Infectii cai aeriene sup la copil : rinofaringita ac: proc inflam, de etiol virala, loc la mucoasa

nazofaring, intereseaza sinusurile paranazale si urechea medie, mai extensiv la copil decat la
adult. Princ ag este rhinovirusul, frecvent in per reci, 3-6 ep/an, poate surveni suprainf bact,
acestea fiind resp de complic bolii. Man clinice: la sugar deb este brusc, cu febra ridicta,
iritabilitate, stranut, rinoree, pot prez semne de insuf resp moderata. Secretiitle nazale devin
consistente si purulente dupa prima zi. Boala dureaza 3-4 zile. Dg dif : rinofaringita din bolile inf
ale copilariei, acut unor boli cronice de tract sup resp, corpii straini in fosa nazala( aici avem
rinoree sanguinolenta), rinita alergica. Complic : otita medie la sugari si sinuzita la copil mare,
adenita supurata, laringita, traheobronsita. Tratament : nu are trat spec, antib nu influenteaza ev
bolii si nu reduc incid complic bacteriene, umidifierea aerului atmosferic, hidratarea, dezobstructia
foselor nazale, pic nazala 4-5 zile, paracetamol 20mg/kg sau aspirina 30-50 mg/kg, mai ales la
copii peste 3 ani , poate declansa sdr Reyter.
Faringita ac : termenul include toate infectiile faringelui. Este neobisnuita saub varsta de 1 an, ,
crescte cu varsta atingand un maxim la 4-7 ani. Este in gen virala, singurul ag bact este strept hem
grup A. Man clinice: in virala: debut prog, cu febra precoce, anorexie, dureri faringiene moderate,
rinoree, tuse, raguseala, cu depozite alb galbui sua ulceratii amigd, ggl sunt moderat mariti, pot fi
durerosi. In cea bact : cefalee, dureri abd si varsaturi, febra inalta, ggl durerosi precoce, amigdale
tumefiate si cu exudat. Copilul mic face boala mai sever. Dg Dif : cult faring este singura met care
dif boala virala de cea infec ; difterie, mononucleoza. Complic : otita medie supurata , sinuzita,
abces amigdalian, limfadenita. Trat : cea virala de trat simpt( hidratare, comb febrei, a durerilor
faringiene) ; ce bact : penicilina G inj 800000 ui sub 12 ani si 1200000 ui peste 12 ani/zi 7 zile, sau
penicilina V oral 2-300000 ui x4/zi cu 20 ` inainte de mase, eritro la alergii30-40 mg/kg x4/zi ;
cefaclor, amoxicilina, amoxiclav, cef gen 1.
Adenoitita ac : hipertrofia tes adenoidian form mase de 2-3 cm,ce ocupa cavumul, interferand
cu trecerea aerului prin fozele nazale. Man clincie : resp de tip oral si rinita persvocea nazonata,
uscaciunea mucoasei, afect gust si mirosinsuf resp si otita medie recurenta sau cronica. Dg dif :
hipersens la laptele de vaca, obezitatea accentuata, macroglosie, malf Pierre Robin, T de cavum.
Trat : adenoidectomie. In cea ac se adm cefaclor 30-40 mg/kg/zi 7 zile, augmentin 50
mg/kgcorp/zi, ampi 50-100, amoxi 50.
Sinuzita ac bact : colectie purulenta la unul sua mai multe sinusuri , la 3-5 zile dupa o rinita ac.
Etiologie : pneumococ, Haemophilus, stafilococ. Man clinice : febra, tuse, secretii purulente,
sugarul mic poate prez semne de insuf resp, cefalee, durere sau presiune locala, uneori edem
sinusal. Dg : rinoscopia ant si post, RX cu opacifiera sinusurilor. Trat : aspirarea sec purulente,
decongestionant nazal , antihistaminice, antibioterapie ca : cefaclor 30-50 kgcorp/zi, ampi 50-150,
augmentin 50, oxacilina 100-200kgcorp/zi cefal gen 2-3.
Otita medie :dupa o inf resp ac, pers sau reapare febra, agit, iritabil, semne de rinofaring, tuse,
varsat, diaree, conjunctivita, cop isi freaca urechi, capul de perna, acuza dur auric, dur la pres
tragus ,hipoacuz de transm ,timp rosu, congestionat, opacifiat, bombat, mobil redusa.

TRAHEOBRONSITA:
r inflam a muc brons la act unor fact infect ,fizico chim sau alerg.
ETIO:1.virusuri(adeno,rino,entero,coxsakie,echo,gripale si paragrip) 2.bact(pneum,strept,stafil,H
influ) 3.chim(vap de ammoniac,acetona,HCl,formol) 4.fizici(aer rece,fum,praf,pulberi,ceata)
MANIF CLIN:deb brusc sau dupa inf resp sup ,febra, frison, dur musc, cefalee, jena faring,
retrosternala, tuse usc urm de mucopurul, expect mucopur, ral ronfl sis sibil, evol fav in 7-10zile.
PCL:HLG-leucopenie,linfocitoza=vir;leucocitoza=bact;
FORME CLIN PARTIC:1.bronsiolita;prod de VSR,adenov,parag,H infl,chlam sau bac
pertussis;frecv la sugar;deb brusc sau dupa a trahbrons ac,febra inalata,dispn
inspire,tahipnee,wheez,cian,ral subcrep si crep,tahic,tend la colaps.;aprec grav(frecv resp/sch
gaz/deshidr)usoara(<40-60/N/abs) moder(40-70/dimin/minima) severa(>70/f dimin/import);
bronsiolita Definitie : - boala inflamatorie difuza a cailor respiratorii de calibru mic, de etiologie
frecvent virala, ce asociaza obstructia branhica, caracteristica copilului intre 6 luni si 2 ani.
 Este produsa de virusul sincitial respirator (50-90% din cazuri), adenovirusuri, virusurile
paragripale si mai rar Mycoplasma si Chlamidia.
Clinic :
- prodrom de IACRS cu 1-2 zile anterior
- Sindrom Branhoobstrucutiv asemanator astmului bronsic, de intensitate variabila de la forme
usoare la forme severe ;
- febra moderata ;
- tuse iritanta, emetizanta ;
- dispnee expiratorie, tiraj raluri difuze ;
- crize de apnee la sugarii mici fosti prematuri.
Diagnostic diferential :
- bronhopneumonia bacteriana ;
- aspiratia de corp strain ;
- astmul bronsic
- tusea convulsiva;
- refluxul gastro-esofagian;
- fibroza chistica;
- insuficienta cardiaca congestiva.

TRAT=rep fizic,alim usoara,comb febra,calm tuse,expector,ampi 200-400mg/kgc iv,clacid

15mg/kgc/zi;cefuroxim 60mg/kgc/zi,cefotax(50mg/zi)
BPOC:
reuneste 2 boli:BC si EP.BC:hipersecre de mucus,infl cron a CR si obstr progress a cai aeriene.
Forme clin de BC:
1.simpla(tuse,expect,toal matinala,fara dispn,raluri brons,ronfl,sibil,subcrep,VEMS-N)
2.obstructiva(tuse, expect, dispn progres, wheezing, raluri sibil in expir, crepit in inspir,
hipersonor pulm, VEMS scaz)
3.astmatiforma(tuse,expect,dispn progress,crize de dispn expir,raluri ronfl si sinil,hiperinfl
pulm,VEMS scaz).
EP:dilat sp aeriene determ de distr peretilor alveoli de catre enz proteol.
EVAL DISPN IN EP.GRD1.la urc 2-3 etaje,sau alerg pe teren plat,grd 2 mers pe ter plat cu pers
de acc varsta grd 3.mers pe teren plast in ritm propriu grd 4. spalt si imbrac grd 5.repaus.
PARTICULAR CELOR 2 TIPURI DE BPOC:
1.tip A,pinkpuffer(EP-dispn progress,torace in butoi,hipersonor,cord N,fara cian,rx
hipertransp,hipoxemie moder,hipercapnie moder,Ht 40-50%)
2.tip B blue bloatter (BC-epis bronsitice,torace N,raluri brinsice,cord marit,cu cianoza,desen
bronhovasc acc,hipoxemie severa,hipercapnie moder,Ht 50-60%)
STD BPOC:
I=dispn gr1, capac de ef pastr,VEMS >60%,gazometrie N,cal vietii putin infl ;
II.dispn gr2-3,capac de ef redusa,VEMS 40-60%,hipoxemie,cal vietii afectata;
III:dispn grd 4-5,incap de ef,VEMS<40%,hipox severe,cal vietii prof afectata.
OBIECT TRAT BPOC:1.red irit brons 2.comb f de risc 3.dezobstr bronsica 4.trat inf brons 5.red
cant de mucus 6.favor elim secr 7.amelior schimb resp 8.amel f resp 9.prev sit rat acutiz 10.preven
si trat acutiz 11.imbunat cal vietii
TRAT IN F DE SEVER:1.forma usoara(beta2 adren inhal,anticolin inhal,aminofilina,mucolitice la
nevoie) 2.forma moder(beta2 adren inhal,anticolin inhal,aminofilina,mucol,cortic inhal sau po)
3.forma severe(beta2 adren inhal,anticolin inhal,aminofilina iv,mucol,cortic iv,antib,oxygen)
Tratamentul antibiotic este necesar in cadrul unor episoade infectioase sugerate de intesnitatea
dispneei, cresterea expectoratiei, aparitia febrei. In cazul unui puseu acut fara febra se recomanda
biseptol sau doxi timp de 10-14 zile. In cazul unui episod acut cu febra se recomanda amoxiclina
sau ampicilina sau cefalosporine in caz de rezistenta. Unii autori recomanda ca in perioadele reci ,
in afara acutizarilor tratament de intretinere cate 10 zile/luna
Beta 2 agonistii ca salbutamolul, fenoterolul, terbutalina, orciprenalina inhalatorii. Anticolinergice
ca bromura de ipatropiu , xantine ca aminofilina retard, tratament fluidificant si expectorant ca
carbocisteina, bromheximul, acc. Corticoterapia in formele usoara ca hhc sau prednison 40-60
mg/zi si in perioadele intercritice glucocorticoizi inhalatorii ca beclometazona, budesonidul,
fluticazona. Se mai recomanda in perioadele acute o2 terapie pe sonda ( dupa dezobstructie), 2-
4l/min, iar in formele severe o2 terapie pe cale endonazala 2l/min in trat cronic la domiciliu. In o2
terapia la domiciliu se mai poate recomanda si doxapran 2 tb/zi pt stimularea centrului respirator.
Stadializarea dispn in emfizem: GI: la urc a 2 etaje sau alergarea pe teren plat, GII: mers pe
teren plat cu persoana de aceeasi varsta, GIII: mers pe teren plat in ritm propriu, GIV: spakat si
imbracat, GV: repaus.
PNEUMONII:
inflame a parench pulm care interes alv pulm,brohiole si tes interstit care real un tablou radio de
condensare pulm.
ETIO:
1.primitive(a.bacteriene:str.pneumoniae,str.pyogenes,str.aureus,bac Friedlander,H
influenzae,Legion pneumophila,Morax catharhalis;b.alte microorg:Myco pneum,ricketsii;
c.virus:gripal,adeno,VSR,ruj,varic;d.inhal subst tox:gaze,pulb,lipoizi)
2.secundare(a.prin tulb circul:hipostatice,dupa edem pulm;tulb bronsice:Cabrons,bronsiectazii)
CLASIF:
1.comunitare:
imun norm,flora obisn;
2.nosocomiale:imun rel norm,flora de spital;la imunocomprom:imun comprom,flora speciala;
ETIOL IN ORD FRECV AG PATOG:pneumococ,H infl,Leg pneum,bac gram -.vir grip,adeno,staf
aur,altii.
MANIF CLIN IN PN COMUNIT:deb brut,febra,facies vultuos,herpes labial,limba saburala,frison
solemn,junghi tor,polipnee 40-50/min,cianoza,tuse,expect rugin,delimit amplit
resp,matitate,exacerb vibr voc,dimin MV,suflu tubar,ral crep,tahic,tend de scad a TA.
MANIF CLIN A PN VIRALE:deb lent,febra,frison,cefalee,dur retroorbit,curbatura,catar
orofaring,tuse usc,suparat,tahipn,semne pulm sarace,dimin MV,raluri bronsice diemin,abs semne
de condens pulm.
DG DIF PN VIR/PN PNEUMOC:deb brusc/progress,febra ridic/moder,frison
solemn/frisonete,junghi tor prez/abs,tuse rara/suparat,expect rugin/red,st gen alter/moder,sdr de
condens prez/absent,HLG leucocitoza/leucopenie,affect CRS abs/prez.
ETIOL PN NOSOC IN ORD AG PATOG:ps aerug,staf aur,klebs,e coli,h influ,proteus
mirabilis,enterobacter,str pneum.
PARTIC PN IN F DE ETIOL:1.stafil(auriu,mai laes nosoc,la indiv debility,la batr,copii,stare
tox,tend la colaps,asp de bronhopn,abc multiple,r pleur,stare sept,leuc pronunt) 2.Friedlander(mai
rara,tarati,alc,diab,st gen alter,st de prostratie,dispn pron,tend la colaps,sputa brun inchisa,tend de
aforma abc,opac nodul disem) 3.Legion(deb pseudogrip,pneum extinsa,tend la bilateral,r
pleur,affect hep sir en,tend la insuf resp sir en) 4.chlam(deb pseudogrip,semne fiz sarace,manif
nerv,forma tifoida,leucopenie,opac hil difuze) 5.H influ(dupa inf virale,dispn acc,tuse,junghi,st gen
aletr,semne fiz sarace,rx umbre mici disem pe ambii plam)
PARTIC IN F DE VARSTA SI TEREN:1.copil(reactive cresc,posib apar tulb toxicoinfect,tulb
cardioresp,tulb HE,tens de stop crdiresp) 2.la batrani(poate evol cu symptom stearsa,febra red sau
afebril,st de adinamei,tend la colaps) 3.la tarati(deb mai lent,st toxicseptic,fris repet,tend la
bilateral,raluri crep si subcrep disem,nu se pto depista zone de matit,rx opac nodul bilat)
APREC GRAV PN LA COPIL(moderata/severa/f severa):1.tahipnee moder/acc/f acc;2.tiraj
abs/moder/acc;3.alim orala posibila/posib/imposib;4.cianoza abs/abs/prez;5.geamat
abs/prez/prez;6.deshidr abs/ans/prez;7.st de const prez/prez/abs ;8.tens la stopCR abs/abs/prez.
TRAT AB ORIENTATIV PN:
1.pneumoc (penic, ampi, amoxi, augm, cefotaxim, eritro)
2.stafil(meticilina,cefalotina,cefazolina)
3.H infl(doxi,bisept,cefuroxim,cefaclor,claritro)
4.legion(eritro,cipro)
5.anerobi(genta,metro)
6.virala(simpromatic,acyclov,imunoglob)
 ANTIB REC IN TRAT AMBUL AL FORME MEDII:penic 50000u/kg la 6h;amoxi 20mg/kg oral la
8h;augm 10-15mg/kg oral la 8h;eritro 10mg/kg po 6h;cefixim 8mg/kg po 6h;claritro 7.5mg/kg oral la
12h;biseptol 5mg/kg oral 12h.
ASTM BRONSIC:
crize de disp parox expir,uneori f severe si poate avea o evol progres favor apar emfiz a HTP si a
CPC.
ETIOPAT:
b cron inflam a CR asoc cu hiperreact brons pe fondul careia pot aparea crize per de dispn.
MECANISME EP:
1.alergice:teren atopic,sensibilizare primara,activarea LyT helper,LyB,sint IgE,atas IgE de
mastoc si Eo,cont ulter cu alergenul,degran mastoc,elib de subst chi active,crest permeab
vasc,chemotactism,citotoxic,bronhoconstr,edem bronsic,secre brons,dispn expir
2.neuronale:sist cholinergic,bronhocosntr,vehiculat de vag,mediat de acetilcolina,rec muscarinici
M1 M2 produ bronhocontr,secr de mucus,refl cholinergic bronhoconstrictor,stim de
histamine,bradikin,praf fum factori mecanici.
3.hipereactiv bronsica:fav de degranul epitel si expun termin nv la act fact
patogeni,praful,fumul,ef fiz,aer rece,bradikinina,pot prod bronhoconstr prin excit term nv din
submuc,teste de prov cu histam si methacolina.
EF SUBST ELIB DE Mastoc si Eo :
1.bronhoconstr:histam,adenozina,PGD2,PGF2,TXA2,PAF,LTC4,LTD4,LTE4,CysLT1,CysLT2
2.edem:histam,kinine, PAF,LTC4,LTD4,LTE4
3.secr bronsica: histam, PAF ,LTD4.
CLASIF CRIZE AB: 1.usoara(dispnee usoara,poate vb fraze,este capabil sa se aplece,nu folos
ms respire auxil,wheezing moderat,puls sub 100/min,puls paradoxal sub 10,PEF>80%)
2.moderata(dispn moder,poate vorbi propoz,prefera sezand,folos ms resp acces,raluri in exp,AV
100-120/min,puls paradox intre 10-25,PEF 50-80%) 3.severa(dispn severa,poate vb cuvinte,incap
sa se aplece,folos ms expir auxil,raluri atat inexp cat si in inspir,puls peste 120,puls paradox peste
25 PEF sub 50%.
FORME CLINICOEVOLUTIVE:
1.intermitent usor(crize scurte<2/sapt,nocturne <2/luna,asimpt intre crize,PEF>80%,variabilitate
PEF <20%)
2.persitent usor(crize>2/sapt;<1/zi,crize noct>2/luna,poate afecta active si
somnul,PEF>80%,variabilitate PEF >30%)
3.persistent moderat(crize ziln,nocturene >1/sapt,affect active si somn,neces util ziln
abetastimulante,PEF 60-80% ,variab PEF>30%)
4.persist sever(crize frecvente,bronhospasm perman,crize noct frecv,active fiz
limit,PEF<60%,variab PEF>30%)
FORME CLIN PARTIC:
1.atopic(varste tin,antec famil de b alerg,decl de cont cu alerg sensibiliz,teste cutan + si IgE
cresc)
2.neatopic(x intrinsic,deb la adult,fara AHCsa APP de b alerg,decl de inf recur,cu tuse si expect
mucopur,teste cut si IgE=N)
3.de effort((copii si tineri,la cateva min dupa incet ef fiz,pot fi prev cu betaagon sau cu anti leucotr
adm inaintea ef)
4.indus de aspirina(inhib COX,la 1-2 ore de la ingestie)
5.profesional ;
MANIF CLIN:deb brusc,dupa exp la fact declans,semne prodromale,itritabil,rinoree,starnut,sete
de aer,senz de sufoc,ortopnee,st de nelin,pal sau cian,coaste orizont,dispn
expir,wheez,bradipn,hipersonorittate,MV dim,rionfl si sibil,tuse,expect perl;
INVESTIG PCL
1.explor funct resp:[a.din timpul crizei(scad VEMS cu >15%,indice Tiffneau <70%,PEF scade cu
>20%,VR si CPT cresc,gaze sanguine scadere PaO2,crest PaCO2 si crest Ph) b.intre crize(pot fi
N,se fac probe de provocare) c.variabilit obstr(se stab prin masur PEF de cateva x/zi,dimin,seara
inainte si dupa adm bronhodil.N=10%)
 2.alte invest pcl(Rx-hiperinfl,hipertransp,pntx;ex sputa-Eo,spir Cursch,crist Charcot-Leyden,si in
cazul infectiei-leuc;HLG-Eo-filie;teste serol-IgE spcif;test cut-sensib la dif alergeni)}
DG POZITIV
1.dg astm(semne clin:wheezing,bradipnee,tiraj,cornaj,tuse,expect perlata, torace hiperinfl,
hipersonor pulm, raluri sibil; paracl: scad VEMS,PEF,Rx,bioch,imun) 2.dg de sever(frecv
crize,diurne,noct,simpt intercritica,val PEF)
DG DIF: astm cardiac(disp inspire,asoc cu simpt de b card:cardiomeg,zg de
gallop,tahicard),BPOC(dispn inspire cron,tuse,expect mucopur),obstr CR,tromboemb
pulm,vasculite,sdr carcinoid.COMPLIC:enfiz,HTP,pntx,inf resp,complic postrtat:osteopor,sdr
cushingoid,diabet steroid.
OBIECTIVE TRAT:1.comb & preven crize 2.pastr f resp in lim N 3.pastr capac de ef 4.evit ef sec
ale medic 5.prev obstr irevers 6.preven complic 7.imbunat cal vietii
TRATAM CRIZE:1.beta2 agonisti 1-2 puf(salb,terbut,fenoterol) 2.corticoizi IV(HSHC 50-
100mg,prednis 250mg,metilpredn 250mg) 3.metilxant-(miofilin 240mg lent iv,1-2tb a 100mg po)
4.anticolin(ipratr 1-2 puf)
TRAT DE FOND: 1.antiinfl [a.corticost inhal 1-2x2/zi(beclomet,budesonid,flutic,triamc) b.coric
sist(predn 5-10mg/zi,metilpredn 20-80mg la 2 sapt) c.cromogl disodic 1-2 pufx2/zi d.nedocromil 1-
2pufx2/zi e.antileucotr(montelukast-singulair 10mg/zi,zafirlukast-accolate 20mg/zi]
2.bronhodil [a.beta2agon 1-2puf/zi(salb,salmet,fenot) b.metilxant(aminof2-3tb/zi,teof 2tb/zi)
c.antichol(ipratr-atrovent 1-2 pufx2/zi)
TRAT CR IN F DE SEVER BOLII
A.intermitent usor(criza:bet2ag la nev,beta2ag sau cromogl in de ef sau cont cu alerg;cron:nu
este nec trat de intretz
B.persitent usor( crize:beta2ag inh la nev nu >2-3x/zi;cron:cortic inhal 200-500mcg/zi sau
cromogl sau nedocromil sau teofil retard sau antiLT)
C:persist moderat(Crize:b2ag la nev nu >3-4x/zi;cron:cortic inhal 500-1000mcg/zi,la nev b2ag inh
sau pos au teo retard)
D:persitent sever(crize:aprec in f de grd in care forma fiz si psih infl active crt a indiv;cron:cort
inhal 1-2g/zi,b2ag inh sau po,la nev cortic po)

CANCER BRONHOPULM
CARACT: tuse, dispnee, hemoptizie, anorexie, scadere ponderala
CLASIF.HISTOLG.:
CARC CU CEL SCUAMOASE
ADENOCARCINOMapar perif pulmn, nu se depist precoce, MTS la distanta ,
CARC CU CEL MICI,
CARC.CU CEL MARI.
ALTE TUMORI: carcinom adenoscuamos, tumori carcinoide, carcinomul glandelor bronsice, alte
tumori rare.
Cancerul cu celule scuamoase: origine in bronhiile mari , se dezvolta intraluminal, se
depisteaza mai precpoce la citologie, metastazeaza in ggl regionali.
Cancerul cu celule mici: se dezvolta central, tinde sa ingusteze bronhiile, metastazele sunt
multiple.
ADK si cancerul cu celule mari : sunt asemanatoare clinic, apar la periferia bronhiilor, de
aceea nu sunt depistate precoce, metastazeaza la distanta.
Caracteristici: 10-25% din pacienti sunt asimptomatici in momentul diagnosticului, semiologia in
rest este variabila cu : tuse, dispenee, hemoptizii, anorexie, scadere ponderala. Tumorile centrale
dau atelectazie sau pneumonie postobstructiva. In 5% din cazuri poate sa apara: sindromul de
vena cava superioara, Sindromul Claude Bernard Horner( mioza, ptoza, enoftalmie si transpiratii
pe partea afectata), sindromul Pancost tobias ( complicatii nervoase ale T pulm superioare),
paralizie de nerv laringeu recurent cu raguseala, paralizie de nerv frenic cu afectarea diafragmului,
si meta cutanate.
SDR PARANEOPLAZICE : in 15-20% din cazuri
1 . endocr: sdr.cushing,ginecomastie,hiperca;
 2. osos:degete hipocratice;
3. neuroms:miastenie,dermatomiozita,
4. neuropat peri;
5. c-v:tromboflebita, endocardita nebact;
6. hematlg:anemie,cid,eosinofilie,trombocitoza;
7. cut:acanthosis nigricans.

PARACLINIC
Rx sau ct+mase tum care cresc progresiv,infiltrate,atelectazii,cavit,interesare pleurala;
citlg:(sputa,lich.pleural)-confirma dg.;
complic:sdr de vcs,paraliz de nerv frenic,laringeu.
TRATAMENT
chirg.de electie cu exceptia:mts extratorac,t.la niv trah,paraliz n.laring,frenic,sdr.vcs,alter
fct.pulm.ca cel mici=chimio asociata, radio in scop simt;std.II-IIIchirg urm. de chimio(3drog)dupa
rezectii complete.

TBC:
boala infecto contagioasa produsa de Mycobacterium tuberculosis(bac Koch) mai rar de Mycob
bovis.
EP:1.b infecto-contagioasa 2.prod de bK 3.sursa de inf este onul boln care elimina bacilli 4.calea
de transm predom aeriana 5.inhal bK det inf primara 6.in maj caz inf prim are evol aculta 7.inf prim
det virajul tuberculinic 8.uneori inf prim poate determ complic 9.complexul simplu format din sancru
de inoculare si adenop satelita 10.complic benigne,compresia bronsica,fistula gangliobronsica
11.complic grave,pneum,bronhopn,miliara 12.uneori disem alte org rin,SN,sist osteoartic 13.inf
prim are de obic tend la vindec 14.incapsul fibr si calcify 15.lez prim se pot steriliza sau pot cont
bac in st latenta 16.imun este relat si nu conf prot tot,putan fi infl de fact int si ext 17.scad capac de
apar a org poate duce la reactive lez prim 18.astfel dupa o lunga per poate apre tbc second 19
scad capac de apar poate fi prod de inf virotice,hep vir,hiv 20.sau de b maligne,neopl,limf,dializa
21.sau de cond econ precare,malnutr,varsta avans 23.tbc sec poast fi prod de o suprainf 24.deb
tbc sec poate fi lent progress sau acut sub forma unei pneum,bronhopn sau hematemeze.
FORME CLIN DE TBC PRIM:1.primoinf oculta(>90% din inf tbc primare,evol fara nici o manif
clin,fara samen Rx,sg semn este conversia reactie la tuberculina) 2.primoinf simpla(semne clin
minore,semne de impregn bacil,asten,anorex,transp noct,rx evid complexul primar,afectul primar
pulm,forma rot,de cativa mm si adenop satelita,hialr sau traheobronsic) 3.primoinf cu complic
benigne(apare mai ales la sug si cop mic,adenop poate pord compresie
brons,wheezing,atelect,focare pneum,fist ggl-brons,bule de enfiz) 4.primoinf cu compl grave(forme
cezeoase-extensive,manif clin prin pneum,bronhopn,miliara,st gen alter,manif pulm si extrapulm)
5.primoinf tardiva(la tineri si ad care nu au facu inf prim,maj forme sunt oculte,unele se compl cu
pleur serofibrin,risc de trec de la forma prim la tbc sec)
MANIF CLIN:debut lent progress,subfebril,asten,inapet,scad greut,tuse seaca,uneori debut
ac,hemoptiz,pleurez)
FORME RADIOL :1.infiltrativa(infiltr nodular,sediu subclav,opac difuze cu car infiltr,opac nodul
isolate,sau confluente,conglomer neomog cu asp polimorf) 2.cazeos-circumscrisa(cazeificarea
inflitr,tuberculom unic rotund,cu cont net 2-3cm,evol lent spre caverna) 3.cavitara(cavit
tuberc,ramol si evac brons a zone cazeif,umbre inelare local mai ales la lobii sup) 4.miliara(numer
opac micronod,2-3mm,difuze,rasp pe ambele camp pulm)
DG DIF 1.adenop(limfogranulomat benigna,sarcoid,CaP,adenop infect) 2.infiltr pulm(viroze
pulm,infiltr eosin,cong pulm) 3.tuberculom(CaP,chisturi pulm) 4.cevarene(chist pulm,abc pulm,ca
excavat,enfiz bulos)
MEDIC:linia I: izoniazida, rifampicina, pirazinamida, etambutol sau streptomicina, zilnic sau 2-
3/sapt , 3-6 luni
Linia II: izoniazida, rifampicina, piraziamida, strepto sau etmabutol 2 sapt, dupa care 2/7 inca 6
sapt, si ulterior 2/7 cu izo si rifamp 16 sapt
 Linia III: 3/7 izoniazida, rifampicina, pirazinamida, etambutol sau strepto 6 luni. La HIV+ oricare
schema timp de 9 luni . La gravide: izoniazida, rifampicina, etambutol

Cardilogie

Endocardite:. Endocardita infectioasa se refera la o infectie bacteriana a structurilor

cardiovasculare, putand fi localizata la nivelul:valvelor inimii;a vaselor mari intratoracice;a
protezelor valvulare sau vasculare;rar, a pacemakerurilor. Exista o serie de pacienti vulnerabili al
caror risc de a dezvolta endocardita infectioasa este mai mare datorita unor afectiuni preexistente.
1.pacienti cu risc inalt de endocardita infectioasa:purtatori de proteze valvulare;insuficienta sau
stenoza aortica; insuficienta mitrala; defectul septal ventricular;persistenta de canal arterial;
2.pacienti cu risc mediu de endocardita infectioasa:prolap de valva mitrala cu insuficienta mitrala;
stenoza mitrala si stenoza pulmonara;insuficienta/stenoza tricuspidiana; 3.pacienti cu risc minim
de endocardita infectioasa: prolaps de valva mitrala fara insuficienta mitrala; defect septal atrial;
ateroscleroza; pacemaker. Endocardita infectioasa poate fi determinata de un numar mare de
bacterii, dar cele mai frecvent implicate sunt:- streptococul viridans ; enterococul; stafilococul auriu
(in special la cei protezati valvular); stafilococul epidermidis; grupul HACEK (Haemophilus,
Actinobacillus, Cardiobacterium hominis, Eikenella, Kingella). Criterii de diag: criteriul patologic:
microorganism demonstrat prin cultura sau histopatologia vegetatiei, din vegetatia embolizata sau
abces intracardiac, sau leziunile patologice din vegetatie sau abcesele intracardiace confirmate
histologic. Criteriile DUKE:1 criteriu major si unul minor sau 3 criterii monore: Criterii majore
:hemoculturi pozitive: microorganism tipic- in 2 hemoculturi separate sau bacteriemie persistenta-
3 hemoculturi pozitive la mai mult de 12 h interval, sau majoritatea pozitive daca sunt mai mult de
4 recoltate ; ecocardiografie pozitiva (vegetatii, abcese, dehiscenta valvelor prostetice );
regurgitare valvulara nou aparuta; cultura sau examen anatomopatologic pozitiv din vegetatii
extrase chirurgical ,necroptic sau embolizate .Criterii minore : risc ( leziuni cardiace, valve
prostetice , droguri i.v.); febra > 38̊ C; semne imunologice/ vasculare; hemoculturi care nu
indeplinesc criteriile majore; ecocardiografie care nu indeplineste criteriile majore.Endocardita
certa 2 criterii majore sau 1 criteriu major si 3 minore sau 5 criterii minore. Endocardita probabila1
criteriu major + 1 criteriu minor sau 3 criterii minore.
Endocardita infirmata : Exista un alt dg. ferm ; fenomenele se remit in mai putin de 4 zile de
tratament antibiotic. Ex clinic : murmur de regurgitatie, leziuni cutaneo-mucoase, petesii,
hemoragii unghiale in aschie, deficite neurologice focale, infacrtce splenice si renale,
glomerulonefrita, artrita, infarcte pulm septice. Paraclinic: hemoc+, VSH, PCR>, anemie
normocroma- normocitara, leucocitoza, febra, FR>, hiperglobulinemie, crioglobulinemie +, VDRL
fals + la unii, hipocomplementemie, trombocitopenie. Tratament: Ac: oxa si genta, subac: strept
viridans: penicilina, ceftriaxon, ampi si aminoglicozid; strept pneumonie: penicilina sua ceftriaxon,
enterococ: ampi, peni, vanco+ aminoglicozid; S aureus: oxa+ aminoglic; staf epidermides: vanco+
genta; HACEK: ceftriaxona.

Schemele de antibiotic propuse in profilaxia endocarditei bacteriene la pacientii cu risc crescut

sunt urmatoarele :
Interventii la nivelul cavitatii bucale, cai respiratorii
Nealergici la peniciline:
Ø Amoxicilina 2g pe gura cu 1 h inaintea interventiei sau
Ø Amoxicilina 2g intravenos cu 30 min-1h inaintea interventiei
Alergici la peniciline:
Ø Clindamicina 600 mg, Azitromicina 500mg sau Clartromicina 500mg cu 1h inaintea interventiei
Interventii la nivelul tub digestiv sau tract genitourinare
Nealergici la penicilina
Ø Risc foarte crescut: Amoxicilina sau Ampicilina 2g intravenos asociat cu Gentamicina 1,5mg/kgc
iv sau im cu 30 min-1h inaintea interventiei; la 6h dupa interventie Ampicilina sau Amoxicilina 1g
pe gura
Ø Risc moderat-crescut: Amoxicilina sau Ampicilina 2g intravenos sau Amoxicilina 2g pe gura cu
1h inaintea interventiei
Alergici la penicilina
Ø Risc foarte crescut: Vancomicina 1g pe o perioada de 1-2h plus gentamicina 1,5mg/Kgc iv sau
im
Ø Risc moderat-crescut: Vancomicina 1g pe o perioada de 1-2h

Pacienti cu risc crescut/foarte crescut - necesita profilaxie:Defect septal ventricular; Tetralogie

Fallot; Stenoza aortica; Bicuspidie aortica; Persistenta de canal arterial; Defect septal atrial de tip
ostium primum; Alte anomalii complexe congenitale cianogene; Coarctatie de aortaPacientii cu risc
scazut - nu necesita profilaxie:Defect septal atrial de tip ostium secundum; Stenoza pulmonara
izolata; Boala Ebstein.

Cardiopatiile congenitale: se imp in 2 cat cianogene si necianogene. Cianogene: tetralogia

Fallot, trunchi arterial comun, atrezia valvei tricuspide, transp de mari vase. Cele necianogene:
stenoza pulmn, coartaia de Ao, DSA, persistenta d ecanl atrial, DSV, sunt dreapta stanga.

NECIOANOGENE: STENOZA PULMONARA: este asimpt la pac cu lez usoare sau moderat
severe, cazurile severe se prezinta cu ICDreapta- moarte subita, suflu sist de eject de tonalitate
inalta, xu maxim in sp II ic stg; Z2 intarziat, diminuat sua absent, click de ejectie adesea p[rezent,
puls ventri amplu, HVD pe EKG, dilatatia de artera pulm pe Rx, eco stab diag. Stenoza creste
rezist la ejectia fluxului, creste pres in VD rezultand scaderea flux pulmn. Simptoma: caz ursor:
gradient VD si art pulm: <30mmHg; caz severe gradient 50-80 mmHg, poate sa prod dispnee de
efort, sincopa, durere toracica, IVD. EKG+Rx CP: dev axiala dreapta si HVD, unde P ascutite, si
semne de supraincarcare atriala dr. Rx cord N sau AD VD crescut, uneori cardiomegalie, dilat post
stenotica a tr art pulmn sau a ram stg, vasc pulmn N sau scazuta. Se conf ecografic si prin
cateterism. Coartatia de Ao: sugarii prez IC severa, copii si ad sunt de obicei asimpt, prez HTA,
puls femural absent sau slab, TA sist mai mare la etrem sup fata de cele inf, Tadias are val egale,
suflu sist amplu, audibil si la niv toracelui posterior. Semne: daca IC nu apare in primul an de viata
pac este de obicei asimpt, pana cand HTA produce IVS sau hemoragie cerebrala. Se observa
pulsatii arteraial puternice la niv gatului si furculitei sternale, TA mare la niv bratelor si scazuta la
picioare, pulsatii femurale slabe sau intarziate fata de cele brahiale. EKG: HVS. RxCP: amprentele
costale produse de circ colaterala, , dilat art subclavii stg, dilat psot stenotica a Ao, HVS. Trat: la
ad netratati mor pana la 50 ani, din cauza disectie de aorta, rupt aortei, endarterieti inf, hemor
cereb. Chirurgie si angioplastie cu balon. La pac sub 20 ani toti se op, la cei peste 50 ani rata mort
este inalt crescuta. Confir: RMN, eco, cateterism, aortografie. DSA: asimpt pana la varsta medie,
impuls parasternal al VD, dedublare larga si fixa a zg 2, suflu sist de ejectie in focarul pulmonarei.
Forma cea mai frecventa este de ostium secundum in zona medie septala, si mai putin frecventa
de ostium primum , defect ce este situat pe sept cand sunt prezente si malf de valva mitrala si
tricuspida. O a III-a forma este def de sinus venos, situat pe partea sup a septului, asociat adesea
cu drenaj partial anormal al venelor pulmonare in VCS. Semne: pac cu def mici si mijl sunt asimpt.
In sunturile mari se instal dispnee de efort, IC, frecvent apar in a 4-a decada de viata. Pulsatiile
proeminente ale VD si art pulmn sunt usor vizibile, suflu sist de ej in sp 2 si 3 parastern stg, zg 2
cu dedublare fixa si larga . EKG: dev axiala dr si HVD, BAV complet,unde P deviate la stg in sinus
venos. Rx: dilat art pulmn, acc vasc pulmn, > umbrelor AD si VD, buton aortic mic. Conf: eco cord
si trans esof, scinti, cataterism, angiog. Trat: chirurgie , in fct de riscuri, daca raportul intre fluxul
pulmn si cel sistemic > 2 se indica inchiderea septului. Se va evit interv chir la HTP, invers sunt dr-
stg, se va efectua sutura pulm a fisurilor.

