Sunteți pe pagina 1din 5

MESOPOTAMIA

EGIPT

O
S
I
R
I
S

T
H
O
T
-
e
O
S
I
R
I
S

T
H
O
T
-
e
Introducere
Antichitatea se refera la o vast parte a lumii dar in principal la cea organizat in jurul Marii
Mediterane. Se difereniaz antichitatea oriental (Egiptul, Mesopotamia) si antichitatea
occidental (recia si !oma).
"onditiile naturale dintre cele doua fluvii #igru si Eufrat au condus la aparitia si dezvoltarea
agriculturii. Acest tinut pe care grecii antici il numeau Mesopotamia este locul in care au aparut
primele asezri organizate su$ forma de orase. Mesopotamienii au descoperit irigatiile in agricultura
si au domesticit animale precum oaia ,capra si porcul. #ot ei au dezvoltat una dintre cele mai mari
descoperiri ale tehnicii si anume metalurgia (e%tragerea metalului din minereu). &e asemenea, au
descoperit crmida 'i 'i(au construit locuine zidite si tencuite cu lut. )n aceasta perioada apar si
credinele religioase.
"ea mai impresionant dintre civilizatiile lumii antice s(a dezvoltat pe malul *ilului+ Egiptul
antic. Egiptenii au fost e%celenti in arhitectura funerara + piramide si morminte de faraoni. &e
asemenea au construit temple importante ca cel de la ,u%or si sculpturi monumentale cum este
cele$rul Sfin%.
MESOPOTAMIA
Mesopotamia (-ara dintre r.uri/) era situat 0n Asia de Sud(1est, 0ntre #igru 'i Eufrat, pe un
teritoriu care aparine )ra2ului de astzi. 3n aceast regiune s(au succedat mari popoare 'i
civilizaii+ $a$ilonienii, asirienii, sumerienii, a22adienii etc.
!eligia Mesopotamiei este cea mai veche religie cunoscut. !econstituirea universului
religios al popoarelor din Mesopotamia a fost facilitat de rezultatele spturilor arheologice 0n
cunoscutele ora'e(state 4a$ilon, *inive, 5r, *ippur, 5ru2 etc. Aici au fost gsite t$lie de lut ars,
scrise cu caractere cuniefrome, cuprinz.nd o imens colecie de te%te (Mesopotamia este 'i locul
unde oamenii au inventat scrisul, prin anul 6777 0."r.).
"el mai semnificative te%te gsite sunt+ -Epopeea lui hilgame'/, -8oemul $a$ilonian al
creaiei/, -"osmogonia caldeean/, -"odul lui 9ammura$i/ etc. Acestor scrieri li se adaug te%te
atrologice, te%te pentru ghicit, ritualuri, vrji, c.ntri etc.
Practici religioase n lumea Mesopotamiei
!eligia Mesopotamiei antice se prezint 0n dou etape succesive+ sumero(a22adian 'i asiro(
$a$ilonian, corespunztoare unor mari etape din istoria ei.
!eligia mesopotamian impresioneaz prin numrul foarte mare de zei (politeista), zeii fiind
antropomorfizai, adic aveau chip de om, dar aveau puteri supranaturale. Se cunosc peste :777 de
zeiti ierarhizate 0n zei principali, zei secundari 'i alii.
Zeii ( "ele mai importante zeiti, grupate 0n trei mari triade, sunt+
a) #riada marilor zei (triada cosmic)+
;. Anu (sau An)+ creatorul universului, ce formeaz 0mpreun cu soia sa, zeia Antu, cuplul
primordial.
:. Enlil (sau 4el)+ zeul atmosferei 'i al pm.ntului, considerat fiul lui Anu, care 0i 0ncredineaz
puterea fiului su.
6. En2i (sau Ea)+ zeul apelor, 0nzestrat cu o mare inteligen, 0i ajut pe oameni s('i dezvolte
tehnica, filosofia 'i artele.
$) #riada zeilor planetari (triada astral)+
;. Sin (sau *anna)+ zeu masculin al lumii, considerat stp.nul timpului sacru 'i profan.
:. <ama' (sau 5tu)+ zeul Soarelui 'i fiul lui Sin, considerat patronul ghicitorilor 'i protectorul celor
$olnavi.
