CURS BOLI INFECȚIOASE

BOLI CU POARTĂ DE INTRARE

RESPIRATORIE
1.Gripa
1530 prima pandemie
1580 a II a pandemie – 10 mii cazuri
1782 a III a pandemie CHINA
1889 – 1890 a IV a pandemie – 90 mii decese
1918 – 1919 a V a pandemie > pesta HOLERĂ
1957 – 1958 a VI a pandemie – cuprinde globul in 5 luni
1968 – a VII a pandemie HONG - KONG
 GRIPA

Definiție:
- boală infecţioasă acută, înalt transmisibilă, caracterizată clinic
prin febră, sindrom algic şi alterarea stării generale, inconstant şi
cu semne respiratorii.

Etiologie:
– virusurile gripale – virusuri ARN, cu 3 tipuri virale: A, B, C.
Epidemiologie:
Sursa de virus gripal:
−Omul – purtător de virus, cu infecţie inaparentă clinic sau bolnav cu gripă;
−pentru virusul A: omul, păsările (sălbatice, domestice), porcii, cabaline.
 Transmitere:
−pe cale aerogenă: direct (picături respiratorii contaminate) sau indirect
(obiecte recent contaminate cu secreţie de la sursele de infecţie).
Contagiozitate:
−mare – în special în colectivităţi, spaţii aglomerate;
−durata contagiozităţii: 3 – 5 zile.
Receptivitate: −universală, indiferent de vârstă.
Imunitate după boală:−este specifică subtipului viral
Patogenie:
−Poarta de intrare – celulele epiteliale ale mucoasei respiratorii;
la acest nivel virusul se multiplică, cu răspândirea locală a
infecţiei;
−Local se produc descuamări ale epiteliului respirator ciliat prin
distrugerea acestora, favorizând suprainfecţiile bacteriene;
−Concomitent virusul acţionează şi prin acţiune toxică generală,
determinând manifestările clinice infecţioase generale;
−Uneori se produce şi viremie, cu localizări extrapulmonare
(SNC, ficat).
Tablou clinic:
1. Incubaţia: 1- 3 zile.
2. Debut: brusc, cu febră înaltă (39 – 400C), frisoane, cefalee, mialgii
generalizate, stare de curbatură.
3. Perioada de stare :
−febră persistentă, cu durată de 7 zile, cu aspect uneori difazic;
−sindrom algic ( dureros) generalizat şi intens: mialgii (cu senzaţia de
zdrobire musculară), cefalee (predominant frontal şi supraorbitar),
dureri în globii oculari; −astenie marcată,
−pot apare şi manifestării respiratorii: catar nazal, disfagie, faringe
intens congestiv, disfonie, dureri retrosternale şi tuse neproductivă,
dureri toracice diferite, raluri bronşice diseminate.
3. Perioada de declin:
- După 3 – 4 zile de evoluţie simptomatologia se atenuează treptat până
la dispariţie în câteva zile; se menţin pentru 1 – 2 săptămâni tusea şi
astenia.
Forme severe de gripă:
−Apar de obicei la vârstnici sau copii mici, persoane cu afecţiuni
cronice cardiace, respiratorii, metabolice, dar pot fi prezente şi la
persoane tinere, anterior sănătoase;
−Se caracterizează prin: manifestări neurologice (meningite,
encefalite, nevrite), hemoragipare (epistaxis, hemoptizie),
cardiovasculare (miocardită, insuficienţă vasculară periferică
până la colaps), insuficienţă respiratorie acută (prin edem
pulmonar lezional).
−Exista şi forme hipertoxice, cu evoluţie rapidă spre deces.
Investigaţii de laborator:
1.Nespecifice:
−leucograma evidenţiază: leucopenie cu limfocitoză şi neutropenie;
−poate apare trombocitopenie;
−valorile VSH şi fibrinogen seric normale sau uşor crescute.
2.Specifice:
−virusologice: izolarea virusului din secreţiile nazale pe culturi de
ţesuturi sau pe ou embrionat; evidenţierea virusului în secreţiile
respiratorii prin imunofluorescenţă;
−serologice: se bazează pe evidenţierea apariţiei anticorpilor specifici
în serul bolnavilor; se realizează prin diferite tehnici
(hemaglutinoinhibare – reacţia Hirst, RFC, ELISA), pe seruri pereche,
recoltate la interval de 10 – 14 zile de la debutul bolii.
Complicaţii
1)Respiratorii:
−laringită gripală (crup);
−laringo-traheită acută virală;
−bronşiolită acută virală;
Au evoluţii severe, în special la copii.
−pneumonie şi bronhopneumonie gripală – apar precoce, cu tablou clinic
sever: dispnee, cianoză, tuse cu expectoraţie muco-sanguinolentă;
radiologic – aspecte de edem pulmonar acut sau prezenţa de opacităţi
nodulare diseminate;
−pneumonii bacteriene de suprainfecţie, cel mai frecvent cu stafilococ
auriu, pneumococ, Haemophilus influenzae, Klebsiella.
2.Neurologice: mielită, poliradiculonevrită .
3.Alte suprainfecţii bacteriene: otite, sinuzite, angine etc.
Gripa la gravide
−Determină forme severe de boală la gravidă, cu letalitate
crescută;
−Poate produce malformaţii congenitale ale embrionului în
primele 3 – 4 săptămâni de sarcină.
Tratament:
- Gripa este boală de grupa A, cu raportare nominală, pe plan naţional
şi internaţional (la OMS). În fiecare ţară există centre naţionale de
supraveghere a gripei.
1. Tratament igieno – dietetic:
−repaus fizic, la domiciliu în formele complicate şi în spital în cele
complicate;
−hidratare corectă;
−dietă adaptată toleranţei digestive, hrănitoare.
2. Terapia simptomatică:
−antitermice şi antialgice: Paracetamol, Algocalmin, NU aspirină;
−calmante ale tusei: Codeină, Tussin;
−dezobstruante nazale.
3. Medicaţia antivirală – este reprezentată de:
- OSELTAMIVIR (TAMIFLU) și ZANAMIVIR.
−doze: OSELTAMIVIR – adulţi 1 cp.(75 mg) x 2/zi; la copii în funcţie de
greutate.
4. Terapia cu antibiotice se aplică doar în cazurile complicate cu suprainfecţii
bacteriene.
−se utilizează: antibiotice betalactamine asociate cu inhibitori de
betalactamază ( ex. Augmentin), cefalosporine ( ex. Ceftriaxonă) ,
fluorochinolone ( ex. Levofloxacină, Moxifloxacină) , aminoglicozide ( ex.
Gentamicină, Amikacină).
5. Cazurile cu complicaţii respiratorii:
−Necesită măsuri de terapie intensivă: O2, aspirarea secreţiilor, antibiotice,
corticoterapie, tonice cardiace.
Profilaxie:
1).Măsuri nespecifice:
−izolarea pacienţilor cu gripă la domiciliu sau în spital;
−confirmarea diagnosticului de gripă (pe date clinice şi serologice)
şi raportarea lor nominală;
−limitarea circulaţiei persoanelor expuse.

