DIAGNOSTICUL GESTATIEI

 Metode de laborator
 Metode clinice

DIAGNOSTICUL GESTATIEI – METODE CLINICE

Gestatia: stare fiziologica a femelei care incepe cu fecundarea si se incheie cu parturitia, cuprinzand 3 etape:
a. Embrionara timpurie- blastula
b. Embrionara tarzie- organogeneza
c. Fetala
Importanta diagn. precoce al gestatiei: economica/ medicala/ juridica.

SEMNE CLINICE PROBABILE ALE GESTATIEI

1 . Sistarea caldurilor/neintoarcerea in calduri se dat. formarii & functionarii CG gestational imp. pt. femelele
poliestrice de tip continuu. -diagn. dif: CG persistent, chistii luteinici
2 . Modificari comportamentale -induse de statusul progesteronic ridicat (starea de pesudogestatie la catea!)
3 . Modificarea conturului abd./ distensie abd. -semn ce apare tardiv: AM> 6luni, am> 1 luna -d.d.:
ascita,tum.abd.,obezitate,hidro/muco/piometru
4.Dezvoltarea glandei mamare: imp. la juninci: la 4-5 luni descinde mamela, se alungesc mameloanele, se
contureaza sferturile -ultima 1/3 a gest: devine turgescenta, secreta un lichid galbui, lipicios, asemanator
mierii: COLOSTRUL -la vaca multipara: secretia de colostru incepe cu o sapt.inaintea parturitiei;gl.mamara
secreta lapte pana in luna a 7-a de gestatie -d.d: fitoestrogenism, lactatia nervoasa
5.Imbibitia gravidica/ Ruptura de fatare: - Infiltrarea si relaxarea art. bazinului si lig. sacrosciatice datorita
cresterii nivelului estrogenilor si relaxinei. - -clinic: infundarea sacrumului, adancirea foselor paraanale,
mobilitatea excesiva a cozii, senzatie de fluctuenta, musc. gluteena gelatinoasa, edemul tractului genital.
D.d.:sindromul de nimfomanie

SEMNELE CLINICE SIGURE ALE GESTATIEI

Se deceleaza prin: ex.ext (palpare transabd.), ascultatie, ex.int. (ETR+ESV)
PALPATIA externa transabdominala
-din a 2-a jumatate a gest. la nivelul peretului abd. drept, stg., sau inferior.
VACA: din l.a 6-a, “senzatia de bloc de gheata in apa”. -d.d.:tumori, afect.ut. cu acumulare de continut.
IAPA: din luna 7-8, pe partea stg., la un lat de palma deasupra mamelei
SUINE: doar spre sf. gestatiei la femelele slabe.
OAIE,CAPRA: din sapt. 14, din spate sau din lateral, cu femela asezata pe un plan inclinat post-ant.
CARNIVORE - intre zilele 25-33 gestatie si >45 zile
25-33 zile: uter moniliform, strangulat
33-35 zile: creste cant. lich. perifetale,uter fluctuent
42-45: se osifica scheletul fetal, >volumul fetal concomitent cu resorbtia lich. perifetale.
Palparea: mono/bimanual la catelele de talie mare

ASCULTATIA
Directa (cu urechea)/ Indirecta (cu stetoscopul) -se apreciaza BCF la vaca din luna 7-8, la iapa luna 9-11, la
oaie din luna 4, animalele mici: murmur slab
EXAMENUL INTERN
EXAMENUL CU SPECULUM VAGINAL
-modificarile produse in timpul gest. la nivelul cervixului si muc. vaginale, caracteristicile mucusului vaginal
-speculum trivalv Polanski/ bivalv / tubular

Mod de realizare: contentie, toaleta reg. anovulvare, bandajarea bazei cozii, introducerea speculumului inchis,
vertical pe directia fantei vulvare, rotire 90 º, deschidere Femela gestanta: mucus aderent, opac, dens, alb-
cenusiu,mentinand peretii vaginali lipiti; mucoasa vaginala este palida, mata, floarea involta deviata ant., in
jos si lateral, cu falduri sterse. Femela negestanta: mucus transparent, hidratat, aderent, floarea involta este
plasata central, in fundul vaginului, cu falduri evidente.

