1.)Religiile n antichitate. Egiptul.

Religia egiptean este considerat ca avnd cea mai lung perioad de

existen dintre toate religiile lumii. Izvoarele referitoare la religia acestei ri
sunt destul de multe: texte din piramide, din sarcofage, monumente arheologice,
Cartea morilor etc.
!ara "giptului este numit de #erodot un dar al $ilului, fr $il, "giptul
nu ar fi dect un col din imensul pustiu al %aharei.
Religia a &ucat un rol important in viaa egiptenilor antici, dominnd 'ntreaga
lor istorie. #erodot scria despre egipteni c sunt cei mai religio(i dintre toi
oamenii )Istorii, II, *+,. -rivita 'n general, religia egiptean const din adorarea
su. diferite forme a naturii (i 'n special a soarelui. "ste deci o religie a naturii.
/ceast religie nu se prezint 'ns ca fiind ceva unitar, ci ca un complex format
din elemente eterogene, uneori chiar contrare.
0nainte de anul 1222 '. #r., deci 'nainte ca 3enes s fi realizat unitatea
"giptului, fiecare tri. era independent, avnd zei proprii, temple, preoi, rituri si
credine specifice. 4up unificare, fiecare tri. a pstrat o oarecare autonomie
religioas, care a fuzionat 'ntr5o structur religioas6 au fost pastrai zeii fiecrui
tri., formndu5se un panteon, 'ns fiecare zeitate local '(i avea cultul ei aparte.
7re.uie spus ca multiplicitatea zeilor se datora de multe ori numelor pe care le
aveau (i nu zeilor. 8eul creator suprem era numit /tum la #eliopolis, -tah la
3emphis, 7hoth la #ermopolis 'n "giptul de 3i&loc, /mon la 7he.a, #orus la
"dfu (i 9hnum la "lephantina. 7oate aceste zeiti au acelea(i atri.ute, aceea(i
natur si acelea(i funcii. 4iferena lor const doar 'n reprezentarea extern (i 'n
cteva trsturi accidentale.
Religia egiptean este considerat ca avnd cea mai lung perioad de
existen dintre toate religiile lumii. Izvoarele referitoare la religia acestei ri
sunt destul de multe: texte din piramide, din sarcofage, monumente arheologice,
Cartea morilor etc.
"giptenii aveau o religie politeist. :araonii erau considerai ca fiind fii (i
mo(tenitori ai zeilor. :iecare faraon se n(tea printr5un fel de concepie
supranatural, ca fiu al unei pmntence (i al zeului Ra. ;rcarea faraonului pe
tron era asemnat cu urcarea soarelui pe tronul lui #orus. 8eii 'n(i(i luau parte
la ceremonia 'ncoronrii, purificnd pe noul rege (i transmindu5i puterea
divin.
<mul a fost creat de zei, de aceea, e numit fiu al zeului. "i 'i a&ut pe oameni, 'i
1
ocrotesc, 'i iu.esc, iar omul este un slu&itor, un ro. al zeului.
"giptenii iu.eau viaa (i considerau c viaa viitoare e o
continuare a vieii de pe pmnt. Cltoria sufletelor dup
moarte aveau ca int 'mpria lui <siris, unde ele duceau o
via fericit. -entru a a&unge aici, treceau prin mai multe
pericole: mon(tri, capcane, ape etc. -entru a sftui (i cluzi sufletele 'n timpul
acestor cltorii postume, s5a compus Cartea morilor, un adevrat ghid al
lumii de dincolo. 0n acesta carte, sufletul mortului gsea indicii despre tot ce
tre.uia s fac (i s spun pentru a iz.uti s a&ung in fericita lume a morilor.
:oarte important 'n 'nelegerea eshatologiei egiptene este =udecata lui <siris.
%ufletul mortului era dus 'n faa unui tri.unal compus din 1> de &udectori,
condus de <siris, 'n faa cruia el tre.uia s5(i mrturiseasc curia moral.
/dresndu5se lui <siris, 'l saluta ca pe un
zeu al dreptii, asigurndu5? c n5a fcut
nici o fapt rea, nu (i5a omort rudele, n5a
minit, n5a trdat, n5a prt, n5a .rfit, n5a
fcut pe nimeni sa sufere de foame, n5a
fcut pe nimeni sa verse lacrimi, n5a comis
adulter. /tunci, &udectorul suprem
pronun hotrrea.
