Bronhopneumonii micotice

Mai ales la pasari, si an crescute in sist intensiv

Etiologie
Agenti micotici: Aspergillus, Mucor, Candida, Cryptococcus
Factori predispozanti: varsta tanara, carente, dismetabolii, stari debilitante, alterari
epiteliale(hipovit A), afectiuni digestive si respiratorii, infectii cu Mycobacterium se asociaza cu
Candida, tratament antibiotic prelungit sau incorect, sindroame imunodeficitare (FeLV, AIE, FIV).
Factori ocazionali: deficit de microclimat (umiditate, gaze iritante, pulberi), supraaglomerare,
transporturi pe dist lungi, contaminarea micotica a mediului.

Patogeneza
Sporii patrund pe cale aerofora, se multiplica in 12-24h, la nivel tisular dominand congestia,
inflamatia, catarul bronho-pulm, apoi br-pn fibrinoasa sau interstitiala. Agentii micotici genereaza
procese inflamatorii de tip granulomatos (cronice). Nodulii micotici sunt resp de reactia
granulomatoasa.

Lezional
Pulmonar: granuloame micotice cu aspect de noduli, culoare galbuie, halou congestivo-
hemoragic, dimens variabile (mm-cm).
La anim debilitate: br-pn fibrinoasa, catarala sau purulenta.
La pasari granuloame micotice si la niv sacilor aerieni si la nivel parenchimatos (ficat, splina).
Leziuni granulomatoase si la niv altor organe: Aspergillus, Mucor.
Leziunile coexista la niv dig dand inflamatii fibrinoase sau catarale la niv bucal, faringian, esofagian:
Candida.

Simptomatologie
Pasari: relativ necaracteristica: abatere, anorexie, horiplumatie, diaree, slabire, dispnee grava,
stranut, respiratie bucala, conjunctivita, coriza, emfizem subcutanat. La puii de 1 zi din oua infectate:
diagnostic la necropsie.
In candidoza: si stomatita, faringita pseudo-membranoasa micotica.
Mamifere: evol cronica: afebril, br-pn cronica.
Complicatie cu br-pn purulenta sau gangrenoasa.
Jetaj: miceti.
Forma alergica: evol acuta, astmatiform, crize asfixice sau similar cu sindromul pseudo-
tuberculos

Diagnostic
Clinic dificil.
Imagistic: focare micro-nodulare diseminate la niv pulmonului, radiodense. Pot fi confundate cu leziuni
tuberculoase sau neoplazice.
Ex microscopic al jetajului: miceti.
Ex histo si morfopatologic al nodulilor.
Ddx: pasari - micoplasmoza, mamife - tuberculoza.

Tratament
Pasari: iodura de K in apa de baut, ketoconazol in furaj.
Rumeg: iodura de K PO, iodura de Na IV, amfotericina, ketoconazol.
Tratamentul este costisitor si animalele raman cu sechele de pneumonie cronica.
 Pneumonia interstitiala cronica (scleroza pulmonara)

Se caract prin reactia inflam la niv segm interstitial, cu fen de tip infiltrativ-exsudativ la niv
septului interalveolar, urmate de extensia proc patologic la niv pneumocitelor alaturi de hiperplazie
conjunctiva.

Etiopatogeneza
Viroze, chlamidioze, micoplasmoze, parazitoze, micoze, apoi bronhopneumonie dupa
interventia florei microbiene de asociatie.
Rumeg: reovirusuri, adenovirusuri, parainfl 3, virusul sincitial, brucella
Cabaline: adenovirusuri
Suine: influenta, micoplasme
Canide: adenovirus, herpesvirusuri, reovirusuri, larve de paraziti in migratie.
Poate fi secundara br-pn acute.
Simptomatic in: tuberculoza, gurma, actinomicoza, virusul maedi-visna, morva.

Lezional
Br-pn lobulara cu infiltrat perilobular si emfizem.
Histopatologic: hiperplazie limfo-histiocitara la niv septal, fibroza pulmonara, noduli
cazeificati, reactie fibroasa la niv parenchimului pulm.

Clinic
Inasprirea murmurului vezicular, hipersonoritate, in evol acuta poate aparea edemul pulmonar.
Daca intervine flora de asociatie: semnele br-pn lobulare.
Disapetenta, slabire, reducea sporului, anemie, febra.
Tusea doar la efort, iesirea din adapost.
Dispnee se intensifica la efort.
Jetaj intermitent.
Semne fizice pulmonare: murmur inasprit, suflu nedefinit sau tubar, submatitate, raluri br-alveolare.
Formele cronice: slabire, anemie, dispnee progresiva odata cu scaderea supraf de schimb respirator.