2).Măsuri specifice:
−vaccinarea antigripală;
−chimioprofilaxia.
 Îngrijirea bolnavului cu gripă

1. Supravegherea parametrilor clinici:

-starea febrilă;
-bilanţul ingesta (aport de lichide) – excreta (diureză, scaune);
-vărsături;
-acuze subiective (cefalee, dureri abdominale etc.);
-dieta bolnavului;
-asigurarea mediului ambiant corespunzător; izolarea pacientului cu gripa in saloane separate.
2.Recoltarea analizelor de laborator:
-hemoleucogramă;
-VSH, fibrinogen seric, proteină C reactivă;
-examen de urină;
-teste serologice pentru determinarea anticorpilor specifici;
-recoltare exsudat nazo-faringian pentru identificare virus si tulpina virala.
3. Insotirea pacientilor la investigatii radiologice ( radiografie pulmonara).
4. Efectuarea tratamentului prescris:
- tratament simptomatic: antitermice (Algocalmin, Paracetamol – oral, tablete
sau suspensie, intrarectal supozitoare, intramuscular – Algocalmin),
antiemetice (oral sau intramuscular), antiseptice bucale (oral);
- la recomandare administrarea terapiei antivirale ( Oseltamivir-Tamiflu).
Se vor respecta dozele, căile şi ritmul de administrare prescrise de
către medicul curant.
- În cazurile cu complicații se vor efectua tipurile de tratament
corespunzatoare.
5. Acordarea îngrijirilor medicale pentru asigurarea unei igiene tegumentare
riguroase ( prevenirea suprainfecțiilor cutanate) si a mucoaselor.