DSV: ad sunt asimpt daca def e mic sau moderat, suflu holosist grd 2-6, maxim parastern stg,
insotit de freamat. Multe dintre def se inchid spontan in prima copli. Semne: sunt mari sunt asoc cu
sufluri holosist, aspere, intense in sp 3si 4, Z3 si suflu mezodiastolic apexian, freamat sistolic
frecvent. Semenele HTP sunt mai sugestive decat suflul, insuf Ao se datoreaza defectului sus
situat. EKG: N sau HVS, HVD, sau hipertrof biventric. RxCP: VD+VD+AS+ Art pulmn sunt dil in
sunt mari. Confirmn: eco, RMN, cateterism, scinti. Trata profil endoc la sunt micic , sunt mari se
corect chirurgical pt a preveni HTP irev.
Persistenta de can arerterial: sunt intre ar pulmn stg si Ao. Cord este de dim N sau usor >, soc
apex hiperdimanic, TA diferentiala este >, TAd<, cu suflu sist continuu, aspru, de”masinarie”,
accentuat in ultima parte a sistolei. EKG: HVS sau N. RxCP: dilat AS sau VS, art pulmn, AS, Ao
proeminenete. Conf: Eco, RMN, cateterism. Trat: indometacin iv 0,2 mg/kg, profilaxia endoc
bacteriene, daca se inv suntul nu se mai opereaza, deoarece se dezv HTP.se face ligatura sunt a
canalului permeabil, inchidere prin cateterism. Prostaglandinele metin permeabilitatea suntului
inainte de nastere, de aceea in primul an de viata la un duct deschis de da indom/prostaglandine.
CIANOGENE:
Cianoza rezulta din scaderea von sang pulmn, tulb relatiei anat normale intre venele sistemice si
venele pulmn, ao si art pulmn, si intoarcerea venoasa anormala.
TETRALOGIA FALLOT: este cea mai frec boala cianogena, nimele este in leg cu cele 4
anomalii: STENOZA ART PULMN, COMUNICAREA INTERVENTRICULARA, DEXTROPOZITIA
Ao, HVD. Se asocieaza cu diferite sdr: DiGeorge Apert, sdr trombocitopenie-absenta radius. Este
un exemplu tipic de sunt dr stg. Man clinice: formele usoara nu prez semne de IC sau cianoza in
primul an de viatasau perioada de nn. Cianoza se instal lent( cu exceptia formei roz), dar este prez
inaintea varstei de 6 luni, initial la buze si la unghii, ulterior este evidenta si permanenta , asociind
degete hipocratice, dispnee, crize anoxice. Maxim de incidenta este la forma medie intre 1-4 ani,
cu cianoza , tahic, tahipnee, accese sincopale, uneori convulsii, crizele sunt mai frecv dimineata,
datorita rezitentei vasc scazute. Mai avem suflu de ejectie in sp 2-3 ic stg. Rs\x: nu este mereu
tipica, uneori apare cordul in sabot, hipovasc camp pulmn, sau cord normal, varf cord deasupra
diafragm, dextropozitia crosei Ao. EKG: HVD. Lab: poliglobulie, cu Ht 50-60%, Hb: 20mg/dl. Eco
descrie aorta calare pe sept interventricular si continuitatea aortico-ventriculara. Conf: eco, eco
doppler, cateterism, angio. Progn: fara int chir progn severe, cele mai temute complic sunt crizele
anoxice in perioada de sugar, ce pot ducela moartea subita, endoc bact, tromboza vasc cerebral,
abcesul cerebral. Orice stare febrila, cu somnolenta, vars, cefalee, tulb ale constientei sau
convulsii la un copil cu tetralogie fallot treb sa suspicioneze complic cereb se ef CT. Trata: nu de
adm digitala, deoarece creste incid crizelor anoxice, si nici diureticd. O2 terapie , morfina sc 0,1-
0,2 mg/kg, tratarea acidozei cu bicarb, propranolol iv 0,01-0,15 mg/kg , prostaglandina E in
perioada de sugar , ce mentine canalul arterial permeabil , si asigura imbunat circ pulmn, tart
chirurgical. Dupa inter chir toti primesc digitala si diuretic.
TRANSP DE MARI VASE: este o anomalie cong de conexiune intre ventricul si marile vase. Man
clinice: cianoza inca prezneta din perioada nn, este generalizata, intensa, foarte refractara, nu se
insoteste de suflu sau alte semne funct. RxCP: cord de volum normal frecvent, ovoid, situat intr-un
camp pulm hipervascularizat. EKG: N. Eco: inca din per intrauterina se poate ridica aceasta
suspiciune. Orgn: fara int chir bolnavul moare in urmat zile sau sapt prin hipoxemie si insuf card
precoce. Trat : daca exista un canal arterial permeabil se tine deschis cu prostaglandina E 0,05-
0,10 mg/kg/min , tratarea acidozei. Interventia chirurgicala cu caracter paliativ este stabilirea pe
cale nesangeranda a unei comunicari intraarteriale. Dupa 2-3 zile se va efectua SWITCH-
ARTERIAL, cu conditia sa fie pract in primele 3 sapt de viata si valav pulmn sa fie normala sau
SWITCH-UL ATRIAL , insotit de numeroase complic post op.

VALVULOPATII:
1-STENOZA MITRALA: impiedicarea circ sg d ela plam , AS catre VS, calcif inel sau marginii
libere a val mitrale ca urmare a unei malf cong sau b de tes conjunctiv. Dg dif se face cu mixom
atrial stg. Fiziopat: cresterea pres la niv AS, vene pulmn, pres capil pulmn, staza pulmn, cu dilat
AS , iar fibrilatia poate duce aparitia trombilor. Dg: staza pulmonara, cu dispnee, tuse, ocazional
hemoptizie, sg 1 intarit, cu click diastolic de deschidere si uruitura diast, se conf eco si dopller. Tra:
evitarea ef fizice, infectiilor, diuretice, anticuagulante, trat FiA: digoxin, Ca bloc, beta bloc,
cardioversie), profil endoc infectioase, trat chir in simpt severa.
2-STENOZA Ao: secundara RAA, calcif progresiva a valvei, pe o valva congenitala sau la
varstnici pe o valva normala. Mai frecv la barb decat la femei si la fumatori si hipertensivi. Fiziiop:
gradient presional crescut intre VS si Ao, determinat de cresterea pres la niv VS, formand
hipertrofie concentrica scaderea compliantei VS, > pres telediast VS si necesitatea de O2
micoardic, < pres perif mioc rezultand ischemie subendoteliala. . Dg unul sua mai multe simp din
triada angina/sincopa/IC; puls carotidian cu anta ascendenta lenta, suflu mezotelesistolic cu
caracter rugos, ce diminua la scaderea debitului cardiac sila cresterea grd de obs, eco, cateterism.
Trat: prof endoc, evita efortul , tratarea aritmiilor, digoxin la cei cu IC si dilat de VS si a unei functii
sist alterate, in cea severa cu obstructie fixa la ejectie are un beneficiu marcat, diuretice pt staza,
nitroglicerina si alte vasodil cu maxima prudenta, dca nitroglicerina det hipotens se adm
dobutamina sau vasopresina, chirurgie in Sa severa.
3-INSUFICIENTA MITRALA: degene mixomatoasa a v mitrale, RAA, calcificare inelului v
mitrale, BCI, endoc inf, boala de tes conj, efect secundar la pac cu CMD si dilat VS, disfunctii
subvalv: ruptura de cordaj, disf papilara. Fiziopat: supraincarcarea vol VS, ca rezultat al unei fractii
de sg din VS in AS, scade FE, rezulta ICD+ICS. Dg: pulsatii carotidiene si suflu holosit apical., eco
si doppler. Trat: prof endoc, anticuag, vasodil ca enalap, nitroprusiat, hidralazina, digoxin in disf
sistolica a VS, diuretice, nitratii care reduc presarcina si dimen ventric, , chirurgie la pac cu simpt
moderat-sevra si rezistenta la terap de cons a FE.
4-INSUF MITRALA ACUTA : disf sau rupt muschilor papilari, det de ischemia mioc sau IMA, end
inf, boala mixomatoasa cu rupt de cordaje sau trauma. Fiziop: dis de cea cr prin absenta cresterii
complete atriale sau a VS, cresterea ac in venele pulm sau EPA, determinand frecvent soc
cardiogen. Trata scaderea post sarcinii de urgenta, cu nitroprusiat de Na,monit hemodinamica,
diuretice iin monoterapie sau asoc cu nitrati pt scaderea stazei pulmn, balon de contrapulsatie,
chirurgie de urgenta la cei care nu pot fi control prin trat medic.
5-PROLAPS DE VALVA MITRALA: prolaps uneia sau ambelor parti ale valvei in atriu pe
parcursul mezosistolei,afectiune cong cardiaca, uneori cu def minore ale peret toracic, dupa plastie
de valva mitrala sau ischemie. De asoc cu tahiaritmii suprav: WPW si sdr de QT lung,frecv la femei
tinere, maj slabe, ce asoc fatigabilitate, anxietate, palpitatii , cefalee, durere procordiala,
presincopa si sincopa, sau frecvent asimpt, desc click mezosistolic urmat de suflu telesit. Trat :
prof endoc inf, in caz de palp sau lipotimii holter sau eco cord, implant de defib in caz de TV
sustinuta sau nessutinuta, betablocante, anticuagulante, inlocuirea cordajelor la barbatii cu
innaintarea in varsta.
6-INSUFICIENTA AORTICA: cauze: RAA, endoc, b tes conj, aorta bicuspida congenit, dilat sau
def Ao determinat de HTA, disectioa ascendenta de Ao, sifilis, necroza chistica mediala, sdr
marfan, spondilita anchilozanta, IA cr cu evol insidioasa. . insuf aortica ac se manifesta ca soc
cardiogen, sau IC severa, . Fiziopat: regurgitarea aortica diast din Ao in VS duce la cresterea pres
si vol telediastolic, rezuktand dilatatia si HSV.Dg puls amplu, puternic, suflu protodiast. Eco,
doppler, cateterism. Tra: medical pt IA cr sau IA ac severa inaintea trat chirurgical, trat fact etiol,
profil endoc bact, scaderea efprt fizic, restrictie de sare, dogoxin, vasodilat(nifedipin), ag inotropi si
chirurgie.

HTA:
crest val TA>140/90mmHg,b cu evol extensive afectand treptat o serie de org vitale (inima
,creier,rinichi) putan det aapr unor complic (IC, AnAo, IR, encefalop HTA, EPA, hemor cer,
IM,disAo, eclampsia.
FACT DE RISC SI MEC DE ACT:
1.genetici(modif ale membr cel,tulb transp de Na,ret cresc de Na,crest sensib rec cel la subts
vasopres)
2.varsta(red elastic vasc,complaintei,f renale,sensib barorec)
3.ap cresc de sare(crest Na ic,Caic,tonus cel musc,sensib rec cel)
4.fumat(crest secr de catecol,constr vasc,crest frecv card, TA, lip plasm,scad HDL)
5.cons crescut de alcool(crest secr de catecol,debit card,frecv card,active simp)
6.sedent(necons subst energy,fav obez,favor diab,scad HDL,fav ATS)
7.stress psihic(crest horm catab,frecv card,debit card,TA,scad HDL crest LDL)
8.obez(resist la insul,hiperinsul,hipertrof cel pariet,creste rez vasc perif,vol plasm,deb card,TA)
CLASIF ETIO A HTA
 1.esentiala avan fa f de ric f genet,varsta,sex,fum,cons de alc,aport cresc
sare,sedent,stress,ATS,DZ,diateza urica
2.secundara [a.renoparench (GNA, GNC, nefrop diab, rin polichist, hidronefr, IRC, rin mic unilat,
PNC) b.renovasc(sten art ren,embol vase ren,tromb vase ren) c.endocr (feocr,hiperaldost
primar,sdr Cush,hipertir,acromeg) d.cardiovasc (Co Ao,IAo,fist arterioven,sdr hiperkin) d.neurol
(tum intracr,encefal,polio,sdr GuillainBare) e.medicam
(contracept,glucocort,mineralocort,ciclosp,epo)
CLAS IN FUNCTIE DE VALORILE TENSIUNII:
1.N <130/<85mmHg ctrl la 2 ani
2.de granita130-139/85-89 ctrl la 1 an
3.std I usoara 140-159/90-99 confirm prin urm timp de 2 luni
4.std II moderata 160-179/100-109 eval compl prin urm timp de 1 luna
5.std II severa >180/>110 eval compl prim urmar timp de 1 sapt
EVAL PROGN A RISCULUI C-V LA BOLNAVII CU HTA IN FCT DE VAL TENS SI FACT DE
RISC:
1.scazut:Hta usoara fara fact de risc
2.mediu:HTA moder singura sau cu prez 1-2 fact de risc sau HTA usoara cu 1-2 fact de risc
3.inalt:HTA sevra fara alti factori sau HTA uspara sau moderata cu 3 sau >3 fact de risc
4.f inalt:Hta severa cu 3 sau >3 fact de risc sau boli associate
FACT DE RISC Ccv:-niv TA,barb >55ani,fem >65ani,fumat,chol>250mg,DZ,antect de b CV
premature,scad HDL,crest HDL<microalbuminuria in DZ,toler scaz la gluc,obezit,sedentar,grup
socioecon sau etnic cu risc cresc.
ATINGERE ORG TINTA:HVS,protteinurie sau Cr 1.2-2mg/dl,placi ats la niv
carot,iliace,femur,ao,ingust arte retin
PATOLOG ASOC:acc vasc isch,hemor cer,ang pect,revacul coronariana,ICC,nefrop
diab,IRC>2,anevr disecant,arteiopat symptom,hemor si exsud retin,edem papil.
MANIF CLIN HTA:1.o per de timp asimpt 2.init apar semne spec 3.cefalee occ seara dim la trez
4.asten fiz 5.insomn 6.ametz 7.eritem fata 8.tulb de ved,fosfene,scotoame 9.vaj in urechi
10.parestez 11.palpit 12.dispnee us 13.jena precord 14.in std inaint apar complic card ren si nerv
15.dispn acc 16.apar dur angin 17.tulb de ritm card 18.poliur cu nictur 19.alter st de const 20.defic
mot 21.AIT 22.AVC maj
INVEST PCL IN HTA:1.Initiale(ex de
ur:dens,alb,gluc,sedim;Addis,urocult,Ht,Hb,Cr,BUN,AU,Col,TG,HDLcol,Ionogr,K,Na,fund ochi,Rx
tor,ECG,echocord) 2.speciale(urogr cu subst contr,angiogr ren,doz catecol plasm,doz metanefrine
si AVM in urina,determ active ren palsm,doz cortiz in urina,ex Doppler al art ren)
COMPLIC HTA:1.cardiovasc(IVS,b coron,aritm,AnAo,disAo,tromboze) 2.cerebr(tulb de circ ,isch
,tromb ,hemorag) 3.renale(nefroangiscleroza,IRC) OBIECT TRAT :1.constient si motiv bolnav
2.reduc val TA 3.incet evol bolii 4.comb f de risc 5.modif stil de viata 6.cult fact sanog 7.preven
complic 8.red morbit asoc 9.prel vietii 10.inbunat vietii
OBIECT TRAT NEMEDICAM:1.Combaterea obezitatii 2.Reducerea consumului de sare 3.aband
fum 4.red cons de col si gras satur 5.red cons de alcool sub 30ml etanol/zi 6.asig unui reg optim
de K,Ca si Mg 7.efect unor exerc fizice usoare
MEDIC UTIL :
I.INHIB ALE SIST SIMP
1.centrale(metildopa 250-1000mg/zi,clonid 0.1-0.2x2/zi,guanfac,reserp=stim rec alfa2,inh elib de
norad,scad tonus simp,scad DC,scad RV>EA:hTA,depr,usc muc,tulb sex)
2.perif(reserp0.25-0.50mg/zi,guanetid 5-30mgx1-2/zi,guanadrel=inh elib de norad la niv neur
perif,scad RVP>EA:somn,asten,depr,tulb sex,red debit regional)
3.alfabloc(pra 2-20mgx2/zi,tera,doxazosina=bloc rec alfa2,relax musc
arter,vasodil>EA:hTAO,cef,amet,fatig)
4.betabloc neselect(propran 20-80mgx2/zi,oxpren,timol,sot=scad secre de renina,inh active
simp,inh elib de norad,scad DC>EA=bronhosp,bradic,tulb metab gluc,fen Raynaud)
5.betabl select(acebut,aten,metopr 50-200mg/zi,betaxolol.EA:asem fara bronhosp)
6.betabl vasodil(labet,carved:act asupra rec alfa1 si a rec beta neselct>EA:asem plus hTAO)
 II.INHIB SRAA
1.IEC(capto 25-50 mgx2/zi,enala 5-40mgx2/zi,rami,benaz,cilaz=inh conv Ag1 in Ag2,red secr de
aldo,red sint de endotelina,bloc degrade bradikin,stim sint de prostagland>EA:hTAO,hiperK,tulb
digest,er cut))
2.inh rec angiot(losart 20-100mg/zi,vals,epro,telmi=bloch rec pt Ag2,scad moder TA>EA;mai
reduse nu product use)
III.BLOC DE Ca:
1.dihidropiridine(knifed 10-20mgx3/zi,nicard,felod,amlo=bloc can de Ca,depr contr,reduce
vasodil,scad DC>EA:cef,ametz,cong fac,edeme,tahi,hTAO)
2.non dhp(dilt 60-120mgx3/zi,verap 180-240mgx2/zi=vasodil moder,scad mai acc a
DC>EA:amet,edeme,poliur,constip,bradic)
IV:VASODIL DIRECTE(HIDRALAZ 50-100mgx2/zi,MINOXI=ACT DIR ASUPRA FIBREI
VASC,RED Ca ic,desch can de K>EA:cef,tahic,cong naz,er cut)
V>DIURETICE:
1.Tiazidice(HCTZ25-50mg/zi,indapamid=cresc elim de Na,det hipovol,reduce RVP,stim secr de
Pg>EA:hipoK,hiperuirc,scad toler la gluc,crest LDLcol)
2.de ansa(furos 20-40mgx2/zi,bumetanid=ef mai put,spoliere electrol mai redusa>EA:hipoK mai
red,nu infl metab gluc)
3.econ de K(spiron 25mgx3/zi,triamt,amilor=inh ef aldost,red secr de
K>EA:hiperlipemie,ginecomastie)
TRAT HTA ASOC: DZ(pref:blCa,alpfabl,IEC evita:betabl,diur) IC(IEC,Betabl,diur/bloc de
Ca,hidralaz) CIC(betabl,bloc ca,IEC/guanet,hidralaz) IR(blocCa,alfa,beta/guante,diur care econ K)
AB(bloCa,IEC/beta,diur in doze mari) depr psih(IEC,bloCa/reserp) ICC(nicerg,IEC,bloCa/guanet)

CARDIOPATIA ISCHEMICA:
Resultatul unui dezech intre nevoie si aportul de O2 datorat unor tulb de circ coronariana.
EP: A fact coronarieni( ATS coron 95%,anom arteriale, embolii, vasculite, tromboze, tulb ale
coron mici)
B extracoron (crest nev energ ale mioc,hipertiroidia , tulb de ritm, starile febrile, HTA, scad flux
coronarian, sten mitr, IAo, HTP, tulb metab)
INFL HIPOXIEI:modif metabolismului anaerob, acum ac lactic si piruvic,scad ATP-aza , crest Na,
Ca si scad K ic) ale f contractie ( alter f sist, scad compliantei la umplere, cresterea rezistentei la
umpl, cresterea presiunii telediast)
ECG (modif ale segmentului ST-T, tulb de ritm), apar durerii din cauza subts acide ,
bradikinina,histamina ,serotonina)
FACT DE RISC 1.induviduali,nemodificabili (genetici, AHC, varsta, sex)
2.individuali modificabili( alim hiperlip si hipercal, fumatul, alcoolu, sedentarismul, stress)
3.caractici patologice modificabile ( crest colest tot si a LDL, scad HDL, DZ sau scad tol la gluc,
obezitatea sau sdr X metab, HTA, fact trombogeni)
CLASIF IN F DE DUR 1.Ischemica dureroasa( ang pect stab si instab,IMA) 2.isch nedur(
moartea sub coronariana, tulb de ritm, IC de orig isch, descoperirea ECG intamplatoare )
CLASIF DUPA SOC INT DE CARDIO 1.opr card primara 2.ang pect (de effort,de novo, agravata
stabila, spontana) 3.IM (acut, definit, posibil/vechi) 4. IC de natura ischemica 5. aritmii card de nat
ischemica
MODIF ECG 1. intre crize ( asp normal 30%, supradeniv ST-lez subendo, unda T neg-lez
subepicardice ,unda T inalta- lez subendo, red amplorii sau invers T,alungirea QT)
2.in criza (asp N 30%, subdeniv ST ,unda T neg sau turtita, blocuri intraventriculare )
DG PRECOCE 1.depist f de risc(1.induviduali,nemodificabili (genetici, AHC, varsta, sex)
2.individuali modificabili( alim hiperlip si hipercal, fumatul, alcoolu, sedentarismul, stress)
3.caractici patologice modificabile ( crest colest tot si a LDL, scad HDL, DZ sau scad tol la gluc,
obezitatea sau sdr X metab, HTA, fact trombogeni) 2. efect unor invest paracl (col, tg, LDL, HDL,
apolipoproteina A si B, ECG si de effort, eco)
 TRAT MEDIC 1.NITRATI( nitrog retard 2.5mgx3/zi,isomono/isodin/pentaeritril 20mgx2/zi )
2.BETABLOC ( propranolo 10-20mgx3-4,meto 50mg x2,ateno,betaxolol,carvedilol) 3.bloCa(
nifedipina 10-20x3, felod-5-10/zi , verap 40-80x4, diltiazem 30-60x4) 4.metabolice(trimtezidina-
preductal 20mgx3) 5.antiagreg (aspir 100mg/zi, plax\vix 75, ticlopidina) 6.antihiperlipidemice
(statine, fibrati, ac nicotinic, rezine)

TULB DE RITM:
CLASIF PATOG:
1.tulb form impuls sin(tahi sin,bradi sin,aritm)
2.form ectop a impuls supraventric(ESA si jonct,FiA,TPS,flat,scap jonct,disoc AV)
3.form ect a imp ventr(ESV,TV,tors varf,FiV,FltV,scap ventr,ritm idioventr)
4.blocuri(BSA,BAV,intraventric,comp, de ram,incompl,bifasc)
5.sdr.partic(SSS,sdr de preexcit ventr);
CLASIF CLIN:
1.modif de frecv(a.tahic-sinusala,FltA,TPA,TPV;b.bradic-sinusala,BSA,BAV)
2.mod de ritm(Ar resp,extrasistlie,FiA,Flt cu blocaj variabil,blocuri inconst)
MANIF CLIN SI ECG(frecv/ritm/unda P/interv P-R/compl QRS):
1.TPSV-100-250/regulat/prezenta,uneori fuz cu unda T/nu se poate masura/norm sau modif;
TPV-100-250/regulat/neasoc compl QRS/nu poate fi masur/deformate; 3.ESA-
normala/nereg/modif in complexele premature/normal/norm sau modif; 4.ESV-normala/nereg/nu
preced complexele premature/nu/deformate; 5.FltA-230-300/regulat/inloc cu unda F/nu/deformate;
6.FiA-undaP=100-500,QRS 50-150/neregulat/inloc cu unda J/nu/normale;
TRATAMENT
CLASIF MEDIC ARITMICE:
1.clasa Ia-deprima faza 0,incetinesc conducerea,prelungesc
polarizarea=chinidina,procainamida,disopirmaida,ajmalina;
2.clasa Ib-deprima faza 0,incetinesc cond=lidocaina,mexiletine,fenitoina;
3.clasa Ic-depr faza ),incet cond=flecainida,morizicina,propafenona;
4.cls II-ef simpaticolitic,bloch act catecol=propran,aten,metopr etc;
5.cls III-prelung repolar prin bloc can de K=amiodarona,bretilium,sotalol;
6.clasa IV-bloch can de Ca-verapamil,diltiazem;
INDIC PRINC MEDIC ANTIAR:
1.chinidina-conver Fi si Flt,preven recidive,200-200mg,3-4x/zi po;
2.disopiramida-ESA,ESV,FiA,TPSV-100-300mgx3/zi po;
3.lidocaina-aritm ventric in IM-1mg/kg bolus iv;
4.mexiletina-idem ar ventr rez la lidocaina-100-200mg iv sau 400mg po;
5.flecainida-aritm supraventr fara tulb organice 100-200mgx2/zip o
6.propafenona-ar supraventr,sdr WPW-450mg/zip o;
7.propran-aritm suprav,prev aritmia si moartea subita-10-200mg/zip o;
8.atenolol-idem propr,50-200mg/zip o;
9.amiodarona-convert si preven FiA,convert TV-400mg po 7 zile apoi 100-200mg/zi;300mgiv;
10.bretilium-aritmii ventric care nu rasp la alte antiar-5mg/kg bolus;
11.verapamil-aritm supraventr-80-120mg de 6x/zipo,max 480mg;
12.diltiazem-idem-30-80mg x4/zip o,7.5-15mg iv

INSUFICIENTA CARDIACA
incap inimii de a prelua sau de a trimite in arboreal circul cant de sange care sa acopere nev
metab ale org.
CAUZE:1,suprasolic fiz a mioc(crest RVP,HTA,sten Ao,sten pulm,crest vol de intoarcere,insuf
mitr,DSA) 2.scad contract mioc(miocardopatia isch,infla mioc,intoc cron,alcoholism,tulb metab)
3.tulb umplerii(scad compl card,pericard contrictiva,obstr intracard,scurt diastolei)
CLASIF NYHA I.dispn la ef f mari,urc a 8 trepte cu o greut de 10kg sau mers plast cu 25kg;
II.dispn le ef obisn,mers plat,gradinarit III.dispn la ef mici,inbrcata,mers lent IV:dispn de repaus,la
pat;
 MANIF CLIN ICS:dispn de ef,de rep,ortopn,parox noct,astm cardiac,Epa,tuse
irit,astenie,paloare,cianoza,crest mat card,zg protodiast,suflu sist de insuf mitr funct,mat si raluri
subcrep la baze,tahic puls slab,TA scaz.
MANIF ICD:cianoza,subicter,jug turgesc,hepatalg de ef,refl hepatojugul,balon
abd,olig,nictur,hepatomeg,revars pleur,zg protodiast,suflu de insuf tricusp funct,edeme declive
PARACLINIC:Rx thoracic(mar cord,semne de staz pulm,dilat vene hil,edem interstit
reticular,revars pleur) ecocord(eval dimens cord,cavit,pereti mioc,aprec kineticii,stab fract de
ejectie) ECG(hipertrof ventr,cardiop isch,TR) biochimie(transom si bilir cresc in staza hep,ret azot
in scad perf ren,modif ionice,scad K in trat cu diur)
DG DIF ICS:AB,BPOC,pneumopatii ac,scleorze pulom,emfizem Dg Dif ICD:sdr
nefr,GNC,CH,pleurezia,pericardita
TRAT MEDIC
1.IEC/scad sint AG2,vasodil,red postsarc,reduce staza pulm,reduce presarc,cred DC,red deterior
mioc/ind:toate formele de IC/CI:sarc,hTA,hipoNa,hiperKa,IR/capt 6.25-50mgx3,enal 2,5-
20mgx2,lisin,rami
2.betabloc/red activ adrenergica,red cons ox,red TR,scad frecv,amelior tol la ef/ind:IC cls
I,II,II,cardiomiopatia dilatativa/CI:IC severa,bronhospasm,bradic,tulb de cond,SSS/metop 25-
75mg/zi,carved 12.5-25x2,bisopr)
3.diur/inh res tub a Na,red volem,red presarc,red staza pulm/ind:toate IC simptomatice/CI:tulb
HE,hTAO,tromboembolii/hctz 25-50/zi,furos 20-40,spiro 25/zi
4.tonicardiace/cresc tonus fibra mioc,cresc DC,scad pres diast,depr cond card,red frecv
inima,cresc diureza/ind:IC cu dispn de repaus/CI:bradic,BAV,cardiomiop obstr,insuf cu baraj
mechanic,tulb de rimt ventr/digoxin 0.25x4,lanatosid 0.5x3;
STRATEG TRAT
1.asimptom(evit ef exces,red cons sare,trat b de baza,trat fact agrav,IEC,betabl)
2.simprom(lime f fiz la 4-6h/zi,reg alim hiposod,IEC,betabl,diur,digox la nev)
3.simpt cu dispn de repaus(rep in poz sezanda,reg alim hipos,sare fara
Na,IEC,betabl,diur,spiro,digox)
4.simpt cu dispn de rep veche(rep la pat,reg alim hipos >1g/zi,red ap de
lich,diur,IEC,spiron,digox)

TROMBOFLEBITA
(triada Virchow=staza ven,lez perete venos,hipercoagub)
CLASIF; profunda,superf;
TROMBOZA PROFUNDA :durere coapsa sau gamba,edem,sau asimpt,antec de ICC,chirg
recentneo,ac-uri,imobiliz prelung,senzatie de arsura,febra usoara,tahicardie,teg cianotic;
PARACL:echo DUPLEX si Doppler,pletismografia prin impedanta,flebografia ascd.cu subst de
contrast;
DIAG. DIF :celulita,ocluzie arteriala ac,edem gambier bilatchist baker rupt;
complicatii:trombembolism pulmonar,IVCr;
TRAT
1. masuri locale pic ridicate la 15-20 grade,mobiliz in mai putin de 7-14 zile;
2. trat medical-anticoagheparina -anticoag de electie pt perioada scurta,apoi warfarina,recuper
se face in interv de 3-6 sapt.
TROMBOZA SUPERFICIALA:
induratie,eritem,sensibilitpe traiect ven.superf.frecv la niv safenei mari,frecv dupa untraum
recent;frisoanele,febra inalta =flebita septica;
DIAG DIF:celulita,eritem nodos,paniculita,fibrozita,tromb profunda;
TRATAMENT REPAUS LA PAT,
PROCES EXTINS =ligaturare si sect venei safenela niv safeno-femural,
anticoag=daca afect este rapid progresiva,
germenele frecv=stafilo=antibioterap

gastro
 GASTRITE:
proc inflame a muc gastr, eritem, hemor subepiteliala si eroziuni .
ETIO:1.infectioasa (H pylori, virusuri, fungi) 2.autoimune(atrofica) 3.antiinflam(gastrop cr
react) 4.reflux biliar(gastrop cr react caract) 5.alcool(gastrop cr react) 6.HTP(gastrop portala)
7.boli inflam(b Crohn, gastrita limfocitara)
CLASIF: 1.clinico-evolutiv (acute, cr, specif ) 2.etiol (infect, autoim, medic, specif) 3.topogr
(antrala, fundica, multifoc, totala) 4.endosc (eritematos-exudativa, maculo-eroziva, papulo-eroziva,
atrofica, hipertrofica, hemoragica)
CLASIF SIMPLIF:
1. erozivo-hemor (medic, alcool, prod de stress, portala)
2.nonerozivo-specifice (Cu H pylori, atrofica)
3. specifice (din b Crohn, limfocitara , eozinofilica, hipertrofica)
TRAT:1.cu H pylori(omez+amoxi+metro sau omez+claritro+tinid sau omez+amoxi+claritro)
2.atrofica(autoimuna:prep cu HCl, pesina si B12 inject; antrala:alim care stimul secr HCl dar care
sa nu irite, sar de Bi si Al, metoclopr) 3.la AINS 4.de reflux

BRGE:
det de refluxul continutului gastric in esof,intovarasit sau nu de lez ale muc esof, cu epis de
pirozis.
EP:1.fact fiziopat (scad pres jonct esogastr, insufcienta mecanismelor de curatare esofagiana,
scaderea secretiei de saliva, intarzierea golirii stom, scaderea sau abolirea miscarilor peristaltice
propulsive esofagiene ) 2.anatomici(unghi Hiss larg,hernie hiatala,crest presiunii abd, pensa
diafragmatica largita ) 3.scad capac de apar( scad stratului de mucus, tulb de vascularizatie a
muc esf)
MANIF CLIN;1.digest(pirozis, regurgit la anum alim, la clinost, dur la deglut, disfag, dur
retrostern) 2.respir( senz de arsura , disp expiratorie, tuse noct, disf)
FORME CLIN PARTIC1.cu dur torac(acc de ef fiz, frig, emotii) 2.din sclerodermie(af
musculaturii netede, cu scad pres jonctiunii esogastr) 3.din sarcina(crest pres intraabd)
DG DIF 1.cu alte b ale esof(tulb de motil esof, acalaz, disfag, divertic, tum) 2.cu b ale org
invec(ang pect, hern hiat, sdr disp, UGD, LB)
TRAT:1.ig-diet(evit gras, alc, caf, cioco, citrice, evit culc dupa masa, evit alim inaite de culc, evit
unor medic-antichol, nitriti, miofil, cofeina, diaz, dopam, bloCa)
2.medic(antacide-maalox, dicarbocalm, almagel ;prokin-metocl, domperid; antisecr-cimet, ranit,
famo, nizatidina ; bloc pompa prot-omez, lanso, panto; medic de prot a muc-sucralfat)

ULCER:
b caract prin lez circumscrise unice sau multiple,, care intereseaza mucoasa si submucoasa, si
care , in fct de durata si agresivitate poate sa penetreze intregul perete.
FACT ETIOL:
1.genetici(de 2-3 x mai frecv la cei cu AHC, pred la gr sang O, 30% sunt purt Ag HLA specif,
masa mare de cel secret mostenita)
2.H pylori(70-90%, enzime si citotixine, ureaza, fosfolipaza, proteaza, inflam muc, lez cel, stilm
secr Hcl si pepsina)
3.stil de viata(fum, alc, caf, conserve, afum, condim, prajeli, stress)
4.medic( AINS-inh secre Pg, corticoster scad secretia de mucus)
5.b asoc(pancr cron, CH, b crohn, BPOC, sdr Cushing, hiperptiroidia)
FACT PATOGENICI (agres/protectie) 1.hipersecr de HCl /secr de mucus 2.hipersecr
pesina/secr bicarb 3.refl bil/rez epiteliului gastroduod 4.infectia HP/integr epitel vasc
PARTICULAR DURERE:
1.evol(recur, cu per dur de 4-5 sapt, de 1-2x/an, intrecrize cu per de acalmie)
2.localiz (epigastru)
3.caract (foame dur, ars epig, ars retrostern, roadere, dur colicativa)
4.ritmicit(cu alim, apre inainte de masa, foame, dur calm de alim, repare dupa masa mai precoce
in UG si tard in UD)
 5.periodicit(anuala de 2x, prim si toamna UD si iarana/vara pt UG)
DG DIF UG/UD
1.dureri: treim sup epig/treim inf; irad spre hipoc stg/dr; nu ced la alim/cedeaza ; precoce
postprand/tardiv postprand; nu nocturn/da ;
2.varsat:contin alim/cont acid
3.se poate malign/prod stenoze
DG DIF CU ALTE BOLI: BRGE, sdr dispeptic, hern diaphragm, pancr ac, LB, colecist ac, CaG,
CaPanc, b Crohn, angina pect, IMA, pneum bazala, pleurez diafragm, pericardita
MEDIC:
1.antisecret: a.bloc rec H2(cimet 200-400mg/zi, ranit 2x150mg/zi, famot 40mg seara) b.bloc M3
(pirenzepina 100-150mg/zi in 2-3 prize) c.inhib pompa protoni (omepr 20mg/zi,lanzo 30mg,panto
40mg)
2.antiHp (amoxi 2g/zi, claritro 1.5g/zi, metro 1000mg/zi, omep, tetraciclina 500x4/zi )
3.antacide(carb de ca, hidroxid Al, de Mg)
4.stimul mec de apr(form pel protect ( De-Nol 2x240mg/zi, sucralfat 4x1g/zi, misoprostol- prin
stim secretiei de mucus si bicarbonat)

dg diferential ulcer gastric/ ulcer duodenal : dureri in 1/3 sup a esof/ 1/3 inf ; iradiere spre hip
stg/hip drept; de multe ori nu cedeaza/cedeaza cu alim; precoce pp/tardiv pp, Nu nocturn/Da ; pot
maligniza/ pot produce stenoze ; vars cu cont alim/ continut acid.

