RENAȘTEREA

Sabău Mihaela-Cecilia
Clasa AMG I G

2021-2022
 O perioadă în care arta de a îngriji începe să se impună ca o practică diferită față de arta
de a vindeca, în paralel cu progresul științei, tehnicii și dărâmarea barierelor mistico-religioase,
la care au contribuit numeroși învățați.
Andre Vesale (1514-1564) în cele 7 părți ale tratatului sau de anatomie, „De Humani
Corporis Fabrica” (Alcătuirea corpului uman), expune o concepție nouă, bazată pe observații
directe, cercetare și gândire rațională.

REVOLUȚIA INDUSTRIALĂ

Epidemiile care au băntuit Europa secolelor XVII-XVIII au influențat radical modul de

gândire, de la concepția fatalistă la instituirea carantinelor și intensificarea controlului sanitar
asupra vieții publice. Dezvoltarea industrială a dus la creșterea populației urbane, la o rată
crescută a mortalității infantile, abandonul și ucideraea sugarilor, condiții grele de muncă,
creșterea exponențială a îmbolnăvirilor profesionale și o creștere a incidenței bolilor mintale.
Printre cei care au pregatit reforma conceptiilor privind bolnavii mintalise numara si
scriitorii Fracncoise-Marie Voltaire (1694-1778), Diderot (1713-1784) si H.G. Mirabeau
(1749-1791). Printre primii reformatori a sistemului psihiatric se numara Vncenzo Chiarugi
(1759-1820), care reueste sa introduca in 1788 la Spitalul Sf. Bonifacio din Florenta, un sistem in
care nurse instruite corespunzator, ingrijeau bolnavii psihici sub directa supraveghere a
medicilor.
In lucrarea „De morbis artificum” (Despre bolile meseriasilor), Bernardino Ramazzini
(1633-1714) descrie peste 50 de profesii expuse noxelor. Eforturile moderne privind sanatatea
publica au aparut in Anglia odata cu Legea Elisabetana pentru saraci, din 1601, ce garanta
asistenta medicala si ingrijire de nursing pentru saraci, orbi, si handicapati.
Spre sfarsitul perioadei industriale opinia publica isi va schimba optica fata de
persoanele care prestau activitati de nursing. Aceste grupuri constituite in special din persoane de
sex feminin si sprijinite de cele mai multe ori de ordine religioase, vor fi treptat inlocuite de
femei murdare, betive, necinstite, numite „drojdia societatii”. Nursa era considerata cea mai
umila dintre servitori, fiind obligata sa desfasoare o munca zilnica oboasitoare si prost
remunerata. Aceasta perioada a fost denumita de istoriografi „epoca neagra a nursingului”.
Una dintre cele mai importante descoperiri ale acestei perioade se refera la imunologia
practica si anume la vaccinarea antivariolica. Inocularea copilului James Phipps cu vaccin
antivariolic, la 14 mai 1796, de catre medicul generalist englez Edward Jenner a deschis cea mai
importanta era in lupta cu microbii.