Locurile de cult erau templele,
locuinele zeilor. 'n ele se pstrau statuile zeilor (i erau instalate animalele lor
sfinte. 0n templul propriu5zis nu se cele.rau niciodat ceremonii pu.lice. 0n
templu intrau numai preoii principali ai templului (i, 'n anumite 'mpre&urri,
faraonul.
8eul era tratat ca un rege cruia nu tre.uia s5i lipseasc nimic. I se fcea
toaleta zilnica, i se ofereau mncruri alese, i se aduceau flori din a.unden.
=ertfele si ofrandele formau partea principal a riturilor cultului egiptean.
%ingurul preot 'n 'nelesul strict al cuvntului era faraonul, 'n calitatea sa de
zeu si de fiu al zeilor. Ceilali preoi '(i 'mplineau funcia ca 'nlocuitori, ca
'mputernicii ai regelui.
"giptenii conservau cadavrelor prin 'm.lsmare. 'n ceea ce prive(te
mormintele, oamenii o.i(nuii erau 'nmormntai 'n gropi, iar persoanele de vaz
(i, mai ales, faraonii erau 'ngropai 'n piramide. Cele mai renumite dintre ele sunt
marile piramide de la "l @iseh, 'nlate pentru a adposti mumiile a trei faraoni:
9heops, 9hefren si 3ABerinos.
2
Zeii
C Re )Ra,, zeul care se plim.a cu .arca pe oceanul
cerului 'ntr5o nesfr(it cltorie cereasc, 'nsoit de suita zeilor, a zeielor si a
sufletelor celor mori. Cltoria sa de la rsrit la apus era socotit ca plin de
peripeii (i lupte, totdeauna victorioase, 'mpotriva puterilor 'ntunericului.
C #orus, fiul lui Re )Ra,, unul dintre cei mai populari zei ai vechiului "gipt.
C -tah a fost la 'nceput un zeu al pmntului. /poi a fost asociat cu ali zei ai
morii, lund forma unui om mumificat.
C <siris, tatl lui #orus (i soul zeiei Isis, marele (i puternicul prieten al
morilor, reprezentat printr5un om 'nf(urat 'n panglicile mumiei.
C %eth, reprezentat ca un animal hidos, cu urechi mari (i cu coada despicat, sau
su. forma unui om cu capul acestui animal, era zeul furtunii.
C 7oth, zeu al lunii, era scri.ul (i consilierul zeilor.
C /mon a devenit cu vremea zeu solar, com.inndu5se cu Re (i, su. numirea
/mon5Re, a fost cel mai puternic zeu egiptean. "l a fost deci zeul suprem al
epocii de apogeu politic, cultural si religios
al "giptului.
Morala
Da egipteni, cstoria era li.er
consimit, divorul era permis, iar femeia era considerat egal cu
.r.atul, fiind numit stpna casei. %clavii aveau multe drepturi: s se
cstoreasc cu egiptence, s posede .unuri (i funcii pu.lice. :iecare egiptean
avea 'ndatoriri fa de semeni: niciodat n5am pctuit 'mpotriva .ogiei
cuiva6 am 'nmormntat pe cei .trni6 am dat pine celor flmnzi6
lini(te(te pe cel care plnge6 fere(te5te s pedepse(ti pe nedrept etc.
3
2.)Tradiii i
obiceiuri pascale
Srbtoarea Patelui este marcat de
obiceiuri strvechi ce in de credina
unei curiri i nnoiri interioare,
manifestat prin primenirea casei i
nnoirea hainelor, alturi de alte tradiii, printre care i forme de curtare,
cum ar fi stropitul fetelor.
-entru romni, pregtirea -a(telui 'nseamn mai 'nti curenia (i .ucatele care
se fac 'n cas. 4e curenia de -a(te orice gospodin tre.uie s se achite 'n
timp util (i s ai. casa lun pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile
de sr.toare.
-reparatele de -a(ti care 'n general nu lipsesc de pe mas sunt oule ro(ii,
dro.ul de miel, pasca (i cozonacul. <ule se vopsesc 'n =oia 3are, considerndu5
se un pcat mare orice lucru fcut 'n cas vineri, cnd la Eiseric are loc
-rohodul.
