; vor trebui avute în vedere
metode/tehnici de formare cât mai adecvate. Deprinderile de viata independenta reprezinta
competente si comportamente reale. De aceea formarea, în masura în care urmareste sa
înzestreze pe cursant (client) cu abilitati noi sau îmbunatatite, va folosi metode bazate pe
învatarea experentiala (învatare prin participare activa). Învatarea de tip didactic este putin
eficienta pentru scopul formarii de deprinderi.
Achizitionarea unor deprinderi cere identificarea si folosirea acelor ocazii de a practica
si aplica deprinderile ce se doresc a fi învatate. Unii practicieni evita chiar sa vorbeasca de
"predare" în legatura cu deprinderile, tocmai datorita conotatiei predarii clasice ca metoda
de învatare pasiva. Ei prefera termenul de "facilitare a învatarii" deprinderilor de viata.
Rolul formatorului de deprinderi de viata independenta (instructorului de educatie) este în
acest caz nu numai de a preda, ci mai ales de a actiona ca un facilitator într-un proces
dinamic de predare si învatare (a se vedea schema cu diferitele roluri ale adultului).
Nu doar o serie de "lectii" - fie acestea practice, ci si o suita de momente de viata de
grup, pe care formatorii de deprinderi de viata independenta (instructorii de educatie) le
provoaca si le petrec alaturi de copii/tineri.
Un alt principiu care trebuie avut în vedere este de a structura formarea numai dupa
luarea în considerare a parerilor, propunerilor, initiativelor manifestate de copii sau tineri.
Pentru copii/tineri este important de a avea posibilitatea ca pe parcursul programului sa
îsi lase comportamentul sa evolueze într-un cadru sigur, având în vedere gradul scazut de
încredere pe care îl manifesta copiii. Gradul de siguranta este asigurat de atitudinea
formatorului de deprinderi de viata independenta (instructorului de educatie).

Se recomanda:
Atitudine ferma: printr-o atitudine autoritara (ferma), formatorul de deprinderi de viata
independenta (instructorul de educatie) are posibilitate ca într-o maniera graitoare si
spontana sa îi determine pe copii/tineri sa duca la bun sfârsit o sarcina sau sa raspunda la o
întrebare.
Acceptare: formatorul de deprinderi de viata independenta (instructorul de educatie) va
trebui sa detecteze si sa accepte între altele si sentimentele de încordare si inhibitie ale
copiilor/tinerilor.
Confirmare: tinând cont de faptul ca încrederea în sine este sustinuta de experiente
pozitive, programul de formare va trebui sa se concentreze mai ales pe ce merge bine/are
succes. Se poate însusi.
Este bine ca formatorul de deprinderi de viata independenta (instructorul de educatie) sa
actioneze în tandem. De unul singur este dificil sa se lucreze cu o grupa de 8 copii/tineri,
acordând acestora atentie maxima.
Pot aparea situatii neasteptate de genul:
- Un participant sustine ca el se descurca bine cu toate abilitatile.
- Participantii au comportamente negative unii în raport cu altii.
- Un participant nu îndrazneste/nu vrea sa participe la un joc de rol.
- Participantii din grupa nu sunt suficient de atenti (se vorbeste, e galagie).
Posibilitati de rezolvare:
- Discutie (cu fiecare participant sau cu toata grupa).
- Etichetarea comportamentului "negativ" drept pozitiv. Sa nu se constientizeze
esecurile.
Ca formator de deprinderi de viata independenta (instructor de educatie) nu trebuie sa
duci o lupta sa te contrazici cu clientul; mai degraba trebuie pus la proba, lasat sa
dovedeasca valabilitatea parerii sale, importanta întâlnirilor pregatitoare (evaluarea
întâlnirii precedente si pregatirea întâlnirii viitoare).
Pentru a "preda" o deprindere, formatorul de deprinderi de viata independenta
(instructorul de educatie) trebuie sa parcurga o serie de pasi:
- Evaluarea nivelului real al însusirii deprinderilor.
- Motivarea copilului/tânarului.
- Alegerea orelor de predare si a locului potrivit.
- Constituirea grupului si armonizarea acestuia.
- Predarea propriu-zisa.
- Stimularea copilului/tânarului sa încerce singur (sa îsi asume riscul).
- Oferirea unui feedback corespunzator.
Este bine ca activitatea de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta sa înceapa
de timpuriu în conditii de maxima disponibilitate educativa si atunci când deprinderile se
pot învata în armonie unele cu celelalte, si nu în disonanta (Standard, conditia 4.1).
Programele de interventie specifica care vizeaza formarea deprinderilor de viata
independenta pot începe în jurul vârstei de 8 ani si se pot prelungi pâna dupa 18 ani, în
functie de evaluarea deprinderilor însusite. Formatorul de deprinderi de viata independenta
(instructorul de educatie) trebuie sa actioneze conform cadrului de referinta si nivelului
copiilor/tinerilor. Trebuie sa se tina seama daca copiii/tinerii au dificultati în dezvoltarea
cognitiva (întelegerea limbii si utilizarea ei ca atare).
Pentru a facilita învatarea, este recomandabil a folosi, în primul rând*3:
- discutiile de grup;
- dezbaterile:
a) brainstormingul;
b) jocul de rol;
c) analiza de caz;
d) jocurile;
e) practicarea deprinderilor;
f) discutiile de grup.
------------
*3 Exemplele din aceasta parte a ghidului provin din lucrarea "Formarea deprinderilor
de viata independenta. Manual pentru formatori", UNICEF, 2003.

CRITERII SUGERATE PENTRU PRACTICA

Musckie School of Public Service, University of Southern Maine, si National Resource


Center for Youth Services, College of Continuing Education University of Oklahoma, au
identificat 4 principii fundamentale si 13 criterii sugerate pentru practica care reflecta
tendintele actuale în literatura de specialitate si cuprind experientele expertilor în domeniu.
Cele 4 principii se refera la:
- dezvoltarea tânarului;
- colaborare;
- competenta culturala;
- legaturi permanente.
Mai jos veti gasi cele 13 criterii. Marcati cu un cerc criteriile deja existente în programul
dumneavoastra. Marcati \| lânga cele prezente în serviciile altor organizatii si marcati cu o
steluta * serviciile pe care doriti sa le implementati.*1)
------------
*1) Tabelul cuprinzând criteriile este reprodus în facsimil.

______________________________________________________________________________
| 1. Un plan de tranzitie pentru fiecare | 5. Legaturi comunitare stabile care:|
| copil/tânar care: | Fac legatura copilului/tânarului cu |
| Se bazeaza pe evaluarea nevoilor, | resursele comunitare, |
| Este dezvoltat cu implicarea activa a | Fac legatura copilului/tânarului cu |
| copilului/tânarului, | mentorii adulti, |
| Este revizuit periodic. | Creeaza oportunitati de cariera |
| | pentru copii/tineri, |
| | Stimuleaza calitatea de leader a |
| | copiilor/tinerilor. |
|________________________________________|_____________________________________|
| 2. O componenta de instructiuni clar | 6. Componenta supervizata de viata |
| definite privind deprinderile de viata | independenta care permite |
| independenta care dau posibilitatea | copiilor/tinerilor: |
| copilului/tânarului sa: | Sa aleaga propria locuinta, |
| Sa cunoasca si sa înteleaga un set | Sa plateasca cheltuielile si sa-si |
| fundamental de deprinderi de viata | mentina bugetul, |
| independenta, | Sa rezolve conflictele cu colegii |
| Sa practice deprinderile într-un | si vecinii, |
| "mediu real de viata". | si |
| | sa preia sau sa-si asume |
| | cheltuielile legate de chirie la |
| | închiderea programului. |
|________________________________________|_____________________________________|
| 3. Sprijin educational pentru: | 7. Servicii medicale care: |
| Completarea studiilor, | Sa pregateasca copilul/tânarul sa-si|
| Cresterea gradului de alfabetizare, | satisfaca nevoile legate de |
| Alegerea carierei, | sanatate, |
| Dezvoltarea unui plan educational si | Conecteaza copilul/tânarul la |
| de cariera, | resurse adecvate privind serviciile |
| Începerea unui program post | de sanatate comunitare, |
| educational/profesional, | Asigura asistenta în caz de abuz de |
| Completarea unui program post | substante. |
| educational/profesional. | |
|________________________________________|_____________________________________|
| 4. Componenta privind locul de munca: | 8. Servicii pentru atingerea |
| Furnizeaza oportunitati pentru | identitatii culturale si maturitatii|
| explorarea carierei, | emotionale care ajuta tânarul sa: |
| Furnizeaza asistenta în dezvoltarea | "Face pace cu trecutul" (de ex., |
| planului, educational si de cariera, | consiliere de trauma), |
| Furnizeaza experiente legate de | Depasirea etapelor emotionale ale |
| cariera, | tranzitiei, |
| Furnizeaza modele de cariera, | Promoveaza dezvoltarea identitatii |
| Explorarea carierei, | culturale, |
| Stabileste si coordoneaza parteneriate | Identificarea si angajarea în |
| cu institutii educationale locale, | activitati adecvate de petrecere a |
| firme si programa de ocupare. | timpului liber. |
|________________________________________|_____________________________________|
| 9. Activitati de permanentizare a | 12. Componenta de instruire |
| relatiilor care ajuta copilul/tânarul | permanenta care: |
| pentru: | Orienteaza personalul nou venit |
| Reunificarea familiei, | catre filosofia vietii independente |
| Întoarcerea în comunitate, | si dezvoltarii copiilor/tinerilor, |
| Considerarea si pregatirea pentru | Furnizeaza pregatire permanenta |
| adoptie sau alte legaturi permanente, | pentru personalul cu experienta, |
| Dezvoltarea/extinderea retelei | Încurajeaza personalul în dobândirea|
| personale de sprijin. | de noi cunostinte si deprinderi, |
| | Contribuie la educarea comunitatii |
| | scoala/angajatori etc. despre |
| | nevoile copiilor/tinerilor aflati |
| | în tranzitie. |
|________________________________________|_____________________________________|
| 10. Activitati de dezvoltare care | 13. Componenta permanenta de |
| furnizeaza oportunitati pentru | evaluare care masoara rezultatele |
| cresterea deprinderilor de "advocacy": | imediate ale programului |
| Participarea directa la planificarea | (rezultatele la închiderea |
| activitatilor din program, | programului): |
| Participarea la servicii comunitare | Rezultatele pe termen scurt legate |
| (consiliere, educatie). | de tineri (6 - 12 luni de la |
| | încheierea programului), |
| | Rezultatele pe termen lung legate |
| | de tineri (la un an dupa închiderea |
| | programului). |
|________________________________________|_____________________________________|
| 11. Servicii dupa terminarea | |
| programului: | |
| Informatii si referinte, | |
| Asistenta financiara temporara, | |
| Ajutor pentru stabilirea si mentinerea | |
| conditiilor de viata, | |
| Oportunitati de sprijin în grup, | |
| Oportunitati de împartasire a | |
| experientelor de tranzitie cu alti | |
| copii/tineri, | |
| Sprijin personal în perioada de | |
| tranzitie catre autonomie. | |
|________________________________________|_____________________________________|

______________________________________________________________________________
| Standardul 5. Integrarea profesionala |
|______________________________________________________________________________|

Din punctul de vedere al pregatirii pentru viata independenta, înscrierea


copiilor/tinerilor pe o traiectorie profesionala devine o conditie a autogospodaririi, dar si o
ipostaza de roluri si statute care presupun o anumita experienta relationala cu societatea
civila, cu semenii. Adesea se presupune ca un indicator de adaptare sociala este statutul
profesional si încadrarea în munca cu tot ceea ce presupune ea, cunostinte despre
activitatea profesionala, aptitudini necesare pentru desfasurarea cu succes a unei activitati
specifice, precum si o atitudine compatibila fata de munca, fata de specificul raporturilor
sociale formale pe care le presupune aceasta. Experienta de munca este un context în care
sunt exersate relatii umane, sunt modele de comunicare, valori si exigente, o morala a
convietuirii si asimilarea unor conduite de complementaritate si sinergie: muncim
împreuna pentru acelasi scop. Cultura organizationala nu trebuie neglijata chiar daca un
individ poate depune un efort profesional si individual în afara sferei de influenta si
dependenta a grupului.
În cazul copiilor/tinerilor din serviciile rezidentiale sau de la asistent maternal,
provocarea este si mai mare deoarece exista o oarecare presiune sociala de integrare rapida
si de transferare a responsabilitatii personale asupra persoanei. Ori, o recomandare cu
privire la abordarea copiilor/tinerilor care vor parasi sistemul de protectie este ca aceasta
separare sa se pregateasca, sa se produca în timp si sa nu faca subiectul unor discursuri
stereotipe de genul: "Trebuie sa muncesti ca sa fii om! Trebuie sa faci ceva cu viata ta ..."
etc. O activitate profesionala trebuie abordata cu maxim de întelegere si în adecvare fata
de posibilitatile persoanei, aptitudinile si asteptarile sale.

