Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În perioada şcolară elevul trebuie să facă faţă valului de violenţă şi extravaganţă sexuală,
drogurilor şi modalităţilor de sfidare a legii, oferite permanent de filmele şi emisiunile
diferitelor televiziuni, ce se întrec în a le prezenta, făcându-l insensibil la suferinţă şi
exploatarea umană, astfel încât şi cele mai oribile evenimente pot fi acceptate ca parte a
“distracţiei” zilnice din faţa micului ecran. Conduita morală reprezintă, în fond,
exteriorizarea şi obiectivarea conştiinţei morale în fapte şi acţiuni cu valoare de răspunsuri
pentru situaţia concretă în care este pusă persoana umană. Astăzi, nici presa, nici
televiziunea, nici radioul, nici cinematograful nu mai garantează, prin ceea ce emit,
formarea convingerilor şi judecăţilor morale care să determine o conduită umană sănătoasă
şi ordinea în viaţa personală, familială şi socială. Concretizând cum acţionează mass-media
ca factor excitant în determinarea comportamentului tinerilor, evidenţiem două tendinţe:1.
Formarea unei conştiinţe ce suferă de vedetism şi autosuficienţă prin elaborarea unei
mitologii proprii. Devierile de conduită manifestându-se în: asocieri la activităţi de bandă,
limbaj trivial, apelul la alcool şi droguri, consumul de literatură şi casete video cu conţinut
pornografic, comiterea unor delicte de ordin social, ultraj la adresa autorităţilor publice,
subminarea autorităţii părinţilor etc.
Pericolul drogurilor
Prin anii 1980 abuzul de droguri devenise o problema in intreaga alume. Gasirea unei
solutii pe termen lung este dificila, deoarece oferta si cererea de droguri ilegale este legata
de probleme sociale si economice cu radacini adanci.
Consumul de droguri este o activitate de mare risc. Unele droguri pun direct sanatatea in
pericol, atunci cand sunt consumate in cantitati mari si una dintre caracteristicile
dependentei este cererea unei cantitati cat mai mari pentru a atinge starea de bine.
Stoparea ofertei.
O optiune mai practica era cea de a opri vanzarea drogurilor prin arestarea asa-numitilor
dealeri sau prin interceptarea marfii in momnentul intrarii in tara. In acest scop s-au alocat
resurse suplimentare si au existat cateva succese spectaculoase; dar, in ansamblu, volumul
traficului de droguri a continuat sa creasca. Inchisorile devenisera supraaglomerate si
aceasta se adauga la serioasa problema a combaterii criminalitatii; existau insa tot timpul
noi voluntari si cei care controlau comertul puteau fi rareori adusi in fata justitiei. Unul
dintre cele mai neplacute aspecte din traficul de droguri era faptul ca acesti criminali
ajungeau sa detita asemenea avere si influenta incat, uneori, erau capabili sa corupa politia
si sa eludeze sistemul juridic.
Din consumul de droguri se nasc alte pacate: desfranarea, violenta, uciderea sau chiar
sinuciderea. Consumul de alcool, tutun, cafea sau droguri, in mod frecvent sin in cantitati
mari, provoaca mai intai placere perversa , apoi se ajunge la obisnuinta si in cele din urma
devine dependenta. Consumatorul nu poate renunta la ele si actioneaza impotriva
propriului trup. El lucreaza la propria-i sinucidere, o sinucidere lenta a organismului.
Omul nu mai respecta poruncile lui dumnezeu si savarseste pacate impotriva Duhului
Sfant.