6. )'tar (sau )nnana)+ zeia dragostei, a iu$irii, identificat cu planeta 1enus, dar 'i a rz$oiului.
c) #raida pm.ntean+
;. 5n zeu al focului.
:. = zei a focului 'i a rodniciei.
6. = zei a tmduirii $olilor
Mutaiile 0n plan social (trecerea de la ceti(temple la ora'e(state 'i imperii) au propulsat noi
diviniti+
;. Mardu2 (zeul 4a$ilonului, fiul lui Enlil)+ apare odat cu cre'terea puterii $a$ilonienilor, ce 0l
consider -!ege al >eilor/.
:. Asur+ zeu al cetii Assur, ce devine cea mai important divinitate 0n timpul imperiului asirian.
6. #ammuz+ zeu asiro($a$ilonian, considerat zeu al vegetaiei.
?. *irghisida+ zeul medicinii, av.nd ca sim$ol 'arepele 0ncolcit pe toiag.
@. *ergal+ zeul morii.
A. #igru 'i Eufrat+ reprezentau zeificarea marilor fluvii.
,a origine, fiecare cetate din Mesopotamia 0'i avea propriii ei zei protectori, cu timpul 0ns
zeii celor mai puternice ceti s(au impus 0n 0ntreaga regiune.
=amenii credeau c zeii le seamn+ au chip omenesc, m.n.nc, $eau, iu$esc, se
cstoresc, se ceart mint sau $at. &iferena consta 0n faptul c ace'tia erau nemuritori,
atotputernici, iat inteligena lor era cu mult deasupra celei a oamenilor.
!elaia oamenilor cu zeii era de supunere (asemeni celei dintre stp.n 'i sclav)B fiind
-slujitorulC lor, omul era predestinat s trudeasc pentru ca zeii s duc un trai tihnit. >eii puteau
s hotrasc destinul, sntatea, prosperitatea 'i chiar viaa 0n sine. = idee fundamental a religiei
sumero($a$iloniene este aceea a e%istenei unui zeu -personalC protector pentru fiecare om
(asemeni -0ngerului pzitorC la cre'tini).
S(a spus c, 0n Mesopotamia, omul cerea ceva zeilor ori de c.te ori li se adresa+ nu
prea a se teme prea mult de ei 'i chiar se rzvrtea atunci c.nd zeii nu rspundeau rugilor lui.
#eama se manifesta mai cur.nd 0n faa demonilor de care omul tre$uia aprat de zeul
-personalC.
Moartea - Sumerienii 'i asiro($a$ilonienii erau o$sedai de inevita$ilitatea morii, ca
fatalitate a vieii. E%ista chiar o anume disperare, accentuat de imaginea sum$r a vieii de apoi.
Se considera c prin moarte trupul redevenea pm.nt, iar sufletul, asemeni unei um$re, trecea un
r.u 0n lumea de dincolo, -casa din care nu mai iese nimeni dintre cei care au intratC, o lume
0ntunecat, -ai crei locuitori duc lips de luminC.
Aceast imagine sum$r, fr viitor sau speran, a generat dou atitudini+ aceea de a
cere zeilor o via c.t mai lung 'i aceea de a 0ncerca s afle viitorul prin magie, preziceri,
astrologie. ,a acestea se adaug cutarea o$sesiv a nemuririi, tema unor te%te, 0ntre care
Epopeea lui Ghihames si Poemul lui Adaini.
Ritualurile funerare - Arheologii au descoperit 0n urma spturilor c mesopotamienii
practicau 0nhumarea. Se credea c dup moarte sufletul se 0m$rca 0ntr(un -ve'm.nt cu aripi/ 'i se
ducea la -4alana zeilor/ iar 0n urma c.ntririi vieii celui decedat, zeii decideau+ omul $un era
recompensat cu continuarea vieii 0ntr(un tr.m 0m$el'ugat, iar cel ru co$ora 0n 3mpria Morilor.
EGIPT!
8e 1alea *ilului, str.ns 0ntre maluri 0nalte i st.ncoase, s(a furit, cu multe milenii 0naintea erei
noastre o veche civiliza ie a lumii mediteraneene, aceea a Egiptului Antic. Ea ne 0nf i eaz cel
mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte
Practici religioase in lumea Egiptului
Sistemul religios al Egiptului antic are trei componente principale +
politeismul (adorarea mai multor zei)B
cultul faraonuluiB
cultul mortilor.
