SARS-CoV-2

Definitie
Coronavirusurile precum și cel nou descoperit (SARS-CoV-2), care cauzează COVID-19, produc
infecții respiratorii cu grade de severitate de mediu la sever, putând duce inclusiv la deces, face
parte din familia ”Coronaviridae” din aceeaşi familie făcând parte şi virusurile care determină
sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și
pare să aibă caracteristici epidemiologice similare acestora. Noul tip de coronavirus a fost raportat
prima data în China, in decembrie 2019, de unde s-a raspândit pe toate continentele, cu excepția
Antarticii.

Etiologie
Analizele filogenetice susțin înrudirea SARS-CoV-2 cu un coronavirus izolat anterior de la liliecii
din specia „Rhinolophus affinis” din provincial Yunnan, China, numit BatCoV RaTG13,față de
care există 96.3% similtitudine genetică.SARS-CoV-2 prezintă totuși diferențe semnificative față
de coronavirusuri, care au facilitate transmiterea interumană. Datele de analiză genomică
demonstrează că virusul nu a fost produs în laborator, ci a evoluat în forma actuală prin selecție
naturală. Șcenariile propuse sunt:
- traversarea barierei de specie direct în forma patogenă pentru om, selectată anterior în cursul
evoluției într-o gazdă animală
- introducerea zoonotică într-o formă initial nepatogenă, cu transmitere sporadică, care a evoluat
ulterior în populația umană.
Secventele nucleotidice ale izolatorilor SARS-CoV-2 disponibile la ora actuală sunt foarte
omogene, ceea ce arată că virusul este recent introdus în populația umană și nu a suferit mutații
majore.
Factorii de transmitere a bolii sunt:
-respiratie, prin picaturile lui Pfluge: picaturi mari generate de tuse , strănut, vorbit cu precipitat.
-contact direct cu obiecte contaminate
-aerosoli
-fecal-orală
Clasificare
Subfamilia Coronavirinae conține patru genuri și peste 300 de specii și tulpin:
- Alfacoronavirusurile (Alphacoronavirus) infectează liliecii, porciipisicile, câinii și omul:
- Alfacoronavirusul 1 (Tegacovirus) - Coronavirusul canin (Tegacovirus)
- Coronavirusul felin (Tegacovirus)
- Virusul peritonitei infecțioase feline (Tegacovirus)
- Coronavirusul enteric felin (Tegacovirus)
- Coronavirusul respirator porcin (Tegacovirus)
- Virusul gastroenteritei transmisibile a porcului (Tegacovirus)
- Virusul diareei epidemice porcine (Pedacovirus)
- Coronavirusul 512 al liliecilor Scotophilus (Pedacovirus)
- Coronavirusul 1 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
- Coronavirusul HKU8 al liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
- Batacoronavirusurile (Betacoronavirus) circulă în principal la lilieci, dar unele afecteaza si
bovinele, caii, porcii, câinii, soarecii,șobolanii, aricii și alte mamifere.
- Coronavirusul bovin (Embecovirus) - Coronavirusul echin (Embecovirus)
- Coronavirusul uman OC43 (Embecovirus)
- Virusul hemaglutinant al encefalomielitei porcine (Embecovirus)
- Coronavirusul respirator canin (Embecovirus
- Coronavirusul uman HKU1 (Embecovirus)
- Coronavirusul murin (Embecovirus)
- Virusul hepatitei șoarecelui = virusul hepatitei murine, MHV (Embecovirus)
- Coronavirusul șobolanilor (virusul sialodacrioadenitei șobolanilor) (Embecovirus)
- Coronavirusul alpaca (Alpaca coronavirus) – inițial a fost inclus în alfacoronavirusuri, dar
cercetările ulterioare au arătat că aparține betacoronavirusurilor (unclassified Betacoronavirus).[29]
- Gamacoronavirusurile ( Gammacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar infectează și
delfinul.
- Coronavirusul curcilor (Igacovirus)
- Virusul bronșitei infecțioase aviare (Igacovirus)
- Coronavirusul raței (Igacovirus)
- Coronavirusul gâștei (Igacovirus)
- Coronavirusul cormoranului neotropical (Igacovirus)
- Coronavirusul fazanului (Igacovirus)
- Deltacoronavirusurile (Deltacoronavirus) sunt în principal virusuri aviare, dar pot infecta și
porcul.
- Coronavirusul HKU20 al raței fluierătoare (Andecovirus)
- Coronavirusul HKU11 al bulbului (Buldecovirus)
- Deltacoronavirusul porcin HKU15 (Buldecovirus)
- Coronavirusul HKU13 al muniei (Buldecovirus)
- Coronavirusul HKU16 al păsărilor cu ochelari (Buldecovirus)
- Coronavirusul HKU21 al găinușei de baltă (Moordecovirus)
- Coronavirusul HKU19 al stârcului de noapte (Herdecovirus)