Diagnostic
Epidemiologic, clinic, paraclinic, serologic, virusologic.
Complicatie cu emfizem pulmonar, insuficienta cardiaca. Reacutizarile proceselor inflamatorii grabesc
sfarsitul animalului.

Tratament
Limitarea fact fav, abordarea terapeutica coresp a br-pn primare.
Curativ: antiinf, restauratoare ale fct cardio-resp, stimularea reactivitatii nespecifice si
specifice, iodurate.

Sindromul de insuf respiratorie acuta (SIRA) la adulti

Clinic: aparitia brusca a dispneei grave.
Congestie, edem pulm, emfizem interstitial
Etiologie: edem si emfizem pulm acut la bovine (emfizem de otava), intox cu cartofi dulci mucegaiti,
intox cu Perilla frutescens, intox cu gaze toxice.

Emfizemul de otava

Princ cauza de SIRA la taurinele > 2 ani.

Survine in 2 sapt de la trecerea de la o pasune utilizata la una cu veg luxurianata. Mai ales toamna dupa
pasunatul pe otava. Se poate declansa in orice per a sez de pasunat.
Boala de efectiv. Morbiditate 50%, mortalitate 30%.
Patogeneza
L-triptofanul din vegetatie este transf in rumen in 3-metilindol care este abs in sange si este
metab la nivel bronhiolar si in pneumocite in derivati foarte toxici care se cupleaza cu prot celulare si
devin resp de injuriile celulare la niv bronho-pulm. Modificari preponderent distrofice: degenerari,
necroze, exfolieirla niv pneumocitelor, edem pulmonar. Emfizemul pulm este secundar dilatatiei
alveolare si obstructiei bronhiolelor.

Tablou clinic
Aparitia brusca la pasune a dispneei severe, zgomote expiratorii, respiratie bucala, jejaj spumos
bilateral, tahipnee, dispnee inspiratorie, nari in trompeta, respuns febril, tahicardie. Tusea este rara si
necaracteristica.
La ascultatie: diminuarea suflului laringo-traheal, diminuarea murmurului vezicular, raluri
alveolare umede (edem), raluri crepitante (emfizem).
La anim care supravietuiesc dupa 48-72 orese inreg o ameliorare spontana. Alte anim dez o
pneumopatie micotica cu fibroza pulm progresiva si alveolita difuza.

Leziuni
Hemoragii laringo-traheo-bronsice, spumozitati la niv cailor resp, edem pulm, emfizem pulm,
pulmon rosu-aprins. Daca boala a evoluat mai multe zile: densificare pulm, docimazie pozitiva.

Diagnostic
Elem clinico-anamnetice si modul de aparitie sunt sugestive.
Ddx: bronsite si bronhopneumonii.

Prognostic
Anim care supravietuiesc raman cu emfizem pulm cronic si compensator dezv insuf cardiaca
dreapta.

Tratament
Retragerea anim de pe pasunea incriminata.
Tratament simptomatic: diuretice (furosemid 1mg/kg la 12-24 h), AINS (flumixin 0,5-1,1mg/kg)

Atelectazia pulmonara

Reducerea supraf respiratorii alveolare, comprimarea alveolelor de la exterior, obstructia

bronsica, ingrosarea peretilor alveolari. Mai ales la tineret.
Se deosebesc: atelectazia prin obstructie bronsica, atelectazia prin compresiune, atelectazia
marantica.
Obstructiile bronsice se realizeaza prin secretuii vascoase ce nu pot fi expulzate prin
expectoratie. Descrisa post-partum la vitei, purcei prin inspirarea de lichid amniotic, la alte specii prin
corpi straini.
Atelectazia poate surveni congenital la nou-nascuti prin distrofia substratului elastic si musc
alveolar sau consecutiv lipsei surfactantului.
Atelectazia prin compresiune: comprimarea pulmonului de aderente, abcese, tumori,
granuloame, hernii, colectii pleurale.
Atelectazia marantica: la pacientii care adopta decubitul timp indelungat, cu hipotonie
sistemica, leziunile aparand in reg hipostatica.
Supraf pulmonara se reduce si apare insuf respiratorie.