*iciun popor nu a fost at.t de preocupat de moarte ca vechii egipteni, care considerau viaa
ca un moment trector pe pm.nt, o etap premergtoare adevratei viei. #ot ritualul funerar
(mumificare, monumente funerare 'i te%te) nu avea dec.t un el+ deschiderea porilor 0mpriei
morilor, prin pregtirea trupului 'i a sufletului pentru cea din urm 0nt.lnire.
!eligia egiptenilor din perioada antic era una politeist prin e%celen. >eii venerai 0n acea
perioad erau foarte numero'i, cifra e%act neput.nd fi precizat. E%istau zeiti mari 'i mici,
demoni, animale 'i o$iecte divine. Muli dintre zei erau proslvii 0n primul r.nd 0ntr(o anumit zon
sau 0ntr(un anume ora'.
Zeii egipteni - Diecare regiune, fiecare ora' cinste'te zei diferii. #otu'i principalii zei sunt
recunoscui de toi.
=S)!)S(este zeul *ilului si al "eleilalte ,umi
SE4EE(este zeul Dertilitatii
M)*(este zeul !egenerarii
!A(este zeul !egatului
MAFA#(este zeita &reptatii
9=!5S(este zeul Daraonului
SE#9(este zeul &istrugerii
AM=*(este zeul Soarelui
#9=#(este zeul )ntelepciunii
9A#9=!(este zeita )u$irii
)S)S(este zeita 1indecarii
"araonul# rege al Egiptului, este considerat deopotriv preotul suprem 'i un zeu viu printre
oameni. &in acest motiv, el nu tre$uie privit 0n fa. Egiptenii cred c el este un urma' al primului
rege legendar al Egiptului, =siris, 'i re0ncarnarea lui 9orus pe pm.nt. &up moarte, el se va
0ntoarce 0n lumea zeilor. Daraonul este cpetenia religioas. 3n principiu, el tre$uie s fie singurul
care s se roage la zei 0n templu. 3ns el 0i 0mputernice'te pe preoi s fac acest lucru, 0ntruc.t nu
poate fi prezent zilnic 0n toate templele din regat.
Templele sunt locuinele zeilor. Sunt construite la malul *ilului, iar faada lor este
0ntotdeauna paralel cu fluviul. = lung alee strjuit de sfinc'i duce la intrarea monumental. 3n
interior se deschide curtea unde poporul are dreptul s ia loc doar cu ocazia marilor sr$tori. &in
fundul curii, se intr 0ntr(o sal cu coloane unde se ofer sacrificii 0n timpul ceremoniilor. 3ntr(o
alt sal, se gse'te $arca pe care este instalat statuia zeului cu prilejul procesiunilor pe *il. 3n
fundul templului, 0ntr(o sli splendid decorat, se afl sla'ul zeului, naosul, 0n care este 0nchis
statuia. *umai faraonul 'i preoii au dreptul s ptrund aici.
Preo$ii - 3n fiecare templu, e%ist mai muli preoi, condu'i de un mare preot. 8reoii
tre$uie s 'tie s citeasc 'i s scrie. Duncia lor se transmite din tat 0n fiu. Ei alctuiesc un grup
social $ogat 'i puternic, cci percep $irurile cuvenite zeilor. 8reoii tre$uie s fie ra'i 'i s poarte
un ve'm.nt lung. Ei au grij de zeul cruia 0i este 0nchinat templul. 3ntruc.t se consider c zeul
sl'luie'te 0n statuia care 0l 0ntruchipeaz, 0n fiecare diminea preoii trezesc aceast statuie. =
spal, o 0nmiresmeaz, o 0m$rac 'i o hrnesc, dup care depun ofrandele la picioarele ei.
%ia$a de dup& moarte - 8entru egipteni, omul continu s triasc 'i dup moarte. #recerea
din 0mpria morilor este periculoas 'i, de aceea, morii sunt ocrotii prin tot felul de ritualuri 'i
rugciuni. Mormintele sunt concepute ca ni'te adevrate locuine, 0n care sunt depozitate toate
mo$ilele 'i o$iectele necesare defunctului 0n noua sa via. 3ns, 0nainte, el va tre$ui s ias
0nvingtor din 0ncercarea reduta$il a judecii lui =siris.