EXAMENUL TRANSRECTAL ETR la vaca

-identificare cervix, coarne uterine, ovare, salpinxuri doar in situatii patologice.
Recomandari Corn ut.gest. Lch. perif. Observatii
Luna 1 Nu se recomanda ETR (pericol fat si anexe in 1/3 ant a
enucleere CG, traumatizare corn.ut.
anexe fetale).
Luna 2 precizie 90% in diagn.gest. Perete uterin subtiat, la 45 zile – “slip
senzatie de fluctuenta, CG membrane”-
gest. pe ovar ipsilateral Zemjanis
Luna 3 Precizie 100% Gamba de copil,fatul - 15 700 ml La 3,5 luni, apare
cm (sobolan) trilul arterial al
a.ut.medii
Luna 4 Coarnele ut. cad in cavitatea -Se pot palpa 2-5 l
abd., cvx. este plasat la carunculii-”castana”, fat 25
marginea ant. a bazinului cm (pisoi)
Luna 5 Coarnele ut. in cav abd -Carunculii se deceleaza Cele mai multe erori
doar la palp.profunda, fat de dg. fals negativ
30-35 cm (pisica) Tril pe a.ut.medie
contralaterala
Luna 6 Deformare flanc drept- -Fat - 50-60 cm (caine Cant. l.amniotic – 6-7 l
palp.transabd. a fatului beagle) maxima l.alantoidian – 1215
l
Luna 7 Asimetrie abd. accent., se obs. -uterul patrunde in -juninci-incepe
miscarile fetale (dupa ingerarea cav.pelvina, secr.precolostrala
de furaje/apa reci) placetoame=“ou”, fat - 60- -multipare –
70 cm, se distinge intarcare in vederea
prezentarea repausului mamar
Luna 8 Ut. patrunde in cav pelvina, dar Fat - 80-90 cm A uterine medii =
compreseaza si dimens. unui
diafragmul=dispnee “deget”. Mobile,
sinuoase
Luna 9 ETR pt. aprecierea momentului Semne prodromale: ptoza abd., accentuarea golurilor flancului,
parturitiei infundarea sacrumului, edem vulvar, lichefierea glerei cervicale =
ruptura de fatare
Diagnosticul diferential al gestatiei la vaca
1. Endometrite- in special in L 2, corn ut. fluctuent, perete ut. ingrosat; secretii purulente la nivelul comis.
vulv. inferioare
2. Afectiuni ut. cu acumulare de continut- se confunda cu L 3,4 de gestatie
 Piometrul = acumulare de puroi in coarnele ut., crescute in volum, perete subtiat uniform. Nu se simt
placentoamele sau fatul (“bloc de gheata in apa” in gestatie), nu exista tril arterial pe a.uterina medie.
 Hidrometrul- frecvent in “Boala junincilor albe” (White Heifer Disease - absenta cervix. ) - embriotroful se
acumuleaza la nivel uterin
3. Subinvolutia uterina/uterul puerperal : coarnele ut.incomplet involuate, au peretii ingrosati, fara
fluctuenta, exista CG pe unul din ovare. La ESV: cervix ingrosat, intredeschis, se elimina o cant. redusa de losii.
4. Fatul mumifiat/lithopedion apare in urma mortii fetale precoce, consecutiv resorbtiei lich. perifetale si
intrafetale. ETR: fatul- bloc dur, pietros, neregulat, fara fluctuenta, fara tril arterial pe a. uterina medie. CG
persistent, abd. regreseaza, lactatia se poate mentine. Tratament :PgF2 alfa
5. Tumorile uterine, ovariene, abdominale -asemanatoare L4, nu apar semnele gestatiei, animal cahectic
6. Hidropizia invelitorilor fetale Confundata cu L7,8, acumularea unei cant. mari de lichide alantoidian /
amniotic, cu incetarea dezv. fetale, abd. in butoi
7. Diferite organe
a. Diverticulul ruminal posterior- este pastos!
b. Ficatul- cand este mult marit (echinococoza), nu se percepe tril arterial ( in L5 trilul a.u. medii este un semn
cert)
c. Vezica urinara- L3, prin palpare se declanseaza mictiunea, la palpare nu se deceleaza fatul, a nu se confunda
cu litiaza!

Diagnosticul gestatiei prin ETR la IAPA

-are o imp. mai redusa decat la vaca, modificarile apar tardiv si nespecific. Necesita contentie cu platlonje, ca
pt. monta.