LBV ; este mai frecventa la femei decat la barbati, incidenta creste odata cu varsta la ambele
sexe. Obezitatea este un factor de risc, scadere rapida in greutate creste riscul formarii de calculi.
1/3 din boala Crohn ileala au calculi biliari din cauza alterarii resorbtiei sarurilor biliare si scaderea
solubilitatii bilei. Exist 2 tipuri de calculi predominanti de colesterol si predominanti de bilirubinat de
Ca. Dg : frecvent este descoperita radiologic sau intraoperator,eco, necropsie, scanare HIDA. La
majoritatea pacientilor durerile sunt generate de colicile biliare, mai putin frecvent sunt cele
datorate complicatiilor: litiaza coledociana, pancreatita acuta litiazica, colcistita acuta. Durerea este
adesea permanenta, si nu in colici, cu discomfort la nivelul hip drept, cu iradiere in umar, sau
spate, dupa ingestia de multe grasimi, nu apare in timpul postului . Ex clinic: fara febra sau
tahicardie, fara semne peritoneale. Biochimic si imagistic se investigheaza. Atitudine: urmarire sau
interventie chirurgicala. Acidul ursodeoxicolic sau chenodeoxicolic de adm pana la 2 ani , si dizolva
unii calculi de colesterol. Litotripsia se foloseste f rar, ECRP pt litiaza coledociana si trat de electie
colecistectomia laparoscopica.

COLECISTITA ACUTA:
inflam cataral,supurata sau gangrenoasa a colecistului caract prin apar unor dur viol in hipoc dr,
intov de febra si fenom de irit periton, de obicei aparuta dupa o masa mai bogata in grasimi.
EP:staza biliara determinata de atonia vez bil sau de blocarea can cistic de catre un calcul,
malform sau tumora . F de risc:LB, obez, DZ ;staza bil> iritatie> inf cu e coli,clstr, stafil, salmon>
contin purulent.
MANIF CLIN:dur viol hipoc dr, irad umar dr, exacerb la misc trunchi, exacerb la misc resp, bloc
resp, hiperestez in hipoc dr, apar muscul, impast locala, Murphy +, greata , varsat, st gen alter,
transp profuze, febra si fris repet, uneori st toxico septica, tahic si tend la colaps.
FORME CLIN PARTIC:1.forma catarala(colica biliara, febra, frison, hiperstez cutan, aparare
muscul);2.forma supur(col bil, hiperpirexie, frison repetat, hiperestez accent, apar muscul,
hidrops vezicular, plastron biliar) 3.forma gangrenoasa(colica biliara, stare toxico-septica,
tahicardie, puls filiform, tend la colaps, abd destins, hipotermie inselatoare)
DG DIF:1.col biliara, UGD penetrant, UGD perforat, hep ac, abces hep, angiocol, chist hidatic
infectat, PA, apendic acuta, colica ren dr, colica pielonefritica, pneum dr, pleur diafragmatica, IMA;
TRAT:combat inf:ampi 4g/zi, genta 160mg/zi, metronid 1000mg/zi, cefotaxim 3-6g/zi; combat
dur=scobut, papaverina, analgezice; reechil HE.

HEPATITE ACUTE VIRALE:

 PARTICUL EP
1.transm fecal orala=A,E,F; 2.parenter=BCDG; 3.perinat=BCD prob FG; 4.sex =BCDG 5.incub
in zile; A=15-45; B=45-180; C:35-75; D:21-50;E:30-45; 6.profilaxie:vacc VHA,VHB ;
MANIF CLIN:
1.per preict (incub var ,deb variabil, st gen alter, febra, asten, dur musc, artic, coriza, gret, varsat,
dur epig, urtic)
2.per ict (dupa 6-7zile, febra scade, st gen amel, apare ict, ur inchisa la cul, scaun decolor,f ic
mare si sensibil)
MANIF CLIN COMPAR :1.deb pseudogripal: ABCE; 2.reumatoid: ABC; 3.urticar: ABC;
4.dispetic: toate; 5.neurastenic: toate ; 6. icter : ABDE si 90%C; 7 hepatosplenomeg : toate ;
8.deb scurt : ABCDE; 9.deb prelung: BC; 10.evol grava: BCDE; 11.colestaza: BCD; 12.evol
prelung : BCD; 13.cronic:BC;
PARACL:teste de disproteinemie, citoliza, creste TGO,TGO, sideremie, pigm biliari; crest BD
apoi BI, UB in urina, leucopenie, limfocitoza, monocitoza, Av HVA, B, C, D,markeri HVB;
DG DIF;1.in per preict(gripa, urtic, colecist ac, toxinf alim, nevroza astenica, bruceloza) 2.per ict
(ict mec, LB, ca hep, ca cap pancr, ict hemol, medicam, angicolita, ict infect, MNI, lepto)
TRAT:int in spit, rep pat, reg igdiet de protectie; medic simp,hepatoprotect; forme colest si
severe=cortic;
HEPATITA CRONICA:
afect parenchimului hep prin proces nflamator cronic.
ETIO: virusuri hepatice, toxice hepatice, fact autoimuni, alcool
PATOG: mecan infect, imunit, tox
CLASIF: 1.vir(B,C,D+B) 2.metab(hemocromat, b.Wilson, def de alfa1AT) 3.hep cr.toxice si
medicam 4.hep cron idiopatice;
MANIF CLIN A HEP CRON 1.antec hep vir 2.cons de alc 3.exp la tox 4.cons medic tox hep
5.exist b asoc 6.fatig 7.inap,varsat 8.intol alim 9.tulb de nutr 10.slab in greut 11.atrof musc 12.tend
hemoragipare, gingivoragii, echimoze 13.stel vasc 14.eritem tenar sihipotenar
15.hepatosplenomeg
INVESTIG PCL:1.functia parenchimatoasa(col tot, alb ser, lipoprot plasm, fact coag, sint ac
hipuric, test elim BSP) 2.citol hep(transam, alte enz, siderem, cuprem) 3.inflam mezench(teste de
disprotein, det Ig plasm, imunelectroforeza) 4.secr biliara(bilirubinemia dir si indir, PA, urobil, test
elim BSP) 5.markeri inf virala(AgHBs, Ac anti HBe, AND-VHB, ARN-VHC, Ac antiVHC, AGVHD,
ARN-VHD, IgM anti HD) 6.det unor antic(autoAc antimembr hep, autoAc antiprot spec, autoAc anti
aloglucoprotein receptor, autoAc antinucl, antifibra musc neteda, antimicrosomali, antimitoc,
anticitoplasm neutrofilica) 7.explor hamtologice(Rx barit esof, colecistografia, colangiografia,
scinti, eco, CT, punctia hep,l aparoscop hep)
DG DIF INTRE HC STABILIZATA/ACTIVA:1astenie:postprand/marcata 2.scad apet/scad greut
3.hepatalgie moder/marcata 4.ficat consist normala/ferma 5.splenomegalie:cu/fara 6.subicter
pasager/icter progresiv deseori 7.transam usor cresc/marcat 8.gamaglob N sau us cresc/intens
cresc 9.BSP ret usuara/crescuta 10.Bilirub N/cresc 11.album N/scaz 12.TP-N/cresc 13.PA-N/cresc
14.autoAc abs/prez 15.alter cel discrete/piecemeal necrosis 16.arhitect lobulara pastr/alterata
17.fara boli sist asoc/cu.. 18.progn fav/nefav
MANIF CLIN:1.sdr.neurasteniform(asten fiz si psih, anx, tulb de somn si somnol postprand) 2.sdr
dispeptic(scad apt, gret, eruct, dist abd, flatul, intol alim) 3.sdr cutaneo-mucos(cul teros teg, pigm
cicatrici, cheiloza, eritem buze si cav buc, erit palmar si stel vasc) 4.sdr hemoragipar(gingivorag,
epistaxis, echimoze) 5.sdr endocrin(amenor, hirsutism, atrof testic, ginecomast, tulb sex, scad toler
la gluc, obezit, osteopor) 6.sdr icteric 7.sdr hepatomegalic 8.sdr hepatalgic.
TRAT:1.hep cron persist(evit ef fiz, alc, tox hep, regim alim, nu neces trat medicam dar necesita
suprav)
2. hep cron active (regim diet, evit ef, repaus iar medicam depinde de cauza: autoimuna =
prednisone, azatioprina; cu virus B =interferon, acyclovir, ganciclo, lamivudina; vir C=interferon,
ribavirina)

CIROZA HEPATICA
 asoc necrozei hep cu procese de fibroza, de regenerare si de alterare a arhitecturii hepatice.
EP:alcool, virus hep BCD, hep autoim, staza bil intrahep, staza bil extrahep, staza ven,
hemocromatoza, b Wilson, by-pass intestinal, unele medic ca metotrexat, izoniazida,
alfametildopa, amiodarona.
MANIF CLIN PE STD EVOLUTIVE:
1.CH compens(uneori asimpt ori cu simpt spec, ast fiz, fatigab, anorex, gret, varsat, crampe
musc, scad in greut, ficat mare, splenomegalie)
2.CH decompensata parenchimatos(denutr, gingivorag, epistaxis, echim, stel vasc, eritroza
palm, ginecomast, atrof testic, icter,febra, ficat mic si dur)
3.CH decomp vasc(circ colat, varice esofagiene, varice anorect, splenomegalie, gastr portal
hipertensiva, ascita,edeme)
DG DIF:1std compnes(hep cron, hepatop alc, ca hep, chist hid, ICD, abces hepatic, sdr Budd-
Chiari) 2.std decomp(ascita=ICD, pericard constrict, sindrom nefrotic, TBC perit, Ca periton, sdr
Meigs; icterul=hep vir, Ca cap pancr, ca hep, angicol, LB ; HDS=UGD, CaG)
COMPL:HDS, encefalop port, perit bact, neo hep, sdr hep-renal, sdr hep-pulm)
FORME CLIN:postvir, postalcoolica, biliara primit, bil secund, cardiaca, sdr Budd_Chiarri, b
Wilson, hemocromatoza, sdr hepato-renal, sdr hepato-pulm
TRAT:1.cir compens(reg igdiet, colchicina,corticoizi, interferon 2.trat cir decomp(reg alim,repaus
la pat,anemie-acid folic,ascita-reg alim hiposdat, spironolactona, furosemid, paracenteza
albumina)3.trat hemorag:reechil hemodin, oprirea hemor-balonas si scleroza,scad presiunii-
somatostatin, octeotrid, preven recur hemor:propranolol 10-120mg/zi, isodinit)

CANCERUL GASTRIC: este asoc cu simpt dispeptice, cu scadere ponderala, la pac> 40

ani, cu anemie feripriva , sangerarea oculta depist prin hemocult, cu modif vizil radiologic seriat
sau la EDS. Este cel mai frecvent cancer, dupa canc cutanat, este neob pana in 40 de ani, vartsa
med este de 63, barb mai afect decat femeile de 2 ori, , gastrita cu HP este un puternic factor de
risc al canc distal , dar nu si proximal, crescand riscul de 6 ori. Alti fact de risc sunt gastrita cronica
atrofica cu metaplazie intestinala, anemia pernicioasa si istoric de rezectie gastrica in uram cu ~ 15
ani. Se poate prez sub mai multe forme : tumori intraluminale polipoide sau fungiforme, tumori
ulcerate, tumori difuze(linita plastica) cu prognostic prost, tumori precoce = superficiale limitat doar
la mucoasa sau submucoasa , cu prognostic excelent. Simptome : este in general asimpt pana in
std avansate, nespecifice de obicei. La cei mai multi debuteaza cu dispepsie , vaga durere
epigastrica, anorexie, scadere ponderala, uneori HDS sau melena, obstructie pilorica prin
varsaturi, disfagie progresiva prin obst esof. Poate aparea semne de diseminare metastatica –
Semnul Virchow( ggl supraclavicular stg, nodul ombilical-semnul sister Mary Joseph, o ampula
rectala rigida- ampula blumer, MTS ovariene- tumora Krukenberg. Paraclinic: anemia feripriva, prin
pierderile de sg, anom ale tst hepatice daca exist MTS hepatice, . EDS: va fi ef la toti pac peste 40
ani cu debut recent al simpt epigastrice, si care nu raps imediat la terapia initiata(cura scurta). Rx ,
nu face diferentierea cu acuratete intre lez maligne si cele benigne, nu poate decela lez mici sau
superficiale. Orice modif pe radiog necesita confirm endoscopica. Daca s-a stab dg de N gastric se
ef Ct abd pt extensia tumorii. Stadializare: T1- invad submucoasa, T2- invad musculara , T3-
penetreaza seroasa, T4-invad str adiacente. N0- nu exist implic ggl, N1- metas in ggl perigastrici la
dist de pana in 3 cm, N2- daca sunt implic ggl la dist peste 3 cm
StdI : T1N0, T1N1, T2N0, toate cu M0
StdII : T1N2, T2N1, T3N0, toate cu M0
StdIII :T2N2, T3N1, T4N0, toate cu M0
StdIV : T4N2M0, Orice T1, orice M1
DgDfi : ulcere benigne prin examen bioptic, ~3% din ulcere cond benigne se dovedesc ulterior a
fi maligne. Ulcere se urmaresc pana la vindecare endoscopic, si daca nu se vindeca se interv
chirurgicalcarcinomul infiltrativ cu pliuri gastrice ingrosate treb dif de limfom sau alte gastropatii
hipertrofice. Tratame : rezectia chirurgicala curativa : mai putin de 30% au boala ce se preteaza la
aceasta interv. . masuri paliative : cei mai multi se prev cu boala avansata, masurile curative nu
sunt indicate, rezectia paliativa a tumorii cand se poate pt a inalt risc de hemorg sau obstr,
gastrojejunostomie pt cei cu T neoperabile, pt a prev obstr. PCT 1 singur agent sau combinatii cu
5FU, doxorubicina, cysplatin aduc amelriorai in 1/3 din cazuri, dar nu prel suprav.

urologie
INFECTII CAI URINARE:
inglobeaza mai multe entitati:cistita,PN,TBC ren,pionefroza,uretrita,prostatita.
ETIOPATOG: E coli,proteus,klebsiela,enterob,enterococ,staf aur,pseud,piocianic,str
fecalis,gonococ,chlamidia,trich vaginalis,mycopl hominis,candida albicans;cale de propag de
obicei ascendenta, dar poate fi si hematogena sau limfati; patogeni cap sa se dezv in urina ,resist
la fagoc si la active bactericida a serului precum si capac de adez la tract urin; partic locale=RVU,
obstr cai urin, malf cong, subs cu rol ntrit in ur, migr leuc scaz.
Clasificare : primoinfectia, ce evol fara complicatii, bacteriuria trenanata ce apare cand tract
urinar nu e sterilizat, bacteriuria persistenta apare cand tract urinar este initial sterilizat , dar
persista sursa de infectei, reinfectiile contaminari cu alti germeni patogeni , care apar dupa
tratarea cu succes a unei inf , infectiile ascendente au cel mai frecv punct de plecare uretra,
diseminarea hematologica ce apare rar cu exceptia TBC si abcese renal cortic, diseminarea
limfatica care este rara si extensia directa de la un focar de vecinatate.
Factori favorizanti : VIRULENTA BATERIANA : cele mai multe sunt prod de E Coli, 5 tulpini
mai frecvente ce au o aderenta mai crescuta mediata de fibrii sau pilii bacterieni si factori CE TIN
DE GAZDA : 1- vezica urinara si caile urin superioare : golirea eficineta, strat protect de
glicozamino glicani, osmolaritatea mare si pH mare al urinii, refluxul, reducerea diurezei si bolile
renale cresc riscul de infectie ; factori spec femeilor : lungimea redusa a uretrei, , scaderea
secretiei mucoase, fact specifici barb : barb necircumcisi fac mai des, mucoasa preputului fav
colon bact, , scaderea conc de zinc produse de prostata.
URETRITE:
1.gonococica:la barb,la cateva zile de la cont sex infectant apar dur uretr,disurie,polka,secr purul
abund,la femei semne clin min,usoara vulvo-vaginita;comlplic locale la
barb=locale:epididimita,prostatita si de dist:artrite,tenosinovite,endocard;la fem det boala inflam
pelvina;dg=frotiu din secr uretrala;trat=cefalosp doz unica:cefotaxim 2g sau ceftr 1g im,sau cipro
500mg sau oflox 400mg po;data soc ciu chlam se rec asoc dozi 100mgx2/zi sau eritro 500mg/x4/zi
7 zile;
2.nespecifica:mycop,chalm,strp,tric vagin;secr uretr purul,cant mica si mai ales dimin;dg=semne
clin si frotiu;Trat:chlam,myco=doxi 100mgx2/zi sau eritro 500mgx4/zi,oflox 400mg/zi 7 zile;
CISTITA;
Manif clinice:disur,polka,nictur,tenesme vezic,senz dur hipog,urini tulb,sau hemor,fara dur
lomb,fara manif gen.TARAT CIST:1.doza unica:fem tinere,negravide,fara febra sau dur lomb,fara
antec urol sau gineco=biseptol 4tbpo,amoxi 2gpo,nitrofurant 300mg po,oflox 400mg po,genta
80mgim ;3.schema scurta 3 zile:fem tin la care trat incepe dupa 3 zile de la deb: biseptol
2x2tbpo,amoxi 2x1gpo,nitrofurant 2x150mg po,oflox 2x200mg po,genta 2x40mgim; 4.sch lumga 7-
10zile:cele cazuri,recidive= biseptol,amoxi ,nitrofurant,cefuroxim 1g oral
PIELONEFR AC:
Manif clinica: deb brusc,inst in cateva ore,febra,frison,dur lomb,caract colic,uni sau bilat,st gen
alter,cefalee,gret,varsat,polka,sensib loje ren,Giord +,antec ITUJ,antec inf dig,anted gineco.
INVEST PCL IN PNA: ex ur,proba Addis=crest nr leuc, urocult, HLG=leuc cu dev stg a
FL,Rx=crest vol rin,litiaza,malf ren;eco=dil zona pielocalic.
FORME CLIN PARTIC PNA:
1.forme febrile(st febr,alter st gen la batr si tarati su semne urin minime sau fara)
2.necroza papil(la diab si alcooloici,febra,fris,alter st gen,lombalg,hematur,tend la IR,fragm papil
in sedim urin)
3.PN la gravide(fact favoriz;compreisa uter,risc matern,HTA,septicemia,risc fetal, premmaturit,
moarte fat)
TRAT PNA: rep la pat,caldura,alim us,multe lichide, antitermice, antispatice, analgezice, amoxi,
cipro, cefalosp inject
 SDR NEFROTIC
1/3 din pacientii cu sdr nefrotic au o afect sistemica DZ, LES sau amiloidoza. , restul au sdr
nefrotic idiopatic ce apartine uneia din urm forme de afect renala: boala cu leiuzni minime, scleroza
glomerulara focala, nefropatia membranoasa( cea mai frecventa cauza la adulti), glomerulonefrita
memebranoproliferativa.
Clinic: edem periferic cand albumenele serice scad sub 3 g/dl, se dat ret de Na sau umplerii
deficitare a arterelor, initial decliv uleriori poate progresa spre anasarca, oligurie, astenie, paloare,
infectii recurente.
Paraclinic: Sumarul de urina descrie proteinurie>3 g/24 h, lipide>1g/24 ore, corpi grasi si cristale
de colesterol, putine elem celulare si cilindri. Biologic: hipoproteinemie< 6,5 g/dl,
hipoalbuminemie< 3gproteine totale serice <6g/dl, hipercolesterolemie: >300 mg/dl, anemie
feripriva.
Tratament: Se urmareste reducerea proteinuriei, oprirea evolutiei spre IRC, precum si prevenirea
si combaterea complicatiilor, reapus la pat, regim hipercaloric pentru a reduce catabolismul
preteic, mai ales glucide 400-500g/zi, aportul proteic 1g/kgcorp/zi + o cantitate suplimentara ceva
compensa peirderile prin proteinurie, sarea se va reduce la 500 mg/zi in perioada de stare si la 2-4
g/zi in perioadele de pierderi minime, tratament diuretic cu Hidroclorotiazida 12,5 mg/zi, spirono
200 mg/zi 4 zile, ulterior 100 mg/zi , +/- furosemid 1-2 cp/zi, prednison 1 mg/kgcorp/zi sau
indometacin 2 mg/kgcorp/zi , azatioprina 2mg/kgcorp/zi, ciclofosfamida 1 mg/kg corp/zi,
clorambucil 0,2 mg/kgcorp/zi, hipercoagulabilitatea dat hipoalbuminemiei paote duce la tromboza
arterra renala , necesitand terapie antic 3-6 luni .
.

LITIAZA RENALA
Incidenta este mai mare la barbati,debut in dec 3-4 de viata. Calculii urinari sunt agregate
policristaline compuse din diverse subst ce au cap de a cristaliza si o cant redusa de matrice
organica. Cei mai frecventi sunt pa baza de calciu, de aceea sunht radiopaci. Mai exista de struvit,
acid uric si cistina. Dieta si aportul hidric sunt f importante, cei care fac frecvent sunt sfatuiti sa
aiba o dieta saraca in proteine si sodiu.
Semne si simpt : dureri colicative la cei obstructivi, , ce apare brusc, trezeste bolnavul din somn,
localizata in flancuri, iradieaza psoterior, uneori asoc cu greata si vars, boln este agitat si cauta o
pozitie antalgica. Pe mas ce calc inainteaza spre ureter, durerea iradiind spre org genit externe ,
polakiuri in calc inclav in jonct uretero-vezicala. Paraclinic : hematurie micro sau macroscop, pH
urinar( N=5,85), , sub 5 de obicei ac uric sau cistina, peste 7 struvita infectati. Paraclin : Rx, eco,
UIV
Tratament : crestrea hidratarii(in timpul mesei, la 2 ore pp si seara la culacre), agenti chelatori ai
Ca in hipercalciuria de abs, , tiazidice, , exitirparea aden paratiroidian in hipercalciuria de resorbtie,
allopurinol in hiperuricemii, ains, trat chirurgical prin chirurgie deschisa, ESWL, extractia prin
ureteroscopie, nefrolitotomie percutana.

GLOMERULONEFRITE AC SI CRONICE:
Boala ce afecteaza cu preponderenta epiteliul, membrana bazala, endoteliul capilar si mezangiul.
Leziunea se manifesta adesea ca un proces inflamator. Clinic: hematuria, proteinuria, HTA si
scaderea RFG. Clasificare: GN poststreptococica, nefropatia cu IgA( boala Berger si purpura
Henoch Schonlein),glomerulonefrita rapid progresiva. Glom ac este un proces inflamator ce
produce disfunctie renala in decrusrul a catorva zile sau saptamani, ce se poate remite sau poate
persista. Glomerulonefrita rapid prpgresiva determina o lezare ireversibila a glomerulilor. Modif
inflam prel pot avea drept rezultat glomnefrit cr, cu anom renale persistente pot duce catre IRC
terminala. CLINIC: edeme, initial in zonele cu pres tisulara scazuat ca zonele periorbitale si scrot ,
HTA. Paraclinic: nu exista modif biochimice caract, sumar urina – hematii dismorfice, sedimentul –
cilindri si proteinurie moderata, biopsia renala daca rinichii sunt mariti si daca nu exista
contraindic. Daca gasim semilune in peste 50% din glomeruli probabil este o glomer rapid prog.
Tratament: scaderea agresiva a HTA, a supraincarcarii volemice si uremiei, terapia bolii
subjacente, restrictia de Na si apa, diuretice, uneori dializa, corticoterapie si med citostatice.
Glomerulonefrita postinfectioasa: post infe cu streptococ beta hem grup A, cu debut la 1-3
sapt dupa epis infectios. Mai poate fi prod si de staf auriu, endoc inf si infect sunturilor,hepB, CMV,
mononucleoza, malaria, toxoplasma. Avem oligurie, edeme, HTA uneori. ASLO>, Complement<,
sumar – aspect coca-cola, ce cont hematii, cilindri, proteine<3,5, imunoflorescenta releva depuneri
de IgG ci C3 pe MB capilara si mezangiu. Trat este suportiv, copii rasp mai bne, adultii sunt predis
la form de semilune.
Nefropatia cu IgA si purpura HS: IgA: cauza de declansare nu este cunoscuta, depozite de IgA
in mezangiu, cea mai frecventa forma de glom nef ac, copii si adulti tineri, barbatii de 3x mai
afectati. Deb cu hemat macroscopica, frecvent asoc cu IACRS sau simpt gastrointest. La 1-2 zile
urina devine rosie, 1/3 au remisiune clinica, 40-50% dezv IR progresiva. 505% au IgA +, Complem
seric este normal, bio- investig standardevid dep de IgA in mezangiu si profil celulelor mezangiale.
Purpura HS: vasculita leucocitoclazica, pred la sexul masculin, cu purpura palpabila, artralgii,
colici abd, greata,melena.
Glomerulonefrita asociata ANCA: vasculita a vaselor mici , apare in granulom Wegenr, Sdr
Churg Strauss, poliangeita microscopica. Febra, alter starii gene, scadere pond, hematurie,
proteinurie, purpura, mononevrita multiplex, simpt de tract resp inferior, leziuni nodulare ce pot
ulcera. ANCA , P-ANCA, C-ANCA + . corticoter in doze mari, 6 luni, ciclofosfamida 1 an, .
Glom cu anti anti-mbg si sdr Goodpasture: sdr goodpasture include glomerulonefrita si
hemoragie pulmonara, 1/3 din pac nu prez semne de afect pulmn, incid in dec 2-3, de 6x mai
frecventa la barbati, cu prez HLA DR2 si HLA B 27. gasim hemoptizie, dispnee, insuf resp, HTA,
edeme, anem feripriva, , prez antic circ anti-MBG. Trat : palsmafereza, si indic imunosupresiva,
corticoizii se adm in puls terapie initial, ulterior 1 mg/kgcorp/zi, ciclofosf: 2-3 mg/kgcorp/zi.

IRA
deteriorare rapid progresiva a functiei renale prin scadere critica a irigatiei sangv. Sau prin lezare
directa a celulelor tubulare. Se ajunge la pierdera acuta a fct renale cu sau fara infl cap de filtrare.;
- prerenala ( Soc cardioge/hipovolemic/septicemie; arsuri; intoxicatie cu medicamente –
aminoglicozide, chimioterapice; vasoconstrictie renala)
- intrarenala( boli renale: GNRP, nefrite interestitiale, stenoza/tromboza/embolia de a renala)
- post renala ( obstructie de cai urinare prin calculi/ tumori) -
STADII CLINICE 1. faza de gersiune: de la h pina la zile- oligurie pana la diureza normala;2.
oligurie pana la anurie: 7 – 10 saptamani; hiperhidratare, hipekaliemie, acidoza metabolica,
uremie, supradozare medicam prin cumulare;3. poliurie: zile saptamani; regres manif de uremie;
deshidratare, hipotensiune, tahicardie, pierdere de K si Na;4. refacere: durata de piana la 12 luni in
medie 1-3 luni:
DIAGN: clinic: edeme/ deshidaratare, culoare piele, frecatura pericardica, staza pulmonara, durer
lombara la percutie, TA, glob vezical etc-;HG, creatinina, electroliti, LDH, mioglobina, bilirrubina,
glicemia, VSH, fibrinogen, proteina Cr, teste de coagulare;Sumar urina; proteinurie ;EKG- semne
de hiperkaliemie, tulb de ritm;Rx toracic – rev pericardic/pleural;Eco abdominal;
TRATAMENT: ajustarea posologiei medicam; inlat Fac. Cauzatori; trat bolii de baza; tratam
complicatiilor; ultima alegere – dializa;IRA oligurica are un prognostic mai prost

IRC:
result distr progres si irevers a nr de nefroni cu afect f secret de elim a subst tox a f de elim a
apei si electroliti si a f endocr a rin(renina,EPO).
EP:adulti=glorerulopat(40%),PNC(19%),nefrop vasc(5),nefrop medic(3);Copii= nefrop
ered(21),glomerulop(21), hipoplaz ren(20),malf ren(20),nefrop vasc(9)
STADIALIZARE :
1.insuf funct renala=nr nefr restanti >50%,creat 1.2mg%,dens ur <1022,GR 4mil;
 2.compensat prin poliurie 50-53/1.2-2/<1018/3.5-4; 3.compens prin ret azot fixa:33-25/2-
4/<1016/3-3.5; 4.std decomp 25-10/4-8/<1014/2.5-3; 5.std de uremia <10/>8/1010/2-2.5;
MANIF CLIN:
1.std de deb:asimpt,semne clin ale nefrop cauzale,ClCr <70ml/min,dens<1022,Ur/Cr-N dar cresc
la ing de prot sau in hipercatab prot,GR-N;
2.std compens prin poliurie:poliur,nictur,opsur,ClCr 40-60,Ur 50-80,Cr 1.2-2,dens <1018,GR 3.5-
4;
3.std comp prin ret azot fixa:poliur,nict,semne anem,paloare,ametz,asten,ClCr 40,Ur 80-100,Cr
2-4,dens <1016,Gr 3-3.5 ;
4.stddecomp;poliur,nict.,ametz,paloa,asten,ClCr 30,Ur >100,Cr 4-8,dens <1014,tulburari
HE,hipoCa,hiperP,acid metab, Gr 2.5-3;
std uremic:tulb dig,CV, cut,nerv, ostart,ClCr 20,Ur 200-300,Cr>8,dens
1010,tulbHE,hipoNa,hipoCa,hiperK,hiperP,hiperMg,Gr 2-2.5
MANIF CLIN:
1.digest(anorex,gretz,vars,
sughit,gura usc,limba incarc,gingivita,fetor uremic,gastr uremica,diaree);
2.CV(HTA,pericard ur,frec peric,TR,cardiomiop ur)
3.Resp(plam ur,dispn,ortopn,tuse,ral umed,resp Kussmaul,pleur ur)
4.Neuro(obos,apat,somnol,conf,coma ur,crampe,fascic,mioclon,polinevr ur)
5.cut(teg usc,prurit,hiperpigm,dermat)
6.ostart(osteitafibroasa,osteomalac,calcif mts,asimpt sau dur ostart)
7.hemat(anem,scad nr hem sub 3 mil,amet,asten,paloare,dispne)
8.endocr:scad libid,impot,tulb menstr,crest pth,prl,cortiz,scad test,estrog,h tir)

MODIF BIOL
1.crest ret azot(crest Ur,Cr,AU,amon)
2.Tulb HE(scad Na,Ca,crest K,P,Mg)
3.tulb EAB(scad rez alcal,acid metab)
4.modif endocr(scadEPO,test,FSH,insul,crest pth si prl)
5.hemato(scad nr hem,scad coag)
DG IRC 1.suspect(desc ret azot,cr>1.2,ur>40,desc sdr an sever,HTA sev,nefrop cauz)2.dg +(ex
clin,antec de nefrop glomer,de nefrop interst,ex unei b de sist,DZ,effect Pcl) 3.dg etio(inf rinofar
repet,abuz de AINS,de amalg,IU in antec,prez SNi,hemturie,HTA,edeme,prez SNo,proturie
masiva,edeme,hipoalb,semne de staza urin,b de sist,DZ)
OBIECT TRAT:
1.identif si indep cause 2.cercet fact agrav 3.incet evol 4.trat simpt 5.trat complic 6.suplin f ren
7.transpl ren
TRAT:1.ig diet:red ef fiz,repaus la pat 2.reg alim:red ret azot,comb fosfatemiei,si acid,ref
EHE,asig unei nutr coresp 3.aport hidric;diureza +500ml 4 aport subst miner:red aport sare,red
aport K,combat hipoca 5.medicam:comg tulb EAB,EHE,a hipo/hiperca,hiperpth,anem,inf urin,HTA
6.suplin f ren:hemodializa,dial periton,transplant
EDUC BOLN CU IRC:not de anat ssi fiziol a rin,cauzele IRC,manif clin,import investing
pcl,tratam,imp ctrl medic periodic

REUMATOLOGIE
ARTROZE:
b atrozica,osteoartrita,artrita hipetrofica =boala degenerativa articulatiei caract prin degeneresc
cartilajului si aparitia de focare de hipertrofie osoasa la niv marg artic cu manif infl minime.
CLASIF IDIOP:1.primara sau idiopatica(mana=noduli Heberden,Bouchard;picior=artroza
metatarsofal,haluce-halus valgus/rigidus; genu=gonartroza; sold=coxart; col vert=spondil cerv,
torac, lomb;umar; temp-mandib)
 2.secundara (traum=contuzii, fract,hemartroze; infect=germ piog sau BK ;inflam=AR sau
spondilartr; metab=guta, hemocromatoza; endocr = acromeg, obez,hiperptiroidia ; trofice=
osteonecroze septice;altele=b paget,osteocondrita)
ARTR COLOANA VERT:discovertebrala=deb cu afect disc intervert care pot sa hern fie lat,
afectand form nervoase, fie median afect mad spinarii; interapofizara=alunec ant a corpi vert-
spondiloestezis
1.spond cerv: dur occip sau irad de-alung plex brahial,ameteala,tulburari de ved, scotoame,
diplopie, nistagmus, poate determ sdr clinice ca :torticolis,migrena,nevralgii locale,periatrita
scapulo - humerala, insuf vertebrobazilara)
2.spondil torac=la tineri consec epifizitei vertebrale, dur dorsale si cifoza ; ostefite unite in punti>
spondiloza hiperstenozanta;
3.spondil lomb: sdr radicular tip S1= dur pe fata post coapsa si gamba si pe fata plantara
picior, abol refl achilean, pareza nerv popl ext; sdr radic L5=dur fata lat coapsa gamba ,fata dors
picior si dificultate de a merge pe calc; tip L4=dur fata anterointerna coapsa si abol refl rotulian;
ARTR GENU:dupa traumatisme sau leziuni menisc sau la femei dupa menop. durere locala pe
fata anterioara genunchi, accentuata de misc si urcarea de scari; crest in vol artic si sensib la
palp in port ant si anteromed a genu,cracmente;
ATRT SOLD:.60ani,dur in reg fesiera sau dur in reg trohant cu irad pe fata post coapsa ,acc de
mers si aten la rep.mers schiopatat
TRAT:1.analg 2.AINS 3.inh Cox2 vezi PAR 4.geluri ,ung(diclosal,apireven,saliform)
5.cortic(diprophos 2-4mg periartic,triamcinolon) 6.stimul de sint de proteoglicani 7.inh activ
proteinaze

LUMBAGO: este una din cele mai frecvente forme de manifestare a durerilor lombare.
Etiopatogenie : la varstinici si la tineri , dupa efort fizic sau miscare brusca a col vert lombare,
expunere la frig. La aparitia bolii pot contribui si unele boli inflamatorii digestive sau genitale. La
varstinici aparela eforturi mult mai mici , fav de modif discartrozice ale col lombare. Man clinice :
durerea apare brusc, vie, ce il imobilizeaza la pat, exacerbata de miscare , tuse, stranut. Durerea
apare brusc, iar daca bolnavul este in ortostatism , el ramane blocat in flexie si nu se poate
indrepta. Durerea este localizata lombar sau lombosacrat si nu se paote misca. Obiectiv : pozitie
antalgica, contracruta paravertebrala, mobilitatea coloanei este limitata. Rx : modif degenerative,
cu pensarea disc intervertebrale, la 25% nu gasim nici un fel de rasunet radiologic. Trat : repaus la
pat , caldura locala, antialgice, AINS, miorelxante, in durerile severe se pot face infiltratii cu xilina
sau hidrocortizon, fizioterapie.

LOMBOSCIATICA: durere lombara cu iradiere pe membrele inferioare , este atat la varstnici, cat
sila adulti, mai frecventa la barbati.Etiopatogenie : cauze mecanice, metabolice, inflam,
infectioase, tumorale. Cea mai frecventa este alterarea discurilor intervertebrale, fav de efort fizic,
traum,obezitate, tulb de statica vertebrala. Man clinice : L5 durerea iradieaza pe fata postero-
externa a coapsei, fata externa a gambei, glezna, si pe fata dorsala a piciorului pana la haluce.
S1 : durerea iradieaza pe fata post a gambei si coapsei, pana la calcai. Durerea este vie, insotita
de parestezii, uneori de tulb sfincteriene, cedeaza la activitate, se accentueaza la mers si
ortostatism, contractura paravertebrala, reducerea mobil col vert lombare, amorteala, furnicaturi,
semnul Laseque, Bragard si al soneriei+( sensib la palparea zonei afectate). Dg dif : coxartroza,
periartrita soldului, nevralgia crurala, flebita, artritele memb inf. Trat : repaus la pat pe plan dur 2-3
sapt, caldura locala, evitarea ef fizice, antialgice, AINS, miorelaxante, vitamine, infiltratii cu xilina
sau betametazona, fizioterapie, trat balnear, trat chirurgical.