Leziuni
Zonele de atelectazie pulm sunt sub niv supraf pulmonulu, aspect retractil, culoare mai inchisa
(rosie, chiar albastruie), lipsa elasticitatii, in cazul obstructiilor au forma tronconica cu baza spre pleura.
Testul de docimazie este pozitiv.
Tablou clinic
Formele congenitale si la nou nascuti: dispnee, hipoxie grava, cianoza mucoaselor si a
extremitatilor, miscari respiratorii asimetrice, dispnee permanenta si progresiva, pearia pulm afectata
absenta murmurului vezicular corelat cu matitate. Pe hemitoracele opus inasprirea murmurului
vezicular.
Atelectazia agraveaza dispneea si tahipneea. Initial fen de scodism, apoi submatitate si matitate.
Reducerea pana la abolire a murmurului vezicular. In atelectazia prin compresiune initial suflu
nedefinit, apoi suflu tubar. Periferic zonelor atelectazice se percepe emfizemul pulm vicariant. Se mai
constata pleurezii, pleurite sau alte afectiuni primare.

Diagnostic
Semne fizice in corelatie cu semnele primare
Ddx: emfizem pulm, bronhopneumonie.

Complicatii: insuf cardiaca si emfizem.

Profilaxie: la nou-nascuti: resp artif, suspendarea de trenul post, frictiuni pe torace, stimularea flexului
de stranut.

Bronhopneumonia traumatica - din carte

Pneumonii alergice - din carte

Sindromul de tignafes (sindrom respirator cronic, foi, suspin)

Oboseala la efort, disonee, resp discordanta sau subrezotanta, in afectiuni cronice de tip
apiretic.
Apare in bolile cronice respiratorii, cardiovasculare si bolile in care intervine reducerea
hematozei si instaurarea hipoxiei cronie.
Cea mai frecventa boala care induce SRC este emfizemul cronic.
Alte afectiuni: stenozele cavit nazale, laringite si laringo-traheite cronice, bronsite si
peribronsite stenozante, pneumonii cronice de tip granulomatos, pleurezii cronice, mediastinite,
diskinezia diafragmatica, hernia diafragmatica.
Factori cauzali: cardiopatii cronice, sindroame leucozice, stari anemice, vasculopatii cronice,
dilatatii gastrice, hepato si splenomegalii.

Patogeneza
Misc respiratorie este suprasolicitata fie prin polipnee (anemii, cardiomiopatii), fie prin
limitarea si stanjenirea misc respiratorii (emfizem, compresiuni pulmonare, efuziuni pleurale, colectii
lichidiene retroperitoneale), sau prin diminuarea calibrului cailor aeriene.
Solicitarea continua a difragmei duce la oboseala acesteia, decontractarea se realizeaza brusc, viscerele
abd revin brusc spre partea antero-ventrala a abd, izbind peretele abd si evidentiind coarda flancului la
finele expiratiei = subrezou diafragmatic.
In fazele avansate survine pareza si paralizia diafragmului, respiratia facandu-se prin presa
abdominala, contractia acesteia impingand masa viscerala spre inainte si comprimand indirect
pulmonul. Evacuarea aerului la sf resp se face prin relaxarea musc abd brusc, viscerele izbind peretele
abd cu evidentierea corzii flancului = subrezou abdominal.
In fazele avansate apare respiratia discordanta (in doi timpi)

Clinic
Semnele aferente afectiunilor determinante plus: oboseala la efort, cianoza mucoaselor, resp
subrezotanta initial cu subrezou diafragmatic, ulterior respiraie discordanta, tahicardie.

Diagnostic
Facil. Etiologic este necesar diagnosticul corect pt a aprecia prognosticul. Ex cardiac,
hematologic.
Prognostic
Tb enuntat cu discernamant

Tratament
Tratarea bolii primare. Ameliorari pasagere, tratament costisitor, de multe ori nefiind justificat.

Bolile pleurei si ale mediastinului

Pleuritele - carte
Pleurezii = pleurita cu caracter exsudativ
Pleurite = uscate
Pleurita simptomatica apare in mezoteliomul malign.
Pleurita uscata la taurine si suine.
Pleurita productiva la caine in infectia tuberculoasa: apetit capricios, slabire, hipotrepsie, respiratie
abdominala dispneica si frecventa, tuse surda, chintoasa si uscata; la percutie son nemodificat sau
submat; la ascultatie frecatura pleurala mai intensa.
Pleurezia chistica: slabirea progresiva, semnele sindr respirator cronic; zone de matitate absoluta cu
respiratio nulla inconjurate de zone de hipersonoritate cu murmur vezicular inasprit; punctia in zonele
de matitate este urmata de colectarea lichidului pleural.
Hidrotoraxul

Acumularea de lichid neinflam in cav pleurala. Mai frecv la anim de talie mijl si mica.