Integrarea profesionala se pregateste din timp


Suna ca un truism, însa se întâmpla ca înainte de a se încheia perioada de protectie toata
lumea sa se precipite sa mobilizeze tinerii spre o încadrare profesionala, ceea ce uneori
atrage neglijarea competentelor tânarului, a asteptarilor si a motivatiei acestuia pentru
munca. Daca nu exista suficienta motivatie, esecul profesional apare fara întârziere.

Motivatia
Pentru a stimula motivarea tinerilor, în procesul de consiliere vocationala este necesara
o informare cât mai corecta despre optiunile si diversitatea ocupatiilor si a profesiilor. Este
evident faptul ca, în timp, fiecare tânar va exprima o anumita optiune profesionala sau
orientare vocationala, iar noi suntem obligati sa îl ajutam sa îsi confrunte motivatiile,
competentele si disponibilitatea cu aceasta optiune.
Un alt ingredient al motivatiei consta în modul de a prezenta informatiile, precum si
maniera de acompaniere în acest proces. Pentru acest lucru este necesar un anumit tip de
mentoring la locul de munca, astfel încât o anumita perioada de timp este important ca un
ghid profesional sa se ocupe de tânar pâna când se familiarizeaza cu sarcinile de lucru si
începe sa se autonomizeze, precum si sa capete încredere în sine. 3 - 6 luni este important
ca managerul de caz sau responsabilul de caz sa identifice o persoana cu rol de suport la
locul de munca si sa comunice cu el pentru a face un bilant al procesului de adaptare. În
acest demers este necesar sa fie implicat permanent tânarul, sa nu ne ferim sa ne informam
permanent, sa întrebam copilul/tânarul, sa-i cerem opinia si sa îsi spuna punctul de vedere
cu încredere.
Este important ca în raporturile informale între colegi sa existe un grup de suport. Însa
în functie de gradul de dependenta si de coeziune sau imitatie, este important sa stabiliti
daca este indicat sa lucreze în acelasi loc tineri din aceeasi institutie sau din acelasi
program. Exista un grad ridicat de polarizare si imitatie astfel încât la mai mult de 3 tineri
sa se formeze un grup coeziv de presiune, ceea ce nu e rau decât în momentul în care
esecul profesional al unuia atrage esecul tuturor celorlalti, iar deciziile cu privire la
raporturile institutionale sau cele de munca sunt dominate de opinia grupului, si nu a
indivizilor. Nu de putine ori se întâmpla ca la acelasi loc de munca sa aiba probleme
aproape tot grupul de tineri care trece prin perioada de proba. Pe de alta parte, se
promoveaza si incluziunea în conditii de societate a diversitatii, interactioneaza cu
persoane fara acelasi background, stimuleaza si integrarea lor mai usoara în grupul
profesional fara a fi perceput de ceilalti ca fiind "din aceia" din casa de copii.

Relatii institutionale
Întotdeauna este important ca atunci când exista un partener prestator de servicii, care
accepta sa lucreze cu dumneavoastra, sa existe relatii formalizate, sa semnati un contract
cu partenerul, astfel încât sa fie clar reglementate toate drepturile si obligatiile partilor.
Fara un cadru clar de referinta, semnat si asumat de toata lumea, exista riscul unei
vulnerabilizari a limitelor si cadrului, ori tinerii nostri tocmai de un cadru securizant si
stabil au nevoie.
Referentul de formare care apare în standard este reprezentat de orice profesionist care
accepta sa vina la centru, sa adune câtiva tineri si sa le prezinte un anumit domeniu
profesional pentru informare si apoi ca si ghid, daca se pastreaza persoana în clipa în care
tinerii sunt invitati sa viziteze anumite locuri de munca. Experienta si observatia sunt cele
mai bune maniere de a trezi interesul si de a oferi informatii relevante despre o anumita
ocupatie. Este indicat sa stabiliti un program de vizite în diferite medii profesionale unde
cineva sa le si poata explica specificul profesional.
Consilierea scolara si vocationala
În alegerea unui loc de munca, a unei specializari trebuie sa tinem cont de lucrurile care
ne atrag si de care ne simtim capabili.
Chiar daca oricine se poate acomoda la aproape orice conditii de munca, aceasta
acomodare cere eforturi suplimentare. O persoana sociabila se va acomoda cu a munci
singura într-un birou, dar nu îsi va putea folosi abilitatile de comunicare în asa fel încât sa
se simta multumita de sine; o persoana creativa poate face cu succes si o munca repetitiva,
dar se va simti subapreciata.
Consilierea si orientarea vocationala sunt metoda stiintifica de a descoperi drumul de la
afinitati la munca facuta cu placere si, prin entuziasm, la succes.
Consilierea si orientarea vocationala (probabil termenul de "orientare scolara si
profesionala" va este mai familiar) au rolul de a-i ajuta pe elevi sau pe cei care se afla în
cautarea unei directii profesionale sa faca primul pas în construirea unui plan de studii si
cariera.
Sistemul de consiliere si orientare în cariera cu ajutorul metodelor psihologiei a început
sa fie dezvoltat înca din anii 1935 - 1940. În SUA si statele vest-europene, sistemul de
consiliere si orientare vocationala a fost dezvoltat si consolidat timp de câteva zeci de ani,
instrumentele (chestionare, metode de evaluare, tipuri de teste) au fost perfectionate cu
investitii însemnate în cercetare. În România deschiderea necesara a aparut abia odata cu
necesitatea de a aplica acquis-ul comunitar. Reteaua de cabinete de consiliere si orientare
profesionala din România este înca în cautari si constructii - dezvoltarea instrumentelor si
specializarea personalului se realizeaza în timp. Când este vorba de un proiect de viata,
respectul pentru propriile resurse: de timp, financiare, intelectuale, emotionale înseamna a
alege instrumente de orientare consacrate si profesionisti cu experienta în consiliere.
Consilierea scolara presupune orientarea catre un mediu de învatare oportun si eficient
fata de asteptarile persoanei. Este important sa aveti în primul rând la îndemâna o baza de
date cu institutiile de învatamânt, precum si cu prestatorii sau organizatiile angajatoare.

Status si rol profesional în dezvoltarea personala a tinerilor

Mituri

Slujbele si maturizarea
Multi tineri au impresia ca sunt necesari foarte multi bani pentru o viata independenta.
Este de fapt vorba despre a spune în alte cuvinte ca nu se cred în stare de a avea grija în
acest moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai bun decât se poate pe
moment, lucrurile ar sta altfel. Pare firesc deci sa ramâna sub protectia sistemului pâna
când vor fi în stare sa câstige acei bani. Iata un minunat prilej de a cauta la nesfârsit un
serviciu si de a-l parasi când se apropie de desprinderea de sistem. De aici si urmatoarea
idee: toate problemele se pot solutiona cu bani. Tinerii se simt îndreptatiti sa ramâna
dependenti pentru ca nu au bani. De aici porneste si dezechilibrul flagrant între calificarea
pe care o au si slujba pe care o cauta. Este nevoie de multa rabdare si de fermitate pentru a
pregati desprinderea de sistem si de mult profesionalism pentru a o face cu adevarat
posibila. Este sortita esecului orice fel de "întarcare" fortata, desi exista termene si resurse
limitate care preseaza parasirea sistemului.

Mirajul plecarii în strainatate


Plecarea "dincolo" pare ca ar rezolva toate problemele. Acolo se pot câstiga foarte rapid
si usor bani. În plus, ar putea pleca departe de tot si toate. Este un fel de nou start si o
potentiala noua sansa. Trebuie avuta multa grija si e nevoie de mult tact caci ceea ce vad ei
cel mai des sunt exemplele de succes. Iata de ce este necesara o buna informare asupra
fenomenului de trafic de persoane, asupra legislatiei în domeniul muncii, asupra
realitatilor conditiilor din afara tarii. În niciun caz nu vor functiona abordarile moraliste si
brutale. Trebuiesc avute în vedere exemplele concrete, informarile pertinente, cifrele
exacte si pericolele reale. Desigur ca este necesar ca profesionistii din SDVI sa aiba un
minimum de cunostinte în aceste domenii si trebuie sa îsi actualizeze periodic cunostintele
- rolul formarilor si al schimburilor de experienta.

MODEL DE STRATEGIE - Spania, Luciano Berrocal

______________________________________________________________________________
| Conceptul "socioprofesional" = legatura indisolubila dintre integrarea |
| sociala si cea profesionala, integrare profesionala pe piata normala a muncii|
|______________________________________________________________________________|

DECALOGUL Luciano Berrocal - Zece itinerare de integrare

1. Autonomia si independenta
2. Formare prin si pentru integrare profesionala
3. Mediere pe piata muncii
4. Negociere cu domeniul afacerilor
5. Crearea si mentinerea de locuri de munca protejate
6. Dezvoltarea de întreprinderi de economie sociala
7. Dezvoltarea si sprijinirea spiritului antreprenorial
8. Mijloace active proprii
9. Modalitati integrate de integrare profesionala
10. Crearea de întreprinderi de integrare-microfinantari

Recomandari:
1. finantare pentru formarea profesionala a tinerilor;
2. formare profesionala în programe specializate;
3. formare profesionala în stil ucenicie la locul de munca, astfel se pot dezvolta
competentele mai durabil;
4. consiliere vocationala si adaptarea deciziilor la potentialul tinerilor;
5. peer-suport, sprijin în grupul de tineri;
6. evitarea segregarii, nu grupuri mari în acelasi loc de munca;
7. pregatire personal specializat pentru acompanierea tinerilor pentru integrarea
profesionala, este nevoie de profesionisti cu competente specifice pe acest domeniu;
8. mediere pe piata muncii, interactiunea profesionistilor si a tinerilor cu viitorii
angajatori;
9. crearea unui serviciu special de integrare socioprofesionala;
10. elaborarea unui plan special pentru acest obiectiv de integrare profesionala.

______________________________________________________________________________
| Standardul 6. Recrutarea, angajarea si numarul personalului |
|______________________________________________________________________________|
Procesul de recrutare si angajare este în responsabilitatea furnizorului de servicii
(DGASPC, SPAS, OPA). La selectia personalului se au în vedere atât cunostintele si
competentele practice ale candidatului, cât si calitatile sale personale. Selectia trebuie sa se
bazeze pe analiza postului si distributia functiilor, cerintele formulate candidatilor fiind
adaptate specificului postului.
Procedura de selectie trebuie sa prevada:
- elaborarea fisei postului vacant;
- definirea profilului candidatului (formare initiala, experienta, cunostinte, competente si
aptitudini personale);
- elaborarea si punerea la dispozitia solicitantilor a unui model de cerere de participare
la selectie;
- stabilirea bibliografiei;
- definirea probelor de concurs;
- redactarea si popularizarea anuntului;
- desfasurarea selectiei si anuntarea rezultatelor;
- rezolvarea contestatiilor.
Prin dispozitie a furnizorului de servicii, se vor nominaliza persoanele care au diferite
responsabilitati în pregatirea si derularea selectiei de personal si se vor stabili termene
concrete.
Selectia de personal trebuie facuta avându-se în vedere politica judeteana sau locala de
redistribuire/reconversie a personalului din sistemul de servicii de protectie a copilului.
Se tine cont de resursele umane existente si la nivelul furnizorului de servicii se
identifica din timp solutii de reconversie pentru personalul din serviciile sociale pentru
protectia drepturilor copilului care îsi reduc activitatea/se închid.