RAA:
boala inflam a tes conjunctiv, cu manif multisistemice si caracter autolimitat , ce urmeaza unei
infectii streptococice, la unii indivizi cu pred genetetica. Evolueaza in pusee, fiecare recurenta fiind
conditionata de reinfectia amigdaliana cu streptococ beta hemolitic. Incidenta maxima este intre 5-
15 ani. Etiopatogenie : strept hem de grup A , cu localizare faringiana. Debutul bolii poate fi
insidios, cu febra, eventual sdr febril prelungit, anorexie, indispozitie, iritabilitate, slabire, paloare
cutan-muc, transpir profuze. Debutul poate fi brusc cu artrita sau poliartrita febrila. Perioada de
stare se caract printr-o perioada de semne majore si minore.
Criteri majore : poliartrita migratorie ce afecteaza secvential articulatiile mari, asimetrica. Se
remite in 1-5 saptamani, fara sechele, cu raspuns prompt la AINS si salicilati. Cardita : da nota de
gravitate, frecvent se vindeca cu sechele, este un semn precoce si este prezent din prima sapt de
boala, daca ea nu apare nu apare nici la reactivari. Gasim suflu sistolic apical, suflu diastolic la
baza, cardiomegalie, semne de insuf cardiaca sau pericardita , tahic la copilul prescolar,
bradicardia, galopul, alungirea inter PR>0,04m/s. Coreea reumatica : miscari invol coreo-atetozice,
in principal fata, limba, membru superior, poate fi unica manif, fetele sunt mai vizate, niciodata sub
3 ani, debutul este insidios, ca o tulb emotionala, miscarile se accentueaza cu emotiile. Eritem
Leiner : macule cu crestere rapida, de forma inelara sau semiluna, cu centru clar.ele pot fi
proeminente , confluente, tranzitorii sau persistente.
Criterii minore : febra, poliartralgiile, alungirea severa a int PR , > VSH, documentarea infect
srept in antec sau puseu de RAA in antec.
Lab : >VSH, >ASLO, >Fibrinogen, > alfa 2 globulinemia, > PCR, anemie, leucocitoza cu
neutropenie. Dg Dif : poliartrita reumat, osteomieleita, endocardita, meningocemia, LES, siclemia,
boala Lyme, abd chirurgical. Trat : repaus la pat, salicilati 100 mg/kg/zi . penicilina V 600000 ui
im/zi 10 zile, moldamin 1,2 mil ui, eritromicina, +/- corticoterapia in caz de raps nesatisf la salicilati.
Pentru recaderi benzatin penicilina 1,2mil ui im la 4 sapt

POLIARTRITA REUMATOIDA
b inflam cron de cauza nec care interes in mod deos sinoviala artic si se manif clin prin infla artic
persist,evolut,sim si centripete care prind mai ales artic mici ale mainii.
EP:apar Ac antiIgG,AAN,Ac antimitc,anticolag,pe teren imunogenetic sust de agreg famil si prez
HLA specif.iar la decl pot intev o serie de fact int si ext ;Ac-antiIgG(fact reum) secre de ly din sinov
form cu IgG compl immune fagoc de cel polinucl,monoc si vor intret proc inflame;cel
implic:Ly,macrof,PMN,cel sinov,cel endot;subts implic:PG,LT,sist
complement,monokine,limfok,TNF,PGF etc.
MANIF CLIN:Deb insidios,asten,irit,insomn,scad greut,mialg,poliartralg fug,fen raynaud,red
matin,interes cu predom a artic mainii,artrita artic interfalangieneproxim,metacarpofalang,interes
sim,evol cetripeta,prind artic cot si genu,noduli reumatoizi,evol trenanta in pusee,deform
degete,asp fusiform,atrofii musc,evol spre fibroza,anchil si deform artic,mana reumatoida in forma
de gheara,atrof piele,manif viscer,cardiomiop reumat,pericard reumat,fibr
pulm,polineuropat,keratoconjunct,iridociclita.
CRIT “ARA”(minim 4)
1.redoare matin de min 1h, cel put 6 sapt
2.tumef cel put 6 sapt a min 3 artic
3.tumef cel put 6 sapt a artic radiocarp, metacarpofal si interfalang proximale
4.afect sim a a artic
5.prez noduli reum
6.modif Rx tipice artic mana
7.prez FR;
STADIALIZARE:
1.algic=red matin,dur art mana,fen Raynaud,asten,insomn,scad greut,inv pcl N sau modif min
2.inflamator=tum artic interfal prox si MCF prin interes sim,deg cu asp fuzif,evol tren si
centrip,VSHcresc,a hipocr,FR si prot faza ac,Rx-osteopor epifiz,pens spat artic si microgeode;
3.deformant=proc de fibroza,anchil si deform,dev ulnara a mainii, deg in gat de lebada,cota si
gen art in f de maciuca,atrof peile si muschi,VSH cresc,PR si PFA prez,Rx eroz ale extreme epifiz
si def artic
4.anchiloza=mobil artic compromisa,fibr si osif artic,mana in gheara,tulb viscer,card,pulm sir
en,HSH cresc,FR si PFA,Rx def artic,fibr sau osif artic)
OBIECT TRAT:combat dur,inflame,pastr f artic,prev deform,stabil bolii,recup boln.
MEDIC:1.analg(parac.algoc,apir 1-1-5g/zi) 2.AINS(diclof 25-100mg/zi,nurofet cca
1g/zi,indometacin 75-150mg/zi) 3.corticoizi(prednison 5-7.5mg/zi,pr-solon 5-20mg/zi)
4.antimalarice(clorochina,hidroxiclorochina) 5.saruri de Au(tauredon) 6.ac aminosalicilic-
sulfasalazina 7.deriv tiolici(d penicilamina,piritinol)
7.imunosupresive(metotrexat,ciclosporina,azatioprina

SPONDILITELE
Spondilatropatii seronegative,in care intra spondilita ankilozanta, artrita psoriazica, sdr Reiter=
artrita reactiva, atrita din bolile inflam colonice. Debutul sub 40 ani, cu artrita inflam a coloanei sau
a atric periferice sau ambele, uveita la o minorita a pacientilor, absenta autoantic serici, asocierea
cu HLAB 27.
Spondilita ankilozanta: lombalgie cr la un adult tanar, cu limitare progresiva a coloanei lombare
si a expansiunii cutiei toracice, artrite periferice tranzitorii sau permanente, uveita, modificari
radiologice patognomonice la niv artic sacroiliace, VSH>, teste serologice -, HLAB27 frecvent
pozitiv. Debutul este la sf adolescentei, mai frecventa la barbati decat la femei, cu debut progresiv.
Simptomatologia radiculara, cu fibroza cozii de cal apare la cativa ani dupa debutul bolii. Apare
insuf Ao si tulb de conducere atrio-ventriculara, uveita ant negranulomatoasa. Fibroza pulmonara
de lobi superiori poate duce la excavatie si bronsiectazii, ce pot mima TBC-ul. Lab : VSH>, anemie
usoara, HLAB27+, teste serol pt FR -. Dg dif : poliartrita reumatoida, discopatia, osteoporoza,
traum tes moi, Sdr Reiter, boli inflam colonice, psoriazis, boala Forester. Trat : ex fizice posturale
si resp, AINS, sulfasalazina, indometacin 25-50 mgx3/zi.
Artrita psoriazica : psoriazisul precede in 80% din cazuri artrita, care este asimetrica, cu
deformarea in carnaciori a degetelort de la mana si picior, FR -, cu afectarea frecventa a artic
sacroiliace. Rx artic si osul falangei pot da un aspect de ‘toc in calimara’ , cu neoformatie osoasa
periostala, osificare paravertebrala, osteoliza, anchiloze osoase, sindesmofite si sacroileita
asimetrica. Lab : VSH>, FR-, Ac Uric>, caderea depozitelor de Fe. Trat : AINS, antimalarice la
exacerbarile psoriazisului, saruri de Au, sulfasalazina, metrotrexatul.
Sdr Reiter se caracterizeaza prin tetrada clinica compusa din : URETRITA + CONJUNCTIVITA+
LEZ CUTANEO-MUCOASE+ ARTRITA. Este frecventa la barbatii cu HLA B 27+, dupa infectii cu
Shigella, Salmonella, Yersinia, Campilobacter sau BTS cu : Clamydia, ureaplasma. Apare artrita
reactiva la artic mari, febra, scadere ponderala. Apar leizuni cutan ca balanita, stomatita,
keratodermia blenoragica. Poate sa apara pericardita sau regurgitatie aortica. Trat: AINS, al bolii
de fond, sulfasalazina.
Artritele din bolile inflam intestinale : in boala crohn apare oligoartrita de artic mari ,
asimetrica, nedeformanta, la cativa ani dupa debutul bolii intestinale sau invers. In RCUH apare
spondilita imposibil de diferentiat de spondilita ankilopoetica , HLA B 27 + la 50%. In boala Whipple
atrofie sau artrita episodica de artic mari. In by-pass jejuno-ileal gasim afectare poliarticulara
simetrica, cu debut acut, nemigratoriu, cu afect artic mici si mari, VSH>, ANA si FR + uneori. Trata:
Prednison, AINS, controlul bolii de fond.
LUPUS
EP: este frecvent la femeile tinere, apare in zonele expuse la soare , cu afectare multisistemica,
90% avand simptomatologie articualra, anemie, leucopenie, trombocitopenie. Man clinice
secundare apar datorita depunerii complexelor Ag-Anti sau printr-o reactie mediata, de tip
autoantic. Activarea complementului duce la formarea substratului bolii active, care poate fi gresit
diag ca si vasculita. Anumite medicamente ca procainamida, izniazida, hidralazina pot da manif
asem lupusului, cu debut acut , cu febra, mialgii, rash, serozita, manif renale.
MANIF CLIN:1.artic(dur, redoare, artrite interfalang si MCF, pumni, coate, genu,t enosinovite)
2.cutan(erit fac fluture, eru mac-pap erit, lez discoide, alopecie, lez muc) 3.pulm(pneum lupica,
pneumop interst, pleurez) 4.card(endocard, miocard, pericardita lupica, vasculite coron)
5.digest(dur abd, disfag, pancr, hepatomeg, ascita) 6.renale(nefrita lupica focala, mezangiala,
membranoasa, interstit) 7.nerv(cefa,conv,psihoze,neurop perif)
CRIT DE DG(prez min 4):1.rash malar(eritem fix pe pom obraji cu tend de lim la niv sant
naziolabial) 2.rash discoid(pete erit descuamative si atrof consec) 3.fotosensibil(rash cut dup
exp la soare) 4.ulcer orale(or si nasofaring durer) 5.artrita(cu sensib si tumef la cel putin 2 artic)
6.serozita(pleurita sau pleurez) 7.afect ren(proteinurie >0.5g/24h,cil hem,granulose,tubulari)
8.afect neur(convulsii sau psih) 9.afect hemat(anemie,leucop,limfopen,trobocitopen) 10.tulb
imunol(prez cel LE,Ac anti AND,Ac antiAm,test + lues) 11.AAN(crest titrului inafara de cele induse
de asoc medic)
TRAT:evit exp la soare,ef fiz prel,consum medic,sarcina;AINS,antimalarice de
sint(hidroclorochina),prednisone( affect ren) asoc la nev cu ciclofosfamida sau azthioprina.

ENDOCRINE
DIABET:
tulb a metab gluc determ de car abs sau rel de ins care antren dupa ea si alte tulb metab.
CLASIF ETIO:
1.DZ 1(distr cel beta,defic abs de ins=mdiat imunoloic,idiopatic )
2.DZ2 (def rel de ins de la def secret pana la ins-rezist) 3.alte tipuri(def gen a cel
beta,Mody1,2,3;def gen a ins=ins-rez tip A,sdr Donahue,diab lipoatrofic;b ale pancr
exocr=pacreatita,traum/pacrectom,neo,fibr chist,hemocromat,pan-patia fibrocalcara;endocr-
patii=acromeg,sdrCush,glucagom,feocr,hipertir,somatostatinon,tum Conn;Indus de medic=h
tir,glucocort,beta agon,tizide,interferon;infectii=rub cong,CMV;forme rare diab med imun=Ac anti
rec ins;sdr gen cu DZ=down,klinef,turner,cor Huntington)
4.DZ gestational.
DEOSEB ETIPOPAT INTRE DZ1/DZ2:varsta de deb=<20/>40;antec
ered=10%/30%;ereditatea:30-50% la monozig/90% la monozig;substr gen=HLA/polygenic;mec
autoim=prez/abs;obez=abs/>80% prez;ins-emia=hipo/hiper;sens cel beta=N/scaz;tend la
cetonemie=marcata/abs;trat oral=inef/efic;trat cu ins=oblig/opt;
EF DEF DE INS:hipergl,foame cel,diur osm,deshidr extracel,pierd elecroliti,pierd de baze
tampon,acidoza,hiperprod de cetoacizi,glicozil prot,tulb permeab capil,glicoz lip,active caii
poliol,cred radic lib,stress oxidative,dislipd,crest agreg pach,crest sint fact I,VII,VIII,X,scad fact
antitrombotici si fibrinolitici.
PERS CU RISC:obez cu greut >120%,fem care au nasc
macrosomi,gravide,hipertensivi,HDLcol<35mg/dl sau TG>250,pers cu glic ajeun anorm,pers cu
sacd toler la gluc,pers >45ani odata la 3 ani.
DG STADIAL:
1.preDZ(glic aj<126,TTGO-N,fact de risc-dz la ambii par,greut nast>4000,mame cu feti
morti,gliozurie in sarcina,hiperglic dupa inf si b grave,HLA DR3/4)
2.DZ latent(gl aj >126,TTGO –N)
3.DZ chimic(gl aj >126,TTGO –N,scad toler la gluc)
4.DZ manifest(glic aj >126,glic postprand>200,glicozurie prez)COMPLIC 1.acute(coma
acidocetozica,hiperosmolara,lactacidemica,inf cut,urin,bucodent)
2.cron(glomeruloscler,retin/arterio/neuron/dermato/cardiopatia diab,gangr,pic diabetic)
STADIAL NEFROP DIAB:
1.rin vol cresc,hiperfct ren,CrCl>150ml.min,alb0urie N,TA-N;
2.ingros MB,expans mezang,alburie N,ClCr N,TA-N;
3.nefrop diab incip,obstr glomer incip,microalburie progresiva,HTA de gran progresiva)
4.nefrop par\tenta,sclera glom sev,alburia >200mg/min,edeme,HTA,FG scade progress,RAF)
4.rin mic sleroz,scad nr nefr,scad filtr elemetar<10ml.min,HTA,evol fat in cateva luni)
EVOL RETINOP DIAB:1.simpla(dil ven,microanev,microhem pctf,exud dure,dep prot)
2.preproliferativa(exud moi,vatuite,oblit si dil capil,,hemor retin intinse,hemor in vitro) 3.prolif (vase
de neof,frag cu tens la rup, hemor in div stadii,cic postehemor,dezl de ret,pierd ved)
NEUROP DIAB: somatica perif (poli/mononevrite, radiclupatii), somatica centrala
(mono/hemi/tetraparze, paral nv cran) vegetative (vasculara=hTA,TR;dig=gastropareza,enteropat
diab;urogen=vez neurogena,tulb sex;ostart=pic diab; cut=mal perfor plantar)
MANIF CUT:1.caracteristice(rubeoza pometi,necrobioza lipidica,mal perf plantar)
2.asoc(prurit,ecz,xanteme,psori,pioderm,erizip,abc,flegm,furunc) 3.secudn terap(liodistrof
insul,alerg insul,alerg la ADO)
STAB RAT ALIM LA UN DIAB:
a.stab toler la gluc:in spital,adm reg standardizat,det glic,abs glicoz-toler buna,glicoz 140g/24 –
toler nula;
 b.stab neces cal:se cantar boln,se stab ef fiz depus,se inm nr de kg cu 35kcal/kgc/zi;
c.stab cont ratie alim:se calc cant min de gluc prin imp la 10 a neces caloric,gluc 50%,lip
30%,prot rest
d.intocm ratiei:alim cu cant coresp de gluc,lip,prot(liste) e.repart pranzuri:in f de activ ziln si de
trat cu ins,5 mese pe zi)
MEDICAM:
1.insulina(act hipogl prin crest capt gluc de catre cel adip si musc,scade glicogeneza si
neogluc,creste lipog si scade lipol=rapide,intermed.lente,mixte)
2.sulfamide hipoglic(stim secre de ins,scad rez perif,scad prod hep de gluc,crest stoc gluc,scad
neoglucogenezei=gener1-tolbut,clorpropamid,carbutamid,gener 2-gliclazid,glipizid,gliquinon)
3.biguanide(crest util perif,inhib neoglucogenezei,scad abs intest a gluc,scad prod hep de
gluc=metformin,buformin)
4.inhib de alfaglucozidaza(inh AG,scad abs intest gluc)
TRATAM COMPLIC;
1.retinop(Ca dobes,trof vasc,antiagr plach,antoxid,fortocoag laser)
2.neurop(analg,antiinfl,B1,B6,B12,ac tioctic,ac alfalipoic)
3.nefrop(reg hipoprot,IEC,hemodial)
4.pic diab(vasodil,rep,trat inflam si necr)
5.arteriop oblit(vasodil,pentoxi,antiagreg plac)

OBEZITATEA:
b nutritional-metab caract prin acumul gras care det o crest ponder >20% fata de greut ideala.
EP:bilant energeic pizitiv-dezech dintre aport si consum de energie:crest ingestiei-rezult al tulb
mec de regl a ap alim(h stimul=noradr,opioide endo,fact de elib a h de crest,h
melanostimul,neuorpetid Y,orexine;horm inhib=serot,dopam,cck,fatc elin a horm
corticotrop,neurotens,polip pancr,glucag)
CAUZE:
1.obez prim(fact gen,endocr,metab,nerv,alim,psihocomport,sociocult,cons alc,sedent)
2.secundara(tulb endocr,sdr Cushing,insuf tir,insuf gonad,ovar polichistic,obez de
menop.hipotalamica,sdr adiposo-genital)
COMPLIC:
1.CV(HTA,CI,IC,varice MI,ulcere varic,trombofleb) 2.resp(tulb ventil,alter sch gaz,hipovent
alveoli,sdr apn in somn) 3.ostart(coxartroza,gonartr,spond lomb,tendinita,talalgii)
4.piele(verget,ecz,intertrigo) 5.metab(DZ,dilipid,hiperuric) 6.digest(LB,steat hep,RGE)
OBEZ LA COPIL: sdr Prader_Willi(obez,ret mint,hipogonadism) sdr Laurence-Moon_Bield-
bardet(obez,ret mint,hipogonadism,retinita pigm) sdr Alstrom(obez,surdit,cecit,hipogon).Determ de
alim artif necoresp.HTA mai frecv la cop obezi.,de as bronhosp,laringita etc.OBIECT TRAT:scad
greut corpor,ment greu scaz,comb f de risc,reven complic,imbunat comport alim,imbun cal vietii.
STRATEGIE
1.IMC25-29(scad mder in greut,dieta hipocal,red gras 30%,modif comp alim,act fiz sust,ment noii
greut,trat b asoc)
2.IMC30-39(idem plus trat medic la nevoie)
3.IMC>40(idem plus dieta hipocal severa_)
PRINCIPII DIETA HIPOCAL:
1.stab alim a caror ap trebuie control 2.evit alim cu dens cal mare 3.evit cons alc 4.asig unei
diete echil nur 5.fract mese de 5-6x/zi.

DISLIPIDEMII:
Hipercolesterolemii usoare-col 200-250 mg/dl, TG-SUB200; moderate-250-300,TG-
sub200;severe-PESTE300,TG sub200
Hipertrigliceridemii-moderate-col sub 200,TG200-400;severe-col sub 200,TG peste400;
Dislipidemii mixte- moderate- col200-300, TG-200-400; severe-col peste 300, TG peste400
 TRAT statine- simvastatina, lovastatina, fluvastatina, atorvastatina; fibrati-fenofibrat, ciprofibrat,
bezafibrat; acid nicotinic; rezine-colestiramina (rasini chelatoare), dieta,

HIPERURICEMII,GUTA:
CAUZE
primara-crest prod de purine-idiopatica,defecte enzimat;scad clearance-ului renal al ac.uric;
secundara-crest catab si turnover purinic-af
mieloproliferative,limfoprolif,carcinoame,sarcoameanem hemo,psoriazis,med citotoxica;scad
clearence renal al ac uric in af renale intrinseci,diabet insipid,sdr bartter,acidoza
lactica,inanitie,cetoacidoza diabetica.
guta:debut ac ,nocturn,monoart,loc la niv art metatarsofalang,prurit, descuam postinflam,cu
perioade asimpt intre crize,de etiolg heterogena, cu caract fam. teg supraiacent cald, rosu, destins,
febra frecv, tofii apar la niv:ureche ext, maini, picioara, olecran, bursa rotuliana;
Manif clinice: digestive: anorexie, greta, sughit, varsaturi, gura uscata, limba incarcata, gingivita,
foetor uremic, gastrita uremica, diaree
CV: HTA, peric uremica, frecaturi preicardice, tulb de ritm, cardiomiopatia uremica
Resp: plaman uremic, dispnee, ortopnee, tuse, raluri umede, pleurezie, respiratie Kussmal
Neuro: oboseala, apatie, somnolenta, confuzie, coma, crampe, fasciculatii, mioclonii, polinevrita
Cutan: teg uscate, prurit, hiperpigmentare, dermatite
Osteto-artic: osteita fibroasa, osteomalacie, calcif verteb, dureri osteoartic
Hemat: anemie, < nr de hemtii su 3 mil, ameteli, astenie, paloare, dispnee
Endocrin: scaderea libidoului, tulb ale ciclului menstrual, >PTH prolactina si cortizol, < TST,
estrogeni si TSH.
PARACLINIC:ac.uric peste 7.5mg/dl,in acutizari-VSH cresc,GA cresc;din tof se evid-cristale
tipice de urat de sodiu=conf diagn.
DD:celulita,pseudoguta,rar poliartrita reum cr,sarcoidoza,mielom multiplu,hiperparatiroidism,guta
saturnina din intox cr cu plumb
TRATAINS-indometacin;colchicina-in primele ore de la apar simpt-0.5mg oral din ora in orapana
la max 8mg.corticosteroizii-in guta poliart,iv metilprednisolon40mg/zi cu scd trpt a dozei sau
oral40-60mg/zi;analgezice-opiacee;; repausul la pat; in periaoda intercritica-dieta- Nu carne,
organe, fructe de mare drojdii, bere, fasole, mazare spanac; evitarea tiazidicelor, aspirinei, ac
nicotinic; med uricozurica-probenecid, sulfinpirazona, allopurinol initial100mg/zi,1sapt,apoi doza
creste la200-300mg/zi.

Neurologie

CEFALEEA
Este un simptm foarte frecvent ce apare in foaret multe situatii. 1/3 din pacientii cu tumori
cerebrale se prezinta cu cefalee ca simptom primar. Intensitatea, sediul, caracteristicile durerii ,
durata, preznta sau absenta semnelor neurologice sugereaza etiologia.
Cefaleea severa , cu debut acut la un pacient sanatos se coreleaza cu afectiuni intracraniene.
Cefaleea ce perturba somnul, cefaleea de efort sau cefaleea paroxistica sunt sugestive pentru
prezenta unei leziuni organice. Cefaleea insotita de somnolenta , tulburari vizuale sau tulburari ale
membrelor , convulsii sau alterari ale starii de constineta orienteaza tot catre o leziune organica.
Cefaleea cronica se datoreaza migrenei , HTA, depresiei sau poate fio corelata cu o multitudine de
late boli.
CEFALEEA DE TENSIUNE
Dif de conc, cefalee zilnica descr ca o strangere sau comprimare a capului. Poate fi exagerata de
stersul emotional, oboseala, zgomot, lumina intensa
Poate fi generalizata sau in zona occipit su nucala. NU e asoc cu simpt neur de focar
TRAT
Analgezice sau antimigrenoase
CEFALEEA DE DEPRESIE
 Mai intensa dimineata la trezire, uneori elem central al unei cenestopatii, poate fi insotita si de
late simptome ale depresiei
TRAT
Antidepresive triciclice
Consultatii psihiatrice
MIGRENA
Cefalee pulsatila lateralizata , aparitie periodica, debut in adolesc sau perioada de adult tanar.
Poate fi si generalizata, constanta sau pulsatila, se poate asocia cu anorexie, greata, varsaturi,
fotofobie, fonofobie.
Apare gradat si dureaza cel putin cateva ore. Se pot asocia tulb de vedere,
FACT DECLANSATORI
Stres emotional, lipsa sau exces de somn, modif orarului de masa, unele alimente ca ciocolata,
bauturi alc, menstruatie, contraceptive orale
TRAT
Evitarea fact precipit, Analgezice (aspirina)
CEFALEEA IN CIORCHINE (NEVRALGIA MIGRENOASA)
Afect frecv pers de varsta medie
CAUZE
Neclare, dar afect cefalgica de tip vascular, perturb a mec serotoninergic
CLINIC Durere severa , unilat, periorbitala, apare zilnic timp de cateva sapt si pot fi insotite de
congestie nazala unilat, rinoree, lacrimare, congestie conj, sdr. Claude-Bernard-Horner.
Episoadele apar de obicei in timpul noptii. Multi relateaza ca alcoolul declanseaza un atac.
Tratamentul este nesatisfcator, dar sumatriptanul, dihidroergotamina, tartratul de ergotam,
adiministrarea de O2, amitriptilina, prednisonul , carbonatul de litiu, verapamilul, metisergitul pot fi
eficiente.
ARTRITA TEMPORALA CU CELULE GIGANTE: apare la varstnici , cefalee asociata sa
precedata de mialgie, cu stare generala alterata , anorexie, scadere in greutate, si alte simptome
nespecifice. Manifestarea cea mai temuta este pierderea vederii , care apare frecvent. Examenul
fizic releva hiperestezia scalpului si a zonei din jurul arterei temporale.
CEFALEEA POSTTRAUMATICA
Cefaleea apare in decursul zillei sau in ziua consec traumat
CLINIC durere permanenta, caract pulsatil, acomp de greata, varsaturi. Pierderea echil, tulb de
memorie, scad puterii de conc, iritabilitate
TRATanalgezice usoare, amitriptilina
CEFALEEA DE TUSE tusea poate sa produca o cefaleee severa ca si efortul, stranutul , rasul,
care dureaza cateva minute sau mai putin, frecvent neexistnat nici o leziun organica subjacent
care sa o justifice. Totusi anumite modificari vasculare sau T cerebrale se pot manifesta astfel. CT
si RMN se efectueaza la toti pacientii , care se repeta anual timp de cativa ani. O leziune organica
mica ar putea trece neobservata . Este de obicei o tilburare autolimitata sau persista cativa ani. Se
mai efectueaza si punctie lombara, se trateaza cu indometacin,
CEFALEEA DAT ALTOR CAUZE NEUROL: formatiuni intracraniene, afectiuni
cerebrovasculare hemoragia subarahnoidiana, meningite , si dupa punctia lombara care
poate dura cateva zile.
NEVRALGIA DE TRIGEMEN: sau ticul dureros apare cu incidenta maxima in decada 2 si 3 de
viata, afecteaza mai frecv femeile. Episoade scurte de durere faciala lancinanta, cu aparite brusca,
frecvent in zona comisurilor bucale, iradieaza instantaneu catre ochi sau narina ipsilaterala. Factori
declansatori: stimulareatactila, miscarea, mimica, masticatia. In cazult unui pacient tanar trebuie
suspicionata scleroza in placi. Se efectueaza Ct, PL si potentiale evocate pt excluderea tumorii.
Tratament : carbamazepina 1200 mg/zi cu monit HLG, TGO, TGP, baclofen. Explorarea fosei
posterioare, chiar daca CT si RMN sunt normale, cu decomprimarea si separarea vascularizatiei
anormale de radacina nervului produce ameliorarea pt cei cu malformatii arterio-venoase.
Rizotomia prin radiofrecventa este de preferat la pacientii varstnici, cu supravietuire redusa.
Sectionarea nervului cu raze gama s-a dovedit utila in 80% din cazuri.
 ATS cerebrala: se poate dezvolta in orice artera mare sau medie a corpului. Factorii ce cresc
riscul de ATS sunt: fumatul, obezitatea, hiperlipemia, sedentarismul. Este mai frecv la barabti.
Imitial endoteliul este trav de celulele inflam si LDL colest, ce se acumuleaza in str II(intima)
formand placa calcara. Cauzeaza AIT si infarcte cerebrale. Este principala cauza in tulb de circ
cerebrala, cu tulb ac sau cronice ale circ cerebrale, survenind in urma stenozarii vaselor mari(
carotide, sist vertebrobazilar) sau obturarii vaselor intracererale. Sdr clinice cu instalare brusca cu
deficit neurologic cu durata variabila sunt: ICVB, AVC ac, scleroza cerebrala, deficit neurologic
reversibil. Paraclinic: LDL>, Trg>, HDL<, Colest>, glicemie, Hb glicozilata, param inflam,
coagulare, eco.
Fact de risc: obezitate, fumat, DZ, dilipidemie, sedentarism. Trat: control HTA, DZ, colest,
antiagregante plachetare, antioxidanti, deriv de acid nicotinic- niacina. Terapia chirurgicala ca
retunelizarea cu laser, angioplastia, retunelizarea prin arterectomie cu rotoblastor, angioplastia cu
microunde sau ultrasunete, efectuarea de ex fizice 30 min/zi, sau mers 90 min/zi, controlul
obezitatii.

ACCIDENTE VASCULAR-CEREBRALE:
deficit neurologic caracteristic cu debut BRUSC,antecedente: HTA,DZ, VALVULOPATII,
ATEROSCLEROZA,semne neurologice prezente= interesarea unei regiuni cerebrale. Au fost
divizate in trombotice sau embolice( infarcte) si hemoragii.
A.INFARCTUL CEREBRAL
1.AIT- ischemie tranzitorie – dureaza max 24h, in general sub 1h. De obicei de cauza embolica.
Frecvent sursa este o artera extracraniana mare sau cordul, uneorii trombii fiind vizibili la nivelul
arterei retiniene. Mai mult decat atat un fenomen embolic explica de ce atacuri separate pot afecta
diferite parti ale unui teritoriu vascularizat de acelasi vas major. Cauzele cardiace ale AIT
emboliform includ afectiunile reumatismale, aritmiile, endocardita infectioasa, mixomul atrial,
trombii murali ce complica IRA. Defectele septale si formane ovale patent pot permite meboliilor
din vene sa paturnda pana la creier( embolia paradoxala). O placa de aterom de la nivelul unei
artere mari ce iriga encefalul poate fi sursa de emboli. Bifurcatia carotidei extracraniene , ce
determina uneori si un suflu, este o sursa de emboli la unii pacineti. Hemoragia acuta sua recenta
in aceste placi este un semn patognomonc. Alte anomalii mai putin frecvente sunt displazia
fibrochistica, ce afecteaza portiunea cervicala a arterei carotide interne, arterita cu celule gigante,
LES, poliarterita si angeita granulomatoasa, sifilisul meningo-vascular. La pacientii cu SIDA exista
deficite ischemice. Hipotensiunea poate determina o scadere a fluxului vascukar cerebral doar
daca o artera mare este mult stenoza, o cauza foarte rara. Policitemia drepanocitara, sindromul de
hipervascozitate , anemia severa pot conduce la AIT. Sdr de furt arterial supraclavicular poate
duce la AIT. Fenomenul se produce cand este o ocluzie sau o stenoza pe subclavie, localizata
proximal de originea artereor vertebrale, asa fel incat sangele e “ furat” din aceasta artera. Un suflu
in fosa supraclaviculara, puls inegal la radiale, diferenta de TA >20 mmHg intre brate sugereaza
diag. DG DIF: convulsiile focale, migrena clasica( varsta si anamneza), tulburarile neurologice de
focar, in episoadele de hiploglicemie in DZ insulinonecesitant sau ADO. TRAT: stop fumat,
trombarterectomia carotidiana, anticuagulante orale in caz de FIA, aspirina , ticlopidina.
2.INFARCT LACUNAR: leziuni cerbrale mici ( sub 5 mm ), frecvent intilnite la nivelul: ggl.
Bazali, punte, cerebel. Cauza : HTA prost controlata si DZ . Deficitul neurologic poate progresa in
decurs de 24-36 ore, inainte de stabilizare. Frecvent sindroame intalnite : deficit motor/senzitiv
controlateral, ataxie ipsilaterala+pareza crurala+dizartrie. Prognostic de recuperare bun, cu
rezolutie completa dupa 4-6 sapatamani;
3.AVC COMPLET= ocluzia trombotica/embolica a unui vas mare cerebral - cauze: 1.embolia –
origine cardiaca: RAA, aritmii, mixom atrial, endocardita infectioasa, DSA, IMA, valvulopatii( SM cu
Fia ) 2.Ateroscleroza 3. malformatii vasculare ( disectiede aorta ) 4. CID, sindroame de
hipervascozitate - in functie de terit interesat=> diferite semne neurologice.
FACTORI DE RISC: HTA, DZ, obezitate, fumat etc ;Ocluzia arterei cerbrale anterioare: pareza
mb. Inf controlateral + pierdere sensibilitate, pareza usoara a mb sup, abulie/confuzie franca,
incontinenta urinara;Ocluzia arterei cerbrale medii si de ACI: hemiplegie controlaterala,
pierderea sensib la niv hemicorpului, hemianopsie omonima, privire spre leziune, +/- afazie.
Edemul cerebral coexistent duce la instalare comei;Ocluzia arterei cerebrale posterioare:
sindrom talamic: tulb de sensib la niv hemicorp controlat, hemipareza usoara, pasagera, alexie,
miscari involuntare;Ocluzie de artera bazilara sau ambe vertebrale: coma, mioza punctiforma,
tetraplegie flasca, pierderea sensibilitatii;Tratament: -tromboliza i.v api p.o: daca deficitul
progreseaza si este instalat recent( atentie la HEMATOM si HEMORAGIE INTRACRANIANA – nu
se face; se exclude CT). Se face in primele 3 h de la instalarea AVC; - corticoizii, agenti
hiperosmolari( glicerol sau manitol ): pentru reducerea edemului cerbral;- anticoagulante doar daca
exista sursa de embolie cardiaca si nu exista surse de hemoragie cerbrala;- blocante ale can de
Ca- recuperare deficit motor prin fiziokinetoterapie;- tratam bolilor asociate;- eventual
revascularizare daca e cazul;- profilaxia trombozelor
B HEMORAGIA CEREBRALA :
CAUZA:HTA, ANEVRISME, ANGIOAME;
SEMNE/SIMPTOME:varsaturi, cefalee, pierderea constientei, apoi se instaleaza semne de focar.
Cel mai frecvent loc de producere a hemoragiei intarcerebrale hipertensive: ggl bazali.
Hemoragie cerebeloasa – instalare brusca, cadere de parte leziunii, greata, varsaturi , cefalee,
pierdere de echilibru, resp periodica, ataxie, fatal in 48 h;
Hemoragia pontina: coma, tetrapareza, mioza;Hemoragie talamica: pareza privirii verticale,
ochii spre nas, diminuarea atentiei, afectare a sensib unilat ;
Hemoragia subarahnoidiana: apare prin ruptura unui anevrism sacciform la niv polig Willlis;
cefalee brusca, sindrom meningeal, varsaturi., greata, diplopie, hemipareza, tulb cardiace;
Hemoragie de putamen: hemipareza senzitivo-motorie;
Dg: clinic, ex LCR , Rg toracica, CT ,uzuale, TQ, APTT, electroliti, glicemie;
TRATAMENT : conservator si suportiv – profilaxia trombozelor : heparina, dupa 24 h de la
inceputul hemoragiei;evacuarea hematomului pe cale chirurgicala;tratam edemului cerbral

MENINGITE: sunt cauzate de numerosi ag patogeni(bact, virusi, fungi, spirochete, helminti).