Simptomatologie
Simptomele cele mai frecvente sunt:
-Dispneea: apar încă de la început și denotă coborârea virusului din tractul respirator superior în
tractul respirator inferior și raportează mai frecvent o respirație scurtă sau imposibilitatea de a face
un inspire. Câteva poziții pot ajuta la diminuarea dispneei si la o oxigenare mai bună a plămânilor:
-șezut relaxat
-culcat pe o parte pe suport înalt
 - poziția așezată cu aplecare a trunchiului înainte
-statul în picioare înclinat înainte cu sprijin pe un suport dur
-statul în picioare înclinat înapoi
-o poziție adoptată frecvent în clinici pentru expandarea spațiilor de ventilație posterioare ale
plămânilor o constituie statul pe burtă (decubit ventral), care este asociat cu ameliorarea oxigenării
și a dispneei.
-Cianoză- facială/periorala

Simptomele ce impun un consult de urgență sunt: dispnee de repaus, durere/constrictie toracică

persistentă, confuzie/inabilitatea de a te ridica singur din pat, cianoză facială/periorală. Cea mai
frecventă manifestare severă a COVID-19 este pneumonia virală – febră, tuse, dispnee, infiltrate
interstițiale bilaterale decelabile imagistic. Evolutia initial ușoară poate progresa în cursul unei
săptămani, la cei cu pneumonie virală poate apare dispneea la aprox 5-8 zile de la debutul
simptomatologiei cu necesitatea internării la câteva zile de la apariția dispneei.

- Febra – frecvența cea mai mare, însă nu este universal prezentă; în unele studii a avut ponderea
cea mai mare dintre simptome încă de la început, dar unii pacienți au avut febră joasă (38℃ , sau
37.5 ℃ ), iar în alte studii a apărut la mai puțin de jumătate din pacienți însă în timpul spitalizării a
apărut la majoritatea pacientilor.
- Fatigabilitate/astenie fizică – al doilea simptom ca frecvența, după febră
- Tuse seacă
- Anorexie
-Mialgii
-Anosmia- este un simptom frecvent în contextul infecțiilor virale și poate apărea ca urmare a
inflamației induse de COV2 (efect secundar/indirect), dar este posibil ca aceasta să apară și ca
urmare a alterării directe de la nivelul epiteliului nazal responsabil de funcția olfactivă normal.
-Hipogeuzie sau ageuzie- aceste tulburări ale gustului pot avea diverse cauze care pot varia de la
obstructii nazale până la disfuncții ale creierului sau ale sistemului nervos.