Organizarea eficienta a personalului


Urmatoarele categorii de activitati (structurate ca programe si nu ca actiuni sporadice
izolate) contribuie la organizarea eficienta a personalului si la mentinerea calitatii:
1. gestiunea personalului;
2. formarea initiala si pregatirea practica obligatorie prevazuta înainte de a începe
activitatea în SDVI;
3. orientarea si integrarea în echipa a fiecarui nou-angajat;
4. supervizarea personalului de catre profesionisti cu experienta;
5. evaluarea calitatii si pertinentei activitatii personalului.

Gestiunea personalului are în vedere:


- asigurarea stabilitatii personalului;
- organizarea eficienta;
- repartizare clara a functiilor;
- participarea si munca în echipa.

Orientarea si integrarea în echipa a fiecarui nou-angajat


Pregatirea minima obligatorie a fiecarui nou-angajat are ca obiective:
- cunoasterea si însusirea regulamentului de organizare interioara, precum si a
metodologiei de organizare si functionare, cu toate procedurile la care fac referire SMO;
- acordarea unei atentii deosebite regulilor de prevenire a accidentelor si a tuturor
situatiilor de abuz asupra copilului;
- întelegerea relatiilor SDVI cu celelalte servicii sociale si institutii din comunitate;
- cunoasterea atributiilor profesionale proprii si identificarea locului sau în cadrul
echipei;
- integrarea în echipa SDVI.
Înca din prima zi de munca noul angajat va avea desemnat, pe perioada de proba, un
coleg cu experienta (cu rol de supervizare) care îl va ajuta sa se adapteze cât mai bine
exigentelor postului.
Date fiind complexitatea activitatii într-un SDVI si gradul ridicat de stres, se recomanda
angajarea de proba pe o perioada de 6 luni. Perioada de proba este în esenta o perioada de
evaluare a noului angajat din punct de vedere profesional si moral.
Evaluarea se face prin:
- întocmirea unui raport de catre persoana desemnata pentru supervizarea noului
angajat, care apreciaza modul în care acesta realizeaza atributiile prevazute în fisa de post,
respecta regulamentul intern si se integreaza în echipa interdisciplinara. În raport se
prezinta si modul în care persoana face fata stresului si eventualelor situatii de urgenta,
precum si observatii legate de profilul psihologic (se va colabora cu psihologul);
- organizarea unui interviu, la finalul perioadei de proba.
Persoana aflata în perioada de proba are dreptul sa fie informata despre toate
componentele evaluarii sale si despre criteriile minime obligatorii care trebuie îndeplinite
pentru angajarea pe perioada nedeterminata.

Stabilitatea personalului
Este recunoscut faptul ca instabilitatea personalului compromite calitatea serviciului.
Cum afecteaza pozitiv/cultura organizationala/continuitate/cresterea calitatii serviciilor si a
pregatirii profesionale a membrilor echipei/motivatia salariala.
Întreaga echipa este condusa de un coordonator. Va fi rolul lui sa îsi formeze echipa în
asa fel încât sa functioneze eficient. Nu este nevoie de un nivel ierarhic intermediar si de
aceea putem spune ca modelul de organizare pe orizontala este adecvat SDVI.
Coordonatorul SDVI participa nemijlocit la întocmirea organigramei si a statului de
functii si elaboreaza fisa postului pentru tot personalul. Aceste documente se aduc la
cunostinta angajatilor, fiind obligatorie semnatura angajatului pe fisa postului. De
asemenea, fiecare angajat cunoaste responsabilitatile specifice fiecarui membru din echipa.

Participarea si munca în echipa


Personalul este informat, consultat si antrenat în legatura cu proiectarea/implementarea
schimbarilor structurale în centru. Echipa SDVI trebuie sa-i cuprinda pe toti profesionistii
care lucreaza în centru si sa aiba legaturi bine definite cu profesionistii din serviciile
complementare centrului. Se va evita constituirea de grupuri pe profesii (echipa
referentilor de formare, a asistentilor sociali etc.), care ar crea disfunctii în centru si
probleme de coordonare.

______________________________________________________________________________
| Standardul 7. Formarea initiala si continua a personalului |
|______________________________________________________________________________|

Formarea initiala si continua a personalului este deosebit de importanta pentru


functionarea corespunzatoare a SDVI si realizarea drepturilor copiilor/tinerilor care
beneficiaza de servicii de DVI. Coordonatorul SDVI trebuie sa cunoasca legislatia în
vigoare cu privire la formarea profesionala, ce furnizori de formare exista pe plan judetean
si national, care sunt nevoile de formare ale personalului si sa aplice corespunzator
cerintele SMO. Mai jos sunt redate principalele acte normative care reglementeaza în
prezent formarea personalului si câteva repere din cadrul acestora pe care furnizorul de
servicii, coordonatorul SDVI si personalul acestuia trebuie sa le cunoasca.

Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala


- Una dintre atributiile Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei în domeniul
asistentei sociale este de a elabora programe de formare si perfectionare a personalului din
acest domeniu, în colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii,
asociatiile profesionale si institutiile universitare.
- În domeniul asistentei sociale activeaza personal angajat si voluntari, specialisti cu
diverse calificari, care au competente, responsabilitati si atributii specifice domeniului de
activitate.

Legea nr. 375/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind
formarea profesionala a adultilor prevede urmatoarele:
- Competentele profesionale se dobândesc pe cale formala, nonformala si informala.
Prin cale formala se întelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de
formare profesionala; prin cale nonformala se întelege practicarea unor activitati specifice
direct la locul de munca sau autoinstruirea; prin cale informala se întelege modalitatile de
formare profesionala neinstitutionalizate, nestructurate si neintentionate, contact
nesistematic cu diferite surse ale câmpului socioeducational, familie, societate sau mediu
profesional.
- Formarea profesionala a adultilor se organizeaza pentru initiere, calificare,
perfectionare, specializare, recalificare.
- Formarea profesionala a adultilor se organizeaza în mod distinct pe niveluri de
pregatire, profesii, ocupatii, meserii si specialitati, tinându-se seama de nevoile
angajatorilor, de competentele de baza ale adultilor, de cerintele posturilor pe care acestia
le ocupa si de posibilitatile lor de promovare sau de încadrare în munca, precum si de
cerintele de pe piata muncii si aspiratiile adultilor.
- În cadrul formarii profesionale a adultilor functioneaza sistemul de credite
transferabile si pe baza acumularii acestora se poate atesta dobândirea de noi competente
profesionale.
- Formele de realizare a formarii profesionale a adultilor sunt:
a) cursuri organizate de furnizorii de formare profesionala;
b) cursuri organizate de angajatori în cadrul unitatilor proprii;
c) stagii de practica si specializare în unitati din tara sau strainatate;
d) alte forme de pregatire profesionala prevazute de lege.
- Programele de formare profesionala se organizeaza pentru ocupatiile cuprinse în
Clasificatia Ocupatiilor din România, precum si pentru competente profesionale comune
mai multor ocupatii.
- Furnizorii de formare profesionala pot organiza programe de formare profesionala
finalizate cu certificate de calificare sau absolvire cu recunoastere nationala numai daca
sunt autorizati în conditiile legii (de catre comisiile de autorizare judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, care au sediul la directiile de dialog si solidaritate sociala).
- Salariatii care, la cererea angajatorului, participa la programe de formare profesionala
pe o perioada de cel putin 3 luni încheie cu acesta acte aditionale la contractele individuale
de munca, prin care sunt stabilite drepturile si obligatiile dupa absolvire.
Hotarârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala
a adultilor prevede urmatoarele:
- Furnizorii de formare profesionala pot fi si filialele acestora, precum si centrele de
formare profesionala fara personalitate juridica, înfiintate, potrivit legii, de persoane
juridice de drept public sau privat.
- Formarea profesionala care ofera acces la cele cinci niveluri de calificare în vigoare
este urmatoarea:
- nivelul 1 - învatamântul obligatoriu si initierea profesionala; aceasta din urma fie în
cadrul învatamântului profesional prin scoala de ucenici, fie printr-un program de initiere
profesionala în sistemul de formare profesionala a adultilor;
- nivelul 2 - învatamântul obligatoriu si calificarea profesionala; aceasta din urma fie
în cadrul învatamântului profesional prin scoala profesionala, fie prin programe de formare
profesionala în sistemul de formare profesionala a adultilor;
- nivelul 3 - învatamânt liceal (filiera tehnologica si vocationala), învatamânt
postliceal sau învatamânt liceal si programe de formare profesionala de specialitate în
sistemul de formare profesionala a adultilor;
- nivelul 4 - formare tehnica postsecundara prin învatamânt universitar;
- nivelul 5 - învatamânt universitar si postuniversitar.
- În situatii deosebite, cu aprobarea Consiliului National de Formare Profesionala a
adultilor, furnizorii de formare profesionala pot propune programe de formare profesionala
pentru grupari de ocupatii care permit folosirea unei programe de pregatire comune în
proportie de 70%.
- Programele de formare profesionala se elaboreaza în concordanta cu standardele
ocupationale recunoscute la nivel national, aprobate în conditiile reglementarilor legale în
vigoare.
- Furnizorii de formare profesionala neautorizati pot organiza programe de formare
profesionala finalizate cu documente de absolvire proprii, care nu sunt însa certificate cu
recunoastere nationala.

Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si


cercetarii nr. 353/5.202/2004 pentru aprobarea metodologiei de autorizare a furnizorilor de
formare profesionala a adultilor prevede urmatoarele:
- Criteriile de evaluare a furnizorilor de formare profesionala în vederea autorizarii au în
vedere:
a) programul de formare profesionala;
b) resursele necesare desfasurarii programului de formare profesionala; si
c) experienta furnizorului de formare profesionala si rezultatele activitatii lui anterioare
obtinerii autorizarii sau în alte programe de formare profesionala pe care le-a realizat.
- Ordinul aduce modificari în ceea ce priveste cerintele programului de formare
profesionala prevazut de Legea nr. 375/2002:
a) datele de identificare a programului de formare profesionala;
b) conditiile de acces;
c) obiectivele exprimate în competente profesionale ce urmeaza sa fie dobândite de
fiecare persoana care urmeaza programul de formare profesionala, în concordanta cu
standardele ocupationale recunoscute la nivel national;
d) durata de pregatire - durata minima pentru pregatirea teoretica si practica este de: a)
360 de ore pentru nivelul 1 de calificare; b) 720 de ore pentru nivelul 2; si c) 1.080 de ore
pentru nivelul 3; activitatilor aplicative li se acorda cel putin doua treimi din durata totala a
programului de formare;
e) locul de desfasurare;
f) formele de organizare a programului de formare profesionala;
g) planul de pregatire;
h) numarul de participanti - numarul maxim de participanti pe grupa este de 28 de
persoane pentru pregatirea teoretica si 14 persoane pentru pregatirea practica;
i) procedura de evaluare a programului de formare profesionala - vizeaza continutul
programului, modul de desfasurare a procesului de formare, prestatia formatorilor si
aspectele organizatorice; se realizeaza de catre participanti cel putin la sfârsitul
programului;
j) programa de pregatire;
k) modalitatile de evaluare a participantilor la programul de formare profesionala.
- Pentru a fi autorizati, furnizorii de formare profesionala trebuie sa faca dovada ca
realizeaza programele de formare profesionala cu formatori care au profilul sau
specialitatea corespunzatoare programei de pregatire, iar din anul 2010, cu formatori care
au pregatirea pedagogica specifica formarii profesionale a adultilor (respectiv au parcurs o
programa de formare de formatori corespunzatoare standardului ocupational aprobat în
materie) si pregatirea de specialitate corespunzatoare programei de pregatire.
- Tot pentru autorizare, furnizorii de formare profesionala trebuie sa faca dovada ca
dispun de baza materiala necesara pentru desfasurarea programului de formare
profesionala, care poate fi detinuta în proprietate sau concesionata, închiriata, dobândita
prin parteneriat ori alte forme pe durata programului de formare profesionala.
Totodata trebuie luate în considerare si adecvat fiecarui membru al personalului actele
normative din domeniul educational (perfectionari, specializari, cursuri postuniversitare,
mastere, doctorate s.a.) si din domeniul sanatatii (cursurile derulate prin Centrul National
de Perfectionare Postuniversitara a medicilor, farmacistilor, altui personal cu studii
superioare si asistentilor medicali).
În primul rând este necesar ca fiecare angajat al SDVI, inclusiv coordonatorul, sa
participe la un curs de pregatire pe tema aplicarii SMO în acest tip de serviciu. Cursul
trebuie organizat de DGASPC/OPA sau un furnizor de formare, dar este evident ca la
proiectarea acestui curs trebuie sa îsi aduca contributia DGASPC, prin
persoana/persoanele care cunosc standardele si au calitate de formatori (care au participat
la sesiunile de diseminare a standardelor organizate de Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului).
Este de preferat sa se organizeze cursuri regionale sau interjudetene pentru
coordonatorii SDVI, deoarece numarul de coordonatori dintr-un judet este mic si nu
justifica organizarea unui curs local. În plus, orice activitate de formare regionala sau
interjudeteana favorizeaza schimbul de experienta si comunicarea între specialisti cu
atributii profesionale similare.
Cursurile de formare permanenta de care anual trebuie sa beneficieze personalul SDVI
vor aborda, pe lânga standarde si implicatiile practice ale acestora, alte teme care
corespund nevoilor angajatilor.