Anumite semne si simptome sunt comune ca cefaleea, febra, frison, tulb senzoriale, redoare de
ceafa, semnul Kerning si Brudzinski pozitiv. Kernig 1 (sup) – anteflexia pasivă a trunchiului din
poziţia dedecubit dorsal în poziţie şezândă cu susţinerea capuluidetermină ridicarea genunchilor
b.Kernig 2 (inf) – in decubit dorsal cu coapsa flectata la 90grade pe abdomen la incercarea
extensiei gambei din genunchi durere si limitarea extensiei 4.Brudzinskia.Brudzinski 1 (sup) –
flexia brusca a capului pe torace durere si flexia gambelor pe coapse si a acestora pe abdomen
;b.Brudzinski 2 – la flexia coapsei pe abdomen flexia gambei sicoapsei la celalalt mb inf.
EP:arbovir, entero, adeno; meningococ, pneumoc, staf, strept, E coli, klebs, enterob, prot,
pseudom, bK; protozare; toxopl; metazoare; cisticerci; fungi-candida.
MANIF CLIN MEN VIR:deb brusc, febra ridic, cefal, fotof, amet, hiperst cut, mialgii, vars, semne
de irit mening-red ceafa, semn Kernig, Brudzinski +;
PARACLINIC MEN VIR:ex LCR=clar, cateva sute de elem/mm3, la incep PMN apoi pred Ly ,
Mo, Plasmoc, glucorah si clorurorah f put modif, teste serol si de izol vir.
TRAT MEN VIR:simptom, reg igdiet, rep pat, alim us, antiterm, ainfl, doze mici cortic.
MANIF CLIN MEN BACT:1.per de debut(deb brusc, febra rid, frison, varsat, fotof, bradic, semne
de irit men) 2.per de stare( dupa 1-2zile, agrav st gen, febra creste, event tulb psih, tahic si crest
TA, cefal acc, hiprest cut, opistotonus, intens sdr mening)
PARACLINIC MEN BACT:LCR purul, crest PMN.
TRAT MB:trat igdiet, rep pat, alimentar, antipir, ainfl, comb convulsii, antib:amoxi, ampi, ceftr,
cefotax (NN-pred Str, coli, listeria) sau ampi, amoxi plus genta(sug si cop mic-meningoc, pneumoc,
h influ) sau penic doze mari+genta sau vanco;
DG DIF MEN BACT/ VIR/ TBC/ HEMORAGIA MENINGEE:
1.deb brutal/ brusc/ lent/ brutal;
2.febra ridic/ moder /moder/ subfebr;
3.sdr mening f intens /discr /int /int;
4.tulb de cosnt frecv/ rar /tardiv/ rar
5.antec: focare septice/ vir resp,oreion/ tbc/ HTA,ATS
 EPILEPSIA/CONVULSII:
contr musc involunt parox cu car clonic, tonico-clonic care pot fi insotite de peerderea cunostintei.
EP:result desc sincrone ale unor grupe de neur sit in cortex sau subcort.
CAUZE: 1.mecanice (TC, traum obstetr, tum cereb, anom vasc) 2.metab ( tulb HE, edeme cereb,
hipogl, tulb ac aminati, tulb PH, hipox) 3.sevraj brusc(alc, stupef, antidepre, antiepil, neurolept)
4.toxice (intox.endog, acidoza, cu organofosf, CO, imipram, stricn, hidrazina, ephedrine) 5.febra(b
inf)
CLAS ETIO:1.acute ocazion(inf snc, hemor cer, edem cer, b gen ce affect SN, tulb metab, intox
medic, crize HTA)
2.cron recurente(epilep idiop, in abs unor lez cer decelabile, epilep simptom pe fondul unor lez
decel)
CLAS ETIO IN F DE VARSTA 1.NN(hipox neonat, traum perinat, inf SN, malf SN, erori inasc de
metab, hipogl) 2.sugar(inf SN, b inf, malf SN, erori inasc de metab, sech perinat, hipoCa, tulb
metab, deshid) 3.copil mic(inf SN, intox, erori inasc de metab, sech perinat, epil postraum, idiop)
4.copil mare(inf SN, malf vascul, epil postraum, sechelara, idiop) 5.adult tanar(epil postraum,
tumor, alcool, idiop, sechel, malf vasc) 6.adult matur(epil postraum, tumor, sechel, alcoo, vasc)
7.varstnic(epil vasc, tumor primit sau mts, asoc cu dementa)
PARTIC CRIZE CONVULS
1.context de apr (traum ostret, TCC, inf cer, sdr febr, ingest medicam, intox,sevraj)
2.caracter (tonice, clonice, t-c, mioclonice, hipotonice)
3.localiz(generaliz, localizate la o jum a corp, fata membre)
4.durata(cateva sec ,minute, unice, recurente)
SEMNE SI SIMPT 1.febra(conv febrile, conv din inf SN) 2.bomb fontan(men, encef) 3.red
ceafa(men) 4.relax sfinct(grand mal) 5.halucin(crize psihomot) 6.hemipleg tempor(sdr gastaud,
hemiconv-hemipleg) 7.pierd cunost(crize grand mal, petit mal, tonice pure, clonice pure, hipot,
psihomot) 8.fara pierd cunost(akinetice, Jackson) 9.amnezia crizei(grand/petit mal, psihomot,hipot)
PARTIC CONV FEBRILE:
1.simple(apar la crest brusc a atemp, sunt mai frecv decat cri febr complic, apar intre 1-5 ani,
sunt unice, dur 5-6min, bilat, tip tonico-clonic, f rar hipotonice, nu sunt urm de defic postcritic)
2.complicate(apar la crest bruste t, rare sub 1 an, unilat, >15min, se pot repeat in aceasi zi, apar
la cop cu dezv anorm, pot fi urm de def postcrtitic)
MANIF CLIN
1.crize t-c de GM(>80% din care apar peste 3 ani, deb brusc cu pierd const, contr ton generaliz,
ochi dati peste cap, cap in ntextensie,maxil inclest, MS contract, flexie, MI in extensie,20-30sec,
urm de crize clon, secuse micocl general, tulb resp si circul, boln isi poate musca limba, relax
sfincetere, coma postepile, amenzia crizei)
2.ton pure(pierd brusca a cunost, contr ton a tr si mb, rigid musc, nu sunt urm de contr clonice,
apar mai ales la sugar)
3.clon pure(deb br cu contr clon, gener sau local la o jum a corp, urm de hemipleg trecat)
4.Hipot(deb br cu hipot gener, isi pierde cunost, cade 1-2min, sub 3-4 ani)
5.encef miocl(caract sugar, contr musc gat, tr, mb, de cateva sec, car repet, flexia cap si mb,
pierd cunost)
6.criz akinetice(1-3ani, fond de inters psihomot, cad br-pierd tonus postural, cateva sec,fara pierd
cunost)
7,petit mal(sau abs epil, bruste si scurte, pierd cunost, devine inexpres, priv in gol, isi intrerupe
activitatea, dupa 5-10 sec isi reia activitatea, cu amnez atac, crize repet in ac zi)
8.jakson.(localiz, contr clon la fata, ms, mi, apar de o sg parte a corp, nu isi pierde cunost)
9.psihomot (det de un focar cortical in lob temp, comport anorm, stereotip, automatisme, haluc,
amnesia atac)
DG POZITIV: manif clin, APP, semne si simpt asoc, EEG, CT, RMN, glic, ex LCR, Rx craniu ;
DG DIF:sincopa, lipotimia, migrena, vertij, pavor nocturn, isteria, crize HTA, eclampsia, ticuri,
intox alcool, intox insectofungicide, tulb HE, deshidr severa, come
 TRATAM:DIAZ:ad:10-20mg iv lent sau 10mg rectal/cop 0.2-0.3mg/kgc iv lent sau 0.5mg/kg oral
se poate rep dupa 5min;
Clonazepam : ad:1-2mg iv lent se rep dupa 5min; cop:0.2-0.5mg iv lent se rep dupa 5min;
Lorazepam:ad:4mg ivlent, cop 2mg iv lent;
Fenitoin ad 15-20mg/kg iv lent in bolus sau 50mg/min, cop 7-10mg/kg iv boluslent sau 50mg/min
PREVEN CRIZE mg/kg/zi, ad/cop:carbamaz 10-20/20-25, amet, somnol, diplop, anem, leucop;
Valpr Na 15-20/20-25, tremur, alopec, crest greut; Fenit 3-5/4-7 amet, hTA, TR, gret, varsat; Fenob
2-3/3-4:iritab, scad atentie, sdr stevens Johnson; Clonaz 0.05-0.1/0.05-0.1 somnol, iritab, gret,
vars, depresie.

POLINEVRITE: porfiria: sau neuropatia ereditara, cu implicarea nervilor periferici in timpul

atac acute. Simptomele motorii apar primele de obicei , iar hipotonia este mai marcata proximal si
la membrele sup decat la cele inf. Simpt senz prooximale si distale, cu afect pronuntata a sist
autonom. Datele fiziologice sunt cin concordanta cu cele neuropatologice= neuropatie de tip
axonal. Tratament : hematina iv la 15 min timp de 1-2 zile aduce ameliorari rapide, dieta bogata in
glucide, glucoza iv sau levuroza. Propranolol pt controlul HTA si tahic.
Neuropatia diabetica : este implic sist nerv perif, rezultand neuropatii simetrice senzitive sau
mixte, neurop asim motorii, radiculopatia toraco-abd, neuropatia autonom, sau leziuni auton ale
unor nervi izolati. Polineur senz : cea mai frecventa forma, cu ROT<, perturbarea discriminarii
vibrat la memb inf, apar dureri, parestezii, hipoestezii, cu pierderea sensib dist in caz severe.
Uremia : polin senz-motorieafect mai frecv memb inferioare, mai marcata distal decat proximal,
dg este conferit electrofiziologic, viteza senz si motorie a nerv scade. Tratam : ameliorarea dup
transpl renal, mai rara prin dializa.
Alcoolismul : poline axonala senz-motorie distala, asoc cu crampe dureroase, parestezii
dureroase, mai frecv la picioare. Vit de cond si senz a nerv<. O polineuropatie mot mai este si in
boala Beri-Beri, cand se dezv polineuroaptii senz distale, dar este mascata de manif SNC :
mielopatia, neurop optica, tulb intelect.
Paraproteinemiile : polineurop cu debut gradat, cu evol progresiva, cu dureri si disstezii la niv
memebrelor, mai frecv la barbatii cu mielom multiplu. Este de tip axonal in mielomul litic si cu
demielinizare segmentara in mielomul sclerotic, manif clinice finnd predominant motorii. Apar si
lapac fara mielom. Nu exista trat specific, trat bolii de fond in mielom, med supresoare si
plasmafereza in neuropatia monoclonala benigna.

PARKINSON:
sdr extrapiramidal-tulb de motilitate
EP:scad dopam in locus niger si locus ceruleus sau de un dezech dintre sist cholinergic si sist
dopaminergic in urma unor infectii-postencefalitic,proc degenerative-aterosclerotic,intoxicatii-
CO,sulf de C,medic.
TULB DE MOTILITATE:1.sdr pyramidal(simpt defic motor,affect motil voluntare,tulb tonus
muscular,misc involunt, modif ROT,apar refl patol) 2.extrapiramid(sdr hiperton-hiperkinetic,b
Parkinson,sdr hipotono-hipokinetic,correa syndeham,b Wilson) 3.cerebelos(tulb de echil,de coord
misc,de coord misc fine) 4.vestibular(vetrtij meniere,nevrita vestibulara,neurinom de acustic,insuf
vertr bazil,ATS cereb,tum) 5.sdr de neuron mot perif(radilculite,polinevrite,poliradiculonevrite,lez
corn anterior,sclera lat amiotrofica) 6.sdr muscul(miopatic,miozitic,miotonic,miastenic)
CLASIF SI ETIO TREMURATURI:1.tremor postural,5-9Hz,cand mb sunt posit impotriva
gravit,tremor fiziol,essential,sevr de alc,tulb metab,prod de medic,psihogen;2.de repaos,3-
6hz,cand mb sunt in repaus, b parkin,paraliz supranucl progress,Indus de medic,psihogen
3.intentional,3-10hz,la dif misc volunt,lez cerebel,psihogen;
MANIF CLIN:debut lent progresiv(trem de rep extreme,unilat dar se general,dimin la misc
active,rigiditate plastica,ced in roata dintata,bradikinezie,instab postur progresiva,facies
imobil,tremor prioral,dif de mers,mers cu pasi mici taraiti,abs balans natural,tend de cad,us deterior
intellect
FORME CLIN PARTIC:1.postencefalitic 2.ats 3.medic 4.toxic
 TRAT:1.precurs dopamine-levodopa 2.inh decarboxilaza-carbidopa 3.agon dopaminergici-
bromocriptina 4.inhib MAO-B-selegilina 5.anticolinergici-trihexifenidil 6.antidepresivetriciclice-
amitript,notript,imipramina 7.altele-amantadina

Afectiuni psihice adult si copil :

NEVROZE:
grup de b caract prin prez unor tulb psih,som si comportamentale in abs unor modif morfol si
fizio, decelabile.
EP:rezult unor conflicet int determ de dificult de rezolv a proble existent,care declans o serie intr
de sufer care reptr o modal de aprare a eului;sufer sunt domin de o traire anx care se poate asoc
cu trairi fobice sau depressive care se pot transfera pe plan somatic.
MANIF CLIN 1. anxioasa(st de disconf gener,de tens,de nelin,de astept tensionata,de pericol
difuz,se acc la singur,nelin psihomot,sentim tragic al exist,senz de esec,fatigab,slabic,epuiz fiz si
psih,plictis,tulb de somn,cefalle,dur musc,amteli,diston neuroveget,tulb card,palp,dur precord,tulb
respire,dur abdom,dispepsii,col irit,tulb urin,menstr,sex,angoasa,vertij) 2.fobica(fobii constient
absurde,tensiune perman,impos inlat fricii,timid,retragere in sine) 3.obsesiva(stare de disconf
psihic det de imp unor idei,sentim,conduite,obsesii constinet absurde,ast fiz,abulie,criza de
constiinta,indoieli,sent neimplin,timid,inhib soc,rigidit morala,meticul,perfectionism,agit spihomot
sterile,ticuri,sterotip,tend de izol) 4.depresiva(resemnare,la pers introvert,deziteres,traire negative
a even,ganduri sucidare,lamentare,depend de alte pers,tend de cons drog si alc,tend spre depr
majora) 5.astenica(ast fiz si psih,result unor suprasolic,insatisf,oboseal penibila,dific de
mobiliz,descuraj,epuiz,cefalee,tulb de somn,rau matinal) 6.isterica(pareza,paraliz,fara semne de
lez sist priam,contr spastice,tremor,ticuri,amauroza,diplop,surdit,alter st de
constyiinta,sincope,catatonie,amnezie,palpit,conv ton-clon) 7.tulb de somatiz sau nevr de
organ(manif som capabile sa sug o b org=dur abd, tor, precord, member, vertebr, palpit,
gret,varsat,diaree,meteor abd,intol alim,dispn si respire incompl,tulb vedere,ametz,tulb ciclu
menstr,sexuale)
CRIT DE DG PT SDR DE SOMATIZ:caract funct al acuze som,abs modif boli,nr cresc de acuze
somatice funct,variabil acuze somatice,prez stresuri psih,antec nevrotice, prez anxiety si
nevroze,traumat -sufer som,nr mare de consult medic.
Tratament : farmacologic si nefarmacologic. Psihoterapia : in functie de forma nevrozei se
va putea apela la psihoterapie cognitiva, de constientizare a atitud negative, utila mai ales in
nevroza anxioasa si astenica. O psihoterapie de desensibilizare e utila in nevroza fobica. De
devalorizare in nevroza obsesiva. De sustinere in nev depresiva. De sugestie in nev isterica. Pe
langa psihoter. un rol imp il au si terapiile de relaxare, multiterapia, terapia prin arta, credinta,
yoga, etc. Terapia de relaxare : tehnicile de relaxare ( musculara si psihosomatica) sunt import in
nev cu manif vegetative, de natura CV, resp, dig, genitala etc. In fct de man clinice terapia poate fi
orientata asupra unui organ. Tratamentul balnear : de multe ori scoaterea bolnavului din mediul in
care apare boala duce la amel bolii. Poate contrib la inlat solicit neuropsihice, evit nevroz de
stress, odihna bolnavului, refacerea cap de aparare, la intreruperea unor reflexe patol. Mai poate
contrib si prin interm fact climatici, ionizarii neg a aerului, a pesi sedativ, prin interm apelor
minerale, a proc de fizioterapie , masaj, etc. Trat medicamentos : ANXIOLITICE : benzodiazep,
diaz, medazepam, alprazolam care este in acelasi timp si anxiol si antidepresiv. Pt a combate tulb
de somn se pot folosi o serie de medic sedative si hipnotice ca fenob, ciclobarbitalul,
nitrazepamul, glutinidul. Nev depresive : antidepresive ca imipramina, amitriptilina, doxepina.
Nev astenica : psihostimulante si nootrope ca piritinolul, piracetamul, , beta bloc ca
propranololul, metoprlol, care combat si tulb somatice si au si efecte anxiolitice. Se mai pot folosi
vitamine. Educatia terapeutica : se inecpe cu cateva elem de psihologie si neurofiziologie,
privind gandirea, atentia, memoria, afectivitatea si constiinta . se arata ca nevrozele sunt tulb
psihice fara substrat organic decelabil. Se disc cauzele nevro, importanta conflict psihic intern,
manif nev, insistandu-se asupra anxietatii, fobiilor, obsesiilor, lupta, constientizarea bolii , se va
sublinia caract funct si reversibilitatea tulb, se va insista asupra stil de viata alim, act fizica, evit
fumat, cons de alcool.
 TULB DE PERSONALITATE : carcat istoric indelungat pana la varsta copilariei, comprotament
mal-adaptativ recurent, cu reducerea capacitatii de autoestimare, lipsa de incedere in sine,
capacitate introspectiva minima, cu tendinta de a considera ca vina o poarta ceilalti, deficiente
majore in relatiile interpersonale, depresie cu anxietate cand com maladaptativ duce la esecuri.
Clasificare : paranoid defensiv : hipersensibil, scretos, suspicios, hiperalert, raspuns emotional
limitat ; schizoid : timid, intriovertit, retras, evita relatiile stranse ; compulsiv : perfectionist ,
indecis, cu tipare rigide de gandire, necsitatea de a se controla ; histrionic : dependent, imatur,
seducator, egocentric, vanitos, labil emotional ; schizotip : superstitios, izolat social, suspicios,
capacitate redusa de a realiza relatii inter-personale ; narcisit : exhibitionist, grandoman,
preocupat de putere, lipsa de interes, nevoia de a i se acorda atentie ; evitant : reactie de teama,
hipersensibil la esec, putine aspiratii sociale, respect redus fata de sine ; dependent : pasiv,
hipertolerant, incapabil pt decizii,neajutorat, negativist ; agresiv pasiv : incapatanat, delasator ;
atisocial : egoist, dur, impulsiv, are probleme cu legea ; tipul borderline : impulsiv, plin de furie,
frica, ii lipseste autocontrolul, sinucigas, cu comportam agresiv, sentiment de inutilitate, probleme
de identificare

DEPRESIA:
Stare de deprimare profunda, resimtita de bolnav ca o durere morala si asociata cu o lentoare in
gandire si activitate. Clasificare : tulb rectiva insotita de depresie psihica ; tulb depresive cu
episod depresiv major, distimie- tulb depresiva fara alte partic , depresia atipica, tulburari afect
sezoniere, tulb disforica premenstruala, post partum ; tulb bipolare : episod manical, tulb
ciclotimice ; tulb secundare ale unor medic sau boli.
Manif clinice : debut lent,cu stare de discomfort psihic, lipsa de placere si interese, atitudine
pesimista fata de viitor, senzatie de desartaciune, lipsa de sens a vietii, devalorizare personala,
sentiment culpabil si de dispret, tendinte masochiste, idei sinucidale, izolare, astenie marcata
matinala, miscari lente si greoi, cresterea sensibil dureroase, scadrea apetitului si a greutatii,
aspect neingrijit, deficit de concentrarea si atentie, deficit de cominicare. Criterii de dg : lipsa de
interes si placere, scaderea react emotionale, idei de culpabilitate si devalorizare, atitudine
pesimista fata de viitor, lentoare in actiuni, predomineneta matinala a simptomelor, scaderea
apetitului si greutatii, scaderea libidoului, idei sau acte de autoagresiune sau suicid. Forme clinice
partic : distimia, depresia cu trasat atipice, manif paranoide, la varstnici, secundare, mascate, dupa
IMA, posr-partum, la copil si adolescent, dupa an medicamente. Trat : psihoterapie, terapie
sociala, medic ca : antidep triciclice : amitriptilina, nortriptilina, doxepin, heterociclice : maprotilina,
mianseirn, venlaxin ; inhib de serotonina : fluvoxamin, paroxetin, sertralin.
Sdr depresiv major : tulb endogena unipolara, are drept cauza o anomalie psihologica sau
metabolica. Tulb se caract printr-o mare diversitate, dar frecvent includ pierderea intersului si a
placerii, retragere din activ, sentimentele de vinovatie. Se asoc imposibilitatea de a se concentra,
un oaresce grad de disfunctie cognitiva, anxieteta, oboseala cronica, sentiment de
inutilitatesimptome somatice greu de definit, pierderea apetitului sexual. Se caract prin variatii
diurne, cu ameliorari spre sf zilei. Semnele vegetative : insomenia, anorexia, scaderea in
greutate, constipatia, agitatia severa si ideatia psihotica, . sunt frecvente in depresia post-
menopauza( melancolie de involutie). Halucinatiile sunt rare. Simpt paranoide pot imbraca forme
ce merg de la suspiciune generala pana la idei de referinta nsotite de iluzii. Iluziile somatice se
axeaza in jurul ideilor de anihilare sau iedilor hipocondriace ( org e inb curs de distrugere dat unui
cancer).
SINDROAME PSIHICE DE INVOLUTIE: Dementele sunt caracterizate de diminuarea treptata a
functiilor psihice, datorata modificarilor organice ale creirului. Spre deosebire de nevroze, prezinta
o afcetare a structurii creierului si au un grad mic de reversibiliatet. Clas etiologica :
DEGENERATIVE : PICK, Alzeimer ; VASCULARE : ATS, psot AVC, SECUNDARE :
posttraumatice, toxice, postinfevtioase, tumorale, hidrocefalie, hematom subdural, boli neurologice.
Clinic: tulburarile cognitive : memorie, comunicare, inteligenta, vorbire, dezorientare
temporospatiala; tulb psihice: depresie, anxietate, suspiciuni, idei delirante, halucinatii, izolare;
tulb de personalitate: modif de pers, agitatie, apatie, rigiditate, incapatanare, iritabilitate, logoree;
desfasurarea activ curente: dif de cond a masinii, de a manipula bani, de a face cumparaturi,
mancare, igiena personala. Conform DSMIV : tulburari de memorie : imposibilitatea de a invata
lucruri noi si de a-si aminti lucruri invatate anterior ; cel putin una din urmatoarele : tulb de
limbaj, imposibilitatea de a efectua unele activ motorii in pofida integritatii sist motor, imposibilitatea
de a recunoaste sau identifica unele obiecte, tulburari de functii executive, planificare, organizare,
abstractizare.
Forme clinice particulare : ALZEIMER : factori genetici foarte importanti, poate debuta inainte de
5 ani , 2/3 din totalul dementelor. PICK : lobii frontali si temporali , cu tulb ale atentiei si de
comportament, distrat, euforic, dezinhibat, reducerea ideatiei pana la starea indiferenta apato-
abulica. LEWY :depozite de proteine in neuroni- corpii lewy, tulb cognitive fluctuante, halucinatii
vizuale
PARKINSONISM : evolueaza in pusee, este o dementa vasculara , ce afecteaza struct creierului
prin numeroase infarcte repetate ; tulb de circulatie cerebrala :HTA, ATS, DZ. Au semne
neurologice de focar, tulburari de mers, alte boli. JAKOB-CREUTZFELD : ataxie si dizartrie, se
asocieaza cu tulburari psihice grave. Tratament : se urmareste oprirea evolutiei bolii, combaterea
tulb comportamentale, a tulb depresive, a tulb psihotice, cognitive, a fact de risc, ameliorarea
calitatii vietii. Nefarmacologic : psihoterapie comportamentala, prin arta, muzica, ocupationala.
Farmacologic : tart depresiei cu inhib selectivi de recaptare a serotoninei- sertralin 50 mg, tulb
psihotice cu haloperidol 0,5-2 mg/zi, tioridazina 30 mg/zi, trat tulb cognitive cu donezepil 5-10 mg,
rivastigmina 1,5-3 mg/zi , alte medic ca piracetam, sermion, tanakan, antioxidante, vitamina E,
neuretrofice ca cerebrolysin, educatia bolnavului si a familiei. MF va expune apartinatorilor situatia,
particularitaile bolii,cauzele, man clinice, evolutia, posibilitatiele terapeutice. Se va arata importanta
controlului medical periodic, importanta suprav bolnavului si eval trat si adaptarea acestuia.
Trebuie sasustina familia in situatia dificila in care se afla.

ALCOOLISM:
Este o manie care survine la o peronalitate anormala,dependenta si autodistructiva; tendinta
irezistibila de a consuma alcool; consum continuu si excesiv de alcool, insot de fenomene de
depend fizica si psih; dupa 5 ani de zile duce la aparitia tulburarilor psihice si somatice.
TULB PRODUSE: 1.APARAT DIGESTIV (BRGE, gastrita, steatoza hep, HC, CH, pancr ac,
pancr cr, Ca bucal, ca esof, ca gastr, ca pancr) 2.ap C-V ( cardiomiopatia alcoolica, TR,
arteriopatia oblit) 3.sist endocr(hipogonadism,sdr pseudoCushing) 4.SN (polinevrita alc,
encefalop, nevrita optica) 5. tulb psih (depend alc, dipsomania, delirium tremens , tulb psihiatrice,
dementa)
TULB PSIH: abuz de alcool, dependenta, intoxicatii, sevraj, amnezie, psihoze de dispozitie,
anxioase, sexuale,tulburari de somn, dementa.
PARTICULARITATI:tendinta compulsiva de a consuma alcool, dificultatea de a-si controla
comportamentul privind consumul de alcool,apar semne de toleranta la alcool,tend de a
consuma cant din ce in ce mai mari, neglijenta preocuparii familiare, profesionale si sociale,
persist cons de alc in ciuda consecintelor negative, apar semne de sevraj la intrerupere.
SEMNE DE SEVRAJ: transpiratii, tahicardie, tremuraturi maini, greata, varsaturi, agitatie
psihomotorie, cefalee,insomnie, anxietate,halucinatii vizuale, tactile, auditive, delir, crize
convulsive de tip grandmal.
Intoxicatia acuta : ameteala, erori de comanda, disfunctii psihomotorii, dezinhibitie, dizertrie,
anxietate, nistagmus. Alcolemia sub 50 mg/dl determina rareori o disf motorie semnificativa. Intox
se manif prin ataxie, greata, varsaturi in alcolemie >150 mg/dl. Valorile alcolemiei letale varieaza
intre 350-900 mg/dl.
Tratament : mod stil de viata, psihoterapie : de sustinere, cognitiva, motivationala, cognitiv
comportamentala, psihodinamica. In intox cu alcool : rehidratare, glucoza, B-uri, +/- diazepam.
Naltrexona inhib al rec de opiozi, reduce cons de alcool 50 mg/zi , disulfiramul blocheaza metab
acetilaldehidei si da o serie de manif clinice neplacute, acamprostatul antag al rec glutaminici
dubleaza rata de abstineneta.

Dermatologie
DERMATITELE ALERGICE
 CARACTERISTICI ESENTIALE:
faza acuta e caract de leziuni zemuininde si mici vezicule cu cruste, in timp ce in faza de
rezorbtie sau de dermtita cr avem descuamare, eritem, uneori ingrosarea tegumentului. Pruritul si
senzatia de arsura pot fi severe. Leziunile au distrib pe partile expuse, sau uneori modele bizare,
asimetrice. Constau in macule eritematoase, papule si vezicule. Leziunea este adesea calda si
tumefiata , cu exudat si cruste, simuland infectia sau suprainfectia. In functie de locul unde apare
se sugerea uneori cauza: scalp-vopsea de par, spray, tonice; fata: crema, lot de ras; gat : parfum,
bijuterii, etc. Paraclinic: col gram si culturile exclud impetigo sau infectia secundara, scabia in
pruritul generalizat. Treb efect test clinice, niciodata in perioada acuta, iar dac testul iese pozitiv la
un alt alergen trebuie determinata relatia clinica a acetuia in dermatita.
Eritem si edem, prurit, aparitia de vezicule si bule in reg de contact
Ulterior leziuni umede, cruste sau inf sec. Adesea atcd la agentul respectiv
Teste alerg de obicei +

ULCERUL CRONIC DE GAMBA

CARACT ESENTIALE
Antec de varice, trombofleb.
Ulceratii nereg situate frecv pe fata mediana a gambelor, deasupra maleolei
DG sustinut de prezenta edemului mb inf, varicozitati, hiperpigm si zone eritemo-scuamoase
(dermatita de staza), ca si a cicatricilor si ulceratiilor mai vechi. Dg dif: vasculita, piodermita,
gangrena, ulceratii arteriale, infectii, traumatisme, muscaturi de insecte, anemia cu celule in
secera. Paraclinic: masurarea indicelui maleolo-brahial, ex Doppler, reografia luminoasa.
CAUZE
Insuf venoasa e cea mai frecv
SEMNE SI SIMPT
Edem crÎ dermatita (pruriginoasa), hiperpigm, sol de conin tegum, scleroze tegum, gambiere,
cruste fibrina
TRAT
Sistemic dicloxacilina p.o. 250 mg x 4/zi, ciprofloxacina 500 mgx 2/zi
Local curatare cu ser fiziologicterapia de compresie, metronidazol gel, pansament ocluziv
hidroactiv, grefa

Micozele cutanate: tinea versicolor: leziune asimptomatica, putini pacienti au prurit, cu

macule catifelate, bronzate, roz-maronii, cu dim. de 4-5cm, uneori arii mari , confluente. Lez au
aspect scuamos initial, se produce descuam prin razuierea zonei. Localizate frecvent pe trunchi,
brate sup, fata, gat, inghinal. Se examn prin descuamare la microscop, prin tratare cu KOH 10%
unde se evid filamente scurte si groase si apoi spori cu memb groasa( spaghete cu perisoare). Dg
dif cu vitiligo, dermatita seboreica. Trat: lotiuni pe baza de sulfura de seleniu, ketoconazol sampon
si per os, propilen glicol topic, acid salicilic 3% in alcool-topic.
Tinea circinata corporis: leziuni inelare, scuamoase, reliefate, cu tendinta la estomparea zonei
centrale, sau macule scuamoase, apar pe zonele expuse sau pe trunchi, prurit+/-; contactul cu o
pisica infectata indica infectia. Paraclinic: indep scuamei si viz la microscop cu koh 10% unde se
observa miceliile. Dg Dif: psoriazis, sifilis, lupus, pitiriazis, eritem polimorf, . Tratament: antimicotice
po sau topic.
Tinea cruris: prurit marcat inghinal , fara interesarea scrot , leziuni delimitate net, cu extindere
progresiva, cu centru clar, prurit sever uneori, uneori pustule foliculare. Aria afectata poate fi
hiperpigmentata. Paraclinic: de observa miceliile la microsc prin tratare cu KOH, culturi. Trat: pudra
sicativa la cei care transpira mult, lenjerie larga , miconazol, ketoconazol ung sau topic. Dg dif:
candidoza, dermatita seboreica, intertrigo, eritrasma, psoriazisul plicilor.
Tinea manum si pedis: descuamare asimpt, fisuri sau macerarea sp interdigital, ale picioarelor,
prurit, arsura, uneori vezicule profunde. Se exam la microscop prep trat cu KOH 10% , unde se
vad miceliile. Dg dif: eritrasma interdigitala, psoriazisul, dermatita de contact, scabie. Tratament:
igiena , uscarea sp interdigital dupa baie, pudre si creme antifungice, ketoconazol, itraconzaol.
 PARAZITOZE CUTANATE
SCABIA
CARACT ESENTIALE:
Prurit generalizat, vezicule si pustule prurig dispuse in santuri sau galerii, interdigital, pe
eminente tenare, pliurile artic pumnului
Microscop: vizibili parazitii si ouale, punste brune (fecale)
Prezenta de papule sau noduli rosii pe glandul si corpul penian e patognomonica. La femei pe
mameloane.
TRAT
Steroizi topici
Dezinfestare LINDAN, PERMETRIN CREMA 5%

PEDICULOZA
CARACT ESENTIALE : prurit, escoriatii, lindini pe firele de par, frecvent deasupra urchilor,
paduchi pe piele si haine. Uneori, in infest cu paduchi pubieni, macule azurii pe fetele mediale ale
coapselor sau pe abd. Inf
TRAT
Pt paduchii pubieni LINDAN
Pt pediculoza capului : PERMETRIN CREMA 1%

DERMATITE INFECTIOASE
ERIZIPELUL
CARACT ESENTIALE: placard bine delimitat, eritematos, edematiat, temp locala cres cu/fara
form de vezicule sau bule, fata e frecv afectata, durere, frisoane, febra si semne toxicitgenerala.
Este o forma superf de celulita
TRATAMENT
Aspirina pt durere si febra
Repaus la pat
Antib in primele zile penicilina V 250 mg, dicloxacilina 250 mg, cefalosp gen I
CELULITA
Coci Gram +, bacili gram +
Inf difuza a tes subcut, lez calda si rosie. Acutiz repetate duc la afectarea vaselor limfÎedem
solid
TRAT
Dicloxacilin, cefalexin 250-500 mg , 7-10 zile
ERIZIPELOIDUL
Inf benigna la pescai si macelari
Placard rosu, violaceu, bine delim, indurat, centru clar, localiz frecv pe un deget sau fata dorsala
a mainii. Simp articulare, se poate instala endocardita
TRAT
Pen V 250- 500 mg po x4/zi 7-10 zile, ciprofloxacina

AFECT ENDOCRINE ADULT SI COPIL:

HIPERTIROIDISM:
CARACT:TRANSPIR,SCAUNE DIAREICE,INTOL LA CALD,ANXIETATE,TAHIC,TEG
CALDE,UMEDE,EXOFTALMIE,TREMOR,BOALA GRAVES,
PARACLINIC :TSH SCAZUT,T4cresc,GENEZA=boala graves=marire difuza a tiroidei,
hiperfunctie, cauza autoimuna, frecv la femei; se poate asocia cu anem megalo, miastenia gravis
,DZ.=HLA-DR3,HLA-B8;
adenoame toxice- unice-plumer,multiple-gusa toxica multinod,;tiroidita subac;boal
basedow;struma ovari;hipersecr hipofizara de TSH=CAUZE=ADENOM
HIPOFIZAR,HIPERPLAZIE HIPOFIZARA;SARCINA SI TUMORI TROFOBLASTICEHIPERTIROID
GEST.; SEMNE:nervoz, neliniste, intol la cald, fatigab , transp excesive, crampe ms, sacd pond,
palp, dureri anginoase, tulb maenstr, ,paralizii periodice hipokalemice;
CLINIC=plafon privirii, clipire rara, tahic, IM rar.oftalmopatia graves=chemosis, conjunctivita,
protruzie glob oc, infiltr limfo, compr nerv optic,uscarea corneei);
PARACLINIC:T3,T4cresc,ca cresc,TSH scazut,FA cresc,anem,granulocitopenie,Ac antirecept
TSH cresc,Ac antinuclaeari cresc,Ac anti AND dublu cat cresc;DD:satri maniacale,tulb psihice
ac,stari hipercatab, feocrom, acromegalia, FiA, AP, osteoporoza, DZ, b.Addison.
COMPLIC=FiA,nefrocalcinoza,osteoporoza
TRAT=b.graves=simpt=propranolol;tiamazol30-60mg/zipropiltiouracil(de electie in
sarc,alptare,criza tiroidiana),subst de contrast iodate,iod radioactiv,chir tiroid.

HIPOTIROIDISM:
CARACT:astenie, fatigab,intol la frig,constip, bradicardie, depresie, rot intarziate, anemie,
hiponatremie, teg uscate, absorb de rasina a T4 scazuta, radioiodocaptare redusa, modif de
greut.TSH-secr de hipofiza si stim captarea iodului, leg iod de tirtozina, cupl monoiodtirozinei de
diiodtiroz pt a forma T3 ,T4SI ELIB T3 SI T4.
CAUZE:afect la niv tiroidei,o lipsa a TSH hipofizar.
SEMNE
semne precoce: oboseala, letargie, artralgii, mialgii, intol la frig, constip, cefalee, menoragii, teg
uscate, unghii subtiri, friabile, subt firului de par,pal teg;
semne tardive:vorbire rara,dispar sudoratiei, edeme perif,voce ragusita, crampe, dureri ms,
dispnee, crest pond,scad ac audit, amenoree, macroglosie, carotenodermie, revarsate
pleurale,peritoneale,pericardice,cardiomaegalia.
PARACLINIC T4 scazut,TSH cresc, colcresc,TGP cresc,TGO cresc, hipoglicemie, anemie,
titrurile Ac cresc,
DIAG DIF ;satri de astenie,tulb menstr neexplic,mialgii,modif
pond,hiperlipemie,anemie,amiloidoza primara,psihoze primare,adenom de hipofiza;
COMPLICATII
ICC,SUSCEPTIB LA INFECTII,MEGACOLON,PSIHOZE ORGANICE,STERILITATE,larg seii
turcesti,risc de avort,tum secr de TSH,stare de obnubilare,coma
mixedematoasa(hipoterm,hipoventil,hipoxie,hipotens,hiponatremie,hipercapnie);
TRAT :levotiroxina-dz intret-100-200microg;tineri=dz initiale-50-100microg/zi cresc pana la norm
TSH;la vasrt=dz init mici 20-25microg.