Au apărut cazuri în care la pacienții infectați s-au evidențiat simptome gastrointestinale – greață,
vomă, diaree, disconfort abdominal. S-a evidențiat ca la unii pacienții astfel de simptome pot fi
primele care apar, iar la acești pacienți evoluția este mai îndelungată si posibil mai severă. Și în
acest caz sunt necesare mai multe studii pentru a confirma descoperirile.
Cea mai frecventă manifestare severă a COVID-19 este pneumonia virală – febră, tuse, dispnee,
infiltrate interstițiale bilaterale decelabile imagistic.
Evolutia initial usoară poate progresa în cursul unei săptămâni; la cei cu pneumonie virală poate
aparea dispneea la aprox 5-8 zile de la debutul simptomatologiei cu necesitatea internării la câteva
zile de la apariția dispneei.
In ceea ce priveste copiii, infecția pare să fie mai rară la această grupă de vârstă, iar când are loc,
este de cele mai multe ori formă ușoară. Au fost raportate si câteva cazuri severe. Frecvența în
populație în studiile realizate în China este de aprox 2% la persoanele <20 ani. În toate studiile
realizate până acum pe copii, toți pacienții s-au vindecat, deși au fost cazuri de pneumonie și rare
cazuri de internare în ATI.
Clasificarea COVID-19 în funcție de severitate:
- Infecție ușoară  (fară sau cu pneumonie ușoară) – aprox 81%
- Boala severă (dispnee, hipoxie, afectare >50% din plămâni la imagistica pulmonară în primele 24-
48h) – 14%
- Boala critică (insuficiența respiratorie, șoc, insuficientă multiplă de organ) – 5%
- Mortalitate aprox 2.3%, fară a fi cazuri fatale la cei cu boala non-critica
Diacnostic
Diagnosticul de certitudine al infecției active se pune pe baza detecției acidului nucleic viral prin
teste directe -  real time PCR post-reverstranscriere. Există atât metode in-house cât și numeroase
truse comerciale care sunt utilizate în prezent. Încărcătura virală se apreciază în funcție de numărul
de cicluri necesar pentru producerea unui semnal fluorescent (cycle threshold), invers proporțional
cu încărcătura virală. Cu cât numărul de cicluri este mai mic, cu atât încărcătura virală este mai
mare, observându-se diferențe în acest sens inclusiv între formele de cazuri cu simptomatologie
moderată și severă. Tehnica real time PCR nu dă informații asupra viabilitații virale și după
remiterea simptomelor poate rămâne pozitivă pentru perioade lungi de timp, fără să poată fi
asociată în mod cert cu contagiozitatea pacientului.
Testele serologice evidențiază expunerea anterioară la infecție, fără să ofere informații despre
prezenta infectiei active. Seroconversia, cu apariția anticorpilor specifici anti virali,are loc între 14-
21 zile de la debutul simptomatologiei.
Testele serologice au o valoare epidemiologică importantă, permitand detecția cazurilor
asimptomatice, care nu au ajuns să fie diagnosticate și evidentierea seroprevalenței pe grupe de
vârstă.

Modificari imagistice: radiologic aspectul este de  sindrom interstițial sau sindrom alveolar,
opacifierile câmpurilor pulmonare fiind frecvent bilaterale. Tomografia computerizată, considerată
mult mai sensibilă și precisă, arată un aspect caracteristic de geam mat și infiltrate pulmonare în cea
mai mare parte a cazurilor, cu localizare preferențială periferic, bilateral, în porțiunea inferioară a
plămânilor.
Imagine radiologică

Modificări paraclinice: majoritatea pacienților prezinta un pattern cu leucopenie/leucocitoza cu

limfopenie si neutrofilie, raportul neutrofile/limfocite fiind considerat predictiv pentru evolutie.
Sunt observate frecvent creșterea LDH și CK-MB si modificarea timpului de protrombina Quick,
cu INR crescut. Nivelul seric al IL6 pare să fie un marker constant de prognostic rezervat, și poate
fi utilizat pentru inițierea unui tratament țintit cu tocilizumab, un anticorp monoclonal umanizat,
care acționează ca antagonist al receptorului pentru IL-6. La pacienții cu evoluție severă a fost
observată creșterea nivelului citokinelor și chemokinelor pro-inflamatorii, creșterea feritinei și D-
dimerilor. Au fost propuse o serie de scoruri de predicție a evoluției severe (SOFA, APACHE II,
COVID-GRAM, CALL score), însă toate necesită validare suplimentară.
Diacnostic diferențial

Infecția COVID-19 are simptome comune cu gripa, virozele și alergiile, dar și manifestări care o
diferențiază de acestea.
De pildă, virozele se manifestă rareori prin febră, simptom comun pentru gripa si COVID-19, în
vreme ce acest simptom lipseste în cazul alergiilor. Virozele rareori determina complicații precum
pneumonia (adesea secundară unei infecții bacteriene) sau internare. In schimb, riscurile de
complicatii sunt mai mari in cazul gripei si al COVID-19.