Nevoile de formare pot fi:


- nevoi recunoscute de angajati, care întâmpina dificultati în anumite activitati sau care
doresc sa învete mai multe tehnic i sau sa îsi îmbunatateasca stilul de lucru;
- nevoi rezultate în urma autoevaluarii sau evaluarii externe a activitatii si a proiectului
institutional, care pot evidentia o serie de disfunctionalitati la remedierea carora se poate
ajunge prin îmbunatatirea competentelor personalului;
- nevoi considerate prioritare de DGASPC sau de Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului, în urma modificarii strategiilor si a planurilor de actiune (firesti atât
pentru un sistem aflat înca în plina reforma, cât si pentru un sistem în echilibru, care însa
îsi propune cresterea continua a calitatii).
Analiza nevoilor de formare trebuie sa aiba un caracter continuu, fiind una dintre
prioritatile coordonatorului de centru care constientizeaza importanta calitatii resurselor
umane. El va promova o atitudine pozitiva fata de învatarea permanenta si îsi va încuraja
echipa sa recunoasca dificultatile (inerente într-un astfel de serviciu) cu care se confrunta
în relatia cu cazuri atât de diferite si de complexe si sa doreasca sa îsi perfectioneze modul
de lucru. Un raport scris cu privire la nevoile de formare ale angajatilor va fi redactat
semestrial de coordonatorul de centru si va fi pus la dispozitia conducerii furnizorului de
servicii, care are obligatia asigurarii resurselor pentru formare - minimum 60 de ore anual.
Este recomandabil ca formarea permanenta anuala sa includa mai multe sesiuni de
durata scurta (o zi sau 1 1/2 zile) pentru a nu afecta functionarea centrului, dat fiind ca
acest serviciu are un numar relativ mic de angajati.
În vederea asigurarii accesului la informatie specializata, în incinta SDVI (de preferat în
sala de reuniuni a echipei) se recomanda organizarea unui punct de informare cu o mica
biblioteca de specialitate si cu un calculator conectat la internet. Furnizorul de servicii va
încuraja si facilita participarea specialistilor la seminarii, schimburi de experienta si la
retele profesionale - pentru a fi la curent cu noutatile în acest domeniu de activitate.
Aspecte pe care trebuie sa se insiste în programele de formare a personalului SDVI:
- comunicare;
- munca în echipa;
- etapele în dezvoltarea copilului/tânarului;
- psihologia copilului/tânarului;
- elemente de pedagogie;
- prevenirea abuzului, neglijarii si exploatarii copilului/tânarului;
- acordarea de sprijin individualizat si personalizat;
- pregatirea pentru viata independenta;
- management financiar.

Formarea voluntarilor
Colaborarea cu voluntarii este considerata oportuna atât pentru îmbogatirea programelor
derulate de SDVI, cât si pentru deschiderea centrului catre comunitate. Angajarea de
voluntari se face în conformitate cu prevederile Legii voluntariatului nr. 195/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare, prin încheierea unui contract de voluntariat.
Activitatea voluntara trebuie sa fie complementara activitatilor desfasurate în SDVI si
sa contribuie la îmbunatatirea rezultatelor PIP.
Activitatea de voluntariat se va realiza în concordanta cu prevederile Legii nr. 195/2001,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru ca un program de voluntariat sa fie de calitate este necesara îndeplinirea
urmatoarelor conditii:
- se stabilesc în prealabil obiectivele operationale ale programului de voluntariat,
rezultatele dorite si tipurile de activitati, având în vedere încadrarea lor în misiunea,
obiectivele si principiile de functionare ale SDVI; programul de voluntariat va fi supus
avizarii si aprobarii furnizorului de servicii;
- se realizeaza o diferentiere clara între functiile si atributiile voluntarilor si cele ale
personalului, astfel încât sa nu se creeze confuzii, suprapuneri de rol sau de
responsabilizari;
- coordonarea si supervizarea activitatii voluntarilor se face de catre membri ai echipei
de personal, nominalizati de coordonatorul SDVI înainte de începerea programului de
voluntariat;
- voluntarii trebuie sa respecte si sa promoveze principiile etice si ale muncii în echipa
si sa asigure confidentialitatea;
- selectia voluntarilor se face dupa stabilirea cerintelor, a competentelor si calitatilor
necesare pentru programul respectiv (o analiza a postului ca si în cazul selectiei
personalului) si dupa verificarea modului în care persoanele doritoare sa lucreze ca
voluntari îndeplinesc conditiile de sanatate, moralitate si sunt capabile sa faca fata cu
succes programului;
- persoanele selectate pentru a desfasura activitate de voluntariat în cadru SDVI vor
încheia cu furnizorul de servicii un contract de voluntariat care va avea ca anexa o
declaratie privind respectarea confidentialitatii cu privire la datele si informatiile la care
vor avea acces.

______________________________________________________________________________
| Standardul 8. Supervizarea |
|______________________________________________________________________________|

Supervizarea personalului SDVI reprezinta o modalitate de dezvoltare profesionala si


institutionala. Efectuarea supervizarii determina reducerea stresului profesional,
favorizarea climatului potrivit pentru desfasurarea activitatilor, clarificarea rolurilor si
responsabilitatilor angajatilor SDVI.
De asemenea, supervizarea ofera cadrul pentru prelucrarea informatiilor despre propria
persoana în diferite contexte, ofera sprijin în autoconstientizare si autocontrol. Prin
intermediul supervizarii sunt aduse în planul constientizarii si reflectarii trairi si atitudini:
emotii, valori, comportamente fata de clienti (copii, tineri, adulti), colegi s.a., cu incidenta
în plan profesional.
Supervizarea se realizeaza prin intermediul întâlnirilor "fata în fata" între supervizor si
supervizat în cadrul unui proces ce poate sa dureze între 30 si 90 de minute. Supervizarea
se face cu acordul angajatilor sau la initiativa acestora si a coordonatorului SDVI si are un
caracter de stricta confidentialitate. Supervizarea poate fi individuala sau de grup.

Este un proces prin care activitatea este mentinuta în standardele de calitate prin:
- sprijin informational;
- suport emotional;
- abordarea prin prisma teoretica a cazurilor;
- asigurarea unei "priviri obiective";
- posibilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii în general;
- monitorizarea cazului.
În fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala.
Prin supervizare angajatul se asigura ca îi sunt clare rolurile si responsabilitatile, ofera
posibilitati de reducere a stresului profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica.
Principiile care stau la baza activitatii de supervizare sunt:
- se realizeaza în interesul clientului;
- este definita de politica institutiei;
- supervizarea înseamna împartirea responsabilitatii;
- este regulata si continua;
- implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si sprijin;
- promoveaza practica competenta, controlabila si împuternicita;
- promoveaza practica antidiscriminatorie;
- este bazata pe principiile învatarii adultului.
Supervizarea îndeplineste trei functii: formare, control/coordonare si de suport.
Exista modalitati diferite de realizare a supervizarii:
- supervizarea formala - structurata, focalizata si contextuala;
- informala - de cele mai multe ori functioneaza în situatiile de criza;
- individuala - relatie directa supervizat - supervizor;
- de grup - fiecare membru al grupului învata din experienta celorlalti.
Obiectivele supervizarii sunt urmatoarele:
- ameliorarea transparentei si a întelegerii sarcinilor si actiunilor proprii în cadrul
organizatiei si în afara acesteia;
- cresterea capacitatii de actiune în propriul domeniu profesional, ca si a potentialului de
conduita autonoma si de colaborare;
- ameliorarea calitatii muncii si, în acelasi timp, a gradului de satisfactie în munca;
- analiza limitelor personale si structurale, ale competentelor, sarcinilor care trebuie
îndeplinite, abilitatilor;
- identificarea si reprezentarea propriei pozitii si a capacitatii de interventie în cadrul
unor probleme sau conflicte.
"Supervizarea este principala modalitate prin care un supervizor desemnat de
organizatie autorizeaza activitatea individuala si colectiva a personalului si asigura
respectarea standardelor de calitate. Obiectivul este crearea posibilitatii ca angajatii sa îsi
poata desfasura activitatea în conformitate cu fisa postului, cu maximum de eficienta
posibila. Nucleul procesului de supervizare îl constituie reuniunile periodice organizate
dintre supervizor si supervizat(i). Persoana supervizata este participant activ la acest
proces interactiv." (Brown si Bourne)
SDVI dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite
functionarea sa la nivel optim. Supervizarea este considerata o componenta-cheie a
gestiunii de calitate a resurselor umane, fiind indispensabila în cazul oricarui serviciu care
presupune o relationare directa cu clientul, deci si în cadrul SDVI.
Este obligatorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistentilor
sociali/referentilor de formare. Este de preferat ca acest supervizor sa fie un specialist cu
studii superioare de specialitate, angajat al furnizorului de servicii.
Ce fac supervizorii?
- sprijina si formeaza personalul care se ocupa de managementul de caz;
- conduc si coordoneaza activitatile din cadrul programului;
- evalueaza performanta angajatilor, eficienta programului si rezultatele pentru familiile
beneficiare;
- asigura comunicare si feedback;
- stabilesc relatii de colaborare;
- negociaza acorduri între organizatii/sisteme;
- intervin în rezolvarea de probleme pentru consolidarea sistemului de servicii pentru
copii si familii.
______________________________________________________________________________
| Standardul 9. Locatia, resurse financiare si baza materiala |
|______________________________________________________________________________|

Spatiul destinat SDVI trebuie sa asigure desfasurarea în conditii optime a activitatilor cu


clientii, atât din punct de vedere material cât si din punct de vedere functional.
Spatiile destinate formarii de deprinderi independente trebuie sa fie separate de cele
destinate activitatilor administrative.
Cladirea în care functioneaza SDVI asigura clientilor, personalului si vizitatorilor
siguranta si confort. Aceasta îndeplineste conditiile prevazute de lege în ceea ce priveste
autorizatiile/avizele de functionare si este adaptata nevoilor clientilor cu dizabilitati fizice.
SDVI este dotat cu echipamente tehnice si electronice (calculatoare, video, TV,
copiator, telefon si fax) necesare culegerii de informatii, prelucrarii informatiilor, realizarii
de materiale de promovare si pentru realizarea bazei de date despre clienti.
Mobilierul SDVI este adaptat clientilor (copii/tineri si adulti) si activitatilor desfasurate
de echipa pluridisciplinara.
Profesionistii SDVI au asigurate consumabile, instrumente de lucru, materiale educative
si psihopedagogice necesare derularii activitatilor de formare de deprinderi independente.
Bugetul pentru functionarea SDVI reflecta toate cheltuielile care se fac pentru organizarea
si functionarea lui conform standardelor minime obligatorii pentru aceste centre. De
asemenea, capitolele de cheltuieli ale bugetului trebuie sa reflecte si nevoile de dezvoltare
si de adaptare permanenta a serviciilor la nevoile clientilor.
Bugetul prevede si fonduri pentru organizarea campaniilor de promovare si de
informare a publicului, pentru organizarea de activitati cu parintii, pentru pregatirea
permanenta a personalului si pentru supervizare si evaluare.