Da ar, romnii aleg ou proaspete de gin (i ra prin scufundarea lor 'n ap
)oule proaspete cad la fund, cele vechi se ridic la suprafa, (i pregtesc
uneltele de ornamentat. Cele mai vechi condeie au fost lumnarea 5 cu al crui
capt 'ncins la foc se desenau pe ou anumite semne 5 (i pana de gsc. <amenii
topesc ceara de al.ine 'n care se adaug puin cr.une pisat, 'ncondeiaz oule
cu motivele dorite (i le pun apoi 'n vopsea pentru colorarea fondului. Docal, se
folosesc metode noi de decorare, mai mult sau mai puin legate de 'ncondeierea
cu cear: ou pictate, decorate 'n relief, 'ncondeiate cu frunze de plante,
'mpodo.ite cu mrgele.
0n comunitile tradiionale, ciocnitul oulor se face dup reguli care difer de
la o zon la alta, dar, oricum, respectarea lor este o.ligatorie: cine are prima
lovitur )de o.icei, .r.atul mai 'n vrst,, ce pri ale oulor s fie lovite,
ciocnitul s fie pe luate, pe schim.ate, pe vzute sau pe nevzute.
Ciocnesc mai 'nti soii 'ntre ei, apoi copiii cu prinii, dup care prinii cu
celelalte rude, cu prietenii (i vecinii invitai la mas.
4
Fi 'n Eulgaria, ca (i 'n Romnia, se o.i(nuie(te ca ciocnitul oulor s se
transforme 'ntr5o competiie 'ntre meseni, cel mai rezistent ou fiind numit
.oraB )'n .ulgar, lupttor n.r.,.
0n unele zone, co&ile oulor sunt aruncate pe pmnt pentru fertilizarea
holdelor, viilor (i livezilor, se pstreaz pentru vr&i sau descntece sau se pun 'n
hrana animalelor.
4up slu&.a de 0nviere de la miezul nopii, are loc de loc prima mas de -a(te
'n familie.
0n prima zi de -a(ti, exista o.iceiul ca toat familia s se spele 'ntr5un lighean
'n care au fost puse ou ro(ii (i .ani de argint sau de aur, crezndu5se c toi vor
fi astfel snto(i (i prosperi.

Da catolici, exist o serie de o.iceiuri
specifice, care se regsesc 'n 7ransilvania.
Cel mai spectaculos (i mai .ine cunoscut
este %tropitul, practicat de popoarele cu
origine germanic 'n amintirea zeiei
fertilitii (i a primverii. /ceast zei se
numea <stera, de unde provine (i
denumirea -a(telui 5<stern.
Eieii (i .r.aii stropesc fetele (i femeile, 'n a doua zi a -a(telui, potrivit unui
o.icei strvechi originar din @ermania. %copul este ca acestea s rmn
frumoase pe tot parcursul anului. @rupuri de steni colind prin sat pn seara
trziu, pentru ca nicio fat s nu rmn
nestropit. Da origine, pentru stropit se
foloseau glei cu ap de izvor,
sim.olul purificrii 'nc din
precre(tinism, acestea fiind 'nlocuite 'n
prezent cu sticlue de parfum. 0n satele
populate de nemi exist o.iceiul
'mpodo.irii fntnilor cu ou colorate
de -a(te.
0n /rdeal, tinerii maghiari o.i(nuiesc
s 'mpodo.easc, de sm.t noaptea,
cu crengi de .rad porile caselor unde
5
locuiesc fete nemritate. :etele care au pndit toat noaptea la ferestre (tiu pe
cine s rsplteasc, astfel c flcii primesc 'n ziua de -a(te .ucate sau .ani.
0n Cehia (i %lovacia, stropitul femeilor poate fi 'nlocuit cu aplicarea unor
lovituri u(oare, cu un .ici special, 'mpletit din opt, ?> sau chiar >1 de ramuri de
salcie (i decorat cu panglici colorate. %e crede, (i 'n acest caz, c femeile
curtate astfel vor rmne frumoase (i sntoase, iar cele care au fost negli&ate
se pot simi &ignite.
<.iceiurile de -a(te nu difer mult de la o zon a lumii la alta, ci in 'n special
de specificul gastronomic. -este tot se prepar mncruri tradiionale, cum ar fi
pasca la ru(i (i romni, <sterstollen 'n @ermania, Ea.a Gielancona la polonezi.