Etiopatogeneza
Poate evolua cu ascita, hidropericard.
Poate evolua consec tulb inflam de la niv struct anatomice aferente, neoplasmelor,
hipoproteinemie (parazitoze hepatice).
Transsudatul apare un urma cresterii pres hidrostatice si scaderii pres oncotice.

Morfopatologic
Acum de lichid in ant variabile in fct de talia animalului. Pulmon cu aspect lucios, cu zone de
atelectazie. Lichidul poate fi clar, incolor (apa de stanca), galbui sau roscat, lactescent (chilotorax).

Simptome
Cant mica: manif clinice putin perceptibile. Slabire, dispnee de efort de tip subresotant. Tusea
apare doar la efort. Matitate neta la percutie, orizontala, deplasabila, in partea superioara
hipersonoritate, la limita dintre cele doua submatitate. Ascultatie: in zona inferioara nu se aud zgomote
pulmonare, zgomote cardiace slabe si indepartate. In zona superioara inasprirea murmurului vezicular.
In zona cu submatitate apare suflul pleuretic.
In stadiile avansate apar complicatii: insuf cardiaca congestiva, congestie pulm pasiva, edem
pulmonar, edeme declive periferice.

Diagnostic
Lipsa febrei, tulb functionale si fizice. Diagnostic radiologic, punctie - det cant de proteine,
celularitatea. Neoplasme: proteine peste 3%.
Ddx: pleurezia exsudativa cronica.

Evol
Indelungata, depinde de afectiunea primaa

Prognostic
Rezervat sau grav

Tratament
Toracocenteza, atb local si general, cardiotonice, clorura de Ca si K, diuretice, subst analeptice
(cafeina, teofilina).
Hemotoraxul - carte

Sindromul mediastinal

Semne din partea org toracice, seroaselor, limfonoduri, etc din cavit toracica.

Etiopatogeneza
Inflamatii, factori cu act mecanica sau reflexa asupra org din mediastin sau limitrofe: inima,
marile vase, neevii pneumogastrici si frenici, esofag, timus, pulmon.
Pot aparea si prin insamantare (reticuloperitonita, insamantare de la alte niveluri). Afectiunile
lnn mediastinali (tuberculoza), anevrismele aortei, hernia diafragmatica.

Morfopatologic
Exsudat citrin sau serosangv sau purulent sau cu aspect ihoros.
Leziuni ale altor organe care au determinat sau succedat mediastinita.

Simptome
Depinde de localizarea leziunilor si a org mediastinale interesate.
Mediastin anterior si mijlociu: staza, ectazia jugularelor, edem in seg anterior deservit (cap, salba).
Cornaj traheal, spasm laringian, tuse chintoasa, uscata, in pusee. Bradicardie, hipotensiune. Mioclonie
frenica, oana la paralizia diafragmei.
La cal: disfagie esofagiana. Rumeg: meteorism cronic, sindrom Hoflund.
Mediastinita exsudativa: disfagie, voma, dispnee, lipsa semnelor pulmonare.

Diagnostic
Greu de pus pe baza semnelor clinice. Ex radiologic. Sondaj esofagian pt a determina daca este o
problema eaofagiana.

Evolutie acuta in inflamatiile mediastinului, evol cronica in procesele infectioase. Complicatii dat
organelor afectate: hidrotorax, hemotorax, pleurezie.

Tratament
In fct de etiologie. Atb, diuretice, cardiotonice. In afectiunile limfonodale se rec ioduri.

Dischinezia diafragmatica

Oboseala, parezie sau paralizie diafragmatica.

Etiologie
De natura mecanica, miopatica, neuropatica.
Miscarile sunt jenate prin compresiuni din cabit toracica sau abd. Carente (vit A, E, Se), tulburari de
inervatie (boli ale nervilor frenici), leziunile maduvei cervicale, modificari reflexe.

Simptome
De obicei evol cu semnele bolii primare. Initial se constata tulb misc respiratorii, intervine
musc abd -> inspiratie subrezotanta cu subreziu diafragmatic si evidentierea corzii flancului la sf
respiratiei, oboseala diafragmului. Ulterior parezia si paralizia diafragmatica si subrezou abdominal.
Hipoxie, anoxie.

