Sunteți pe pagina 1din 10

BOLI INFECȚIOASE

CU POARTĂ DE INTRARE RESPIRATORIE


CURS ANUL VI

Șef lucr. univ. Dr. Cocuz Maria-Elena


1. Viroze respiratorii
INFECȚII ACUTE RESPIRATORII
DE ETIOLOGIE VIRALĂ

Importanța în patologie:
- Morbiditate si mortalitate crescute: determină anual milioane de
îmbolnăviri și numeroase decese;
- Contagiozitate înalta; incidență crescută: 6-7 episoade /an la copil și
2-3 episoade /an la adult;
- Evoluție frecvent complicată cu suprainfecții bacteriene.
ETIOLOGIE:
1. Virusuri cu afinitate majoră pentru tractul respirator: virusurile
gripale si paragripale, adenovirusuri, rinovirusuri, coronavirusuri.
2. Virusuri care afectează și tractul respirator: enterovirusuri
( Coxsackie, ECHO, poliomielitic), rujeolic, urlian, varicelo-zosterian,
rubeolic.
PATOGENIE:
- Poarta de intrare – un segment al tractului respirator, superior
( infecții acute virale ale căilor respiratorii superioare) sau
inferior ( infectii acute ale căilor respiratorii inferioare);
- epiteliul respirator este distrus, cu inflamație locală și cu
crearea de porți de intrare pentru bacterii.
IMUNITATE post boala:
- Strict specifică față de serotipul viral, prin Ac neutralizanți serici
și din secrețiile respiratorii, Ig A si interferoni locali.
TABLOURI CLINICE:
1. Coriza acuta ( guturaiul) – incubație scurtă ( 2-3 zile);
obstrucție nazală, strănut, rinoree apoasă; de obicei fără febră.
2. Rinofaringita acută- incubație scurtă; tabloul clinic reunește
coriza acută cu odinofagie, febră si reacție ganglionară
submandibulară.
3. Laringita acută - inflamația regiunii subglotice. Clinic :
disfonie, tuse lătrătoare, febră moderată sau absentă.
• La copilul mic: aspect de crup ( laringită obstructivă), cu febră,
disfonie, tuse lătratoare, stridor inspirator, tiraj costal, cornaj,
dispnee. Evoluție potențial severă: cianoza și asfixie.
4. Febra faringo-conjunctivală: febră, rinofaringită, conjunctivită
( uneori purulentă).
5. Traheo-bronsita acută : inflamația traheei și bronșiilor mari si
mijlocii. Clinic: tuse seacă, chinuitoare, stare febrilă, jenă/durere
retrosternală la tuse.
6. Bronșiolita acută ( catarul sufocant): caracteristic sugarului.
Clinic: febră, tuse, wheezing, tiraj, dispnee, raluri bronșice .
Etiologia cea mai frecventa: VSR. Complicație severa: IRA.
DIAGNOSTIC:
În principal clinic.
1. Datele nespecifice: leucograma si markerii de inflamație – fac
diferențierea între cazurile cu etiologie virală și cazurile cu
suprainfecție bacteriană.
2. Investigații virusologice : indicate în anumite situații
epidemiologice (epidemii de viroze) pentru identificarea
virusului circulant. Teste utilizate: cultura pe medii celulare sau
ou embrionat , PCR ( Ex. diagnosticul infecției gripale cu virusul
AH1N1), imunofluorescența directă.
3.Teste serologice: reacția de hemaglutinare indirectă, reacția de
fixare a complementului, reacția de neutralizare
- prezența Ac de tip Ig M sau creșterea de 4 ori a titrului de
Ac in seruri pereche ( recoltate la interval de 10-14 zile).
COMPLICAȚII:
1. Extensia procesului infecțios viral în vecinătate: otite, sinuzite,
pneumonii.
2. Obstrucția căilor respiratorii superioare prin edem inflamator,
cu IRA – la copiii cu crup viral.
3. Suprainfecții bacteriene: cu pneumococ, Haemophilus
influenzae, stafilococ, streptococ. Clinic: febră persistentă peste
3-4 zile, secreții respiratorii purulente, accentuarea sau
modificarea simptomatologiei. Biologic: leucocitoză cu
neutrofilie, markeri biologici de infecție bacteriană.
TRATAMENT:
1. Igieno-dietetic: foarte important.
- izolare ( la domiciliu sau în spital pentru formele clinice severe
– crup, bronșiolita), repaus la pat, dietă adaptată stării febrile,
hidratare corecta, igiena mucoaselor ( bucală, nazală) și otică,
umidifierea aerului din încăpere.
2.Etiologic: rar indicat.
- Ribavirina in bronșiolita cu VSR si în adenovirozele forme severe
la sugar; Aciclovir în infecția cu virus varicelo-zosterian ( indicații
selective).
3. Simptomatic: antitermice ( Paracetamol), AINS( Ibuprofen),
antitusive sau fluidifiante bronșice, antiseptice bucale,
dezobstruante nazale.
4. Patogenic: în laringita obstruantă, bronșiolită.
- Corticoterapie ( de obicei parenterala), O2 pe mască,
reechilibrare hidro-electrolitica, uneori traheostomie.

• Antibioticele sunt recomandate doar in suprainfecțiile


bacteriene. Se pot folosi: macrolide ( Claritromicină,
Rovamicină, Azitromicină), cefalosporine de generația I si II,
ampiciline cu inhibitori de betalactamaze ( Augmentin,
Unasyn etc.).

S-ar putea să vă placă și