Cel mai des, aceste mncruri sunt .inecuvntate la .iseric, alturi de ou (i
carne.
0n cre(tinismul timpuriu, cei care se .otezau 'n timpul slu&.ei de -a(ti erau
'm.rcai 'n al.. "i purtau aceste ve(minte 'ntreaga sptmn, ca pe un sim.ol
al noii lor viei. Cei de&a .otezai nu purtau haine al.e, ci numai noi, pentru a
arta c 'mprt(esc noua via a lui #ristos. 0n acest fel, o.iceiul de a purta
haine noi a devenit o tradiie de -a(ti.
Iepura(ul de -a(te este un sim.ol pgn, em.lem a fertilitii, asociat de
cre(tini cu apariiile lui Iisus dup 0nviere. -rima menionare a iepura(ului ca
sim.ol pascal apare 'n @ermania, pe la ?HI2. 0n unele regiuni din aceast ar se
credea c iepura(ul aduce oule ro(ii 'n =oia 3are (i pe cele colorate altfel 'n
noaptea dinaintea -a(telui.
-rintre alte sim.oluri ale -a(telui se mai numr liliacul, expresie a puritii, (i
fluturele, a crui ie(ire din crisalid 'n alt form aminte(te de 0nvierea lui Iisus
#ristos.
Fi pentru c romnilor -a(tele li s5a prut foarte important, au mai imaginat (i
alte feluri de -a(ti. -este o sptmn dup duminica -a(tilor, 'n prima zi de
luni o parte din cre(tinii ortodoc(i o.i(nuiesc s sr.toreasc -a(tele Ela&inilor.
/ceast sr.toare mai este numit (i -rohoadele, -a(tele 3orilor sau Dunea
3orilor, fiind dedicat dedicat spiritelor mo(ilor (i strmo(ilor.
Fi tot a(a a fost inventat -a(tele Cailor, sr.toare cu dat mo.il )ziua de &oi
din a (asea sptmn care urmeaz dup -a(te,, cnd se crede c, pentru un
ceas, o singur dat pe an, se satur caii de pscut iar.. Importana sr.torii s5a
diminuat treptat, cptnd un 'neles peiorativ: a nu 'napoia ceea ce ai
'mprumutat, a amna pn la %fntul a(teapt, a nu te ine de cuvnt. 0n
legende (i 'n unele colinde, sensul nou al sr.torii este pus pe seama
6
.lestemului aruncat asupra cailor, animale nerumegtoare, 'n permanen
nestule, de ctre 3aica 4omnului, care a fost incomodat de tropotul,
nechezatul, mncatul (i ronitul nutreului 'n timpul na(terii lui Iisus, 'n ieslea
din gra&dul lui Crciun. Cu variante (i credine locale, sr.toarea a fost atestat
pretutindeni in Romnia.
3.)Contribuia ierarhilor
romni la dezvoltarea
culturii naionale.
Mitropolitul Andrei aguna

%5a nscut 'n anul ?J2J, 'n 3iscolt, ;ngaria, avnd la na(tere numele de
.otez /nastasie. / fost numit la data de >+ iunie ?J1K vicar general )lociitor
al episcopului, al eparhiei vacante a Sibiului.
%5a adresat prin numeroase memorii Curii din Liena, )unde st (i
insist timp de (apte luni,, prin care se cerea ie(irea Eisericii <rtodoxe
7
Romne din 7ransilvania, de su. &urisdicia 3itropoliei sr.e(ti din Carlovi
(i re'nfiinarea vechii 3itropolii proprii pentru romnii ortodoc(i.
La data de 24 decembrie 1864, se aprob ren!iinarea vec"ii #itropolii
$rtodo%e a &ransilvaniei 'i numirea lui (ndrei aguna ca mitropolit.
)nc din anul 18*+ s,a "otrt ca preoii s !uncione-e ca directori
'colari.Fcolile erau organizate (i 'ntreinute de Eiseric. -reoii parohiei erau
directori, iar protopopii, inspectori (colari.-rofesorii erau pregtii, fie 'n
Institutul -edagogic din %i.iu, fie la @imnaziul din Era(ov, am.ele 'nfiinate
(i 'ntreinute de "piscopia <rtodox din %i.iu.