SDR.CUSHING:
CARACT obezit de tip central, pierderea masei ms, piele subtire, echimoze, hirsutism, vergeturi,
osteoporoza, hta, hiperglic, leucocitoza, limfopenie, hipopotasemie, glicozurie, crest cortizol seric
si urinar, abs inhibitiei norm la dexa. La alcolici cortizolul este crescut si au multe dintr
manifestarile clincie ale sdr Cushing. Depresivii prezinta hipercorticism, care poate fi imposibil de
diferentiat biochimic de sdr Cushing, dar simptomatologia specifica este absenta. Anorexia
nervoasa se manifesta prin “ topirea masiva a masei musculare, si nivele mult crescute de cortizol
urinar liber, ceea ce preteaza la cobfuzie. Obezitatea severa testul la dexam este anormal, dar
cortizolul liber urinar este normal, ca si variatia diurna a cortizolului. Pacientii cu rezitenta ereditara
la cort au hiperandrogenism, HTA, si hipercorticism, fara a avea sdr Cushing. Anumite medic ca
fenitoina, fenobarbitalul, primidona accel metab dexametazonei, dand un test fals pozitiv.
Estrogenii sub forma de anticonce sau din timpul sarcinii pot sta la baza absentei inhibitiei la dexa.
In sarcina cortizolul liber urinar este crescut , 17 hidroxicetosteroizi si cortiz seric raman normale.
TESTE DIAGN: screening- adm dexa 1mg la ora 23 si recolt serului la ora 8dim =sub 5microg/dl
se exclude diagn.
colectarea urinei din 24orept det cortizol si creat urinare,diagn sust de cortizol liber urinar cresc
anormal,cortizolemie peste 7.5microg/dl la miezul noptii e patognom.
TRAT DE ELECTIE rezectia adenom hipofizar si hidrocortizon

Hipocalcemia :
 CARACT ESENTIALE : Spasme corpo-pedale, parestezii circumorale si la niv mainilor , crampe
musc si abd, tulb psihicd, Chworstec si Troseau +, anomalii unghiale si dentare, cataracta,
hipocalcemie, hiperfosfatemie, teg uscate si aspre, incet vederii dat cataractei, retard mental.
Infectii fungice cu timpul , rarirea parului de la niv sprancenelor, ROT exagerate, edem papilar- rar.
Daca boala apare in copilarie se pot gasi anomalii dentare. Rar gasim sdr poliglandular
autoimun, compus din candidoza si distrofie ectodermala, ce debuteaza in copilarie , cuprinzand
cel putin 2 din urm manif : candidoza, hipoparatiroidism, Boala Addison. Complicatii : tetania ac
este insotta de stridor, mai ales daca se asoc si cu paralizia corzilor vocale, ce impune la
traheostomie. Autoimunitatea asociata determina manif specifice ca : sprue, B Addison, anemie
megaloblastica. Uneori se desc si semn parkinsoniene. Osificarea lig paravertebral are drept
consecinta compresia nervilor spinali. Convulsiile sunt frecv la pac netratati. Se poate prod
nefrocalcinoza si IRC la pac supradozati cu Ca si vit D. Dg dif : parestezii, crampe musc ce au
drept cauza alcaloza resp, ICC, epilepsia idiopatica, coreoatetoza, astm, adm unor medic ca :
fenitoina, alendronatul, foscarnetul, diuretice de ansa, supraincarcare volemica, post
paratireidectomii, metast osteoblastice, pancreatita ac, trat limf sau leucemii. Trat: in urgenta perm
CRS, Ca gluconic iv, saruri de Ca po, carbonat de Ca lichid, vitamina D, transplant de tesut
paratiroidian autolog crioprecipitat.
CAUZE
scad aport sau absorb (malabs,scad vit D, bypass intest subtire);
pierderi imp (alcoolism, IRC, trat diuretic);
endocrilg (hipoparatiroid,septicemie,);
fiziolg.frecv cea mai mare=in IRC, hipoparatiroid primar,pancreatita;
SIMPT=crampe ms,crest excitab cel nerv, larigospasm cu stridor, semn cwosteck,
trousseau(carpal);
PARACL=ecg=cresc QT,alungST,cu arit ventr.ca seri scazut,ca ionic sacazut,fosfat seric cresc;
TRAT=gluco da ca 10%,iv,,carbonat de ca per os,asoc cu vit D. TETANIA:
CAUZE
crampe ms-sportivi;
crampe nocturne mb inf(idiopatice,DZ,Parkinson,lez snc,hemodializa)mialgii date de cimetidina,
colestiramina; alcaloza din vars incoercibile;
crampe din timpul mersuluidate IVC,hipotiroidism,hipertiroid;
crampe nocturne

SPAMOFILIA : Lipsa de calciu si magneziu sunt principalele cauze ale acestei boli. Dar
spasmofilia se manifesta si in urma unor perioade de stres prelungit, a oboselii sau a unui soc
puternic. Apar intepaturi in extremitati, crampe musculare, carcei, senzatia de nod in gat, lipsa de
aer, lesin, palpitatii. Simptomele spasmofiliei seamana cu acelea ale unui atac de panica sau ale
unei crize de epilepsie. Insa, in urma unor investigatii medicale ce dubleaza un examen clinic, se
poate pune diagnosticul potrivit. Tratamentul spasmofiliei consta in suplimente de calciu si
magneziu, asociate cu vitamina D, dar numai la recomadarea medicului. Crizele pot sa fie mai mult
sau mai putin acute. In cazul in care bolnavul are respiratia agitata si senzatia de sufocare, se
recomanda sa inspire si sa expire de cateva ori intr-o punga de hartie, pentru a creste concentratia
de oxid de carbon si pentru a-i distrage atentia de la efectele crizei. Tot in cadrul manifestarilor
acestei afectiuni intra si puseele de transpiratie, mai ales la nivelul palmelor, amorteli diverse si
furnicaturi mai frecvente in membre, spasme la nivelul laringelui si esofagului care dau senzatia de
sufocare (persoana simte nevoia sa traga adanc aer in piept pentru ca cel pe care il inspira prin
respiratie normala i se pare insuficient) si nod in gat etc.

Afectiuni ORL
ANGINE intereseaza amigdalele, faringele si tesutul limfatic regional, sunt mai frecvente la copil.
Etiopatogenie : 50-60% sunt virale : adenovirusuri, enterovirusuri, virusuri gripale si paragripale,
VRS. Bacteriene : streptococul de grup A, stafilococul patogen, pneumococ, enterococ,
meningococ, clamydia pneumonie, Mycoplasma pneumonie, Haemofilus influenzae. Uneori pot fi
date si de fungi la bolnavii debilitati sau dupa AB prelungica, principalul fiind candida albicans.
Anginele pot fi primare- cand afecteaza direct amigdala si secundare : cum sunt bolile generalizate
ca scarlatina, mononucleoza, leucemia.
Manifestari clinice: cele virale au simptomatologie moderata, cu febra mica, cu debut insidios, cu
senzatie de uscaciune a faringelui, ADP regionala nedureroasa, fara depozit amigdalian. Cele
bacteriene frecvent sunt streptococice, cu debut brusc, cu dureri la deglutitie, cu febra mare si
frison, curbatura, disfagie, ADP regionala dureroasa, cu depozit faringian si eritem intens. Modificri
locale : in angina flegmonoasa avem tumefactie amigdaliana si periamigdaliana, in angina
pultacee avem depozite purulente, in agina pseudomembranoasa avem false membrane si
depozite, in angina ulcero-necrotica avem distrugeri tisulare acoperite de false membrane, in
angina gangrenoasa avem semne locale si generale severe. Paraclinic : HLG :Leucocitoza cu
neutrofilie in bact si leucopenie in virale ; VSH crescut, Exudat faringian, si sumar de urina pentru
atingerea renala. Complicatii : otite, mastoidite, sinuzite, abces periamigdalian, retrofaringita, RAA,
endocardite, septicemie, glomerulonefrita. Abcesul periamigdalian : tumefactie de o singura parte
a laringelui, ce impinge amigdala si stalpul amigdalian dincolo de linia mediana , cu difagie
accentata si trismus. Antibioterapie si drenaj. Abcesu ; retrofaringian : tumefactie la peretele
laringelui posterior , dureros cu disfagie intensa, drenaj si antibioterapie. Tratament : simptomatic,
repaus la pat , lichide, alimentatie semisolida si lichida, antitermice, AINS, antiseptice locale,
Penicilina 600000 ui/zi la copil si 1200000ui/zi la adult, cu penicilina de deozit la sfarsitul
tratamentului 600000ui la copil si 1200000 la adult cu repetare de doza la 7 si 14 zile, eritromicina
in caz de sensibiliatte , cefalosporine sau dupa rezultaul AB.

OTITE:
afect inflam ale urechii medii, sunt mai frecvente la copil.
CLASIF:
1.externe o.e.difuza (staf, proteus, str, e coli;otoscop=infl dif si ingust can audit, prez secr purul;
poate fi uni sau bilate, dur violenta avconduct ,exacerb de pres sau mobil pavil; trat=toale reg,
instill sol Rivanol sau cloramina, ainfl, antib), furuncul: (inflam a foliculilor pilosi, cu durere intensa,
fulgeranta, accentuata in timpul noptii la presiunea sau mobil pavil urechii. Otoscopia evid infiltratie
rosie situata in port extr a can audit extern. Trat cu tinctura de iod, solutie D`Alibour, AINS, AB),
otita externa maligna inflam det de piocianic, frecv la diab si bolnavii debilitati, sau dupa trat
cortizonic. Proteazele duc la necroza tesutului. Trat AINS, AB], condrita si pericondrita, ,impetigo
2.medii[contribuie de obicei o disfunctie tubara si nu se mai poate efect dren fiziol (seromucoasa,
medie ac perfor/neperf, ac necrozanta, otomastoidita). Frecvent regreseaza spontan, cu sechele
minime, dar uneori existente. Trat : AINS, antialgice, vitamine, fizioterapie, AB, +/- timpanocenteza,
antiflogistice, decongestive.
MANIF CLIN DISF TUBARA:senz de ur infundata, plenit auriculara, autofonie, hipoacuzie de
transmisie, timpan retractat, de cul cenusiu albastru;
MANIF CLIN OT SEROMUCOASA:hipoacuzie, acufene, ameteli, otalgie, timp usor ingros,reduc
transparentei,cul gri-violacee, bombare, red mobil)
MANIF CLIN OTITA MEDIA AC LA COPIL:dupa o inf resp ac, pers sau reapare febra, agit,
iritabil, semne de rinofaring, tuse, varsat, diaree, conjunctivita, cop isi freaca urechi, capul de
perna, acuza dur auric, dur la pres tragus ,hipoacuz de transm ,timp rosu, congestionat, opacifiat,
bombat, mobil redusa.
TRAT:daca nu a mai fact rat antib se incepe cu amoxi si daca in 3 zile nu da rez se cont cu
augm, cefurox, ceftriax; daca a facut AB inainte se inc cu augm sau cefurox si daca nu da rez se
cont cu ceftriax, clindam eventual timpanocenteza.

MASTOIDITELE: Mult mai frecvete la copil. Apar prin localizarea procesul exudativ inflam la
sistemul cel mastoidiene, cu dezv osteitei necrozante a septurilor acestora. Exita 2 forme clinice:
otomastoidita cronica latenta si ce acuta. Cronica latenta : frecv la sugarul mic, cu grad avansat de
distrofie, cu evolutie torpida: nu ia in greutate, tegumnte palid-cenusii, inapt, vars, diaree, cu episd
sever de deshidratare, afebril sau subfebril, +/_ otoree recurenta.
 Otomastoidita ac: la sugarul mare, cu stare buna de nutritie, cu febra inalta de tip septic, stare
toxico- septica, agitatie extrema, tumefactie retroauriculara, cu caracter inflam ce se poate evacua
spontan. Otomastoidita este una din zonele de localizare a unei infectii cu diseminare
hematogena, in spec la sugarul de varsta mica. Apare distrofie progresiva, poate disem
hematologic : bronhopne, ITU, septicemie. Trat: drenarea puroiului prin timpanocenteza, AB: ampi,
amoxi, amoxiclav, cef gen II, penic G =Genta la sug distrofic, analgezice, antipiretice, caldura
locala, sedare cu fenob 5-6 mg/kg/zi.

RINITELE : sunt insotiote de rinoree, stranut, congestie nazala, mancarimi nazale. Rinita
alergica este mai frecventa la cei cu astm sau eczeme. La cei cu rinita sezoniera au asociata si
conjunctivita alergica, caract prin ochi rosu , iritat, mancarimi. Sunt declansate de alergeni comuni
ca polenul, praful, gandacii, proteine animale, fungicide.
Rinita non alergica: cronic congestie nazala, rinoree, absenta manc nazale si oculare. Triggeri:
fum de tigara, esapament, schimb de temp, schmb de temp, prod de curatenie, alcool, parf
puternice.
Rinita vasomotorie: tot o rinita non alergica, caract de rinoree apoasa, congestie intermitenta, si
react nespecifica la iritanti nesp ac poluarea si schimb de temp, mai ales la exp la rece.
Rinita gustativa: rinoree apoasa, decl de mancarea condimentata sau mediata vagal.
Rinita mixta :alergica si non alergica. Alte cauze: medicamente: sprey decong nazal, contrac
orale, med de potenta, antihipertensiva, unele antidepresive, AINS, unele benzodiazepine;,
anomalii stucturale ca: adenoidita, deviatia de septpolipi nazali sau tumori.
Rinita de sarcina si atopica: cong nazala , persitenta de miros urat. Boli sistemice:
granulomatoza Wegener, sarcoidoza, fibroza chistica, hipotiroidism, boala celiaca,
imunodeficiente.

SINUZITE: infectii ale sinusurilor paranazale, de etiologie frecvent virala si intr-un mic procent
este complicata de sinuzita bacteriana. Exista riscul de a dezv complicatii orbitale sau
intracraniene si boala cronica. Etiologie: virala:- rinovirusuri, influneta si parainflunta; bacteriana:
comunitare sau nosocomiale; fungica. Man clinice: congestie nazala, rinoree purulenta,
discomform maxilar, hipoosmie, dureri sau presiune faciala, cefalee, febra, astenie, stranut. Dg:
secretie nazala, transiluminarea, culturi din aspiratul sinuzal, Rx. Tratament : virala: AINS si
antihitaminice; comunitara: amoxi, biseptol, eritromicina, steroizi nazali; nosocomiala: antib la
care sa rasp strept auriu si bact gram -.

Afectiuni oftalmo:
OCHIUL ROSU DUREROS:
SEMNE SI SIMPT OCULARE:
1.senz de arsura(blefar, conjunct, kerat, pterigion, episcler) 2.fotofobie(conj, uveite, migr, nevr
de trig, nevr optica) 3.prurit(conj, blefar, oki uscat, st alerg, lent cont) 4.lacrim(uveita ant,
ectropion, ulcer corn, corpi str, obst canal nazolacrimar) 5.scad vedere(cataract, glauc, degener
macul, retinop diab, nevr opt, dezlip ret) 6.ved dubla(paral nv oculomot, tum cereb, tromb de sinus
venos, indsuf vertr-bazilara) 7.edem palpebr(blefar, conjuct, cellulite, ectropion, erizip, insuf ren,
IC,hipotir) 8.ptoza palpebr(sdr horner, paral nv III, miast gravis) 9.congestie(conj, blef, ker,
dacriocistite, pterigion, uveite ant, eroz corneene, clerite,glaucoma)
EP DUR INSOT DE CONGESTIE:1.cauze oculare(tulb de refr, de acomod, oki usc, glauc cr cu
unghi inchis, neurop optica, corioretinita post) 2.cauze extraocul(sinus, arterita temporala,
nevralgia faciala, de sfenopalatin, migrena).
BOLI OCHI ROSU FARA DURERE: blefarite, conjunctiv, episclerite, dacriocistite, hemorag
subconjunctivala. OKI ROS+DUR:criza de glauc, sclerita, irita ac,i ridociclita, kerat virale, bacter,
keratoconjunctivite.
SEMNE SI SIMPT ASOC :gret, varsat(criza de glauc) ; cefalee(glauc, sclerite) ; ameteli(tulb de
acom si refr) ; fotofob(conjunct, kerat, episcler, uveita ant); lacrim(conj, ker, epics, uv ant) ;
prurit(blefar, r alerg) ; edem palpebr(blef, conj, orjelet) ; secr mucopur(conj, dacriocistite) ; erit
pericorneean(uv ant) ; halouri color, midriaza(glauc) ; mioza(uv ant) ; afect acuit viz(uv ant,
ker, glauc)
MANIF CLIN ALE B IN CARE APARE:
1.blefarita eritematosa(infl marg lib pleoape, jena ocul, senz de ars, prurit, lacrim, hiperem, edem
marg lib a pleoapei, nu afect acuit viz)
2.conjuctivite(infl muc conj, jena ocul, senz corp str, hiperem conj, fotofob, hipresecr
ap/muc/mucopur, edem conjunctival ,hiperplazie papilara si foliculara, eroz conjunctivale,
hiperplazie papilara si folic, sufuziuni sang, nu afect acuit)
3.hemor subconj(acumul subconj de sange din vase mici, chiar si in abs traum, o event fragil
capil, se rem spont, nu afect acuit)
4.orjelet(inf gl piloseb de la niv marg libere a pleoapei, se manif ca un mic focar infla rosu,
indurate, dureros spontan si provocat, evol spre colectie si abcedare)
5.dacriocistite(infl sac lacrim, obstr can lacrim, jena ocul, tumef gl lacrim, lacrimare, cong unghi
intern ochi, edem regional, nu afect acuit)
6.keratite(infl corn, dur ocul, cong pericorneeana, lacrimare, fotofob, lez corneene, edem
palpebral, scad acuit)
7.episclerite(infl str supf al sclerei, apar lez circumscrise, bine delim, jena ocul, lacrim, fotofob,
apar nodul conj, limitat, de cul rosu-violaceu, nu affect acuit)
8.sclerite(infl str prof sclera, dur ocul intense, cefal, fotofob, lacrim, apr nodul inflame, congestive,
rosu-violac, nu affect acuit)
9.uveita ant(irita, iridocicl, ciclita, infl tunica medie, dur int, acc la pres globi, fotof, lacrim, cong
conj, eritem pericorn, mioza, noduli irieni, sinechii iriene, affect acuit viz)
10.glauc(crest pres intraoc peste 22mmHg, dur ocul int, incetos ved,halouri color, lacrim,
midriaza, edem corn, gret, varsat, affect acuit)
TRAT:1.conj bact(sol antib, event cortiz) 2.conj alerg(sol cortiz si antihist) 3.kerat
fotoelectrica(ung vit A, ung oft cu dexpanthenol si un anest local) 4.dacriocist(ab local, sau general
la nev) 5.iridocicl(adm loc midriatice, ab,event cortiz si AINS po) 6.orgelet(ung oft cu ab si cort)
7.criza glauc(urgenta oftalm; betabloc topic-timolol ; acetazolamida, diur osmotic-manitol; trat chir
dupa calmarea crizei)

GLAUCOMUL
Glaucomul cu unghi inchis:
Caracteristici esentiale: instalare rapida, durere severa, , apare in special la varstnici si la
hipermetropi, ochi rosu, pupile dilatate, glob ocular dur la palpare.
Dg. Diferential : conjunctivita acuta, uveita, afectiuni corneene.
Tratament : Glaucomul primar cu unghi inchis, iridotomia periferica cu laser, precedata de
scaderea tensiunii oculare cu acetazolamida administrate intravenous. Glaucomul secundar cu
unghi inchi, acetazolamida i.v.
Glaucoml cu unghi deschis:
Clinica: Debut insidios, in special la varstnici. Pierderea progresiva a vederii periferice pe
parcursul mai multor ani, ducand la vederea in tunnel.halourile in jurul luminilor nu apar decat
tardiv, cand presiunea intraoculara este mult crescuta.
Etiologie: drenajul anormal al umorii apoase.
 Dg: asymptomatic de cele mai multe ori, tonometria, vizualizare oftalmoscopica a nervului optic si
testarea campului visual central sunt cele trei teste principale de diagnostic si evaluare a evolutiei
glaucomului. Presiunea oculara >24 mm Hg indica aparitia glaucomului.
Tratament : Timolol 0,25% sau 0,5% la fiecare 12 ore, cu posibilitate de reducere a dozei la
numai o data pe zi dupa 3-6 luni. Latanoprostul 0.005 un analog de prostaglandine, administart o
data pe zi, pare a fi tot atat de eficient ca si timololul, dar s-au observat modificari definitive ale
culorii ochilor. Trabeculotomia cu laser este utilizata ca si adjuvant al terapiei topice, pentru
temporizarea tratamentului.
Prognostic : fara tratament, orbire completa.

CATARACTA
Clinic : tulburari de vedere, instalate progresiv, in decurs de luni sau ani. Diagnosticul este pus
uneori tardiv din cauza absentei durerii si eritemului,iar opaciefierea cristalinului poate fi vizibila cu
ochiul liber).
Diagnosticul pozitiv se face chiar in stadii precoce , prin vizualizare prin pupila dilatata, cu
ajutorul oftalmoscopului.
Tratament : chirurgical, se inlatura cataracta prin una din tehnicile care conserva delicata capsula
posterioara a cristalinului. O alta tehnica este fragmentarea ultrasonica (facoemulsificare) a
nucleului cristalinului. Introducerea intraoperatorie a unei lentile intraoculare elimina necesitatea
purtarii ochelarilor.

TRAUMATISMELE OCULARE
Corpi straini conjunctivali si corneeni : diagnosticul se face anamnestic, printr-un istoric
concordant, si prin examinarea ochiului dupa instilarea in prealabil a unui anestezic local
(proparacaina 0.5%). Corpii straini se vizualizeaza mai bine daca se instileaza fluoresina sterila.
Nu este necesara pansarea ochiului, dar trebuie vizualizati dupa 24 ore, pentru a evalua
dezvoltarea unei infectii secundare. Corpii straini metalici de obicei lasa o pata de rugina. Se
indeparteaza cu un betisor cu vata sterila. Daca nu se reuseste, se truimite la oftalmolog
Corpii straini intraoculari, impun tratment de urgenta, efectuat de catre oftalmolog
Escoriatia corneeana : Pacientul acuza fotofobie intensa cu durere severa. Exista istoric de
traumatism ocular. Pentru vizualizare se instileaza fluoresceina sterila, colorandu-se astfel
escoriatia cu verde. Tratament : aplicarea unui unguent cu polimixina bacitracina si aplicarea unui
bandaj ferm
Contuzii. Contuziile pot produce echimoze, hemoragii subconjuctivale, edem sau ruptura de
cornee, hemoragii in camera anterioara, ruptura radacinii irisului, etc. tratament : repaus la pat,
pana la recuperare completa, NU SE FOLOSESC ANTIINLAMATOARE.
Plagi anfracuoase : La nivelul pleoapelor, pacientul se trimite la oftalmolog, deoarece poate
genera o incizura definitiva. La nivelul conjunctivei : se insileaza in ochi antibiotice. La nivelul
corneei, trebuie trimisi la oftalmolog, se recomanda reducerea la maxim posibil a manipularilor la
nivelul ochiului, intrucat se poate realiza extruziunea continutului intraocular. Se bandajeaza usor
si se protejeaza cu un scut metalic, spijinit de partea superioara si inferioara in osul orbital. Daca
este vorba de un corps train metalic, se va efectua in vederea diagnosticului TC, nu RMN, dearece
exista riscul sa se miste corpul in campul magnetic
Keratita actinica (post expunere la razele uv). Exista isoric de expunere la uv( exp. La soare in
timpul schiatului, expunerea la flama de sudura). Dupa 6-12 ore pacientul prezinta durere intensa
si fotofobie. Tratment : acoperirea ambilor ochi si instilarea de 1-2 picaturi de ciclopentolat 1%. Toti
pacientii isi revin in 24 ore
Conjunctivita si keratita chimica : istoric de arsura chimica. Se spala cu apa simpla, sau
solutii saline, NU se neutralizeaza substante acide cu substante alcaline sau invers, deoarece in
acest proces rezulta o mare cantitate de caldura. Se instileaza pilocarpina 2% si se incepe
profilaxia antibiotica.
 Boli infectioase
VARICELA;
EP:virus herpetic,trans aerian,imun dur.
MANIF CLIN:
1.per de inv(incub 10-20 zile,deb progress,subfebr,rinofaring discr,conjunctiv,indisp
gener,inapet,cefalee)
2.per eruptiva(dupa 1-2 zile,car centripet,inters toate teg mai ales cap si trunchi,evol macula-
papula-vezicula-crusta,vez au lich l\clar apoi tulbure,cruste,apare in valuri,coex eruptii d evarste
dif,prurigin,dur 7-10zile).
COMPLIC:de obic benigna:1compl resp:pneum variceloasa
2.nerv:mening,encef,cheratita,orhita,GN.
TRAT;izol domic,rep pat,alim us,antipir,antiinfl.,acyclovir.gumentelor. . Este util ca la un scor sub
10 sa se aprecieze scorul si la 5, 10 minute. C

RUJEOLA:
EP: boala infecto contaj respiratorie,boln contag de la ult zile incub pana la sf erupt,lasa imun
durabila.
MANIF CLIN:1.per de invazie(incub 8-11 zile, febra ascend 39-40, st gen alter, inap, curbat,
adenop submax, latero-cerv, retroauric, catar oculonaz , resp si digest, stranut, conjunctivita,
fotofobie, tuse usc, gret,varsat, diaree, enantem bucal, hiperemie difuza, puncte congestive uneori
hemor, puncte albe, semn Koplik) 2.per eruptive(acc febra, st gen alter, exantem descendent,
intai retroauric, fata, frunte, apoi tor, abdom, membre ; cu macropapule confluente, zone de piele
sanat, neprurig, catifelat, dur 5-6 zile, disparitie in ord inversa, lasa pigmentatie posterupt,
descuamatie). Rujeola atipica apare la bolnavii vaccinati cu vacc inactivat, la cei care au primit
virus viu atenuat inainte de 12 luni sau ca rapsuns exagerat al unei imunitati protectoare, rezultand
o boala cu potential letal, cu febra inalta, cu eruptii cu caract neobisnuite : papule hemoragice, fara
semnul Kplik, cafalee, artralgii, hepatita, infiltrat medular si interstitial, revarsate pleurale.
Paraclinic : leucopenie, cu exceptia complic bacteriene, virusul se poate cultiva din secretiile
nazofaringiene sau din sange. Dg e dat de cresterea de 4x a antic serici la reactia de
hemaglutinare.
COMPLIC:
1.respir(laring,bronsiol,PNI,BrPneum)
2.nerv (encef ce apare la 3-7 zile , cu varsaturi, coma, convulsii. Tratamentul este suportiv,
afectarea nervoasa e insotita de demielinizare marcata, cu mortalitate 10-20%, unii raman cu
sechele. Panencefalita sclerozanta subacuta este o complic tardiva , prod leziuni degenerative la
niv SNC la cativa ani , e rara, apare in infectiile din prima parte a vietii, sila pers din mediul rural.
La imunodeprimati se intal o forma de encef prog mainfesta prin crize epileptice, cu defict
neurologic, stupor progresiv si deces. Trat este suportiv, cu intreruperea med imunosupresoare
daca e posibil, virusul fiind un oportunist ce invadeaza creierul)
3.digest(stomat,gastroenter,apendic)4.ORL(otite,sinuz)
TRAT: regim ig diet-reg hidrozahar-alim usoare,trat simptom tuse , febra, izol boln; preven=vacc

RUBEOLA:
EP:contag cale resp, f contag, imun durabila, vir cu act teratogena la gravide.
MANIF CLIN:1.per de inv(incub 16-18zile, deb insidios, anorex, faring, disfag, febra moder,
adenop retroauric, suboccipitala,indolore,persist.)2.per eruptiva(eruptia dupa 2-3 zile, pe fata, se
gener pe tr si mb ,uneori prurig, raman zone indemne, sur 2-3 zile, un apare enantem bucal)
PCL:leucopen , limfocit, plasmocitoza, cresterea de 4x a antic specifici pune diag
TRAT:izolare domic, rep pat, alim usoara, antipiretice, antiinfl, antibioticeloa nevoie.
Complicatii: expunerea in timpul sarcinii: infectia in primul trimestru duce la rubeola congenitala
in 80% din cazuri , pentru care se pune problema avortului terapeutic.
 Rubeola congenitala : la nastere un sugar poate fi normal , dar poate prezenta unele manif cum
sunt catarcata, glaucomul, micoftalmia, surditate, retard psihomotor, organomegalie, rash maculo-
papular. Trat urmareste corect diverselor anomalii. Encefalopatia post infectioasa : incidenta mica,
apare la 1-6 zile dupa eruptia cutanata, dezv o encef postinf. Rata mort e de 20% , dar la cei care
supravietuiesc sechele sunt rare. Memanismul este necunoscut.

PAROTIDITA EPIDEMICA:
ETIOLOGIE :infectie cu virusul urlian.
MANIF CLINICE :Incubatie:2-3 sapt. Per prodromala:nespecifica - febra mica , anorexie,
cefalee; Per de stare: 1.dupa o zi apar dureri si discreta tumefactie la palparea gl parotide
ipsilaterale. Glanda se mareste progresiv in urmatoarele 2-3 zile , cu stergerea santului
retromandibular .Tumefactia apare de regula la o glanda si in cateva zile afecteaza si glanda
contralaterala.1/4 din pacienti pot avea afectare unilaterala. Orificiul canalului Stenon este
edematos si eritematos. Apare trismus, cu dificultati de vorbire si masticatie. Sucul de fructe citrice
exacerbeaza durerea. In primele 3 zile temperatura atinge 40 gr Celsius. Dupa ce glanda parotida
atinge maximum temperatura si durerea scad rapid-revenirea la marimea obisnuita in 7 zile.
Afectarea altor gl salivare:10 % din bolnavi (submandib, subling), asociaza edem presternal prin
obstructia limfaticelor din aceasta regiune sec. maririi gl salivare. 2. afectarea SNC:51%- modif
LCR fara man clinice ,10%-meningita manifesta de regula la 4 zile dupa parotidita , encefalita
urliana 1 caz la 400-6000 de bolnavi, surditate unilaterala cu fct vestib normala , ataxie cerebeloas,
paralizie facial, mielita transversa, poliradiculonevrita ascendenta (sd Guillain-Barre) si sd
poliomielita-like.,stenoza de apeduct Sylvius cu hidrocefalie interna dupa infectia SNC cu v. urlian.
3.Orhi-epididimita:20-30%din pac masculini postpubertal,bilaterala la 1 din 6 pac ,rar inainte de
pubertate; Uneori precede parotidita sau apare ca unica manif clinic;Debut brusc, cu febra(41gr
Celsius), frisoane, cefalee, varsaturi si dureri testiculare;
EX CLINIC :tumefactie +edem+eritem al testicolului si scrotulu;Prezenta in 85% din cazuri din
cazuri si precede orhita;Testicolul poate avea dimensiuni de 3-4 ori mai mare ca normalul;Febra
scade in 5 zile,durerea in 2 saptamani;Luni-ani dupa episod se poate constata un grad de atrofie in
50% din cazuri;Chiar si la cei cu afect bilat impotenta nu este o sechela iar sterilitatea este
rara.4.Ooforita:5% din femei postpubertal;febra ,greturisi varsaturi ,dureri abdominale.Rar afect
fertilitatii sau menopauza prematura5.Afectare articulara : rara.Poliartrita migratorie frecv
descrisa.6.Pancreatita-rar sevara; 7.Modif ECG-15%:miocardita; 8.Nefrita; 9. Alte manifestari
:tiroidita, mastita, prostatita, hepatita si trombocitopenie.
COMPLICATII :Avort spontan,in primul trim de sarcina; Malformatii congenitale:fibroelastoza
endocardica; Diabet juvenil-rol neprecizat;
TRATAMENT:Simptomatice:antialgice,antitermiceaplicatii topice cu antiflogistice; Reechilibrare
hidro-electrolitica in meningite si pancreatita;Orhita:repaus la pat , suspesot,antialgice, punga cu
gheata.Nu exista dovezi ca utilizarea corticosteroizilor este eficienta.Interferon alfa-2-reduce simpt.
si riscul de atrofie.
PREVENIRE :Izolare;IG nu reduc simpt. Sau incidenta meningitei si a orhitei;Imunizarea activa :
virus viu atenuat , 1 adm sc –protectie in 95% din cazuri;risc f mic de meningita aseptica
.vaccinare>varsta de 12-15 luni:personal medical neprotejat, barbati adolescenti fara inf urliana in
antecedente.Nu se adm la gravide, la cei cu imunodepresii severe , boli febrile.

SCARLATINA:
EP:sursa e omul bolnav cu scarlatina sau alta infectie streptococica cu tulpina secretorie de
eritrotoxina;convalescentii, purtatorii sanatosi; cale de transmtere :aerogena sau indirecta;poarta
de intrare:faringiana, cutanata sau conjunctivala(rar)
CLINIC:Incubatie:3-5 zile; Debut : brusc,cu febra (39-40 gr.Celsius), frisoane ,odinofagie,
alterarea st generale, cefalee, greturi, varsaturi, dureri abdominale.
Ex. clinic:angina, adenopatie submandibulara dureroasa;Per. de stare:dupa 1-3 zile:
 A-Exantem:apare intr-un singur puseu, care se extinde 12-24 ore, rareori este generalizat,
prezinta zone de electie: gat, torace, abdomen(antero-lateral), fese, fata anterioara a bratelor si
coapselor, pe fond eritematos difuz, presarat cu papule mici(varf de ac ), numeroase,
eritematoase, aspre, de tip congestiv, nepruriginoasa, respecta fata: masca lui Filatov(facies
palmuit)+paloare periorificiala, respecta palmele si plantele, Semnul Pastia-Grozovici : linii
echimotice orizontale la nivelul plicilor de presiune;B-Enantemul:angina eritematoasa, eritemato-
pultacee, ulcero-necrotica;ciclul lingual:ziua 1 limba alba slaninoasa(de portelan), apoi se
dezepitelizeaza(cele 2 V-uri), ziua a5-a –limba zmeurie, reepitelizaree in zilele 6-8(limba
lacuita);Per. de convalescenta:2-3 saptamani.
COMPLICATII
Toxice;nefrita in focar/miocardita/suprarenalita/artrita/encefalita/soc septic/componenta
hemoragica;
Septice:locale sau sistemice(din sapt a 2a);
Tardive:alergice:RAA, GN acuta difuza, purpura Henoch-Schonlein, eritem nodos.
TRATAMENT Izolaree in spital 15 zile;Tratament igieno-dietetic; Patogenic:antitermice,
simptomatice; Etiologic:Penicilina G 2-3 MU/zi la 6-8 ore interval, timpde 7 zile, apoi
Benzatinpenicilina G:1,2 MU im. La cei sensibilizati la Penicilina se utilizeaza un macrolid timp de
10 zile; Supraveghere clinica si de laborator 3 saptamani.
PROFILAXIE :Izolare+tratament corect;Ancheta epidemiologica ; Supravegherea contactilor;
Igiena individuala si a colectivitatii

MONONUCLEOZA :
Etiologie:virus Epstein Barr, eliminare prin saliva, boala sarutului.
Tablou clinic:Incubatie:3 -30 zile; Debut:insidios si rapid progresiv cu angina febrila; Starea
generala se deterioreaza treptat, dar nu f mult, alaturi de febra facandu-si aparitia si dureri difuze
(curbatura sau cefalee), astenie si inapetenta.Treptat apar si adenopatiile superficiale in special in
loja submandibulara, mai putin caracteristic latero-cervical sau axilar ;ggl.sunt mari, uneori f mari,
vizibili, fara edem sau periadenita si nedurerosi .
Ex. Faringe:angina eritematoasa, necaracteristica, cu depozit confluent in false membrane ce
acopera tonsilele, putand fi extins si pe lueta sau stalpii anteriori ai faringelui.In plus,
splenomegalie(moale, nedureroasa, friabila), hepatomegalie moale nedureroasa, exantem
macupo-papulos cu aspect rujeoliform sau urticarian, necaracteristic(apare rar, mai ales in cazurile
tratate cu ampicilina-test diagnostic) cu durata de 7-10 zile. Enantem (pete hemoragice pe
mucoasa palatala) in 25-30% din cazuri.Edeme palpebrale tranzitorii, necaracteristice. Evolutia
este variabila in timp. Dupa 10-14 zile de la debut febra scade iar celelalte semne se atenueaza.
Tratament; Nu exista tratament etiologic. Bolnavii se izoleaza in conditii de repaus la pat si dieta
de crutare. Tratament antiinflamator asociat cu Eritromicina sau Clotrimoxazol pe o durata de inca
3-5 zile dupa scaderea febrei. Nu exista profilaxie specifica.

Tusea convulsiva: este frecventa la copii sub 2 ani, adulti pot fi rezervor de boala, se carcat
cu stare catarala prodromala ce dureaza 2 sapt, cu stare de rau, tuse, coriza, anorexie. Tuse
paroxistica ce se termina cu un inspir profund, suierator, de tonalitate inalta. Praclinic: limfocitoza
absoluta, adesea frapanta, cultura confirma diag. Perioada de incub este 7-17 zile, boala se
transm prin pic de saliva. Nici vaccinul sau boala nu confera imunitate. Dg : clasic boala debuteaza
in ~ 6 saptamani, in 3 stadii cinsecutive: CATARAL: debut insidios, cu lacrimare, stranut, coriza,
anorexie, stare de rau si aceese de tuse nocturna, ulterior diurna. INVAZIE: aceese de tuse bruste,
consecutive, urmate de un inspir profund suierator, de tonalitate inalta. CONVALESCENTA: la 4
sapt de la debut, cu rarirea si scurtarea paroxismelor. La adulti, dat lipsei de specificitate a simp ,
infectia nu e luata in considerare , tusea ce persista > 2 saptamani poate fi sugestiva, dar poate fi
si asimptomatica. Paraclinic: leucocitoza, limfocitoza,. Trat eritromicina 500 mg la 6 ore 10 zile.