Diagnostic
Diagn afectiunii primare.
 Mioclonia frenica

Spasm diafragmatic = sughit. Frecv mai mare la cal, apoi taurine si caine.

Det de intox cu plante, toxiinf alim, autointoxicatii produse de indigestii. Nevrite frenice ca
urmare a unor factori traumatici (chirurgii, extractii dentare, colici, apa rece).
Crestea excitabilitatii nervilor frenici det contractii ale diafragmei, de cele mai multe ori sincron
cu contractia cordului. Mioclonia poate fi unilaterala sau bilaterala.

Simptome
Contractia brusca si ritmica a diafragmei, rezultand contractura flancurilor si toracelui cu zguduirea
animalului. Nari dilatate, tiraj intercostal, inspiratie scurta si rapida, dispnee evidenta. Zgomot perceput
de la distanta (toc toc).

Diagnostic
Ddx cu mioclonia musc abdominale (nu se coreleaza cu contractia cardiaca).

Evolutie in general scurta: ore-saptamani

Tratament
Vizeaza afectiunea primara, eventual calmante (bromuri, barbiturice).
Sulfat de Mg sol saturata IV. Este toxic respirator si cardiac. In caz de apnee se admin clorura de Ca sau
gluconat de Ca IV.
Vitamine, nevrostenice, stimulante generale.

Diafragmatita

Inflam pleurei si/sau peritoneului diafragmatic si miozitele diafragmatice.

Secundara mediastinitelor, pleureziilor, insamantare de la alte organe (retea, peritoneu, ficat).

Iatropatii, in urma punctiilor hepatice si splenice gresit executate.

Simptome
Febra, respiratie frecventa, superficiala, de tip toracic. Tuse dureroasa, uscata, scurta, gemete.
Deplasa greoaie dat durerii toracice. Crrstea sensibilitatii dureroase la palpatia diafragmului la insertia
costala.
Semnele bolii primare. La rumeg apare parezia prestomacelor.

Diagnostic
Modif resp, sensibilitate crescuta. Ddx: reticuloperitonita traumatica.

Evol acuta. Prognostic rezervat.

Tratament ca la pleurezie si peritonita (atb, stimulante generale, vitamine)

 Hernia diafragmatica

Ruptura sau eventratia diafragmatica. Hernierea organelor din cavit abd in cavit toracica printr-
un orif congenital sau dobandit.

Etiopatogeneza
Des intalnita la carnivore. Apare ca urmare a cresterii pres intraabd care creaza posibilitatea
cresterii viscerelor printr-un orificiu. Se poate produce in urma indigestiilor cu dilatatie exagerata a
viscerelor, timpanismului, impungerii cu coarnele la rumeg, in colica dramatica la cal, in distocii.
In cavit toracica herniaza organele deplasabile: la cal curbura diafragmatica a colonului, la
taurine reteaua si rar foiosul, la carnivore stomac, ficat, intestine.
Se poate produce si hemo sau hidrotorax, tulb respiratorii si cardiace, staza cont intestinal, strangulari
intestinale.

Morfopatologic
Inel herniar congenital - fara reactie vasc si inflamatorie. Inel castigat - hemoragii, aderente,
inflamatii. Organele herniate sunt dilatate, prez aderente, staza, hemoragii, necroze. Pulmonii pot fi
colabati.

Simptomatologie
Ca la sindromul mediastinal, cu diferente de specie.
La taurine: resp discordanta, tahicardie, uneori semne de pseudopericardita, meteorism cronic.
Absenta rumegarii, apetit capricios. Percutie: diverse sonuri in fct de organul herniat. Ascultatie la fel.
Sondajul esofagian este dificil dat presiunii.
La cal: resp intens dispneica, discordanta. In cazul hernierii ficatului se constata matitate
toracica, alterarea ariei normale de oercutie hepatica. La fel la stomac si intestin. La palpatie se
accentueaza dispneea ca urmare a durerii. Se constata reducerea masei abdominale.
Examen radiologic este edificator.

Diagnostic
Semne resoiratorii, tulb circulatorii si digestive. La animalele mici: ameliorarea resp dupa
ridicarea animalului de trenul anterior.
Ddx: pleurezie, bronhopneumonie, pericardita, torsiune gastrica.

Evol cronica in hernia congenitala (nu apar inflamatii si aderente). Evol acuta in hernia castigata. Poate
surveni moartea prin asfixie, hemotorax, soc.

Prognostic grav la AM, rezervat la am.

Tratament chirurgical.