______________________________________________________________________________
| Standardul 10. Administrare si management |
|______________________________________________________________________________|

Proceduri administrative si de management


Pentru atingerea obiectivelor sale, SDVI utilizeaza proceduri administrative si de
management performant. Un management performant implica un accent deosebit pe
calitatea serviciilor furnizate în vederea acoperirii nevoilor reale ale beneficiarilor.
Furnizorul de servicii angajeaza, în conditiile legii si cu respectarea standardelor
minime obligatorii ale acestor centre, un coordonator cu norma întreaga al SDVI.
Furnizorul de servicii implica coordonatorul SDVI în toate activitatile de recrutare si
angajare a întregului personal al SDVI.
Principalele responsabilitati ale coordonatorului SDVI se regasesc în fisa postului.
Coordonatorul realizeaza planul anual de actiune pe baza caruia functioneaza SDVI,
evalueaza organizarea si functionarea serviciilor si întreprinde demersuri pentru
îmbunatatirea activitatilor SDVI.
Responsabilitatile coordonatorului sunt multiple si implica cunostinte cu privire la
fiecare domeniu de lucru din cadrul SDVI, cunostinte specifice legate de clienti, abilitati
de colaborare cu personalul SDVI etc. Pe lânga toate acestea, responsabilitatile
administrative si de gestiune, precum si gasirea si alocarea corecta a resurselor SDVI sunt
elemente de care depinde realizarea efectiva a obiectivelor generale ale centrului.

Principalele responsabilitati ale coordonatorului SDVI sunt urmatoarele:


- elaboreaza regulamentul de ordine interioara si îl aduce la cunostinta tuturor
angajatilor;
- aduce la cunostinta angajatilor regulamentul de organizare si functionare sau normele
interne de functionare;
- elaboreaza împreuna cu profesionistii obiectivele SDVI si planificarea activitatilor
necesare atingerii obiectivelor planificate;
- elaboreaza planul anual de actiune;
- stabileste politica de formare a personalului SDVI;
- modereaza reuniunile de echipa;
- mediaza conflictele din echipa;
- deleaga responsabilitati catre membrii echipei, atunci când acest lucru contribuie la
eficientizarea activitatilor;
- face demersurile necesare pentru obtinerea fondurilor necesare derularii activitatilor
SDVI si raspunde de gestionarea corecta a resurselor, conform bugetului anual;
- faciliteaza colaborarea dintre echipa si specialistii altor servicii;
- reprezinta SDVI în comunitate si asigura legatura activa a acestuia cu comunitatea;
- realizeaza metodologia de lucru a SDVI;
- elaboreaza raportul anual de activitate si planul de actiune pentru anul urmator si le
supune spre avizare si aprobare furnizorului de servicii;
- pune la dispozitie documentele solicitate de persoanele delegate pentru activitatea de
inspectie a respectarii standardelor minime obligatorii privind activitatea SDVI.

Metodologia de lucru vizeaza cel putin urmatoarele aspecte privind organizarea si


functionarea SDVI:
- proceduri de lucru cu clientii, cu partenerii si cu alte servicii si institutii din
comunitate;
- proceduri de transmitere a informatiilor (comunicarea interna si externa);
- proceduri de recrutare, evaluare, pregatire si coordonare a voluntarilor SDVI;
- proceduri de evaluare a personalului;
- proceduri de asigurare a confidentialitatii datelor;
- proceduri legate de accesul personalului la baza de date si informatii a SDVI;
- proceduri clare privind primirea si înregistrarea cererilor de solicitare a serviciilor
SDVI;
- proceduri privind primirea, înregistrarea si solutionarea reclamatiilor;
- proceduri financiare;
- proceduri de control.
Programul de functionare al SDVI este afisat într-un loc vizibil, atât în exteriorul, cât si
în interiorul SDVI. Acesta trebuie adaptat cerintelor clientilor si disponibilitatii lor
temporale de adresare si participare la activitati.
Coordonatorul SDVI asigura realizarea reuniunilor de echipa, periodic, în functie de
nevoile concrete ale echipei.
Reuniunile de echipa se pot realiza cu participarea tuturor angajatilor SDVI sau doar cu
profesionistii SDVI.
Reuniunile de echipa sunt periodice, în cadrul acestora fiecare angajat trebuie sa aiba
ocazia sa îsi prezinte realizarile, dificultatile întâmpinate în desfasurarea activitatilor
curente, propuneri pentru depasirea acestora.
Data si durata reuniunilor trebuie planificate astfel încât sa asigure participarea tuturor
membrilor echipei SDVI, subiectele de discutie fiind aduse la cunostinta echipei în
prealabil. Acest tip de reuniune are si scopul de a spori coeziunea echipei, de a îmbunatati
relatiile interumane si profesionale.
Reuniunile periodice sunt conduse si organizate de coordonatorul SDVI care prezinta,
daca este cazul, informatiile si decizii importante din partea furnizorului de servicii.
Pentru fiecare reuniune de echipa se realizeaza un proces-verbal al reuniunii, întocmit
prin rotatie de fiecare membru al echipei.
Angajatii SDVI care au responsabilitati în implementarea PIS de formare de DVI se
întâlnesc saptamânal în reuniuni ale echipei pluridisciplinare la solicitarea responsabilului
de caz (sau cu o alta periodicitate impusa de cazuistica serviciului).
Aceste reuniuni au ca obiective principale:
- elaborarea planurilor personalizate de consiliere;
- realizarea evaluarilor periodice ale implementarii programelor personalizate de
consiliere;
- evaluarea activitatilor stabilite în cadrul PIS;
- adoptarea deciziilor privind monitorizarea cazurilor;
- revizuirea PIS de formare a DVI.
SDVI dispune de proceduri rapide si eficiente de transmitere a informatiilor între
membrii echipei si între acestia si exterior. Comunicarea în interiorul si în exteriorul SDVI
implica existenta unor mijloace materiale care sa eficientizeze transmiterea de informatii:
aviziere expuse în locurile vizibile si foarte usor accesibile; tavite personalizate pentru
documente, e-mail, fax, telefon etc.
Informatiile, comunicatele în exterior si frecventa acestora, altele decât cele prevazute
de standardele minime obligatorii pentru aceste centre, sunt stabilite de catre furnizorul de
servicii.
Transmiterea informatiilor în exteriorul SDVI trebuie sa tina cont de principiul
confidentialitatii si de protejarea imaginii clientilor.
Coordonatorului SDVI îi revine responsabilitatea de gestiune materiala si financiara a
serviciului.

Gestiunea materiala în SDVI presupune câteva activitati ce pot fi realizate de persoane


specializate în acest scop:
- inventarierea bunurilor materiale;
- evaluarea si reevaluarea bunurilor materiale;
- circulatia bunurilor materiale si consumul lor;
- contabilitatea bunurilor materiale;
- amortizarea mijloacelor fixe;
- scoaterea din functiune si casarea mijloacelor fixe;
- evaluarea si lichidarea patrimoniului.
Toate aceste operatiuni se realizeaza în concordanta cu normele legale în vigoare.

Gestiunea financiara se concretizeaza în urmatoarele activitati:


- estimarea bugetului anual de venituri si cheltuieli;
- stabilirea planului anual de finantare;
- gestionarea veniturilor;
- cautarea de fonduri;
- repartizarea fondurilor existente pe categorii de cheltuieli, în raport cu bugetul aprobat;
- operatiuni de casierie si banca;
- înregistrare contabila;
- raportare financiara.
Bugetul anual al SDVI este alcatuit tinând cont de costurile realiste si complete ale
tuturor activitatilor.
Bugetul nu trebuie sa supraevalueze sau sa subevalueze costurile necesare desfasurarii
activitatilor în conditiile asigurarii calitatii conform standardelor minime obligatorii pentru
aceste centre.
Un buget previzional cuprinde urmatoarele tipuri de cheltuieli:
- cheltuieli pentru pregatirea deschiderii SDVI;
- cheltuieli relative la amenajarea spatiului, întretinere si reparatii; cheltuieli de
functionare: apa, gaz, electricitate, salubritate etc.; asigurari, impozite;
- investitii, echipamente;
- consumabile - pentru activitatile cu clientii (adulti si copii) si pentru activitatile
administrative;
- salariile personalului;
- costuri de formare a personalului;
- costuri de comunicare (servicii postale, telefon, fax, taxe internet);
- cheltuieli de deplasare;
- protocol;
- costuri de informare si sensibilizare (pliante, afise, brosuri, materiale video etc.).
Evaluarea este activitatea de investigare si analiza a starii actuale de dezvoltare a
serviciilor SDVI. Scopul evaluarii este cunoasterea si întelegerea problemelor cu care se
confrunta persoanele implicate în acordarea serviciilor, precum si gradul de satisfacere a
nevoilor clientilor cu scopul de a adapta si îmbunatati planul anual de actiune si
metodologia de lucru. Rezultatele evaluarii performantelor SDVI sunt un indicator al
gradului de profesionalism al resurselor umane si reflecta performantele profesionistilor
SDVI.
Rezultatele evaluarilor sunt sintetizate în rapoarte de evaluare.
Raportul anual de activitate al SDVI este public si accesibil persoanelor interesate.

______________________________________________________________________________
| Standardul 11. Planul anual de actiune |
|______________________________________________________________________________|

Planul anual de actiune este un document în care serviciul social de protectie a


drepturilor copilului înscrie obiectivele, activitatile si resursele pe care le antreneaza
organizatia - în cazul nostru SDVI - pentru a functiona în conformitate cu standardele
minime de calitate, în perioada anului X.
Proiectul institutional este un document de planificare manageriala a activitatii
serviciului social de protectie a drepturilor copilului pentru o perioada de minimum 3 ani.
- Este un sistem viu, complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente
interdependente, în permanenta interactiune.
- Evolueaza spre un scop final stabilit în conformitate cu obiectivele centrului, cu
strategia sa de dezvoltare, dar si cu contextul în care se desfasoara, cu nevoile si
problemele comunitatii.
Proiectul se finalizeaza cu rezultate evaluabile:
- din prisma impactului activitatilor asupra publicului-tinta (beneficiari directi si/sau
indirecti, de exemplu copii rezidenti si parintii acestora) si asupra celorlalti parteneri
participanti la proiect;
- din prisma eficientei cu care cele patru categorii de resurse (umane, materiale,
documentare, financiare) au fost gestionate.

Planul anual de actiune


- Este caracterizat de contextul în care se desfasoara si de finalitatea sa.
- Poate fi divizat în mai multe subsisteme, care prezinta aceleasi caracteristici.
- Este deschis catre alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente (institutii
si organizatii partenere, comunitatea în ansamblul ei).
- Are propriile reguli si mecanisme de adaptare la lumea exterioara.
- Nu poate fi redus la o succesiune de responsabilitati si actiuni programate legate de o
logica a finalitatii.
- Reprezinta un element al schimbarii, un proces creativ si formativ.
Se întocmeste la finalul anului pentru anul urmator si se prezinta odata cu raportul
anual.
Astfel, planul anual de actiune va contine urmatoarele capitole:
1. Obiective;
2. Activitati planificate pentru atingerea obiectivelor;
3. Durata activitatilor;
4. Responsabil/i pentru îndeplinirea activitatilor;
5. Data îndeplinirii activitatilor.