Toxiinfectiile alimentare: ????

 Boala diareica acuta: diareea cu debut acut, ce dureaza mai putin de 3 saptamani este
adesea cauzata de agenti infectiosi, toxine bact, medicamente. Afc la membrii familiei sug orig
infectioas. Etiologie: apa contaminata: giarda, cryptosporidium, ciclospora, antibiotice: clostridium
difficile, diareea calat: Ecoli O157:H7., BTS, HIV.
A. Diareea neinflamatoare;diaree apoasa, nesanghinolenta, asociata cu crampe periombilicale si
meteorism, greturi, varsaturi, ce sugereaza o enterita a intestinului subtire, provocata fie de o
bancterie producatoare de toxina: ecoli, enterotoxigen, stafilococ auriu, Bacillus Cereus,
Clostridium Perfringens. Lipseste leucocitoza deoarece nu exista invadare tisulara, are ca rezultat
deshidratarea, hipokaliemia, acidoza metabolica.
B. Diareea inflamatoare: febra inalta, scaune sanghinolente, ce indica leziunile tesutului colic-
shigella, salmonella, campylobacter, yersinia, amibiaza. Pentru invadare sau toxica: clostridium
difficile, ecolli O157:H7. invadareaza cu predilectie colonul, diareea este redusa ca volum, crampe
in cadranul inferior stang, senzatie de defecatie, tenesme. Sunt prezente leucocitele fecale.
C. Febra enterica: afectare sistemica, manifestata prin febra inalta si prelungita, fenomene
respiratorii, diaree si eruptie, datorita infectiilor cu salmonella typhi sau paratyphi. Laborator:
evaluare scaun: leucocite, coprocultura. pentru cei cu proctita severa, secretie rectala racoltata cu
un tampon pentru chlamydia, Neisseria gonoree, , herpes simplex la cei activi sexual 3 scuane,
daca diarea > 10zile se cauta paraziti. RSS in proctita severa, tenesmele rectale pt diferentierrea
diareei de colita inflam.Tratament: dieta, evitarea alimentelor bogate in fibre, grasimi, produsele
lactate, cafea,alcool,mese mici si frecvente, constand in sucuri de fructe si bauturi plate, alim moi
ca supe si biscuiti. Rehidratarea : deshidratarea este mult mai frecventa la copii, se rec
rehidratarea orala cu saruri ce contin glucoza, Na, K, cl, bicarbonat sau citrat 50-200 ml/kg/25 ore
sau iv la cei desh sever cu ringer lactozat. Ag antidiareici opiacee scad nr de scaune , nu se amd
la scaunele sanguinolente, febra inalat, stare toxico-septica. Ab: quinolone, biseptol ca laertnativa,
eritromicina, metronidazol, cefalosporine.
BDA cu E Coli: produce interesare enterala prin mai multe mecanisme. Varietatea de Ecoli
enterotoxigenic (ETEC) elaboreaza 2 tipuri de tulini termostabila si termolabila, acestia fiind
principalii factori declansatori ai diareei caatorului. E Coli enteroinvaziva e singura care invadeaza
celulele enterice , boala evoluand cu scaune sanguinolente , cu aspect dizenteriform, similare
celor din infectia cu Shygella. Tulpinile ETEC si EIEC nu pot fi izolate de rutina in coproculturi,
deoarece nu exista un mediu selectiv. Terapia antimicrobiana pentru Shygella si Salmonella
scurteaza evolutia, clinica, dar oricum ele sunt autolimitate. EHEC produce 2 tulipini toxice Shiga-
like, raspunzatoare de manif clinice. Acestea includ o perioada de portaj autolimitata, cu diaree
nesanguinolenta, colita hemoragica, sdr hemolitic uremic, purpura trombotica-trombocitopenica.
Cu toate ca EHEC are mai multe serotipuri, serotipul O157:H7 este ag etiol al catorva izbugniri
epidemice de diaree si sdr hem uremic, legate de consumul de hamburgeri insuficient prelucrati
termic si suc de mere nepasteurizate. Pers in varsta si copii mici sunt cei mai grav afectati, sdr
hem-uremic fiind o complic frecventa si adesea fatala , mai ales la copii. EC 157:H7 nu este
identificat de rutina in coprocultura. Izolarea lui necesita identif coloniilor sorbitol neg, pe mediu de
geloza-sorbitol McConkei, urmata de conf serotipului prin testare serologica. Terapia
antimicrobiana nu schimba evolutia bolii, trat fiind in primul rand suportiv. Sdr hem-uremic, purpura
trombocitopenica ce apar in BDA sugereaza diag, dar el treb conf serologic.

BTS: contactul sexual este modul predominant de trans al BTS. Bacterii: gonococi, spirochete, ,
clamidii, virusuri, protozoare. Leziunea primara este la niv mucoaselor, dar pot disemina si la
distanta, afectand tesuturile si org extragenitale. Toate BTS au faze subclinice, ce fav transm lor.
Frecvent sunt infectii cu mai multi ag patog, de aceea orice BTS treb inv pt sifilis, si chiar daca iese
neg se retest la 3 luni , interval cand poate avea loc seroconversia. Trat se admin tuturor
partenerilor. Cele mai frecvente sunt : sifilisul, condilomatoza, gonoreea, clamidiile, herpes genital,
tricomonas, sancrul moale, granulomul inghinal, infestarea cu paduchi si vaginoza bact la lesbiene.
La homosexuali sunt trans ptin contact oral-anal: shigeloza, hepatitele, amibiaza, giardioza,
criptosporidioza, salmineloza, campilobacter, HIV. Pentru viol: victimele vor fi xam in primele 24
ore, vor fi ef culturi sau teste pt clamidii, gonococ, herpes, exam secret vag pt tricomonsa sau
vaginoza, hep B, sifilis, HIV, cu repetarea testelor la 2, 6, 12, 24 saptamani. Utilizarea antibioticelor
empirice este controversata. Daca se opteaza totusi pt ea se face profilaxiea pt hep B, ceftriaxoan
125 mg im, metronidazol 2g po, doxiciclina 200mg/zi timp de 7 zile sau azitromicina 1g/doza unica.
Pt HIV tratamentul profilactiv nu a fost intens studiat , prob de contam este totusi mica.
Uretrita la barbati: initial cu disurie, secretie seroasa sau laptoasa, dupa 3 zile disurie intensa,
secretia devina galbena, cremoasa, profuza, uneori sanguinolenta, se cronicizeaza sau determina
inf ale prostatei, epididimite, inf ale gld periuretrale. Inf cr duce la prostatita si stricturi uretrale. La
loc faringiene treb avute in vedere. frotiul din secretia uretrala la o sapt arata diplococi Gram
negativi in interiorul leucocitelor PMN.
Uretrita la femei: este simptomatica in timpul menstrelor, cu disurie, polakiurie, tenesme
vezicale, insot de secret uretrala purulenta. Poate fi asimpt frecvent fiind asociata cu secretia
vaginala normala, cervicita moderata sau croonica, un important rezervor de gonococi. Poate
implica uterul sau trompele= salpingita, in final ducand la cicatrizarea trompelor si sterilitate. In BIP
germenii anaerobi si clamidiile insotesc infect gonococice.
Infectia retala este frecv la homosexuali, apare prin rasp microorg prin contactul sexual, fie din
tractul genital. Frotiul din secretia este rar pozitiva, insam pe medii de cultura este esentiala,
gonococul poate fi obs pe frotiuri. Acest lucru se aplica probelor obtinute de la nivel cervical, rectal
, faringian, articulra. Probele sunt insam pe medii selective.
Sancrul moale: este produs de Haemophilus Ducrey, un bacil scurt gram -. Lez initiala este o
macula-papula eritematoasa, ce devine pustula, ulterior ulcerata. Ulceratia este moale, dureroasa,
cu baza necrotica si margini moi, inconj de eritem. ADP este unilat, dureroasa la palpare, cu noduli
nereg, de marimi variabile , cu eritem suprajacent. Afect nodulara limfatica se insoteste de febra,
frison, stare generala alterata, ggl pot conflua si abceda. Uneori la femei evolutia este fara semne
clinice, cult se dezv pe mediu geloza-ciocolata. Frecvent exista si coinf cu sifilis, herpes gen, HIV,
sau suprainf cu germeni fusiformi sau spirochete. Balanita si fimoza sunt complic frecvente. Dg dif
cu sancrul sifilitic: este un sancru curat, nedureros, cu baza dura, dg dif facandu-se si cu alte inf ce
produc ulcer genit. Trat : azitromicina sau ceftriaxon in doza unica, augmentin 7 zile, eritro 7 zile,
ciprflox 3 zile.
SIFILISUL: Este o boala inf complexa, cauzata de T pallidum, spirocheta capabila sa se
localizeze in orice organ sau tesut, si capabila capabila sa produca o serie de modif ploimorfe.
Transm se produce recvent prin contact sexual, , paorta de intrare fiind frecv genitala, rar
extragenit. Este f sensbila la caldura si uscaciune, dar poate suprav mai multe zile in medii lichide.
Este transm si transplacentar, in sapt a 10 de sarcina –m sifilis congenital. Este imp in 2 stadii
clinice: precoce( infecetios) si tardiv, separate de o perioada de latenta asimptomatica. Sifilisul
Precoce(infectios)cuprinde leziunile primare, secundare , recidivele si sifilisul congenital. Sifilisul
tardiv cuprinde leziunile benigne-gomele, localizate pe teg, oase, viscere, afect CV, si numeroase
sindroame SNC si oculare. Std sifilisului: primar, secundar, tardiv. Paraclinic: teste netreponemice
si treponemice. Testele netrop cele mai utilizate sunt VDRL si RPR. , cu jnele reactii fals pozitivie.
Testele treponemice: testul de abs ai antic anti-antig treponemice( FTA-ABS) este cel mai utilizat.
TPHA si MHA-TP sunt compatibile ca si specificitate si sensibiliate cu testul FTA-ABS, dar se
pozitiveaza tarziu. Alte teste cum ar fi detect directa a antig, Western immunoblot, ELISA si PCR
sunt in studiu ca si metode de dg, examn microscopic si exam LCR. Tratament: sifilisul primar
penicilina G sau procain penicilina G-apoasa este medic de elctie, este activa mai ales pe inf
primare si inconstanta pe cele tardive. Trebuiesc mentinute niveluri tisulare eficiente cateva zile
sau chiar saptmani, din cauza spirochetele au un timp de generatie lung( 30 ore). Benzatin
penicilina G 2,4 milUI, im in doza unica. La pac alergici, cu expceptia gravidelor doxiciclina 200
mg/zi -14 zile; tetraciclina 500mgx4/zi 2 sapt. , eritromicina 500 mgx4/zi 2 saptmani, cu eficienta
mai scazuta . azitromicina 500 mg /zi timp de 10 zile, ceftriaxona 1g/zi timp de 14 zile- netestata
suficient. In sifilisul secundar, daca nu este afect neurolog sau oculara se trata ca si sifilisul
primar. In sifilisul recurent – ca si sifilisul primar. In sifilisul tertiar- moldamin sau efitard 2,4 mil
UI la 7 zile timp de 3 sapt, tetraciclina 500 mgx4/zi 28 zile, doxiciclina 200 mg/zi timp de 28 zile. In
neurosifilis: 3-4 mil ui de penicilina G cristalina iv la 4 ore 10-14 zile, sau efitard 2,4 mil ui /zi timp
de 10-14 zile asociata cu probenecid 500 mgx4/zi 10-14 zile.la pac sens la penic se rec teste
cutan, desensibiliare si trat tot cu penicilina. La gravide se ef tot penicilina, in fct de std sifilisului,
nu se vor folosi doxi si si tetraciclina, iar eritro are eficienta slaba. Complic ale trat: reactia
Jarisch-Herxheimer, consecinta a distrugerii masive a treponemelor su act medic, este insot de
febra, si agravarea tabloului clic, apare mai frecv in sifilisul precoce, parand in primele 24 de ore,
se remite in urm 24 ore, nu se va intrerupe trat decat daca e necesar, se pot administra
concomitent antitermice si corticoizi, fara eficaitate demonstrata

AFECTIUNI HEMATOLOGICE
COAGULOPATII
Sunt de 2 tipuri : I- ereditare( hemofiliile, deficit ereditar de protrombina, factor V, VII, X, XI, XII,
XIII, prekalikreina, kininogen, alterai erditare ale fibrinogenului) si II- dobandite : boala Von
Willebrand, pseudo boala Von Willebrand, cuagulopatiile din afectiunile hepatice si deficitul de
vitamina K.
Ereditare
Hemofilia : boli hemoragice ereditare, cu transmitere autozomal recesiva. Exista 2 facotri
hemofilici A si B.
Hemofilia A este cea mai frecventa( 80-85%), ereditara, hemoragiile sunt datorate deficitului de
factor VIII C, transmiterea este Xlinkata, afecteaza in special barbatiii si mai rara femeile. Forme
-severa cu nivel de factor VIIIC < 1%
-moderata cu nivel de factor VIII C intre 1-5%
-severa cu nivel de facotr VIII C > 5%.
Semne si simptome : hemoragii frecventa la nivelul articulatiilor, muschi, tract genito-urinar,
hematoame spontane care sunt patognomonice, sangerari mari la traumatisme mici, interventii
chirurgicale, , iar in cea mai severa sangerari spontane, multi dintre hemofilici sunt HIV +, infectia
fiind transmisa prin transfuzii de concetrat de factort VIII.
Paraclinic : PTP prelungit, timp de protrombina, TS, fibrinogen normal, fcator VIII C redus, factor
Von Willebrand normal.
Dg diferential : hemofilia cu factor IX , cu care este greu de diferentiat, boala Von Willebrand.
Tratament : factor VIII peerfuzabil, care se trateaza termic pentru reducerea posibilitatii de
transmitere a HIV, factor VIII recombinat, este mai scump, dar este mai sigur. Pentru sangerari
minime se creste doza de factor VIII la 25%, sau cresterea dozei la 50%, apoi la 25% 2-3 zile ;
pentru interv chir majore cresterea dozei de facor VIII la 100%, se va mentine permanent la mai
mult de 50 % 10-14 zile.
Doza 1 unit de factor 8 este prezenta intr-un ml de plasma. Volum plasmatic 40 ml/kg. Volum
plasmatic factor 8C : 1,5 x vol plasma. Sunt necesare aproximativ 4000 ui pentru o persoana de 70
kg. . pentru hemofiliile usoare se paote folosi desmopresin acetat 0,3 micrograme/kg/24h pentru
interventiile chirurgicale minore. Pentru sangerari persistente dupa administrarea de desmopresin
acetat sau concentrat de factor 8, pacientul primeste acid aminocaproic 4 g p.o. la 4 ore timp de
cateva zile.
Hemofilia B : sau boala christmas, transmiterea este X linkata, ereditara, cu deficit de factor9,
excliusiv la barbati, apar hemartroze spontane, deficitul de factor 9 este de 7 ori mai rar decat
deficitul de factor 8, dar sunt identice din pct de vedere clinic.
Paraclinic : TPT prelungit, TP, TS, Fibrinogen normale, Factor 9 scazut, Factor Von willwebrand
normal.
Tratament: concetrat de factor 9 , pentru obtinerea unui nivel de 100% sunt necesare 80ui/kg.
Distributia de factor 9 = 2xnivelul plasmatic. Desmoperinul nu este eficient, pacientii trebuie sa
evite admin de aspirina.
Deficitul de factor XI : se intalneste la evrei, transm autozomal recesiva, TPT prelungit, factor
11 scazut, . la nevoie se va administra PPC si factor 11.
Afibrinogemii : afectiune foarte rara, fibrinogen scazut, TP, TPT prelungit, hemoragii severe,
fibrinogenul se substituie cu crioprecipitat.
Alte tulb de coagulare :
-afectiuni hemoragice datorate deficitelor izolate de factor 2, 5, 10, 7, care sunt extrem de rare
 -deficit de factor 12 si factori ai activarii produc un TPT mult prelungit, nu se asoc cu hemorag
-deficit de factor 13, testele de cuag sunt normale, se evid prin evidentierea cheagului de fibrina
in ureea 8 molara
-deficitul inhibitorilor normali ai activitatii a activ fibrinolitice a alfa 2 antiplasmina si inhibitorii
plasminogenului, cauza f rara
II COAGULOPATII DOBANDITE :
BOALA VON WILLEBRAND : este cea mai frecventa boala a hemstazei, se transimte
autozomal dominant, se caracterizeaza prin deficit sau anomalii de factor von willebrand, sistemul
de agregare plachetara este absolut normal. Factorul Von willebrand se isntetizeaza in
megacariocite si celulele endoteliale, avand 2 functii separate legarea proteinei de coagulare de
factorul 8 si protejarea ei de degradare.
Sunt mai multe tipuri de boala:
- Tipul I : este cel mai frecvent, cu nicel scazut de FVW
- Tipul IIa : anom calitativa a prot, impiedica formarea de monomeri
- Tipul IIb : anom calit a proteinei, duce la un clearence rapid al formelor multimerice mari
- Tipul III : trans autozomal recesiva, FVW aproape abssent, este rara
- Pseudo boala VW- este a afectiune rara, memb plachetara anormala, ce are o afinitate
excesiva pentru formele multimerice mari ale FVW, ducand la elim lor din plasma.
Simptomatologie : este frecventa, se intalneste la ambele sexe, majoritatea cazurilor sunt
usoare. Apar sangerari la nivelul mucoaselor( epistaxis, sangerari gingivale, menoragie, gastro-
intest) si in plaga dupa interv chirurgicale si extractii dentare. Tendinta de sangerare este
exacerbata de aspirina. Sangerarile se reduc in timpul sarcinii sau al tratamentului cu estrogeni.
Paraclinic : trombocite si morfologie normala, TS prelungit, TS normal sau crescut la admin de
aspirina ( la pers normale TS nu creste la admin de aspirina), FVW scazut, antigenul factor 8 si
factor 8 scazuti.
Dg diferential : trombastenie Glauzamann, Sdr Bernard Soulier, boala depozitelor granulare,
afect mileoproliferative, uremie, AINS, aspirina, autoanticorpi, paraproteine, boala depozitelor
granulare dobandita, produsii de degradare ai fibrinei, hemofiliaboala VW, lupus, heparina.
Tratament : evit admin de aspirina, desmopresin acetat 0,3 microgram/kg, FVW se dubleaza sau
se tripleaza in 30-90 minute. Tratamentul de electie este cu concentrat de facotr 8. acid
tranexamic in timpul interv dentare 25 mgx3/zi – 7 zile.
Coagulopatiile din afectiunile hepatice : ficatul este sdiul sintezei tuturor factorilor de
cuagulare , cu exceptia f 8. Pe masura de insuf hepatica se dezvolta, primii factori afectato sunt
cei dependenti de vitamina K( 2, 7, 9, 10) si factorul 5. primul care scade este facortul 7, datorita
turn-overului rapid ; in schimb fibrinogenul ramane normal.
Semne clinice : hemoragii cu orice localizare, hemoragii difuze la locul de punctie venoasa
datorate fibrinolizei excesive.
Paraclinic : TP mai prelungit decat TPT , trombicte normale sau scazute, hematii in tinta pe
frotiul periferic.
Dg diferential : deficitul de vitamnian K, CID, boala hepatica in std final.
Tratament: PPC transf cu 1400 ml initial , ulterior 700 ml la 6 ore, transf palchetara pt
trombocitopenie. NU se va administra concentrat de factor 9 datorita tendintei de producere a
CID.

Deficitul de vitamina K : apare datorita unor deficienta in dioeta sau admin de antibiotice.
Simptomatologia nu are trasaturi specifice, sangerarea poate aparea oriunde. Factorii care
contrib la scaderea niv de vit K : subalimentatia, malabsortia, antib cu spectru larg ce suprima
flora intestinala.
Lab : PT prelungit, mai mult decat TPT , TPT normal, fibrinogen, trommbocite, PT normal.
Dg dif :diferit de coag hepatica prin admin de vitamina K, CID, utilizarea nemonitorizata a
warfarinei.
Trat : vitamina K 15 mg s.c. vitamina K se gaseste in legumele cu frunze, este sintetzata
endogen de bacteriile intestinale. Prognostic foarte bun
CID : apare pe fondul unei afectiuni grave, este limitata la o regiune localizata, este consecinta
aparitiei trombinei circulate. Trombina : cliveaza fibrinogenul in monomeri de fibrina, stim
agregarea plachetara, activeaza fact 5 si 8 , elib activ plasminegenului rezultand plasmina,
activitatea in exces a trombinei producand hipofibrinogemii. CID este cauzata de numeroase boli
ca : procese septice, leziuni tisulare grave, complicatii obstetricale( embolus aminiotic, fat mort
retinut, avort septic), neoplazii, reactii post transfuzionale hemolitice majore.
Semne si simpt : hemoragii in orice loc, mai ales la locul de puncite, tromboze manifestate
frecvent prin ischemie si gangrena cu localizare digitala, dar si infarcte suprarenaliene sau necroza
corticala renala, anemie hemolitica microangiopatica, CID diseminata supraacuta la pac
neoplazici, manif prin tromboze recurente, superficiale sau profunde- sdr Trousseau.
Paraclinic : hipofibrinogemie, crestrea produsilor de degradare ai fibrinei, trombocitopenie, TP
prelungit, cresterea D-Dimerului( care este si cel mai sensibil), TPT prelungit, anemie hemolotica (
25% din cazuri, cu eritrocite fragmentate pe frotiu). Nivelul scazut de antitrombina.
Dg difereantial : coagulopatia hepatica, procese septice, deficitul de vitamina K, , boli hepatice
care cresc PT si PTT, dar fibrinogenul este normal iar trombocitele sunt normale sau usor
crescute.
Tratament : intai se trateaza boala de fond. Heparina cu rol controversat, cu zoa de 500-750
ui/ora, PPC daca este scazut AT3, pentru al ridica cu >505%, transfuzie plachetara, pentru a
pastra un nr de tormb > 30000 ; fibrinogen inlocuit cu crioprecipitat, fibrinogenul > 150, o unit de
crioprecipitat creste fib cu 6-8 mg/dl ; acid aminocaproic 1g/h iv( nu va fi folosit niciodata fara
heparina) ; acid tranexaminic 10mg/kg iv la 8 ore.

SDR HEMOLITIC UREMIC : anemie hemolitica microangiopatica, trombocitopenie, IRC

datorata microangiopatiei. La copii apare dupa infectii cu Shigella, Salmonella, E Coli O157 :H7
sau anumiti agenti virali.
La adulti e precipitat de admin de estrogeni sau post partum, corticoterapia in doze mari,
ciclosporina, tacrolimus.
Paraclinic : anemie hemolitica, trombocitopenie, fragmentare eritrocitara marcata pe frotiul
periferic, LDH mult marit, cresterea produsilor de degradare ai fibrinei, COOMBS negativ.
Dg dif : CICD, alte cauze de anem hemol microangiopatica, vasculita, glomerulonefrita ac.
Trat : tratament conservator al IRA la copii. La adulti plasmafereza cu volum mare de PPC (
inlocuire pana la 80 ml/kg), zilnic pana la remisiune. Prognosticul ramane incert la adulti. 40%
decedeaza fara tratament si 80% ajung la IRC.

PURPURA TROMBOCITARA IDIOPATICA( AUTOIMUNA) : este o afectiune autominuna,

cu antic IgG ce se leaga de trombocite, ele nefiind distruse prin liza directa, ci in splina ,
splenectomia fiind tratamentul cu cea mai mare eficienta. Caract esentiale : trombocitopenie
izolata, maduva osoasa normala, splina neplapabila. Semne in copilarie : postviral, fiind
autolimitata, la adult este o afectiune cronica, rar consecinta unei infectii virale, fiind o boala a
tinerilor, mai ales la femei, cu sangerari ale mucoaselor si tegumentelor( epistaxis, menoragii,
sangerari bucale, purpura, petesii). Paraclinic : trombocitopenie, anemie usora, megatrombocit pe
frotiul periferic.
Dg dif : CID, neoplazii, sdr hemolitic uremic, medicamente.
Tratament : Prednison 1-2 mg/kg/zi timp indelungat cu doza de intretinere, splenectomie, IgG :
400 mk/kg/zi in urgenta timp de 3-5 zile ; danazol 600 mg/zi pt cei care nu raps la corticoterapie si
la splenectomie ; vincristina, ciclofosfamida, ciclosporina, azatioprina, vinblastina.

PURPURA TROMBOTICA- TROMBOCITOPENICA : este caracterizata de anemie

hemolitica microangiopatica, trombocitopenie, anomalii neurologice , renale, febra. Coagulare N,
LDH crescut, este mai frecventa la adultii tineri si mai ales la femei, precipitandu-se in timpul
sarcinii sau la utilizarea de estrogeni, este frecventa la cei HIV+. Simpt : anemie, sangerari,
tulburari neurologice ca afazie, letargie, cefalee, confuzie ce merge pana la coma, care este de
obicei fugace. Bolnavul este cu suferinta acuta, febril, cu teg palide, cu purpura, petesii, cu
disfunctii neurologice, cu dureri abdominale frecvent cauzate de debutul unei pancreatite.
Paraclinic : anemie severa, reticulocitoza marcata, pe frotiul periferic avem eritrocite fragmentate,
cu schizocite, celule in coif si in forma de tringhi, bilirubina indirecta mare , crestrea masiva a
LDH, hemoglobinemie si hemoglobinurie , +/- IRC, +/- CID.
Dg dif : CID, purpura autoimuna, sdr Evans, sdr hemolitic uremic.
Trat : PPC si plasmafereza de volum mare , prednison , aspirina si dipiridamol, splenectomie,
dextran. Prognostic bun la cei care se efectueaza plasmafereza, cu vindecare completa in 80-90
% din cazuri.

LEUCEMIA ACUTA LIMFOCITARA (LAM) :

Simptomatologie : fatigabilitate, sangerari la nivelul pielii si mucoaselor( metroragii, epistaxis,
hipertrofie gingivala, stomatita), cu sangerari multiple la cei cu CID, cefalee, confuzie, dispnee,
citopenie, pancitopenie, cu blasti> 30% in maduva osoasa si 90% in sangele periferic. Infectiile
sunt frecvente la cei cu neutrofilie < 500/microlitru, agentii cei mai frecventi implicati sunt E Coli,
klebsiella, pseudomonas sau fungii, la cei cu neutropenie severa sepsisul poate provoca decesul
in decursc de cateva ore daca nu este instit un trat antib imediat. Dureri osoase si articulare, rar
gasim hepato-splenomegalie si ADP. Ex clinic releva : paloare, purpura, petesii, diverse semne
de infectie, sensibilitatea osoasa la palpare la nivelul tibiei, sternului si femurului.
Paraclinic : in leucemia acuta avem blasti >30%, uneori hiperuricemie, fibrinogen scazut in CID,
hipoglicorahie si blasti in LCR la cei cu afect meningeala, transferaza dezoxinucleotidica terminala
este prezenta in 95% din cazuri, atigenele limfocitelor primitive CD2, CD5, CD7, CD10, CD 19, :
Bastonasul Auer este patognomic fiind o incluziune eozinofilica aciforma intracitoplasmatica.
Se subdivizeaza in : -cu blasti nediferentiati M0
-leucemie mieloblastica acuta M1
-cu blasti bine diferentiati M2
-promielocitara acu M3
-leucemie promielocitara acuta M4
-leucemie monoblastica acu M5
-eritroleucemie M6
-leucemia megacarioblastica M7
Dg diferential : cu alte afectiuni mieloproliferative, leucemia mieloida cronica, , se mai aeamana
cu o maduva osoasa cu deviere la stanga ca urmare a vindecarii unei agresiuni toxice anterioare,
de alte boli limfoproliferative ca : leucemia limf cr, limfoamele si leucemia cu cel
paroase, limfocitoza atipica din mononucleoza.
Tratament : prima etapa a trata este obtinerea unei remisiuni complete( sange periferic, maduva,
clinic normal) si tramanet de continuare. PCT intensiva cu daunorubicina si citarabina, ulterior
transfuzii si antibioterapie. Odata cu remisiunea completa exista num scheme de tratament : PCT
intensiva repetata, PCT- Rx in doze mari asociata cu transpl de maduva osoasa alogena, PCT in
doze mari cu transpl de maduva osoara autologa, trans ac retinoic la cei cu leucemie
promielocitara ac, . PCT combinata cu : daunorubicina, vincristina, prednison, asparaginaza.
Prognostic : 70-80% din cei sub 60 ani pot avea o remisiune completa, , 30-40 % vindecare cu
PCT in doze mari post-remisiune.

LEUCEMIA MIELOIDA CRONICA : Este o afectiune a varstei mijlocii, este asociata unei
anomalii cromozomiale- cromozomul Philadelphia. In stadiu precoce( faza cronica) nu se comporta
cao boala malinga, avand functie normala a maduvei osoase, , leucocitele se diferentieaza, ,
neutrofilele combat infectiile in mod normal. Cu toate acestea LMC este o boala inerent instabila ,
boala progresand spre faza accelerata , si dupa multi ani in criza blastica. LMC in criza blastica nu
se poate deosebi de leucemia acuta. Simptomatologie : pacientul prezinta fatigabilitate,
transpiratii nocturne, subfebrilitate datorita starii hipermetabolice, balonare datorita splenomegaliei,
stern sensibil la palpare, incetosarea vederii, priapism, disfunctie respiratorie datorita leucostaziei,
in aceste cazuri leucocite sunt>500000, in criza blastica pacientii pot avea hemoragii si infectii
datorate insuficientei medulare. Paraclinic : leucocitoza marcata, cu valori medii 150000, serie
mielocitara deviata la stanga, blasti<5%, bazofilie, eozinofilie, trombocite normale sau mult
crescute, hipercelularitatea maduvei osoase, fosfataza alcalina scazuta, B12 crescut, ac uric
crescut, cromozom Philadelphia + in sg periferic sau in maduva, gena BCR-ABL +/-. Pe masura ce
boala progreseaza spre faza accelerata si blastica avem anemie progresiva, trombocitopenie,
creste procentul ; de blasti din sange si maduva. . dg LMC in criza blastica blasti>30%. Dg
diferential : leucocitoza reactiva asoc cu infectia ( leucocitele<50000, splenomeg absenta, F
alcalina leucocitara crescuta, Crom Philadelphia este absent), alte afect meiloproliferative ca :
mielofibroza, polictemia vera, trombocitoza esentiala
Tratament : in rarele cazuri cand este urgenta se efectueaza leucofereza cu trata mielosupresor.
Hidroxiuree 0,5-2g/zi, cu rasp satisf la tratament, se admin continuu, interferonul alfa recombinat
este trat de electie in faza cr a LMC, treb admin tuturor pac la care se just terap cu interferon si
care nu sunt indrumati catre transplant medular alogen, el prelungind faza cronca si crescand
supravietuirea, asoc de interferon cu doze mici de citarabina este mai ef decat IFN singur. Singurul
trata eficient este transplantul de maduva alogena , posibil la ad sub 60 ani cu frati si surori cu HLA
compatibil, cu reusita f buna la pacienti transpl in primul an de la diag . pt pacientii cu recadere
post transplant se rec trat cu limfocite T de la donatorul de maduva, care produce remisiuni
durabile. In criza blastica ( f dificil de tratat) PCt este mai putin toxica si f eficienta, producand
remiuni, de scurta durata, in 70% din cazuri( daunorubicina, vincristina, prednison). Prognostic :
durata medie de supravieturie este de 3-4 ani. In criza blastica luni. 605 din adulti tineri cu
transplant de maduva osoasa alogena par a fi vindecati.

LEUCEMIA LIMFOBLASTICA CRONICA( LLC) : este o afectiune maligna clonala a

limfocitelor B, rar a limf T , fiind o boala trenanta cu acumulare lent progresiva de limfocite mici cu
durata lunga de viata, frecventa >50 ani. Se caract prin imunodepresie, insuficienta medulara si
infiltrarea organelor, pe masura ce boala progreseaza poate produce leziuni prin infiltrarea directa
tisulara. Limfocitoza este descoperita intamplator, fatigabilitate, adenopatii, hepato-splenomegalie,
uneori are evolutie rapida complicandu-se cu : anemie hemolitica autoimuna sau trombocitopenie
autoimuna, sindrom Richter( un ggl limfatic izolat se transf intr-un limfom agresiv cu celule mari,
in timp ce boala sistemica ramane stabila) Stadializare : std 0 – numai limfocitoza, std I
limfocitoza si ADP , std II organomegalie, std III : anemie, std IV : trombocitopenie. Paraclinic :
limfocitoza izolata,cu limfocite mici, cu aspect matur, cromatina nucleara condensata, fiind
imposibil de diferentiat fata de cele normale, leucocite>20000/micrlitru, Hb, Ht, Tromb normale( la
debut), mad ososa este infiltrata variabil cu limf mici , hipogamaglobulimenie, paraproteina de tip
IgM, markeri de orig ai limfocitelor : B- CD 19, T : CD5. Dg dif : infectii virale( febra si alt aspect
clinic), tusea convulsiva, macroglobulinemia Walden strom, leucemia cu celule paroase, fimfomul
in faza leucemica. Tratament : in std precoce nu nec trat specific. Indic sunt fatig, limfadenopatia,
aparitia anem sau trombocitopeniei. Trata standard fusese clorambucilul 0,6-1 mg/kg p.o , la
fiecare 3 sapt – 6 luni fludarabinul cu rez mai bune , 5 zile/sapt/lunar 4-6 luni, transp maduva
osoasa alogena. Progn: 6 ani durata medie.