Recomandari Corn ut.gest. Observatii

Luna 1 CG gestational
Luna 2 Usoara asim. a coarnelor ut. Marit, pereti subtiati,
f+anexe=“mandarina”
Luna 3 Asimetrie accentuata f+anexe=“portocala”
Luna 4 f+anexe=“cap de copil”
Luna 5 Uter coborat la marg.ant. a Tril al a. uterine medii pe cornul
pubisului, se palpeaza greu gestant
corpul fetal
Luna 6 Uter complet coborat in cav.
abdominala
Luna 7 Uter deviat stg (dr-cecumul) Fat usor de abordat Tril arterial pe ambele uterine
medii
Luna 8, Distensie abdominala evidenta Semne prodromale: uger turgescent cu secretie de
9, 10 precolostru, la niv. orificiului papilar apar picaturi galbui
asemanatoare picat. de ceara. Sacrum, foarte mobil, lichefierea
glerei cervicale

DIAGNOSTICUL GESTATIEI – METODE DE LABORATOR

  Metode fizice
 Metode chimice
 Metode histologice
 Metode biologice
 Metode imunologice

Metode fizice
1. Radiografia si radioscopia: - La animalele de talie mica si mijlocie - Permit diagn. gestatiei tardiv, dupa initierea
osificarii scheletului fetal  Avantaje: precizeaza nr. produsilor, asezarea si dispunerea lor in uter, diagn.
malformatiilor si monstruozitatilor fetale. Riscuri: aproape nule, deoarece organogeneza este terminata
2. Electrocardiografia
 Inregistrarea grafica a activitatii cardiace materne (secusele mari), peste care se suprapun secusele mici
(activitatea cardiaca fetala)  Martor al viabilitatii fetale- clinica animalelor mici
3. Metoda Sokolovskaia  Vaca - fidelitate 80%: cresterea densitatii mucusului cervical la vacile gestante,
evidentiata printr-o reactie cu sulfat de cupru  Cu(SO4)2 sol.+ 1 pic mucus ; in 5-6 sec. mucusul cade la fundul
paharului (react.+,femela gestanta)
4. Cristalizarea mucusului cervical la vaca  Metoda de diagn. a starii de negestatie (estrus), fidelitate ridicata. 
Se realizeaza un frotiu din mucusul cervical- se examineaza la microscop: In proestru si estru: mucusul
cristalizeaza sub forma unei frunze de feriga, excluzandu-se astfel gestatia
5. Ecografia (Ultrasonografia) Diagnosticul ecografic reprezintă o metodă neinvazivă şi nedureroasă de
vizualizare a diferitelor tesuturi moi ale organismului. Folosita la toate speciile.  Ultrasunetele- se propaga
liniar (f. bine in mediu lichid, nu si in aer sau mediu solid) si genereaza un ecou la suprafata de separare intre
doua medii cu impedanta acustica diferita.  Efectul Doppler: la limita de separare intre cele doua medii exista
particule in miscare (circulatie fetala, placentara, cord fetal, circ. materna) ce det. modificarea frecventei
undei ultrasonice  Efectul puls-ecou: ecoul este captat si convertit in semnal acustic/luminos  Frecventa
sondei mare = imagine mai clara = penetrabilitate mai redusa
CALENDARUL GESTAŢIONAL AL CĂŢELELOR ÎNTRE ZILELE 20 ŞI 34
Z20 Ampule anecogene (fără ecou embrionar)
Z26 Masă embrionară de formă ovalară
Z26 Evidenţierea capului şi a trunchiului
Z27 Evidenţierea veziculei viteline
Z29 Embrion în formă de 8
Z30 Primele osificări ale craniului
Z33 Mobilitatea embrionului
Z33 Evidenţierea membrelor
Z34 Aspect specific al craniului fetal de cap de insectă
CALENDARUL GESTAŢIONAL AL CĂŢELELOR ÎNTRE ZILELE 36 ŞI 50 DE GESTAŢIE
Z36 Evidenţierea stomacului
Z37 Evidenţierea rahisului
Z38 Distingerea ariei hepato-pulmonare
Z38 Evidenţierea vezicii urinare
Z39 Evidenţierea venei ombilicale
Z41 Evidenţierea coastelor
Z46 Evidenţierea sternului
 Z50 Evidenţierea vezicii biliare,

Metode chimice
 Reactia Cuboni -evidentierea calitativa a hormonilor estrogeni, printr-o reactie de fluorescenta a acestora,
in prezenta acidului sulfuric -folosita la iapa intre lunile 4-9 de gestatie (estrogeni la nivel urinar), fidelitate
98% -15 ml urina+ 3 ml H2SO4 – (incalzire, filtrare, decantare, racire)- examinare la UV-fluorescenta verde=
reactie+