Observatii
În stabilirea obiectivelor de dezvoltare institutionala si a activitatilor, echipa parcurge
urmatoarele etape în realizarea proiectului institutional:
- evalueaza situatia la momentul elaborarii proiectului;
- se identifica problemele (standardele care nu sunt îndeplinite corespunzator);
- se stabilesc obiectivele operationale (astfel încât prin proiectul institutional sa se
ajunga la respectarea tuturor standardelor, intervenind asupra situatiilor problema într-un
timp determinat si specificat);
- pentru fiecare obiectiv se propun activitatile concrete ce vor fi realizate, calendarul, se
nominalizeaza resursele umane, resursele materiale, documentare si financiare;
- se estimeaza rezultatele si momentele de evaluare.
Dialogul între actorii comunitari si complementaritatea strategiilor si planurilor de
actiune la nivel judetean si local sunt conditii fundamentale pentru a elabora si a pune în
practica un plan anual de actiune.
Dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului SDVI poate ajuta la mobilizarea si motivarea
personalului. În acelasi timp, proiectul de schimbare afecteaza "cultura organizationala"
deja existenta, dezlantuind atât forte de sprijin, cât si forte de rezistenta din partea
personalului.
Într-o organizatie obiectivele de schimbare trebuie sa fie întotdeauna clar definite, si
aceasta nu doar la nivelul ansamblului centrului, ci pentru fiecare componenta, într-o
maniera operationala si pe întelesul fiecarui membru al echipei. A avea cu adevarat un
obiectiv de schimbare într-un proiect institutional înseamna ca acest obiectiv este la fel
perceput nu doar de coordonator, ci de toti membrii echipei, de la psiholog la paznic.
Pentru a reduce cât mai mult rezistenta la schimbare, este necesar ca elaborarea planului
anual de actiune adaptat standardelor sa se faca cu antrenarea personalului, în conditii de
comunicare si transparenta. Un rol important îl au activitatile de formare, de altfel
obligatorii si mentionate în standarde, care trebuie sa însoteasca orice schimbare în planul
anual de actiune.

Evaluarea si reevaluarea planului anual de actiune


Planul anual de actiune este evaluat/reevaluat cel putin o data la 3 luni pentru a aprecia
gradul de respectare a standardelor de calitate.
Aceasta evaluare se face pe toate ariile de interes ale standardului, urmarindu-se
îndeplinirea indicatorilor.
Se va acorda o atentie particulara acelor componente care au facut obiectul planului de
actiune pe parcursul anului, dar fara a le subestima pe celelalte, care functionau
corespunzator în momentul evaluarii initiale, dar care se puteau modifica.
Evaluarea anuala este în mod obisnuit o evaluare interna, dar pentru licentierea
serviciului sau în situatii deosebite (reclamatii, disfunctionalitati grave) se realizeaza
evaluari externe.
Procesul de evaluare interna se bazeaza pe:
- rapoartele de activitate si fisele de autoevaluare ale membrilor echipei;
- documentele interne ale SDVI;
- fise de exprimare a opiniei completate de beneficiari (copii, parinti).
În abordarea temelor de discutie se vor evidentia:
- aspectele pozitive (orice evaluare centrata pe punctele forte, inclusiv la o organizatie,
are un important rol suportiv pentru toti membrii echipei);
- dificultatile întâmpinate si cum ar putea fi ele depasite (prin demersuri interne, care tin
de managementul SDVI, de metodologia de organizare si functionare, de rolul
personalului, si prin demersuri externe, care sunt în aria de competenta a directiei, a
autoritatilor locale/judetene);
- propuneri pentru îmbunatatirea activitatii.
La reuniunea de evaluare anuala vor participa membrii echipei, un reprezentant al
DGASPC, managerii de caz cu care s-a colaborat si, dupa caz, 1 - 2 reprezentanti ai
beneficiarilor (copii/tineri si/sau reprezentanti legali). Coordonatorul SDVI desemneaza un
raportor intern care va consemna discutiile si opiniile.

Lista de abrevieri
ACLSA - Evaluarea deprinderilor de viata Ansell-Casey
AMP - asistent maternal profesionist
ANPDC - Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului
CPC - Comisia pentru Protectia Copilului
DGASPC - Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului
DVI - deprinderi de viata independenta
OPA - organism privat autorizat
SMO - standarde minime obligatorii
SPAS - Serviciul public de asistenta sociala
SDVI - Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta
PIS - Program de interventie specifica
PIP - Planul individualizat de protectie
PS - Planul de servicii, programe de prevenire

ANEXA 1
la ghidul metodologic*)
*) Anexa nr. 1 la ghidul metodologic este reprodusa în facsimil.

______________________________________________________________________________
| FORMULAR |
|______________________________________________________________________________|

PUNCTE TARI NEVOI

______________________________________________________________________________
| Ce poate sa faca participantul; ce | | Transcrieti pozitiv ce îsi |
| i-ar placea sa faca si ce pot face | | doreste participantul sa |
| persoanele care doresc sa îl ajute | | obtina. |
| pentru ca el sa-si atinga | | |
| obiectivele. | | |
|____________________________________|_________|_______________________________|

1. Interese speciale si activitati


Cum îti petreci timpul liber?
Ai (ai avut) hobby-uri?
Cum îti doresti sa îti petreci vacantele?
Practici un sport?
Cânti la un instrument muzical?
Personalul sau altcineva cunoaste alte puncte tari ale tale?
Ce ti-ar place sa faci în timpul liber?
Sunt hobby-uri sau mestesuguri pe care ai dori sa le înveti?
Ce cluburi sau organizatii frecventezi?
Ce altceva ti-ai dori sa înveti pentru a-ti petrece timpul liber?
Sunt hobby-uri sau activitati care îti plac mai mult?
Personalul sau altcineva cunoaste alte nevoi.

2. Social/Personal
Cum te-ai descrie în fata celorlalti?
Ce anume îti place cel mai mult latine?
Este ceva ce ai dori sa schimbi în legatura cu personalitatea ta.
Este ceva ce ai dori sa schimbi în modul tau de prezentare în fata celorlalti?

3. Familie si prieteni
Cine consideri ca îti este familia?
Cine îti sunt prietenii?
În ce sens esti un bun prieten pentru ceilalti?
Ce prieteni ai chema în ajutor?
Ce schimbari ti-ai dori sa faci în familia ta?
Ce faci ca sa îi ajuti pe ceilalti?
Momentan locuiesti împreuna cu familia?
Ce trebuie sa se îmbunatateasca?
Ti-ai dori alti prieteni?
Ce ar trebui sa faca familia sau prietenii pentru tine acum?
Ce schimbari sunt dorite de catre familia ta sau de catre serviciul rezidential în care te
afli?

4. Religie, valori, credinte


Ce rol joaca religia în viata ta?
În ce crezi?
Cine este persoana ideala pentru tine?
Ai o filosofie proprie sau un motto?
Ai dori sa te implici în activitati religioase sau sa discuti cu un preot, misionar sau
rabin?
Ce te-ar putea ajuta sa-ti pui în practica credintele?
Ce ar trebui sa schimbi pentru a te apropia de persoana ideala?

5. Educatie si ocupatie
Ce îti place cel mai mult la scoala?
Ce scoli ai absolvit?
Care sunt materiile tale preferate?
Ce slujbe ai avut?
Ce parte din munca ta îti place mai mult?
Îti doresti mai multa instruire/educatie?
Ce munca ti-ai dori sa prestezi?
Este ceva legat de munca ta pe care ti-ai dori sa aprofundezi?
Ce nevoi sunt recunoscute de catre angajator si personal?

6. Emotional, mental, cognitiv


Când gândesti cel mai clar?
Când esti bine dispus?
Ce te face fericit?
Cum descrii atitudinea ta în general?
Cum îti rezolvi de obicei problemele?
Cum îti poti schimba dispozitia sau atitudinea?
Când ai o zi proasta, care este cea mai buna parte a ei?
Ce te-ar ajuta sa gândesti mai clar?
Ce se poate face sa te simti mai bine?
Ce anume ar putea îmbunatati atitudinea ta?

7. Conditia fizica
Care sunt performantele tale fizice?
Cum apreciezi starea ta de sanatate fizica?
Când te simti cel mai bine din punct de vedere fizic?
Când ai fost ultima data la dentist?
Ce s-ar putea face ca sa te simti mai bine?
Urmezi un tratament regulat?
Ai nevoi nutritionale speciale?
Când ai fost ultima data la un control medical?
Ce te-ar ajuta sa fii mai puternic si mai sanatos?

8. Sisteme de sprijin/Reactia la servicii profesionale


Care este sursa ta de venit? Ce persoane, agentii etc. te sprijina? Ce îti place în legatura
cu modul în care esti tratat de serviciul rezidential/DGASPC?
Care sunt persoanele care te-au ajutat cel mai mult?
Cum se poate îmbunatati situatia ta?
Ce poate face personalul pentru a te ajuta?
Care crezi ca este motivul principal pentru care esti aici?

9. Altele
(Aceasta categorie este pentru observatie si întrebari care nu se încadreaza în celelalte
categorii).
Care este cea mai mare realizare cu care te mândresti?
Ce deprinderi ai care te ajuta sa locuiesti pe cont propriu?

ANEXA 2
la ghidul metodologic*)

*) Anexa nr. 2 la ghidul metodologic este reprodusa în facsimil.

Desenati cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca: îngrijirea medicala, munca,
religia, familia extinsa, timp liber, scoala, vecinatatea, bunastarea sociala. Se indica natura
relatiei cu un cuvânt descriptiv sau desenând diferite tipuri de linii.
Desenati sageti de-a lungul liniilor pentru a evidentia fluxul, energia si resursele.
Identifica persoanele semnificante si adauga cercurile care sunt necesare. Se indica liniile
frânte sau întrerupte cu slash-uri (-//-). Se noteaza data, numele clientului si numele
asistentului social.

___________ ________________
/_____________\ /__________________\
|| Mama Mariei || || Familia lui ||
____________ || (bolnava de || || George (locuieste|| ___________
/______________\ || mult timp) || || în apropiere) || /_____________\
|| Slujba Mariei|| ||_____________|| ||__________________|| || Slujba lui ||
|| || \_____________/ \__________________/ || George ||
||______________||<------------- ^ || -------->||_____________||
\______________/ | : || | \_____________/
____________|_:_____________||___|________ ______
________ / | : || | \ /________\
/__________\ | ____|_:___ _____\/___| | || Fotbal ||
|| Biserica ||<--|-------->| Maria 35 | | George 39 |<--------|-->||________||
||__________|| ..|.........|__________| |___________| | \________/
\__________/^ : | ^ ^ | | |
| : | _________________| | | | |
|_:_|_______|___________________| | | |
......: | | __ ______ | | |
: _____|_______| / \ | | | | |
: | | | |-------------| | | | |
: | | \____/ | |______| | | |
: | | _________|________________ | | |
: | | | | | | | |
: | | _|_ ___|__ __|___ | | |
: | | / \ | | | | | | |
: | | | | | | | | | | |
: | | \____/ |______| |______| | | |
: | | ____________________|_______| |
: | | | | |
: | | ____________ ____v____ _________ | |
: | --|--->| Cristina 3 | | Ionut 5 | | Danut 9 |<-|---------
: | | | |____________| |_________| |_________| |
: | | \_____________________^_______________^_|____/ ________
: | | ____________________| | | / \
: | | | __________________________________| | | |
______v__|__|_ | | _______v_ | |
/ _____________ \ | | /___________\ \__________/
|| Elena si ||__| | || Scoala ||
|| Mihai ||____| ||___________||
|| (prieteni) || ________ \___________/
||_____________|| / \
\______________/ | |
| |
\__________/

Liniile ce unesc cercurile reprezinta:


................. relatie puternica
----------------- relatie slaba
= = = = = = = = = relatie stresanta

ANEXA 3
la ghidul metodologic*)

*) Anexa nr. 3 la ghidul metodologic este reprodusa în facsimil.