ALERGII
SIMPTOME COVID-19 VIROZE GRIPĂ SEZONIERE

FEBRA Comună Rar Comună Uneori

OBOSEALA Uneori Uneori Uneori Adesea
TUSE Comună (este de Moderată Comună (de obicei Adesea
obicei uscată) uscată)
STRĂNUT Nu Adesea Nu Adesea
DURERI Uneori Adesea Comună Nu
RINOREE Rar Adesea Uneori Adesea
GÂT Uneori Adesea Uneori Nu
INFLAMAT
DIAREE Rar Nu Uneori, mai ales la Nu
copii
DURERE DE Uneori Rar Adesea Uneori
CAP
DISPNEE Frecvent Rar Rar Rar

FRISOANE Uneori Rar Frecvent Nu

PIERDEREA Uneori Uneori Uneori Uneori

SIMTULUI
GUSTULUI SI
 A MIROSULUI

Viteza cu care se transmit virusurile care cauzează COVID-19 și virusurile gripale este o diferență
importantă. Gripa are o perioadă de incubație mediană mai scurtă și, de asemenea, o perioadă mai
mică de timp dintre debutul manifestarilor la un pacient si debutul semnelor la o persoană care s-a
infectat de la acesta, în comparație cu infecția COVID-19. Acest interval, în cazul COVID-19 este
estimat la 5-6 zile, în timp ce la gripă este de 3 zile.
În plus, transmiterea în primele 3-5 zile de boală sau o transmitere potential pre-simptomatică –
transmiterea virusului înainte de apariția simptomelor – este un factor principal de răspandire a
gripei. În schimb, există persoane care pot transmite noul coronavirus cu 24-48 de ore înainte de
instalarea simptomelor, totuși, în prezent, nu aceasta pare a fi o modalitate principală de
transmitere, ci mai degrabă de la persoane simptomatice.
Numărul de reproducere – numărul de infectii secundare generate de un individ infectat – este, în
cazul COVID-19, de 2 - 2,5, mai mare decât la gripă.
Copiii sunt un vector important de transmitere a virusului gripal în comunitate. Datele initiale arată
ca, în cazul COVID-19, copiii sunt mai puțin afectați decât adulții. Potrivit datelor din China,
transmiterea noului coronavirus este mai probabilă de la adulți la copii decât viceversa.
În cazul COVID-19, 80% dintre cazuri sunt forme ușoare sau asimptomatice, 15% sunt severe și
necesită terapie cu oxigen, iar 5% sunt infecții critice, care necesită ventilație artificială. Rata de
infectie critică în cazul COVID-19 este mai mare decat la gripă.
Cei mai expuși riscului de a face forme severe de gripă sunt copiii, gravidele, vârstnicii, cei cu boli
cronice și cu sistemul imunitar slăbit. În cazul infecției COVID-19, vârsta înaintată și
comorbiditățile cresc riscul de severitate a manifestărilor bolii.
Si nu în ultimul rând, mortalitatea prin COVID-19 pare mai mare (3-4%) decât în cazul gripei
sezoniere (care este sub 0,1%).