ANEMII:
scad Hb sub val norm coresp varstei : cordon ombilical : 13,7-20,1g/dl ; 2 saptamani : 13-
20g/dl ; 3 luni : 9,5-14,5 ;6luni -6ani10,5-14g/dl ;11-16 g/dl– 7-14 ani ;13,5 g/dl barb ; 12 g/dl
fem.
CAUZE:
1.pierderi excesive (hemoragii ac si cr)
2.distructie excesiva (anemie hemolitica ,Hemoglobinopatii, boli de sist)
3.prod deficitara (deficit de Fe, talasemia, aport insuficient ,tulb de absorbtie ulcer gastric sau
duodenal, menometroragii, diverticuli, parazitoze intest, sechestrare Fe, deficit B12, lipsa
factorului intrinsec , gastrita atrof, deficit de ac fol, afectarea maduvei hematopoietice,
limfom,Mielom Multiplu ,tulb endocr ,hipotiroidism , infectii cron, IRC)
 clasificarea anemiilor in fct de mec fiziopatologic:
Productie scazuta: deficit de Fe, talasemia, anemia din bolile cronice, anemia megaloblastica,
anemia aplastica( anemia Fanconi) si hipoplastica, sindroame mieloproliferative, carcinom, limfom,
aplazie eritrocitara pura
Distructie crescuta: hemoragii, hemoliza, sferocitoza ereditara, eliptocitoza, drepanocitoza,
hemoglobina instabila, deficit de piruvat kinaza, deficit de G6PD, hemoliza extrinseca, anticorpi la
cald si rece, purpura tromboctica-trombocitopenica, sdr hemolitic uremic, valva cardiaca mecanica,
insuficienta valvulara, clostridii, hipersplenism.
Anemii prin pierdere excesiva de eritrocite si Hb: anemiile post-hemoragice acute , in cadrul
hemorag interne si externe, sau oculte intestinale.
CLASIF CLIN: usoara=Hb 11-8/Ht 30-39; medie=8-6/ Ht 30-22 ; severa= 6-2 /Ht 22-10;
CLASIF DUPA CONTINUTUL DE HEMOGLOBINA :
1.hipocroma(HEM<28pg,prin deficit de Fe, sechestrarea de Fe,infectii cron, neoplazii)
2.normocroma ( HEM 28-32, posthemoragii ac,hemoliza )
3.hipercroma ( HEM >32,deficit de B12,ac folic, in intoxic, alcoholism);
CLASIF MORFOL:macrocitara(diam 7μ/VEM >95μ3/CHEM 34%/HEM >32pg) microcitara(
diam <7/VEM<80/CHEM<32/HEM<26) normocitara( diam 7/VEM82-92/CHEM32-34/HEM32)
MANIF CLIN 1.piele si muc(paloare,glosita,cheilita,tulb trof fanere) 2.ap digestiv (disfagie,
anorex, gret,vars,tulb tranz,diaree,constipatie) 3.SN (amet, fatig, cef ,asten ,tend la lipot) 4.CV
(palpit, dur precordiale, sufluri card, tahic, puls capilar), uneori proteinurie sau subfebrilitate.
INVEST PARACL: semne clin, invest pcl (Hb,Ht,Nr GR), bilirubina I+D, sideremie, transferina si
feritina, uneori electroforeza Hb, dozarea unor enzime eritrocitare, test Coombs direct si indirect,
rezistenta osmotica a hematiilor, uneori mielograma si explorari izotopice > confirm sdr an> frotiu
sange perif >VEM:
1.microcitoza=feripriva, sideroblast, talas>sideremia, transferina ,feritina , punctie medul;
2.normoc= posthemor, hemol, IRC, anemia aplast;
3.macroc=Biermer, malabs, postgastrect, hipotir >test Sciling, endosc, pasaj baritat, punct
medul)
CAUZE ANEM FERIPR 1.carente,pierderi sau tulb de abs Fe (carente alim, menometroragii,
UGD , CaG, tulb abs, RCUH, parazit intest, nevoi crescute de Fe ca in sarcina si lactatie,
aclorhidie, gastrectomie, boala celiaca, hemoragii din sfera digestiva, hematurie recidivanta,
he,oglobinurie, hemisiderinurie)
2.sechestr macrofagica de Fe (inf cron, TBC, supuratii cron,PNC ,endocard lenta, b maligne)
MANIF CLIN An FERIP:sdr anemic (teg muc ,conj palide, asten,cef, amet, palp, tahic, polipnee)
sdr carential de Fe (fatig, tulburari fanere( unghii friabileplate, fara luciu), stomatita angulara,
glosita, atrof papile linguale , limba rosie neteda, luc, gastr atrofica) ;boala cauzala( tulb genit,
digestive,parazitare,inf cron,b maligne,b degenerative) disfagia , ozena( atrofia mucoasei nazale
cu cruste fetide), pervertirea gustului, uneori splenomegalie.
Paraclinic: HLG, frotiu de sg periferic cu hematii palide, hipocrome(diametru),
microcitoza(dimensiuni) , anizocitoza,polkilocitoza(forma), Hb <, PLT>, sideremia<, CTLF >,
feritina serica<,.
TRAT MEDIC : admin orala de saruri orale( clorura, glutamat, gluconat, glutamat, succinat,
fumurat). Doza medie de Fe este de 100 mg/zi , dar in formele severe se poate ajunge si la 150-
200 mg/zi
Anemia hipoplastica congenitala Blackfan-Diamond: este specifica coplilului, o afect
rara, cu transm autozomal recesiva sau dominanta,, afect electiv linia eritroblastica. Debuteaza
frecvent in primul an de viata, cu paloare cutaneo-mucoasa progresiva, fiind absente icterul, ADP,
hepatomegalia si manifestarile hemoragice. , mai pot coexista unele malf congenit ca: anomalii ale
policelui, fanta palatina, microcefalie. Frotiul periferic evid anem severa, normocroma, normocitara,
aregenerativa. Mielograma: eritrobalstopenie severa, aproape exclusiv cu proeritroblasti,
hemosiderina medulara si eritropetina serica sunt in exces.Tra: corticoterapie indelungata,
transfuzii de masa eritrocitara, chelatori de desmoferina B ( desferal), rar splenectomie. Dupa mai
multi ani de remisiune spontana sau indusa terapeutic se dezv leucemie.
Anemia Fanconi : afect congenitala, rara, cu debut tardiv si transmitere autozomal recesiva,
aprox 30% din aplaziile medulare constitutionale. Se transf relativ frecvent malign in leucemia
acuta mieloblastica sau mielomomonocitara. Debut la 5-12 ani prin paloare progresiva, manfi
hemoragice si infectioase. Caract sunt : semne cutanate( pete pigmentare cafe-au-lait), anomalii
scheletice( absenta policelui sau radiusului), malf viscerale si retard mental. HLG:L: pancitopenie
progresiva, initial trombocitopenie, anemie sver normocrona, moderat normocitara, reticulocite
putie/absente. Mileograma: rare elem eritroblastice, oprirea din maturatie a seriei mieloblastice,
absenta megacariocitelor- aspect de stare preleucemica. Trat: androgenoterapie, adm indelungat
amel eritropoeza, dar nu si trombocitopoeza si granulocitopoeza. Evol este spre deces in 2-4 ani
de la debut.

PUERICULTURA:

Scorul APGAR: Scorul Apgar este un mod simplu si eficient de a masura sanatatea nou-
nascutului si de a determina daca are nevoie imediata de tratament sau ajutor. Imediat dupa
nastere, chiar in primele 60 de secunde dupa expulzie . Paramaetrii sunt : respiratia, frecventa
cardiaca, reactivitatea la stimuli, tonusul muscular, aspectul tegumnetelor. Este util ca la un scor
sub 10 sa se aprecieze scorul si la 5, 10 minute. Calcularea scorului APGAR : Tonusul muscular
(activitatea) : 2 daca tonulsul muscular e bun, prezenta miscarilor active, 1 pct la cateva miscari de
flexie a extremitatilor, 0 pct hipotonie, musculatura este flasca. Frecventa cardiaca : 2 pct peste
100 batai/minut, 1 sub 100/min, 0 absenta batailor cardiace. Excitabiliattea reflexa( grimasa) :
reactia la introducerea sondei in cavitatea nazala pt dezobstructie : 2 tipa, tuseste sau stranuta, 1-
face o grimasa, 0- nu reactioneaza. Culoarea tegumentelor : 2- teg roz, 1 _ roz la niv trunchilui si
cianotica la extremitati, 0- teg palide sau cianotice. Respiratia : 2 – miscari resp regulate, 1-
miscari resp nereg, puls slab, 0- absenta repsiratiei.
Apgar 8-10 : indice acordat unui nn eutrofic, sanatos, cu adaptare neonatala buna, care nu
necesita ingrijiri deosebite. Va primi doar ingrijirile obisnuite : aspirarea secretiilor si dezobstructia
cailor aerine supaerioare, ligatura cordonului ombilical, toaleta teg, profilaxia oftalmiei gonococice,
verificarea permeab esofagului. Apgar 6-7 : prez o adapatre mai dificila la viata extrauterina si mai
pot necesita oxigenoterapie, corectarea unor deficite biologice : acidoza, hipoglicemia,
hipocalcemia, scorul apgar va fi reevaluat la 5 minute. Aspgar sub 5 : prez o stare generala
grava, care necesita masuri de terapie intensiva, ce variaza in fct de situatia nn. Se reevaluaeza
la 5 minute.

INGRIJIREA NOU NASCUTULUI: importanta alim la san, igiena teg si mucoaselor, tehnica
imbaiatului in stransa conc cu temp mediului ambiant, ment unui ambiant in camera cat mai
odihnitor, patul copilului, impor bailor de aer si soare( in primele 2-3 sapt 10-15 min apoi 3-4 ore),
explic ritm somn-veghe, explic colicilor si mod de tratare, rec primelor semne care pot anunta o
boala, testarea febrei pana la venireamedicului, se va expl mamaei imp vaccinuirlor, alim pe care
nu le poate folosi mama in timpul alaptarii, evit fumatului, alcoolului, condim care modif gustul
laptelui

PREMATURITATEA: Cauze materne: talia mica a mamei< 1,56, varsta mamei <20 >40,
rangul copilului – risc crescut pt primul copli, sarcini apropiate sau departate, dezechilibre
hormonale >estrogeni, < progesteron, cauze obstetricale: placenta praevia, hidramnios, ruptura
prematura de membrane, toxemia gravidica –leziuni placentare, boli cr ale mamei : TBC, boli
renale si CV, tabagism, alcoolism, traumatisme mecanice sau psihice.

ALIMENTATIA NATURALA SI ARTIFICIALA:

ALIM NATURALA: asigura in primele 4 luni energia necesara. Cel mai bun este laptele matern,
deoarece furnizeaza o ratie alim echilibrata , furnizand toate principiile nutritive, asigura protectie
antiinf si anti alergica, permite adaptarea automata la nevoie proteice ale sugarului, creaza o
legatura afectiva fundamentala, cel mai ieftin preparat, asigura prevenirea malnutritiei protein-
calorice. Comp laptelui matern: COLOSTRUL: este un lichid galbui, secretat in ultimul trimestru
si cateva zile dupa nastere, creste progresiv, este bogat in proteine, cont mic de lactoza, grasimi si
vit hidrosol, dar nu ale un cont mare de vit liposolubile si Igg. LAPTELE DE TRANZITIE: de la ziua
4-6 pana la ziua 10-30, este intr-o permanenta modif biochimica si imunologica, cu cont cresc de
lactoza, fosfor, vit B, scade conc de proteine si saruri minerale. LAPTELE MATUR: intre 10-30 zile
, compozitia lui nu este constanta pe tot parcursul lactatiei. In prima zi va fi pus sa suga cateva
minute la ambii sani , la interval de 3 ore, cu pauza 6 ore in timpul noptii. In ziua a 2-a cate 10 min,
din ziua 3 cate 20-30 minute. ABLACTAREA se face treptat sau brusc, cea progresiva se face prin
inlocuire unui supt cu o masa de diversificare , fie cu un alt preparat de lapte. Pt cea brusca este
necesara folosirea de estrogeni de sinteza sau antagonisti de prolactina( bromocriptina), se face in
caz de imbolnavire a mami sau a copilului.
Contraindicatiile alim naturale: PERMANENTE: TBC pulmn activ, malarie, septicemie,
ecampsie, neoplazii, trat citost, boli psihice, scleroza in placi, casexia, IRC, DZ decomp,
tireotoxicoza, sarcina>20 sapt, trat cu : diazepine, antic orale, antibiotice. TRANZITORII: infectii
ale sanilor, inf ac trat cu antib. PERMANENTE ALE COPILULUI: galactozemia, intol la acizi grasi
nesaturati. TRANZITORII ALE COPILULUI: sdr icteric cu bil indirecta >.
ALIM ARTIFICIALA:
LAPTELE DE VACA: este de 3 ori mai bogat in proteine, excesul proteic va fi transf va fi transf
hepatic in uree, glucoza, lipide, acizi grasi ce vor duce la hipertrofie hepatica si renala. Are timp
mai mare de digestie, este un lapte cazeinos, cu cont mare de de acizi aminati, aromatici si
ramificati, ce sunt incomplet met de sugar. Predomina lactoglobulina, fractiune puternic alergena,
implicata in alerg resp,eczemei, HDS, colica abd uneori si moarte subita. Are cant mica de
lactoferina, , glucidele sunt in cant mica, de aceea se va zahara 5%, ssarurile minerale sunt de 2-3
ori mai mari, scazand abs calciului. Se da sugarului peste 4 luni, cu >6000g.
FORMULE DE LAPTE: form de inceput dest sug 0-4 luni, form de cont 4-6 luni ; form de
varsta a 3-a dest sug peste 8 luni. Form de start adaptate sug cu o comp chimica aprop de cea a
lapt uman, se obtin prin scaderea cant de proteine si electroliti, adoas de lactoza, , inlocuirea
partiala sau totala a grasimilor cu uleiuri vegetale, adaos de vitamine adaos de oligoelemente ,
formule de continuare 4-6 luni( au compozitia intermediara intre laptele de vaca si laptele adaptat),
formule de varsta a 3 destinate sugarilor de 8 luni. Formulele de lapte dietetic recomandat in
diareile acute sau sindromul de malabsorbtie , nu contin deloc lactoza sunt prelucrate si pe plan
proteic. Se pot folosi in faza de realimentare post diaree acuta la sugar , nu se recomanda
folosirea indelungata datorita continutului caloric mix. Formulele pe baza de proteine din soia sunt
indicate in intoleranta la proteinele din laptele de vaca, intol la lactoza, celiachie, galactozemie.
ALIM MIXTA: se rec doar daca nn nu depaseste greut de la nastere in 15-20 zile, iar ulterior scorul
ponderal < 1500 g/sapt. Treb elim 3 erori: erori in tehnica alim, exist unor fact materni de
hipogalactatie, existenta unor boli ale sugarului sau nn.metoda complem: sugarul va fi pus sa suga
la ambii snai, in completare va fi adaugat lapte praf. Metod altern: alternarea lapte praf cu o masa
la san. Laptele va fi introdus intotdeauna cu lingurita si nu cu biberonul .
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: se adreseaza sugarului euftrofic la 4-6 luni. Pt sugarul alim artif
se incepe la 3-3,5 luni. Se incepe in perfecta stare de sanatate, alim introdus dse face progresiv, in
fct de tol digestiva , se va admin cu lingurita, nu se introd 2 alim noi, daca apar semne de intol dig
se suprima 1-2 sapt, se va reintroduce cu prudenta, nu trebuie insistat daca sugarul il refuza pt a
nu dtermina instal anorexiei psihogene. Suc de fructe la 6-8 sapt(citrice, mere, morcov), dupa 4
luni suc de rosii, struguri, caise, la 3 luni piureuri de fructe, la 6 luni compoturi. Dupa 4 luni fainos,
dupa 6 luni branza de vaci. Legume 3-4 luni supa sau piure, dupa 6 luni se pune unt in piure.
Fainoasele dupa 8 luni . carnea de pui, vita dupa 5 luni,dupa 6 luni ficat, 10 uni peste alb. Dupa 3
ani porc si oaie. Galbenus de ou dupa 6 luni , fiert 10 `. branza de vaci dupa 5 luni, dupa 9 luni
mamaliga. Iaurt dupa 5 luni, 8 luni cu adaus de biscuiti.

Tablou clinic in rahitism:

PROFILAXIA PRENATALĂ
 • administrarea vitaminei D şi calciului în trimestrul III
• evitarea naşterii premature
Profilaxia postnatala: se face eficient asigurand expunerea la soare a copilului, promovarea alim
naturale si mai ale s prin admin de Vit D, care sa suplim carentele alim. Exista 2 scheme de trat
acceptate :
Admin zilnica de doze orale fractionate : corelate cu nevoia de vitamina D. Se incepe de la varsta
de 7 zile, cu doze de 400-800 ui/zi pana la 2 ani- (1-2 pic/zi). Este considerata tehnica cea mai
fiziologica, deoarece nu supune organismul la un efort mare de metabolizare « in salturi », si evita
supradozajul.
Admin periodica cu doze de depozit- STOSS im : prima doza se admin in maternitate, 200000ui
vitD3, ulterior la intervale de 6-8 sapt total in primul an 1200000ui. Doza de 200000ui, ar asigura, cel
putin teoretic, cantitatea necesara de vitamina D pana la 6 luni, in practica s-a dovedit eficienta pana
la 2 luni. Adaosul de Ca se impune numai la prematuri si la sugarii care primesc sub 400 ml lapte/zi ,
doza fiind de 50 mg/kg/zi. Preparatele de lapte au adaos de vit D, deci se va scadea doza. Profilaxia
se face indiferent de felul alim. Prep de vit D este hidrodispersabila si dispune de o absortie mai
rapida.
Profilaxie cu doze stoss, administrate im
- rar recomandată - în lipsa de cooperare a familiei
- 200.000 UI im la 5 zile, 2, 4, 6, 9 şi 12 luni
- doza toală / an 1.200.000 UI
DOZA TOTALĂ VITAMINĂ D necesară vindecării
• 1.600.000-1.800.000 UI / an
SUPLIMENT DE CALCIU
• 50 - 80 mg calciu / kg
• 0.5 - 1 g / zi în funcţie de vârstă
ƒ 3 - 4 săptămâni în formele comune
ƒ 6 - 8 săptămâni în formele cu hipocalcemie
• convulsiile hipocalcemice impun administrarea
ƒ iniţială a dozelor mari de calciu în PEV - 20 mg / kg
ƒ apoi po 6 - 8 săptămâni
FORME UŞOARE ŞI MEDII DE RAHITISM
• 2000 - 5000 UI / zi, po
ƒ 6 - 8 săptămâni
• 1000 UI / zi, po
ƒ 6 luni
• schema profilactică
FORME SEVERE DE RAHITISM
ƒ hipocalcemie simptomatică (convulsii)
ƒ sindroame de malabsorbţie
• 3 x 100.000 vitamina D2 sau D3 im la interval de 3 zile
• 200.000 după 1 lună po sau im
• după 1 lună schema profilactică

Schema de vacc in romania; BCG: Se administrează o primă doză la externarea din

maternitate. Ulterior se poate administra încă o doză, în funcţie de rezultatul testării IDR la PPD, în
clasa a VIII-a.
DTP: Se administrează, ca primo-vaccinare, la 2, 4, 6 luni, cu rapelul I la 12 luni şi rapelul II la 2,5-
3 ani.
DT: Se administrează la 6-7 ani (clasa I) şi la 13-14 ani (clasa a VIII-a), urmând ca, la adult, să fie
administrat periodic (la intervale de 10 ani) doze de rapel cu vaccin diftero-tetanic (dT).
VPOT (Vaccin polio oral trivalent): Se administrează ca primo-vaccinare la 2, 4, 6 luni, urmată de
doze de rapel la 1 an şi la 9 ani (clasa a III-a).
HB: Se administrează la naştere, la 2 luni şi la 6 luni, urmat de un rapel la 9 ani (în clasa a III-a).
Antirujeolic: Se admin la 12-13 luni, cu un rapel la 6-7 ani (în clasa I).
Antirubeolic: Se admin la 13-14 ani (clasa a VII-a).

CRESTEREA SI DEZV COPILULUI:

Perioada neonatala: caraceterizata printr-un rapid de crestere la sf primei luni de viata, copilul
are un castig ponderal de 500-750 g si 5 cm perim talie
Perioada de sugar : dupa scaderea fiziologica in greutate , va reveni la greutatea de la nastere
in 10 zile
Pana la 1 an: in lunile 1-4,va lua in greutate 750 g/luna, in lunile 5-8 500g/luna, 9-12 250g/luna.
Crestrea in lungime: 5-4-3-2-2-1-1-1-1-1-1-1= 20-25 cm in primul an. La nivelul craniului
fontanela anterioara la nastere are 2,5/5 cm, se va inchide intre lunile 9-18. fontanela posterioara
este inchisa la nastere sau se va inchide la 3-4 sapt. Perimetrul toracic 31 cm la nastere, 3 cm in
prima luna, 2 cm in luna a 2-a, apoi cate 1 cm/luna, la 12 luni va avea un diam asem cu cel al
craniului. Dentitia de lapte apare la 5-9 luni, copmusa din 20 dinti, incisivii mediani inf (2) la 6-8
luni, incisivii mediani superiori(2) la 8-10 luni, incisivii laterali la 10-12 luni. Achizitii psihomotorii:
Luna 1: pozitie in flexie, hipoton genralizata, react global la excit
Luna 2: priveste cateva sec o jucarie, zambeste, gangureste, zambeste provocat
Luna3: isi tine capul drept, isi recunoaste mama
Luna4: sade sprijinit pt scurt timp, foloseste mana(o intinde dupa dif obiecte)
Luna5: deosebeste pers straine de cele cunoscute
Luna6: se intoarce de pe spate pe abdomen, sta mult timp in sezut usor sprijinit
Luna 7: sta in sez scurt timp nesprij, emite periodic silabe, manif teama fata de straini
Luna8: se intoarce de pe spate pe abd si invers, sta in picioare sprij de mobila
Luna9: sta in picoare si face pasi lat in pat
Luna10: umbla in 4 labe, poate merge cu premergat
Luna11: merge tinut de 2 mani, intelege ordine verbale simple
Luna12: merge tinut de 1 mana,are vocabular comp din 2 cuvinte cu semnif precisa
Anteprescolar: ritm de crestere mai lent 2,5-3 kg/an, 10-12 cm/an, la 2 ani ~12 kg si 85 cm, la 3
ani ~15 kg si 95 cm.pana la 3 ani perim cranian mai creste cu 1 cm=48 cm, perim toracic cu 2
cm/an. Se defineste eruptia dentara, va avea 14-16 dinti: molarii de lapte 4- 18-24 luni, caninii-4: 8-
24 luni, al doilea rand de molari 24-30 luni. La 1 an foloseste cu adresabilitate cuvinte( ma-ma, ta-
ta, pa-pa).la 18 luni cunoaste 100 de cuvinte, la 2 ani 200-300, la 3 ani 3000.
Perioada prescolara: crestere mai lenta, se calculeaza dupa form L= 5V+80( L=lunginr,
V=varsta), ` 6-8 cm/an. Greutatea: G=2V+9 ~2kg/an. Lordoza si abd proeminent vor disparea,
masivul facial creste mai mult, la 3 ani cresc membrele sup ,la 4 ani cele inf. La 4-5 ani se invata
mersul pe tricicleta, executa miscari cu complexitate mai ridicata, limbajul se perfect. La 6 ani
apare gandire logica. Copilaria a 3-a: perioada scolara 3,5 kg/an, 6 cm in inaltime, la 6-12 ani
perim cranian creste de la 51 la 53-54 cm, la sf acestei perioade creierul are dim unui adult. La 7
ani primul dinte permanent si primul molar, 4 dinti/an timp de 5 ani, 14 ani al doilea molar, al treilea
poate sa nu erupa nici la 20 ani. Pubertatea: pub se incheie odata cu aparitia primei menstruatii si
a spermatogenezei. Trecerea de la pubertate la adolescenta se face pe baza maturizarii
sexuale. Odata cu dezv caracteristicilor sexuale, copilul trece printr-o perioada accelerata de
crestere in inaltime si greutate datorita horm sexuali. 5-10 cm/an baieti si 6-9 cm/an fete.
Gineco:
MENOPAUZA
inc cu ult menstr si este caract de car perman si defin a secr he estrog.
MANIF CLIN:1.vasomot(bufeuri,transpir,palpit) 2.atrofice(uscac piele,verget,usc
vagin,dispareunie) 3.endocrine(hipogonad,hirsut,scad libid) 4.neuropsih (obos, irit, fatig, cef,
insomn, amet) 5.metab(crest greut,sdr metab de menop)
PATOLOG ASOC:1.modif apar genit(atrof vagin,vulvara,dispareunia) 2.apar urin(atrof
uretra,cistite recur,incontin urin) 3.metab(osteoporoza tipI,sdr metab de menop) 4.crest risc
cardiovasc(crst incid HTA,CI)
OSTEOPOR:scad dens os.dur,tasari vert,fract;scad in ainalt,cifoza,microfracturi,fract
col;trat=prep Ca,calcitonina,bifosfonati-fosamax,raloxifen,ster anabol.;
 SDR METAB DE MENOP:cresc(col tot,TG,LDL-col,AU,Fg,rez insul);scad(HDL-col,secr insul,toler
la gluc)
TRAT:1.comb obezit 2.dislipdem 3.osteopor 4.fitosteroli 5.exerc fizic 6.medic; estrogeni
(nature=estrona, estriol;sint=etinilestr, cloritrianisen); progesterone (medroxi,levonorgestrel);
CI:HTA,trombofleb,tulb coag,hipercolesterol,HC,IR,fibrom,tum estrogen-
depend,Camamar,caovar.
CANCER MAMAR:
FACT DE RISC-varsta avans,rasa alba,ahc(mama,sora,fiica),markeri ,
APP-ca san controlat,ca endometrial,
APF:menarha precoce,menopauza tarzie,paritatea-nulipara,sarcina la varst,inaintata.
SEMNE
semne precoce:t.unica nedurer la palp,dura/ferma,marg.imprecis delim.
semne tardive:retractie teg/mamelonara,limfadeno axilara,marire de vol san,erit,edem,durere,fix
tum la piele/perete torac.
DEPISTARE
metode de screening, autoexam, mamogr(calcific);
paracl:vsh cres,fa cresc,ca cresc,markeri-ca15-3,cea, rx toracic, ct, hep cerebr, scintigr, biopsia,
citologie;
DIAGN DIF:displazia mamara,fibroadenom,lipom ,necroza.
Forme clinice: Boala Paget: este un carcinom ductal invaziv , bine diferentiat sau carcinom
ductak in situ. Frecvent primul simptom este pruritul sau senzatia de arsura la nivelul mamelonului
, unde se observa eroziune sau ulceratie superficiala , de unde se recolteaza si biopsia. Frecvent
sunt tratate ca dermatite sau infectii bacteriene. La tumorile adiacente creste incidenta
metastazelor , si scade prognosticul.
Carcinom inflamator: cea mai agresiva forma, aproxiamtiv 3% din totaul neoplaziilor de san. Este
o tumora cu crestere rapida ,uneori durerosa, ce mareste sanul, pilea suprajacenta este
edematiata , calda, eritematoasa. Tumora infiltreaza difuz sanul. Frecvent se trateaza ca si infectii
ale sanului, de aceea se recomanda efectuarea biopsieii daca nu raspunde in 2 saptamani a
antibiotice . Metastazele sunt precoce si larg diseminate . Mamectomia este recomandata doar
daca au raspuns la tratament chimio, radio si hormonal.
N san in cursul sarcinii sau laptarii: complica 1 din 3000 de nasteri, diagnosticul este intarziat din
cauza modificarilor fiziologice ale sanului. Can este limitat doar la san are supravietuire buna, cand
avem metastaze supravietuirea scade( cele mai multe paciente). Chirurgie, Rx, PCT se indica
dupa nastere.
Ca mamar bilateral: este un cancer sincron ce apare in mai putin de 1% din cazuri, dar incidenta
sa apara la al doilea san( metacron) este de 5-8%. Frecvent apara la cancerul mamar familial, sub
50 de ani, si daca tumora din primul san este lobulata. Se diag prin mamografoe bilaterala.
Cancerul invaziv: apare la nivelul ductelor sau lobulilor . Este frecvent unilateral, dar evolueaza
spre un cancer agresiv.
Receptorii hormonali: absenta sau prezenta receptorilor estrogenici sau progesteronici in
citoplasma celuleor tumorale . cele cu receptori pozitivi au un prognostic mai bun. + pt progesteron
80 % din pacientele cu meta raspund la tratament. + pt estrgen: 60% din pacientele cu meta rasp
la tratament.

TRATAM
curativ(I,II)
paleativ(stdIV)-
TRAT CONSERV,TERAP SIST ADJ;
trat paleativ:radio,hormonal,chi
tratamentul conservator: in tratamentul leziunii primare da rezultate terapeutice echivalente si
poate pastra si un aspect estetic acceptat fata de mastectomie , mai ales la tumorile pana in 4 cm.
Se recomanda in stadiile precoce chirugie si radioterapie. Mastectomia radicala modificata (
mastectomie radicala si disectia ggl axilari) a constituit tratamentul standard.
 CANCER DE COL:
SEMNE:metroragie,secretie vaginala ,leziunea cervicala e uneori vizibila la inspecie, sub forma
unei tumori sau ulceratii.tenesme vezicale , rectale, fistule sunt de obicei manifestari tardive. Pot
sa apara in stadiile avansate scurgeri sanguinolente sau purulente, urat mirositoare ,
nepruriginoase.
PARACLINIC: frotiu Babes-Papanic, iar daca iese pozitiv se efctueaza biopsie cerv,chiuretaj
endocerv sau conizatia
STADIALIZAREA TNM :
STD I- carcinom strict limitat la col
IA: cancer invaziv , diagnostic microscopic, invazia se limiteaza maxim la 5 mm in
profunzime si 7 mm in suprafata.
IB: leziuni macroscopice , limitate la nivel cervical sau microscopice mai mari decat la IA
IB1 nu depasesc 4 cm
IB2 depasesc 4 cm
Stadiul II se extinde dincolo de col, dar fara a se extinde la peretele pelvin
IIA fara afectarea parametrelor
IIB cu afectarea parametrelor
STD III extindere in 1/3 inferioara a vaginului, fie la peretele lateral pelvin, toate cazurile cu HIN
sau rinichi mut urografic se incadreaza in std III
IIIA 1/3 inferioara a vaginului, fara extensie la peretele lateral pelvin
IIIB extindere la peretele pelvin, cu HIN
STD IV extindere dincolo de micul bazin, cu afectarea mucoasei vezicii sau rectului , nu include
edemul mucoase VU.
IVA extindere la organele adiacente
IVB metastaze la distanta

COMPLICATII:metastaze la distanta ,edem membre inf,fistule colporectale;

TRATAMENT
1. urg: hemostaza in hemorag,tamponament vag;
2. specific: ca in situ:hister totala, ca invaziv-hister simpla-IA,hister radicala IB,IIA/RADIO.

TULBURARI MENSTRUALE:
TULB IN EXCES: cicluri frecvente= polimenoree, determinate de insuficienta luteala, se det
curba termica si frotiu cito hormonal, bio de endometru. Cicluri abundente= hipermenoree ce
poate fi Primara: tulb de craza sanguina; sau Secundara: descuam nereg a endometrului , insuf
ovariana sau leziune intrauterina.
TULB IN MINUS: Menstre rare: oligomenoree= menstra ce apare peste 35 zile; spamimenoree=
de cauza hormonala, poate determina infertilitate. Flux scazut: hipomenoree primara: determ de
hipoplazie uterina sau insuf ovariana. Hipomenoree secundara: postbortum sau postpartum,
spress. Amenoree: primara: absenta menstrelor pana la 16 ani, determinata de malf genit(
agenezie uterina sau ovariana, impreforatie himenala) si secundara: absenta mentrelor timp de 6
luni de cauza uterina, ovariana, hipotalamohipofizara.
AMNOREEA PRIMARA: Anamneza: varsta, APP, dezv psihosomatica, perioada de crestere a
sanilor, daca exista sau nu crize de insotire a menstrelor. Clinic: absenta sau prezenta caract
sexuale secundare, exist org genit interne si externe. Lab: curba termica, frotiu citovaginal, bio
endometru, histerosalpingografia, histeroscopia, celioscopia, det de FSH. Daca FSH este N=
amenoree uterina, Crescut= amen vaginala, Scazut= amen hipotalamo-hipofizara.
Amenoreea secundara: absenta ciclului mai > 6 luni. Cauze: UTERINE: sinechii
cervicoistmice,atrofii endometriale, TBC genitala. OVARIENE: ablatie chirurgicala, iradiere,
hipoplazia ovariana, ovarita sclerochistica, tumori secretante ovariene.
HIPOTALAMOHIPOFIZARE: necroza hipofizara post-partum( sdr Shennan), Sdr Cushing,
obezitate, anemie cauzata de stress. Diag: stab organului disfunctional din axul
hipotalamohipofizar , uneori este prezenta si galactoreea la unul; sau amii sani. 9 spontana sau la
exprimarea sanilor). Dg diferential: amenoree primara: testicul feminizat, disgenezie gonadala
pura, defecte enzimatice, insuficienta ovariana( primara{gonadotropi>, estradiol<}sau
secundara{gonadotropi N, estradiol<).
Amenoree secundara: disfunctii hipotalamice usoare( stress, tulb psihice, obezitate, idiopatic,
efort fizic); hirsutism- virilism : T ovariana, sdr Cushing, T corticosuprarenaliana), Boli sistemice:
hipo si hiper tiroidism, B Adisson, Sdr Cushing.
Sangerari in afar ciclului: forme clinice: la fetita = menometroragii juvenile; inainte de menop=
frecvent hiperplazie endometriala; menopauza: T uterina, t de granuloasa, T tecala. Dg etiologic:
fetita: corpi straini intravaginali, vulvita, t ovariene. Adol si fem adulte: hemorag de dezvirginare,
rupturi post coitum, corpi straini, displazii cervicale, N col, hiperplazie, N endometru. Menopauza:
cancer genital, vaginal, cervical, endometru sau metroragie estrogenopriva.
Sdr premenstrual: frecv intre 18-35 ani, cu sani mari si durerori, edeme, iritabilitate, nervozitate,
anxietate, insomnie, cefalee, migrene, dispepsie, crize de astm, laringite, cervicalgii, alergii, iritatii,
herpes. Trata: diuretice, contraceptive, sedative.
Sdr intermenstrual: sdr de ziua a 15, cu durere hipogastrica, cu iradiere spre anus si lombe, cu
dureri de intensitati variabile, uneori mimeaza un abdomen acut, cu hemoragie redusa cantitativ,
uneori abundenta sau poate fi in urma unor inf acute sau cronice, polipi cervicali, retroversia
uterina, fibroame submucoase, ovarita sclerochistica, hiperplazie de endometru.
Dismenoreea: prezenta de menstre dureroase, poate fi primara de la menarha sau secundara
postabortum.
Leucoreea: femeile prezinta o scurgere vaginala fiziologica, cu origine in vagin si cervix.
Cresterea cantitativa a acesteia = leucoree. Etilogie variata: herpes, hiperestrogenism, tricomonas,
candida, cervivite virale si bact , iritatia mucoasei de lalubrefianti, cosmetice, dezinfectantietc.
Vaginul se apara prin descuamare vaginala continua, pH acid, Bacilii Doderlein. Ex local: vulva si
reg vulvara, vag si secretia vaginala, tat pt uter si anexe+/- colposcopia. Dg dig: piometrita, fistule
uretero-vaginale, fistule vezico-vaginale. Trat: se trateaza infectia in cazua , spalaturi vaginale,
ovule , creme, +/- trat sistemic.

SARCINA EXTRAUTERINA:
dezv ou inafara cav uter.Localiz:95% tubulara 2% abdom,1% cervicala,1% ovar
EP:tulb de pasaj al oului prin trompa.fact derisc=avorturi repet,salpingite,endometrioza,fibr
uterin,met contracept.
MANIF CLIN:dur abd infer,car variabil,event parox,car colicativ,irad epig,lombe,coapse,intov de
amenoree,semne funct de sarcina,gret,varsat matin,turgesc sani,tulb neuroveg,event sanger vagin
dupa o per de amenoree,cant redusa,cul bruna,col uterin normal,sau usor cartifelat,orif uter
inchis,uter usor marit dar neconcordant cu varsta sarcinii,palp unei format parauterine,usor
durer,care creste de la un ex la altul.
DG DIF: avort,b trofoblastica,chist luteinic,tum ovariene,tors de pedicul
ovarian,salpingita,apnedicita acuta,inflame pelvine.
COMPLIC SEU:
1.avort tubar(intensif dur abd,accent sanger genit,elim caducei uterine,semne de irit
periton,tenesme vezic,sensib fund de sac Douglas)
2.rupt tubei(dur abd,bal abd,sensib la palp abdom,matit mobila pe flanc,pal,amet,lipot,strigat
Douglas,tahic,scad tens arter,soc hemor)
TRAT:metotrexat,actinomicina,chirurgical.

INFERTILITATEA : Un cuplu se numeste infertil daca nu apare sarcina dupa un an de activitate

sexuala normala, fara contraceptie. Anamneza : caracterele ciclului menstrual, utilizarea si tipul
contraceptivelor, spalaturile vaginale, nivelul libidoului, corelarea actului sexual cu momentul
ovulatiei. Primul ciclu de testare : postcoital, imediat inaintea ovulatiei( 12-13 zi), se masoara
FSH urinar la 6 ore post contact sexual. Pacienta : mucusul cervical clar, elastic, abundent, trebuie
sa cristalizeze optim, prezenta de 5-6 spermatoizi pe camp vizualizat la microscop OK. Prezenta a
mai mult de 3 leucocite pe camp semnifica prostatita la barbat si cervicita la femeie. Daca
progesteronul in ziua 21 este 10-20 nanograme/ml = functie luteala normala.
 Al II ciclu de testare : la 3 zile dupa menstra se efectueaza histerosaplingografie cu substanta
de contrast liposolubila pt a se evidentia anomaliile uterine, obstructia tubara. De reface Rx la 24 h
pentru a confirma permeabilitatea tubei. Investig suplimentare : spermograma, FSH si LH, daca
sunt N= ovare plichitice, >= insuficienta ovariana. , PRL, eco pt foliculii ovarieni, bio endometri, +/-
laparoscopia pt aderentele peritubare sau endometrioza. Trat : medical pt hipo sau hipertiroidie,
antib pt cervicita, folosirea prezervativului timp de 6 luni la cele cu antic anti spermatozoid, ,
scaderea ef fizic si crestrea in greutate( mai ales la sportive), excizia T ovariene, a focarelor de
endometrioza, obstructiei tubare, chirurgia varicocelului.
Inducerea ovulatiei : clomifen citrat : stim elib de gonadotropine, mai ales LH=/-
dexametazona, niv plasmatic de estrona si estradiol. Bromocriptina : in hiperprolactinemii si in
lipsa metroragiei la intreruprea progesteronului, se intrerupe la aparitia sracinii. Gonadotropine
umane de menopauza : in hipogonadotropism si alte forme de anovulatie. Hormon de eliberare
a gonadotropinei GNRH : in amenoreea hipotalamica, ce nu a rasp la clomofen, admin
subcutanat, pulsatil. Se mai rec tratament de vehiculare al spermatozoidului, inseminare artificiala
in caz de azospermie.

SARCINA NIORMALA : prin suprimarea ovulatiei se a menstrelor rezulta amenoree, care are
valoare diag la femeia tanara, sanatoasa, normal menstruata si care nu alapteaza. Data ultimei
menstruatii normalene ajuta la calcularea varstei gestatioane si data probabila a nasterii, cat si
caracterul ciclurilor menstruale.
PRIMUL TRIMESTRU : tub digestiv : greturi, varsaturi, sialoree, modificari de gust si apetit,
pirozis, constipatie, neuropsihice : iritabilitate, nervozitate, labilitate psihica, dereglarea rimt somn
veghe, urinare : polakiurie, senzatie de gonflare generala si tensiunea mamara. Inpsectia : masca
de sarcina, pigmentarea linei albe, aparitia de varice sau hemoroizi, crestrea in greutate,
pigmentarea org genitale, hiperpigmentarea areolei mamare, paritia areolei secundare, a
tuberculilor Montgomery, infiltratia edematoasa a areolei.