-entru aprarea <rtodoxiei (i 'ntrirea vieii duhovnice(ti (i culturale 'n
7ransilvania, episcopul /ndrei Faguna a 'nfiinat, 'n anul ?JH2, o
vestit tipografie eparhial la %i.iu. %u. 'ngri&irea episcopului /ndrei s5au
tiprit, 'n decurs de ?? ani, *H de cri .iserice(ti, dintre care se pot aminti:
5 "lementele dreptului canonic )?JH1,6
5 9iriacodromionul )?JHH,6
5 Istoria Eisericii <rtodoxe rsritene universale )?JK2,, 'n dou
volume6
5 Ceaslovul, <ctoihul, -saltirea, -enticostarul (i 7riodul.
5 /poi cele dousprezece 3ineie )?JH*5?JHK,, dup originalul 'ndreptat al
-reasfinitului episcop al /rge(ului, 9ir Iosif6 Ei.lia ilustrat )?JHK5?JHJ,,
dup originalul celor +> de tlmcitori din /lexandria (i altele.
$umai la un an de la 'nfiinarea tipografiei, se tipriser la %i.iu H.222
de Catehisme, H.222 de /.ecedare, +22 de Ceasloave, *.222 Istorii Ei.lice,
*.222 de cri despre 4atoriile supu(ilor (i ?.H22 /postoli.
<dat cu organizarea tipografiei, 'n anul ?JH2 a 'nfiinat 'n %i.iu un
Institut 7eologic (i -edagogic cu durata de unu pn la trei ani, pentru
formarea de preoi .uni, acordnd celor sraci (i iu.itori de 'nvtur
a&utoare, .urse (i cri gratuite. S,a ngri.it de soarta elevilor lipsii de
mi.loace materiale, acordnd burse din veniturile proprii, !ie prin !undaiile
pe care le,a n!iinat n acest sens/ 01234(56( 7$8429,n!iinat la
ndemnul su.
0n ?JH>, Faguna a cerut ca fiecare parohie s '(i ridice un edificiu (colar,
iar ca manuale, puteau fi utilizate doar cele care erau editate 'n tipografia de la
%i.iu. %e cunosc un numr de >H de manuale, scrise la 'ndemnul lui
Faguna)a.ecedare, catehisme, .ucoavne, cri de muzic, de aritmetic, de
gramatic, de istorie (i geografie, pentru (colile ste(ti 5 parohiale, pentru
gimnazii (i mai ales, pentru %eminarul 7eologic din %i.iu,.
Da sfr(itul arhipstoririi sale, erau 'n eparhie J22 de (coli, dintre care
cel puin &umtate au fost 'nfiinate la iniiativa sa. Da (colile primare
confesionale predarea se fcea 'n lim.a romn. 0n ele se 'nvau, att
cuno(tinele religioase, ct (i cele de cultur general.
0n ?J+2 a rnduit ca 'n fiecare parohie s se in cursuri serale pentru
Mne(tiutorii de carteN.
8
-rin aceste trei mi&loace 5 prin preoi vrednici 'i biserici, prin 'coli
con!esionale (i prin cri tiprite n grai romnesc5 mitropolitul /ndrei
Faguna a 'ntrit peste Carpai unitatea credinei ortodoxe, unitatea etnic
naional (i unitatea de gndire (i aciune, 'mpotriva attor influene strine.
4.)Pericolul drogurilor
-rin anii ?IJ2 a.uzul de droguri devenise o pro.lema in intreaga alume.
@asirea unei solutii pe termen lung este dificila, deoarece oferta si cererea de
droguri ilegale este legata de pro.leme sociale si economice cu radacini adanci.
Consumul de droguri este o activitate de mare risc. ;nele droguri pun direct
sanatatea in pericol, atunci cand sunt consumate in cantitati mari si una dintre
caracteristicile dependentei este cererea unei cantitati cat mai mari pentru a
atinge starea de .ine.
Stoparea ofertei.
