ORGANIZAREA MORFO-FUNCIONAL A SISTEMULUI NERVOS

GENERALITI Funcionarea normal a organismului uman, ca ntreg, precum i a diverselor sale aparate i sisteme este asigurat prin mecanisme de reglare cibernetice, ce presupun subordonarea funciei unui aparat sau organ, rezultatului funcionrii sale i o armonizeaz cu cea a altor organe sau sisteme. Sistemul nervos este esutul specializat n recepionarea, transmiterea i procesarea informaiilor din mediul extern i din mediul intern, n scopul elaborrii unui rspuns adecvat. Gradul de procesare al informaiei este cu att mai mare cu ct organismul se afl pe o treapt mai avansat a evoluiei filogenetice i procesul are loc ntr-un centru situat la nivel mai nalt, pe scara ierarhic. Prin recepionarea, procesarea informaiei i elaborarea unui rspuns, sistemul nervos reprezint cel mai rapid mijloc de adaptare al organismului la condiiile de mediu, aflate n continu schimbare, i la meninerea homeostaziei. Reglarea nervoas, rapid, mai nou din punct de vedere filogenetic, acioneaz sinergic cu reglarea umoral, lent, asigurat de mediatori chimici, vehiculai prin umorile organismului. Reglarea nervoas se realizeaz prin eliberarea n sinapsa efectorie a unor mediatori chimici care acioneaz prin cuplarea cu receptorii formaiunilor efectoare. Chimic, receptorii sunt definii ca structuri specifice, alctuite din uniti macromoleculare complexe din punct de vedere structural i funcional, localizate la nivelul membranei celulare sau intracelular, la nivelul crora se fixeaz reversibil sau ireversibil molecula de mediator. Receptorii reprezint elementul cheie ce asigur decodificarea mesajului. Interaciunea dintre mediator i receptor determin efecte caracteristice, faci litatorii sau inhibitorii.

Fiziopatologia muschiului striat Musculuatura striata scheletica este reprezentata de ansamblul muschilor cu contractie voluntara care joaca rolul principal in mentinerea posturii si in motricitate.Reprezentand 40 - 45 % din greutatea corpului la adult, muschiul striat scheletic isi are originea in mezodermul embrionar, respectiv in celulele mononucleare nediferentiate denumite sau, dupa nastere , in celulele satelit apartinand tesutului conjunctiv. Sunt muschi voluntari, care se insera pe oase si care realizeaza miscarea corpului. Aceste fibre musculare vazute la microscop au un aspect striat. Aspectul este dat de distributia miofibrilelor (filamentele de actina si miozina) din structura fibrei musculare, dispuse astfel incat, intre unitatile functionale ale celulei musculare(sarcomere) apar benzi intunecate. Din acest motiv muschiul pare a avea striatii.Majoritatea muschilor scheletici se ataseaza la doua oase, intre care exista o articulatie.Unul dintre oase este mai fix iar capatul muschiului pe acest os poarta numele de origine. Capatul muschiului scheletic aflat pe osul mai mobil poarta numele de insertie. In general, sub denumirea de muschi se intelege corpul muscular la care se adauga insertiile tendino-aponevrotice prin care muschiul se ataseaza de os, fiecare muschi putand fi privit ca un organ care poseda tesut conjunctiv, fibre nervoase,receptori senzitivi si vase sanguine

Corpul muscular prezinta, pe langa masa musculara propriu-zisa, o matrice de tesut conjunctiv, aproximativ 15 % din masa corpului muscular, alcatuita din fibre de colagen, elastina reticulina, fibroblasti, histiocite, adipocite cu rol de protectie si sustinere a masei musculare, cu rol mecanic, dar si cu rol de suport pentru penetrarea si distributia vaselor de sange si a fibrelor nervoase in muschi. Muschiul striat scheletic asigura locomotia si ortostatismul in conditii statice si dinamice ca executant al comenzilor pornite pe circuitul neuron motor central -neuron motor periferic - placa mioneurala. . (Organizarea intern funcional) A. MUCHIUL STRIAT n structura muchiului striat intr, n primul rnd. fibre musculare striate, apoi esut conjunctiv, vase, nervii i formaiuni receptoare. 1. FIBRA MUSCULAR STRIAT este unitatea structural i elementul specific al muchiului, avnd ui nalt grad de difereniere n vederea contractilitii Substratul structural propriu-zis este format de miofilamente ce se gsesc n numr de 10-20 de milioane ntr-o singur fibr muscular. Muchii scheletici (Musculi skeleti) sunt componenta activ a aparatului locomotor, spre deosebire de oase i articulaii care reprezint componenta pasiv; muchii alizeaz micrile n limita posibilitilor date de eonfonnaia anatomic a articulaiilor sau fixeaz poziiile I segmentelor corporale. n esutul muscular striat, contractilitatea, care este o proprietate general a protoplasmei, i-a gsit cel mai I nalt grad de perfeciune. Pe lng funcia contractil, ; muchii scheletici constituie i principala surs de cldur J i mai au rol asupra circulaiei, favoriznd indirect brculaia venoas i limfatic.