Complicatii
Infecția cu noul coronavirus este de tip multisistemic și poate afecta mai multe organe și sisteme,
evoluția nefavorabilă a pacienților fiind influențată de comorbiditațile asociate (alte boli cronice în
evoluție) dar și de managementul terapeutic institui (tratamentele aplicate în evoluția infecției).
Evoluția nefavorabilă a infecției cu noul coronavirus este în prezent intens dezbătută în cadrul mai
multor studii internaționale însă cele mai frecvente complicații ale bolii sunt reprezentate de:
- Apariția sindromului de detresă respiratorie acuta (incapacitatea plamânului de a-și îndeplini
funcția ventilatorie)
- Complicații datorate fenomenului de hipercoagulabilitate (accidente ischemice în diferite
teritorii)
- Complicații de tip autoimun datorate exacerbării inflamației celulare (arterite autoimune întalnite
la copii afectați de coronavirus);
- Pneumoniile secundare infiltratului alveolar (lichid in plaman);
- Afectare cardiacă cu hipertrofie și insuficiență funcțională;
- Complicații digestive datorate afectării hepatice.
Categoriile de pacienți cu risc de complicații SARS-CoV-2 sunt pacienții cu boli cronice
cardiovasculare prezintă risc crescut de dezvoltare a unei afecțiuni cardiace chiar și în situațiile
unei forme de boala ușoare sau medii. Această categorie de pacienți necesită evaluare cardiologică
de specialitate atât în timpul cât și după infecția virală cauzată de COVID-19: bolnavii cardiaci
cronici (insuficiența cardiacă cronică, cord pulmonar cronic, proteze cardiace valvulare,
malformații congenitale cardiace), pacienții cu infarct miocardic recent dar și în antecedent.
Manifestările generale ale unei eventuale afectări cardiovasculare datorate infectiei cu COVID-19
sunt reprezentate de angina pectoral (dureri în piept), tulburări de ritm cardiac (palpițatii), oboseală,
stări de amețeală bruscă.
Bolnavii care suferă de boli pulmonare cronice prezintă frecvent complicații de tipul pneumoniilor
datorate coronavirusului sau o exacerbare a simptomelor bolii de baza. La astmatici se pot înrautați
crizele de bronhospasm, în cazul bolnavilor cu obstrucție pulmonară cronică -BPOC se
înregistrează o scădere a aportului de oxigen alveolar (diminuată oricum în cazul afecțiunii),
pacienții cu fibroză pulmonară chistică afectați de coronavirus pot dezvolta pneumonii cu infiltrat
alveolar datorat inflamației chiar și în absența suprainnfecției bacteriene.
Afecțiunile oncologice hematologice sunt reprezentate de o scădere a capacitații de funcționare a
sistemului imun, astfel că pacienții cu afecțiuni maligne ale sângelui și tesutului hematopoietic
(leucemii, mielom multiplu)  prezintă risc de complicații crescut față de restul populației afectate de
coronavirus.
Suplimentar, tratamentele chimioterapice sau radioterapice (cu sau fară transplant de măduva
osoasă) agravează si mai mult statusul imun deficitar al bolnavului, lăsând pacientul vulnerabil în
fața noului coronavirus.
Pacienții cu diabet zaharat în special cei a căror afecțiune nu este ținută sub control prezintă un risc
mai mare de dezvoltare a infecțiilor (virale și bacteriene), în cazul coronavirusului complicațiile
fiind datorate preexistenței unor afecțiuni cronice în cadrul bolii: microvasculare (retinopatie,
nefropatie, neuropatie diabetica) si macrovasculare (boala coronariana, arteriala periferica si
cerebrovasculara secundare diabetului).
Supraponderalii sau bolnavii cu sindrom metabolic reprezintă și ei o categorie de risc importantă
implicată în evoluția nefavorabilă a coronavirusului cu aparaiția în mod frecvent a complicațiilor
sistemice. Este cunoscut faptul că persoanele cu indice de masă corporală crescut detin un rezervor
viral important datorită sintezei de ACE-2 care are loc in țesutul adipos, o enzimă specifică (de la
nivelul plămanilor, intestinului, rinichilor, și vaselor sangvine) de care se leagă coronavirusul.