< optiune mai practica era cea de a opri vanzarea drogurilor prin arestarea asa5
numitilor dealeri sau prin interceptarea marfii in momnentul intrarii in tara. In
acest scop s5au alocat resurse suplimentare si au existat cateva succese
spectaculoase6 dar, in ansam.lu, volumul traficului de droguri a continuat sa
creasca. Inchisorile devenisera supraaglomerate si aceasta se adauga la serioasa
pro.lema a com.aterii criminalitatii6 existau insa tot timpul noi voluntari si cei
care controlau comertul puteau fi rareori adusi in fata &ustitiei. ;nul dintre cele
mai neplacute aspecte din traficul de droguri era faptul ca acesti criminali
a&ungeau sa detita asemenea avere si influenta incat, uneori, erau capa.ili sa
corupa politia si sa eludeze sistemul &uridic.
4in consumul de droguri se nasc alte pacate: desfranarea, violenta, uciderea
9
sau chiar sinuciderea. Consumul de alcool, tutun, cafea sau droguri, in mod
frecvent sin in cantitati mari, provoaca mai intai placere perversa , apoi se a&unge
la o.isnuinta si in cele din urma devine dependenta. Consumatorul nu poate
renunta la ele si actioneaza impotriva propriului trup. "l lucreaza la propria5i
sinucidere, o sinucidere lenta a organismului. <mul nu mai respecta poruncile lui
dumnezeu si savarseste pacate impotriva 4uhului %fant.
Statistica Vitala
O /stazi 'n toata lumea sunt 'n &urul ?I2 milioane utilizatori de drogurilor.
O ;tilizarea drogurilor sporeste 'n rndul tinerilor din lume. 3a&oritatea
utilizatorilor au vrsta su. *2 de ani.
O 0n ?III, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin in&ectare a
fost de ?*K, numarul fiind de J2 'n ?II>. 4intre acestea, I* de tari de asemenea
identifica #IL printre in&ectatorii de droguri.
O Canna.is este cel mai utilizat drog 'n toate partile lumii.
O Costul economic total al a.uzului de droguri 'n %tatele ;nite se estimeaza
aproximativ la +2 miliarde dolari anual.
O /.uzul de cocaina printre somerii din Colum.ia este de ?2 ori mai mare dect
printre persoanele anga&ate.
O Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 122 miliarde dolari pe an.
Abuzul de DROGR!
/.uzul de droguri inseamna orice utilizare excesiva, continua ori sporadica,
incompati.ila sau 'n relatie cu practica medicala, a unui drog. Consumul poate fi
exceptional, 'n scopul de a 'ncerca odata sau de mai multe ori un drog, fara a
continua 'nsa6 ocazional, su. forma intermitenta, fara a a&unge la dependenta6
episodic, 'ntr5o circumstanta determinata6 sistematic, caracterizndu5se prin
dependenta.
Depe"de"#a
4ependenta se defineste ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din
interactiunea unui organism cu o su.stanta, caracterizata prin modificari de
comportament si alte reactii, 'nsotite 'ntotdeauna de nevoia de a lua su.stanta 'n
mod continuu sau periodic, pentru a5i resimti efectele psihice si pentru a evita
suferintele.
10
Moti$e care duc la co"su%ul de droguri
Curiozitatea
$u 'nseamna ca devenii dependent doar pentru ca ai 'ncercat, dar nu
continua P utilizarea sistematica duce la dependenta, iar 'n cazul drogurilor
puternice, prima doza poate fi fatala )heroina, cocaina, D%4, "xtasA,
amfetamine, fenciclidina,
7eri.ilismul
Consumul de droguri poate fi vazut ca excitant si provocatori. ;nii sunt
tentati sa 'nfrunte riscurile implicate, departe de a fi 'mpiedicati de vor.e precum
MpericolN. -oti sa iesi 'n evidenta si 'n mod pozitiv, fara sa consumi droguriQ
Cauta alternativeQ
-resiunea grupului
"ste important sa stii sa spui $; asta dovedeste ca ai o personalitate
puternica. 0ncearca sa fii tu 'nsuti, chiar daca cei din &urul tau au alta opinie .
-ro.leme )'n familie, scoala, prieteni,
;nii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi pro.lemele existente )divortul
parintilor, a.uz sau negli&enta din partea parintilor sau a scolii,. 7re.uie 'nteles
sa folosirea drogurilor rezolva doar aparent si temporar pro.lema, ea continund
sa existe si sa se agraveze.
S&M'&L& (! S!MP)OM&L& *O'SML! D& DROGR!