______________________________________________________________________________
| MODEL DE CONTRACT CU FAMILIA |
| |
| Încheiat astazi ____________, între: |
| |
| Domnul/Doamna ______________________ în calitate de manager de caz în cadrul |
| ___________________________ (denumirea institutiei si datele de identificare |
| a acesteia) |
| SI |
| Domnul/Doamna _________________ în calitate de parinte/reprezentant legal al |
| copilului# (numele si prenumele copilului) ______________ nascut la data de |
| _____________ domiciliat în _______________________________________________, |
| pentru care Comisia pentru Protectia Copilului/Instanta de judecata a decis |
| (masura de protectie speciala, încadrare în grad de handicap, orientare |
| scolara, altele) |
| ____________________________________________________________________________ |
| în temeiul Hotarârii/Dispozitiei nr. _____/______ |
| Scopul contractului |
| Asigurarea îndeplinirii obiectivelor prevazute în PIP/PIS (detaliere). _____ |
| ____________________________________________________________________________ |
| ____________________________________________________________________________ |
| Obligatiile partilor |
| A. Managerul de caz se obliga: |
| Sa asigure si sa faciliteze accesul copilului si familiei la serviciile |
| prevazute în PIP/PIS (detaliere). |
| Sa reevalueze periodic si sa ajusteze PIP/PIS, în raport cu situatia actuala |
| a copilului, în parteneriat cu familia, copilul, furnizorii de servicii si |
| autoritatile locale. |
| Altele _____________________________________________________________________ |
| ____________________________________________________________________________ |
| B. Parintele/Reprezentantul legal# se obliga: |
| Sa asigure participarea copilului la activitatile prevazute în cadrul |
| institutiilor si serviciilor desemnate în PIP/PIS (sa-l pregateasca, sa-l |
| duca la timp, sa participe la programele pentru parinti etc.) |
| Sa învete sa preia efectuarea corecta a partilor ce îi revin pentru acasa din|
| programele respective (exercitii, activitati etc.) |
| Sa respecte pe deplin regulamentele de functionare ale institutiilor |
| respective. |
| Sa colaboreze cu managerul de caz în scopul îndeplinirii prevederilor |
| prezentului contract. |
| Altele _____________________________________________________________________ |
| ____________________________________________________________________________ |
| Durata contractului ________________________________________________________ |
| Prezentul contract intra în vigoare de la data semnarii lui si se încheie pe |
| perioada de implementare a PIP/PIS. |
| Clauze finale |
| Orice modificare adusa prezentului contract se face cu acordul ambelor parti.|
| Oricare dintre partile semnatare poate solicita reevaluarea PIP/PIS si |
| stabilirea de comun acord a noilor masuri care se impun (de exemplu reducerea|
| dimensiunilor PIP/PIS existent, gasirea de solutii alternative, sprijin |
| suplimentar etc.) |
| Contractul poate fi reziliat în cazul nerespectarii obligatiilor reciproce |
| asumate prin semnarea acestuia. |
| PIP/PIS constituie anexa si parte integranta a prezentului contract. |
| Altele _____________________________________________________________________ |
| ____________________________________________________________________________ |
| Prezentul contract s-a încheiat în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare |
| parte (manager de caz/responsabil de caz; copil; parinte/reprezentant |
| legal#). |
| |
| Manager de caz (numele în clar si semnatura) _______________________________ |
| Copilul% "(numele în clar si semnatura) ____________________________________ |
| Parintele/Parintii/Reprezentantul legal al copilului |
| (numele în clar si semnatura) ______________________________________________ |
|______________________________________________________________________________|

Precizari: # - în situatia copilului care beneficiaza de o masura de protectie speciala în


servicii de tip rezidential, scopul contractului va fi de asigurare a îndeplinirii obiectivelor
prevazute în PIS-DVI si contractul va fi semnat de reprezentantul legal al acestuia stabilit
prin hotarârea CPC/Instantei de judecata;
# - în situatia copilului/tânarului din comunitate, care nu are instituita o masura de
protectie speciala, scopul contractului va fi de asigurare a îndeplinirii obiectivelor
prevazute în PIS-DVI; contractul se încheie între responsabilul de caz nominalizat de
coordonatorul SDVI si parintele/reprezentantul legal al copilului/tânar si copilul/tânarul;
& - copilul din comunitate este admis pentru oferirea de servicii prin dispozitie a
directorului general/executiv al DGASPC/SPAS/OPA emisa în baza referatului motivat al
coordonatorului SDVI;
% - copilul care a împlinit vârsta de 18 ani încheie contractul în nume propriu.

ANEXA 4
la ghidul metodologic*)

*) Anexa nr. 4 la ghidul metodologic este reprodusa în facsimil.

DOSARUL INDIVIDUAL SI PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA


PRIVIND DEPRINDERILE DE VIATA INDEPENDENTA

A) DOSARUL INDIVIDUAL
Evaluare interdisciplinara
Aceasta este doar o mostra de dosar metodologic care cuprinde indicatori de evaluare,
date personale care sa contribuie la elaborarea programului de interventie specifica. Cu
siguranta nu este exhaustiv iar o seama de indicatori precum si itemi de evaluare au
aplicabilitate si relevanta mai ales pentru asistenta tinerilor peste 18 ani. Pentru copii mai
mici sau copii cu dizabilitati se pot propune alte instrumente adaptate grupului tinta care
au numitori comuni cu acest instrument dar si date diferite si exigente diferite.
În al doilea rând acest instrument încurajeaza si promoveaza interdisciplinaritatea si
abordarea unitara a beneficiarului însa fiecare profesionist poate avea date pe care le
considera confidentiale astfel încât acest plan poate fi îmbunatatit si fragmentat, nu trebuie
completat compact, în forma data, legata.

DATE PERSONALE
Referent .................................................................
Nume .....................................................................
Prenume ..................................................................
Data si locul nasterii ...................................................
Sexul: masculin ....................... feminin ..........................
Act de identitate:
C.I./B.I./AI/Nu ..... Seria ..... Nr. ......... Data eliberarii ..........
C.N.P.: ..................................................................
Masura de protectie speciala .............................................
Conform Hot. CPC/Instantei de judecata nr. ......... din data ............
Adresa la care se afla copilul/tânarul ...................................
..........................................................................
Rezidenta ................................................................
Domiciliul temporar ......................................................
Observatii ...............................................................
..........................................................................
Motivul pentru care se afla în institutie ................................
..........................................................................
Motivele pentru care se afla în locuinta de tranzitie
..........................................................................
..........................................................................

DATE DESPRE FAMILIE:


Mama Tata
Nume ............................. Nume .................................
Prenume .......................... Prenume ..............................
Necunoscut ....................... Necunoscut ...........................
Resedinta ........................ Resedinta ............................
.................................. ......................................
Domiciliul temporar .............. Domiciliul temporar ..................
.................................. ......................................
Ultima adresa cunoscuta .......... Ultima adresa cunoscuta ..............
.................................. ......................................
Ocupatia si locul de munca ....... Ocupatia si locul de munca ...........
.................................. ......................................
Starea de sanatate ............... Starea de sanatate ...................
.................................. ......................................
Locuinta ......................... Locuinta .............................
Situatia socio-economica ......... Situatia socio-economica .............

Istoric
Vârsta la care a beneficiat de o masura de protectie speciala ............
Data de când se afla în serviciul rezidential/asistenta maternala ........
Traiectoria în sistemul de protectie a copilului/tânarului ...............
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

Date privind situatia juridica a copilului/tânarului


..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

Statutul juridic în raport cu fiecare dintre parinti .....................


..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

Relatia cu familia

________________________________________________________________________
___
Familia manifesta interes fata de copil/tânar
vizita (specificati)
telefon (specificati)
scrisori (specificati)
Observatii:

Merge în familie
Saptamânal
Lunar
Trimestrial
Deloc
Observatii:
Tânarul scrie/telefoneaza familiei
Saptamânal
Lunar
Trimestrial
Deloc
Observatii

Alte persoane decât parintii care manifesta interes pentru copil/tânar


(Specificati) ............................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

Frati si surori

______________________________________________________________________________
| Nume si | Data nasterii | Sex | Ocupatie | Rezidenta |
| prenume | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|

Atitudinea copilului/tânarului fata de familie ...........................


..........................................................................
..........................................................................
Atitudinea parintilor fata de copil/tânar ................................
..........................................................................
..........................................................................
Date medicale ............................................................
..........................................................................
..........................................................................

PERSONALITATEA
Date privind dezvoltarea psihologica .....................................
..........................................................................
EVOLUTIE SCOLARA (rezultate obtinute, probleme întâmpinate, domenii de interes)
Performante:
...........................................................................
a. Rezultate la învatatura:

b. Materii preferate:

Orientare profesionala

Pregatirea profesionala

PASIUNI - INTERESE PRIVIND PETRECEREA TIMPULUI LIBER

PROBLEME PERSONALE

Institutia _______________________________________________________________
Serviciul
________________________________________________________________

B) PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECIFICA PRIVIND DEPRINDERILE DE


VIATA INDEPENDENTA

privind (copilul/tânarul) ................................................

Dosar nr./data ...........................................................


PIP/anexa a hotarârii nr. _______/_____ ..................................
Responsabil de caz .......................................................
Data realizarii PIS ......................................................
Data revizuirii PIS ......................................................
Schimbarea responsabilului de PIS (motive) ...............................
NEVOILE COPILULUI/TÂNARULUI ...............................................
...........................................................................
Deprinderi - clasificari pe categorii (utilizare scala de la 1 - 5; 1 = performant; 5 =
neperformant)
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................

SERVICII PRIVIND DEPRINDERILE DE VIATA INDEPENDENTA

Semnificatia coloanei T din tabelul de mai jos este urmatoarea:


T - Termen de evaluare/reevaluare
______________________________________________________________________________
|Obiective|Termen|Activitati|Data |Perioada de|Responsabil |Modalitati | T|
|specifice| | |începerii|desfasurare|de |de | |
| | | | | |interventie/|monitorizare| |
| | | | | |persoana | | |
| | | | | |responsabila| | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|
| | | | | | | | |
|_________|______|__________|_________|___________|____________|____________|__|

Figura 1Lex: Servicii privind deprinderile de viata independenta

Metode de lucru ..........................................................


..........................................................................
Observatii ...............................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Manager de caz ...........................................................

Responsabil pentru aplicarea PIS .........................................


(numele si prenumele în clar si semnatura)

Membrii echipei
.........................................
.........................................
.........................................
(numele si prenumele în clar si semnatura)

ANEXA 5
la ghidul metodologic*)

*) Anexa nr. 5 la ghidul metodologic este reprodusa în facsimil.


Formular privind planificarea si monitorizarea progresului în dobândirea deprinderilor

Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:


A - Progresul lunar
B - Progresul cumulat
______________________________________________________________________________
| |Date ale |Obiectivul |Persoana |Perioada|Mijloace|A|B|
| |evaluarii|activitatii|responsabila | |necesare| | |
| | | |cu | | | | |
| | | |implementarea| | | | |
| | | |activitatii | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|
|Deprinderi | | | | | | | |
|gospodaresti | | | | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|
|a. Importanta | | | | | | | |
|curateniei locuintei| | | | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|
|- descrie cel putin | | | | | | | |
|2 calitati ale unei | | | | | | | |
|case curate | | | | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|
|- Explica doua | | | | | | | |
|beneficii ale | | | | | | | |
|mentinerii unei case| | | | | | | |
|curate | | | | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|
|- Descrie utilizarea| | | | | | | |
|corecta a produselor| | | | | | | |
|de curatare | | | | | | | |
|identifica trei | | | | | | | |
|tehnici de curatare | | | | | | | |
|si a echipamentului | | | | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|
|- Poate mentine o | | | | | | | |
|camera curata, stie | | | | | | | |
|sa schimbe lenjeria | | | | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|
|b. îsi îngrijeste | | | | | | | |
|hainele, garderoba | | | | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|
|- Descrie diferite | | | | | | | |
|moduri de spalare a | | | | | | | |
|hainelor | | | | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|
|- Dovedeste | | | | | | | |
|pricepere în | | | | | | | |
|aranjarea ordonata a| | | | | | | |
|hainelor | | | | | | | |
|____________________|_________|___________|_____________|________|________|_|_|

Figura 2Lex: Formular privind planificarea si monitorizarea progresului în dobândirea


deprinderilor

Lista bibliografica*)

*) Lista bibliografica este reprodusa în facsimil.