Ritualurile funerare - Mortul cunoa'te o alt via 0n lumea de dincolo, cu condiia ca trupul
su s fie conservat. 3n acest scop, trupul tre$uie 0m$lsmat pentru a fi transformat 0n mumie. =
masc pictat dup chipul mortului 0i acoper faa. Mumia este a'ezat apoi 0n trei sarcofage care
se 0ncastreaz unele 0n altele. Acestea au forma trupului mortului, iar 0n ultimul este zugrvit dup
chipul su. ,.ng sarcofag sunt plasate toate lucrurile tre$uincioase vieii cotidiene, 0ndeose$i
hran, o$iecte de toalet, $ijuterii 'i de asemenea arme. *i'te statuiete sau ,,shaua$tis/, care
reprezint slujitorii, vor munci 0n locul mortului 0n lumea de dincolo. &efuncii 0nstrii iau cu ei
p.n la 6A@ de 'aua$tis, astfel 0nc.t s ai$ un servitor 0n fiecare zi a anului.
Mormintele - 8entru a('i proteja trupul 'i $ogiile pe care le iau cu ei 0n lumea de dincolo,
faraonii pun s li se cldeasc ni'te morminte uria'e pe malul vestic al *ilului. Acest mal era
considerat malul morilor, fiindc soarele apune pe aceast parte a fluviului. Mormintele primilor
faraoni numite masta$a, sunt ni'te mari edificii joase 'i rectangulare. 3n masta$a se afl un pu
ad.nc care duce la 0ncperea unde odihne'te mortul. &easupra se afl camera ofrandelor. ".nd
faraonii hotrsc s('i construiasc piramide, aceste masta$a devin mormintele 0nalilor demnitari
ai regatului. 8iramidele erau iniial cu trepte, cum este cea a regelui &joser de la SaGGarah,
sim$oliz.nd o scar gigantic pentru a urca 0n sla'ul zeilor. Apoi, cele patru pante ale lor devin
netede 'i sim$olizeaz o raz de soare, cum sunt cele ale piramidei lui Eheops. 3n interior o lung
galerie 0n pant duce la un adevrat apartament alctuit din mai multe 0ncperi desprite prin u'i
sigilate, care 0nconjoar camera unde se afl sarcofagul 'i unde se gsesc $ogiile regelui defunct.
5n sistem de galerii 'i de camere goale au rolul de ai pcli pe hoi, 0ns aproape toate mormintele
au fost jefuite pe vremea faraonilor.
8rin anul ;@77 0."r., faraonii prefer s pun s li se sape mormintele (hipogee) 0n pereii
a$rupi ai munilor din faa ora'ului #e$a, 0n 1alea !egilor. "a 'i vechile masta$a, hipogeele sunt
alctuite dintr(o 0ncpere de cult care cuprinde mai multe sli foarte mari, ornate cu $asoreliefuri
sau cu picturi. 5n pu tainic duce la camera sarcofagului. Mormintele mai modeste sunt ni'te puuri
ad.nci de @ m, 0n fundul crora se afl o 0ncpere strict dimensionat pentru a gzdui sicriul, 0n
care mortul nu este mumificat. ".t despre sraci, ace'tia sunt 0nf'urai 0ntr(o rogojin 'i 0ngropai
direct 0n nisip, cu c.teva o$iecte familiare.
'udecata lui Osiris - &up moarte, defunctul 0ncepe o lung cltorie p.n 0n 0mpria lui
=siris (sau 0mpria morilor), tre$uind s apar 0n faa unui tri$unal. Cartea morilor, culegere de
formule magice care au fost a'ezate 0n sarcofag, se presupune c 0l poate ajuta pe defunct care
tre$uie s rspund la interogatoriul lui =siris despre faptele din via. Apoi sufletul defunctului
este c.ntrit+ inima lui este pus pe unul din talerele $alanei, iar pe cellalt se afl o pan. &ac
talerele sunt 0n echili$ru, mortul intr 0n 0mpria lui =siris. 3n caz contrar, este devorat de un
monstru 'i dispare pentru totdeauna.