%emne fizice :
5 pierderea Rcre(terea poftei de m'ncare, o inexplica.il scderea sau cre(terea 'n
greutate, orice schim.are a o.iceiurile alimentare.
5 schimarea ritmului mersului, o 'ncetinire sau o 'nepenire a mersului, o sla.
coordonare a mmi(crilor
5 insomnie, trezirea la ore neo.i(nuite, o lene neo.i(nuit
5 ochii ro(ii (i 'nlcrimai, pupile mai mari sau mai mici dec't de o.icei, .lanB
stare
11
5 palme umede (i reci, m'ini tremurtoare
5 fa ro(ie sau palid
5 miros de su.stane la expiraie, din corp sau de pe haine
5 foarte activ, excesiv de vor.re
5 secreii nazale ca la rceal, extremiti reci
5 urme de 'nepturi pe ante.rae sau picioare
5 mereu mucos, greuri (i vome frecvente, sau transpiraii excesive
5 tremurturi ale m'inilor, picioarelor sau capului
5 puls neregulat
%emne comportamentale:
5 schim.are 'n atitudine, comportament sau personalitate fr o cauz
aparent
5 schim.area prietenilor sau evitarea celor vechi, nu vrea s vor.easc despre
prietenii cei noi sau ace(tia sunt cunoscui ca (i consumatori de droguri.
5 schim.are 'n activiti, ho.A5uri sau interese
5 scderea performanelor (colare, sau la munc, 'nt'tzieri la (coal, a.sentri
nemotivate sau a.andon (colar
5schim.area comportamentului acas, pierderea interesului pentru familie (i
activitile de familie
5 dificulti de concentrare, distrat, uituc
5 o lips de motivaie 'n general, pierderea energiei, a stimei de sine, o
atitudine de nepsare
5 frecvent hipersensi.il, 'i pierde repede cumptul, sau are resentimente
puternice
5 stri de irita.ilitate sau m'nie
5 stare de prostraie sau dezorientare
5 comportament excesiv de secretos
12
5 accidente de ma(in
5 necinste cronic
5 o nevoie inexplica.il de .ani, fur .ani sau o.iecte pentru a fi v'ndute
5 paranoia
5 scim.ri ale o.iceiurilor de toalet
4esii este greu de crezut,pe langa toate drogurile care sunt si ilegale,tot
in aceasta categorie)a drogurilo,putem include si tutunul,Coca5Cola,ceaiul si
cafeaua.4iferenta dintre ele este ca aceatea sunt legale si nu produc dependenta
care sa duca la stari ca atunci cand am fi consumat droguri precum
heroina,cocaina,etc.
$icotina din tutun este un drog consumat pe scara larga in societate.:umatul
frunzelor este din punct de vedere fizic foarte nociv,:umatul poate provoca unele
forme de cancer,cum ar fii cel de la plamani si gat si poate de asemenea unele
.oli la nivelul inimii si vaselor sangvine.
Consumatorii de tutun pot devenii dependenti din punct de vedere
psihologic,chiar daca sunt constienti de riscurile la care se expun,nu se pot lasa
de fumat.
Se$ra+ul
/cest termen se refera la simptomele fizice si psihice care apar atunci cnd
un individ este privat de un drog de care el a devenit dependent.
Abuz de droguri
"xpresia desemneaza auto5administrarea repetata de droguri, 'n scopuri
medicale.
13
Ei.liografie:
3aterial .i.liografic: Ei.lia sau %fnta %criptur, "ne ER/$IF7", "caterina
ER/$IF7", 4icionar enciclopedic de cuno'tine religioase, "ditura 4iecezan,
Caranse.e(, >22?, pp. >I, . Ftefan -<3I/$, :rincipii morale n literature sapienial,
egiptean antic 'i cea vec"itestamentar, "ditura ;m.ria, Eaia 3are, ?III, pp. H15
KK6 Corneliu 3;#/,;eligie <lasa a 6=,a > (u%iliar didactic pentru elevi, "ditura
%fntul 3ina, Ia(i, >22I, p. *+6 "milian L/%ID"%C;, 6storia ;eligiilor, "d.
IE3E<R, Eucuresti, ?IJ>, pp. IH5??+.
SSS.crestinortodox.ro
SSS.scri.d.com
SSS.SiBipedia.org
SSS.relicnis..logspot.ro
SSS.realitatea.net
14
15