1. Cooper, David M., Ball, David - Abuzul asupra copilului


2. American Psychiatric Association - Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor
mentale, Asociatia psihiatrilor liberi din România, Bucuresti, 2000
3. Daminelli, Lena - Antirasismul: o provocare pentru educatorii albi
4. Badila, A. si Rusu, C. - Handicap si readaptare - dictionar selectiv, Ed. Pro
Humanitate, Bucuresti, 1999
5. Berrocal, Luciano (lucrare colectiva) - Integrarea sociala si profesionala a tinerilor în
dificultate: repere pentru profesionisti si autoritati locale, CRIPS, 2003
6. Bettelheim, B. - La forteresse vide, Ed. Gallimard, Paris, 1989
7. Bettelheim, B. - Un lieu ou renaitre, Ed. Robert Lafont, Paris, 1975
8. Bowlby, J. - Attachement et perte: Attachement, vol. 1, Ed. Presses Universitaires de
France, Paris, 1978
9. Bulgar, G. - Dictionar de sinonime, Ed. Palmyra, Bucuresti, 2000
10. Butler, A., Pritchard, C. - Bolile mintale, Ed. Alternative, Bucuresti, 1993
11. Caiete de lucru, nr. 1, "Parentalitate - stim oare despre ce ce este vorba?" - Asociatia
Sinergii, Ed. MarLink, Bucuresti, decembrie, 1999
12. Caiete de lucru, nr. 2, "Despre abuzul si neglijarea copilului" - Asociatia Sinergii,
Ed. MarLink, Bucuresti, decembrie, 2000
13. Caiete de lucru, nr. 3, "Drepturile copilului, drepturile profesionistilor" - Asociatia
Sinergii, Ed. MarLink, Bucuresti, mai, 2001
14. Delossus, Jeane-Marie - Ce sense de la maternite
15. Stoppard, Miriam - Complete Baby And Child Care
16. Cooper, M.D. si Ball, D. - Abuzul asupra copilului, Ed. Alternative, Bucuresti, 1993
17. Mitulescu, Sorin, coordonator - Formarea deprinderilor de viata independenta, Ed.
Ro Media, Bucuresti
18. Robert-Ourray, Suzanne B. - Copil abuzat, copil meduzat
19. Gheorghiu, Alexandru si Penciu, Petre - Copilul nostru creste. Suntem pregatiti? Ce
avem de stiut? Ce avem de facut?
20. Paunescu, Constantin - Copilul nostru de la 0 la 3 ani
21. Vasilescu, Anton, coord. - Copilul prescolar si dezvoltarea vorbirii
22. Bacus, Anne - Cresterea copilului. 1000 de sfaturi practice
23. Cretu, T. - Psihologia vârstelor, Ed. Universitatii, Bucuresti, 1994
24. De Ajuriaguerra, J., Marcelli, D. - Psychopatologie de l'enfant, ed. Masson, Paris,
1989
25. Marinopoulus, Sophie - De l'une a l'autre. De la grossesse a l'abandon
26. Spitz, Rene A. - De la naissance a la parole. La premiere anne de la vie
27. Winnicott, Donald W. - De la pediatrie a la psychanalyse
28. Roco, Jacqueline - De la segregation a l'integration
29. Ulngworth, R.S. - Developpement psychomoteur de l'enfant
30. Dodd, H.C. - Dynamics of Intercultural Communication, Ed. Brown and
Benchmark, Madison, 1995
31. Doron, R. si Parot, F. Dictionar de psihologie, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1999
32. Dolto, Francoise, Rapoport, Danielle, This, Bernard - Enfance en souffrance
33. Ficeac, B. - Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, Bucuresti, 1997
34. Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, Centrul de Asistenta Familiala si
Comunitara, specializat în prevenirea abandonului si institutionalizarii copilului, Proiect
institutional, ghid metodologic, metoda familiilor de sprijin, FICF, Bucuresti, 2004
35. Gammer, C. si Cabie, M.-C. L'Adolescence, crise familiale, Ed. Para Grafic,
Toulouse, 1992
36. Gelder, M., Gath, D., Mayou, R. - Tratat de psihiatrie Oxford, editat de Asociatia
Psihiatrilor Liberi din România si Geneva Initiative on Psychiatric Publishing, Bucuresti,
1994
37. Horney, K. - Autoanaliza, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1995
38. Ichim, C.I. - Minorul în reglementarile europene, Ed. Timpul, Iasi, 2003
39. Innovation In Residential Care - W. Hellickx, E. Brokaert, A. Vanden Berge & M.
Calton
40. Ionescu, G. - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Favorit Print S.A.,
1999
41. Ionescu, Serban, coordonator - Copilul maltratat - evaluare, prevenire, interventie,
Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, Bucuresti, 2001
42. Klein, Melanie - Iubire, vinovatie, separatie si alte lucrari: 1921 - 1945
43. Pernoud, Laurance - J'eleve mon enfant
44. Journal of Melanie Klein and Object Relations, vol. 15, nr. 1, ESF Publishers, New
York, 1997
45. Killen, Kari - Copilaria dureaza generatii la rând, Ed. First, Timisoara, 2003
46. Killen, Kari - Copilul maltratat, Ed. Eurobit, Timisoara, 1998
47. King, A.C. si Kirschenbaum, S.D. - Helping Young Children Develop Social Skills,
Cole Publishing Company, California, 1992
48. Kipman, S.D., Rapoport, D., - La sexualite "oubliee" des enfants, Ed. Stock-
Laurence Pernoud, Paris, 1993
49. Klein, M. - Povestea unei analize de copil, Ed. Sigmund Freud, Cluj-Napoca, 1994
50. Destrooper, J., Maigre A. - L'education psychomotrice
51. David, Miriam - L'enfant de 0 a 2 ans. Vie affective et problems familiaux
52. David, Miriam - L'enfant de 2 a 6 ans. Vie affective et problems familiaux
53. Laplanche, J. si Pontalis, J.-B. Vocabularul psihanalizei, Ed. Humanitas, Bucuresti,
1994
54. Le couple: sa vie, sa mort. La structuration du couple humain - Jean-G. Lemaire
55. Les Cahiers de l'Afree, 3: Devenir parents - naissance d'une collaboration,
A.F.R.E.E., Montpellier, 1992
56. David, Miriam si Appell, Genevieve - Loczy ou le maternage insolite, Ed. Scarabee,
Paris, 1973
57. Lucrarile Congresului Hamburg, 26 - 29 septembrie 1993, "Copiii - Razboi si
persecutie, editat de Stiftung fuer Finder - Fundatia Generatia, 2001
58. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatea Nationala pentru
Protectia Copilului si Adoptie - Manual de implementare a cadrului de management al
performantei pentru Directiile de Protectie a Drepturilor Copilului din România, Bucuresti,
2004
59. Minulescu, M. - Psihodiagnoza moderna, chestionarele de personalitate, Ed.
Fundatiei România de mâine, Bucuresti, 2004
60. Nanu, Michaela (lucrare colectiva) - Adolescentul institutionalizat, Ed. Per Omnes
Artes, Bucuresti, 1997
61. Bouchart, Anne et Rapoport, Danielle, coord. - Origines. D'ou viens-tu? Qui es-tu?
62. Padioleau, M.F. - Les 18 - 25 ans - vivre a deux pour la premiere fois, Ed. Balland,
Paris, 1991
63. Piaget, Jean - Psychologie et pedagogie, Ed. Denoel, Paris, 1969
64. Pomerleau, A., Malcuit, G. - L'enfant et son environnement, Ed. Pierre Mardaga,
Bruxelles, 1983
65. Cretu, Carmen - Psihopedagogia succesului, Ed. Polirom, Iasi, 1997
66. P. Mazet, Stoleru - Psychopathologie du nourison et du jeune enfant
67. Jung, C.G. - Puterea sufletului. Descrierea tipurilor psihologice
68. Jung, C.G. - Puterea sufletului. Psihologia analitica - temeiuri
69. Radulescu, N. - Ghid de integrare socioprofesionala pentru tineri, Asociatia
Adolescentul Ed. Oscar Print, Bucuresti
70. Rochette, Joelle - Rituels et mise au monde psychique
71. Stoica, Tudor - Sexologie si educatie sexuala
72. Pattinson, Terry - Sexual Harasment, The Hidden Facts
73. Salome, Jacques si Galland, Sylvie - Si je m'ecoutais je m'entendrais
74. Porquet, Ph. J., Bursztejn, C., Golse, B. - Soigner, eduquer l'enfant autiste?
75. Stekel, W. - Recomandari psihanalitice pentru mame, Ed. Trei, Bucuresti, 1995
76. Brazelton, T. Berry - Familles en crises
77. Brazelton, T. Berry - Vous parle de vos enfants
78. Popescu, Alexandru Al. - Terapia ocupationala si ergoterapia
79. Satir, Virginia - Therapie de couple et de la familie
80. Dennett, Daniel C. - Tipuri mentale
81. Nees-Delaval, Barbara - Totul despre sanatatea copilului
82. Verzea, Emil - Psihologia vârstelor, Ed. Hyperion XXI, Bucuresti, 1993
83. Zamfir, E., Zamfir, C., - Tiganii - între ignorare si îngrijorare, Ed. Alternative,
Bucuresti, 1993
84. Pentru o strategie coerenta de integrare socio-profesionala, Prof. Luciano Berrocal,
Consulting Group Europe, 2003
85. "Colaborarea în protectia copilului - Ghid pentru cooperararea inter-agentii pentru
asigurarea si promovarea protectiei copilului", Departamentul pentru Sanatate, Ministerul
de Interne, Departamentul pentru Educatie si Munca, Adunarea Nationala a Tarii Galilor,
Marea Britanie, 1999
86. Standarde de practica în asistenta sociala a adolescentului - National Association of
Social Workers (NASW), Statele Unite ale Americii
87. Formarea deprinderilor de viata independenta - Manual pentru formatori,
Coordonator Dr. Sorin Mitulescu, Asociatia Comunitatea în Sprijinul Copilului, UNICEF
88. "Approaching Adulthood, Quality Standards & Guidelines in Planning services for
Young People Who Are Leaving Care", Patrick Cook, Meg Lindsay, The Centre for
Residential Child Care series, the University of Strathclyde, Langside College, Glasgow,
Save the Children Fund, Who Cares, Scotland, 1996
89. Integrarea sociala si profesionala a tinerilor în dificultate - Repere pentru
profesionisti si autoritatile locale - Colectia Atelier, CRIPS 2003
90. XXX Life Skills Guidebook, Programele Casey pentru familii, 2001
91. XXX School Health Education to Prevent Students Activities. AIDS and STD,
UNESCO, WHO, 1994
92. Gust J., Mc Chesney M., Gechtman R., Improving Communication Skills. Teaching
and Learning Company, Carthage, 1997
93. Chapmannn, Elwood N., Your Attitude is showing, A Primer on Human Relations,
SRA, Chicago, 1978
94. Paus Viorica (coord.), Parteneriat si dialog social. Ghidul formatorului, Ed.
Vanemonde, Bucuresti, 2003
95. Savulescu Aura, (coord.), Parteneriat si dialog social. Ghidul profesorului, Ed.
Vanemonde, Bucuresti, 2003
96. Neuman Helen, Arta de a gasi o slujba buna, B.T.I. Press, 1994
97. Rudnianski Jaroslaw, Cum sa înveti, Ed. All, 2001
98. Carnegie Dale, Secretele succesului. Cum sa va faceti prieteni si sa deveniti
influenti, Ed. Curte Veche, 2002
99. Andrei Cristian, Lectii particulare. Cum sa traiesti primii ani de viata sexuala,
Humanitas, 2001
100. Bracey Ronald, Foloseste-ti bine timpul, Ed. Vox, Bucuresti, 1997

---------------