Metode histologice
1.Metoda Benesch-Kurasava, folosita la iapa - Evidentierea in frotiul efectuat din mucusul cervical a celulelor
epiteliate ciliate,in mici conglomerate, fara leucocite 2. Metoda Ciurea - la scroafa si oaie, fidelitate precoce-
95% -aprecierea modificarilor histologice ale epiteliului vaginal anterior (recoltare biopsica, includere in
gheata, sectiuni, colorare) -la scroafa: in estru epiteliul =20-25 straturi, in metestru 45 straturi, in gestatie 2-3
straturi -la oaie: 10-12 straturi la negestante, la gestante 3-4 straturi, cu celule cubice (dupa ziua a 40-a de
gestatie)
Metode biologice
Principiu: evidentierea modificarilor specifice induse de gonadotropinele extrahipofizare (eCG/PMSG, hCG)
asupra aparatului genital la animalele de laborator. Folosite la iapa. -gonadotropina corionica ecvina = h.
glicoproteic secretat de cel. trofoblastului fetal ce invadeaza cupele endometriale in intervalul 36-120 de zile
de gestatie, cu un maxim intre 55-75
Metoda Animal de experienta Reactie pozitiva= femela de testat
gestanta
1. Ascheim –Zondeck Soricele impubere 3-4 saptamani Ovare cu foliculi maturi, edem
tract genital
2. Friedmann- Schneider Iepuroiace impubere Foliculi numerosi, hipertrofie
uterina
3. Brouha-Hinglais Simonnet Soareci masculi impuberi Hipertrofia vez.sem. & testiculelor
4.Zavadovschi-Nesmeianova Cocosi impuberi Hipertrofia crestei si a testiculelor
5. Galli- Mainini Broscoi ex.microsc.al urinii: spermatozoizi
6. Allen-Doisy Soricele impubere/castrate Frotiu din fluidul vaginal:cel
Schollen

Metode imunologice
1. Inhibarea reactiei de hemaglutinare (IHA) dintre eritrocitele de oaie si un ser antiPMSG, daca aceste
eritrocite sunt puse in prealabil in contact cu serul provenit de la iapa de testat, cand aceasta este
gestanta
ERITROCITE + Ser anti PMSG  Aglutinare (martor)
ERITROCITE + Ser iapa de testat  Fara reactii vizibile
ERITROCITE + Ser iapa de testat  Aglutinare=reactie -
Ser anti PMSG Lipsa aglutinarii=reactie+ (iapa gestanta)

2. Imunoelectroforeza in gel de geloza -serul antiPMSG concentrat si specific se introduce intr-un godeu
central, intr-o placa Petri, seruri de la iepele de testat introduse in godeuri periferice -camp electroforetic
- proteinele vor migra specific in functie de masa lor moleculara, intensitatea liniilor de precipitare ce se
formeaza este direct proportionala cu cant. de PMSG din serul de analizat
Poza

3. Determinarea factorului de gestatie timpurie -complex proteic dependent de gestatie, produs de ovar si
oviduct, care impiedica rejectia embrionului de catre mama (EPF- Early Pregnancy Factor) -se identifica la
24 de ore dupa fecundatie la oaie si dupa numai 4 ore la scroafa
4. Radio Immuno Assay (RIA)- Ac.antiP monoclonali Folosita la iapa, scroafa, RM si rm Ac.antiP+ Ag(P din
ser,lapte) Ac-Ag+Ac.antiP (excesul) Ac.antiP + Ag (P marcat cu tritiu) Ac - Ag + Ag (excesul) -cu
ajutorul unui spectrometru de scintilatie se determina numarul dezintegrarilor radioactive- se raporteaza
la o curba etalon si se precizeaza astfel cantitatea de P (ng/ml) din ser sau lapte.
5. ELISA (Enzyme Linked Immunosorbent Assay) Acelasi principiu ca RIA, doar Ag este marcat cu o enzima.
Ag+enzima - determina degradarea unui substrat, apare o reactie de culoare, a carei intensitate se
determina spectrofotometric sau vizual
Diverse valori ale progesteronemiei la cateva specii domestice

1. Godeurile sunt captusite cu un anticorp specific (Ac).

2. Se adauga proba (Ac capteaza Ag din proba) = reactie de culoare.
3. Se adauga un Ag secundar de detectie, care se fixeaza pe Ac ramasi liberi, blocandu-i.
4. Se adauga substratul enzimatic, care se fixeaza pe complexul Ag-Ac, producand decolorarea acestuia.
5. Intensitatea culorii complexului format este invers proportionala cu cant. de Ag din proba de analizat.
6. Intensitatea se apreciaza spectrofotometric sau vizual.

IN LOC DE CONCLUZII :
IAPA – ecografia TR, dozarea P4, evid. PMSG/eCG, ETR, evid. E urinari
VACA – dozarea P4, ecografiaTR, ETR
OAIE,CAPRA – dozarea P4, ecografia TR, ecografia TA, palpatia TA
SCROAFA – dozarea P4, ecografia TR, ecografia TA, palpatia TA +/-
CARNIVORE – ecografia TA= det. relaxinei serice= palpatia TA