Obezitatea reprezintă un risc major de complicații în infecțiile datorate COVID-19 și prin
conținutul crescut de miofibroblaste al organismului (celule implicate in procesul de fibrozare
pulmonară), fapt ce favorizează apariția fibrozei pulmonare (vindecarea leziunilor pulmonare prin
înlocuirea cu țsut cicatriceal nefunctional) în urma penumoniei datorate coronavirusului.
Hipertensivii prezintă niveluri ridicate ale enzimei ACE-2 in organism, această patologie fiind cea
mai susceptibilă în a dezvolta complicații în cadrul infecției virale (reprezintă una dintre cele mai
frecvente afecțiuni preexistente la persoanele cu forme grave datorate COVID-19).
Coagulopatiile cronice de sine stătătoare de tipul trombofiliei dar și cele asociate altor boli (diabet,
exces ponderal datorate statusului proinflamator) sunt agravate de infecția cu noul coronavirus în
cursul căreia s-a observat o creștere a tendinței de formare a trombilor intravasculari care pot
declanșa accidente vasculare în diverse teritorii (accident vascular cerebral, infarct miocardic,
tromboze venoase profunde).
In cazul pacientilor cu boli cronice renale apariția complicațiilor însotite de proteinurie, hematurie,
cresterea nivelului de creatinină serică cu scăderea ratei de filtrare glomerurală se datorează
sindromului de insuficiență renală acută  declanșat de infecția cu noul coronavirus. În cele mai
severe cazuri devine necesară hemodializa bolnavilor pentru a substitui activitatea renala.
Pacientii cu suferinte hepatice preexistente pot prezenta complicatii datorate coronavirusului prin
acțiunea sistemului imun asupra canaliculelor biliare (sistemul imun stimulat de coronavirus nu
recunoaște celule proprii hepatice și  cauzează inflamație și lezare a canaliculelor biliare). Hepatita
autoimună în cadrul infecției datorate coronavirusului a fost raportată ca fiind o complicație destul
de frecvent întalnită în rândul bolnavilor.
Tratament farmacologic
- Remdesivir: este un antiviral potenţial util pentru tratamentul COVID-19, care inhibă ARN
polimeraza ARN, dependentă, blocând prematur transcripţia ARN. Are activitate in vitro împotriva
coronavirusurilor, inclusive împotriva SARS-CoV-2.
- Anticorpi monoclonali neutralizanţi pentru SARS-CoV-2: asemenea altor medicaţii
antivirale, eficienţa depinde de administrarea cât mai precoce după debutul bolii, în faza de
replicare virală, când nu a început producerea de anticorpi specifici de către pacient.
- Favipiravir: Favipiravir este un inhibitor al ARN-polimerazei care s-a utilizat pentru gripă şi
infecţia cu virusul Ebola. Din cauza efectelor teratogene, utilizarea sa a fost autorizată doar pentru
situaţii speciale cum ar fi epidemii cu virusuri gripale noi.
- Molnupiravir este un antiviral oral care după activare este încorporat în ARN-ul viral;

Tratamentul este unul simptomatic și ține de ameliorarea simptomelor precum febra și tusea
persistentă. Până în prezent, nu a fost identificat în mod clar nici un remediu care să fie eficient în
tratarea pacienților infectați cu COVID-19.
În unele cazuri, atunci când pacientul suferă de afecțiuni medicale pre-existente, iar infectarea a
survenit pe fondul unui organism slăbit, este necesară terapia cu oxigen, prin conectarea pacientului
la un ventilator.
Printre recomandările specialiștilor privind ameliorarea simptomelor se numără și hidratarea
corespunzătoare a organismului, prin consumul ridicat de lichide, precum și odihna, pentru a ajuta
la regenerarea corpului.
Tratament nonfarmacologic
- buna hidtratare, mai ales la persoanele cu febra care pot sa aiba pierderi de lichide, ce pot fi
trecute usor cu vederea
-antitusive obijnuite,în cazurile in care tusea este persistentă și interferează cu somnul sau
provoacă discomfort
-paracetamol
 -dexametazona
-azitorx
Îngrijire personală
După contactul cu o persoană infectată cu COVID-19, procedați astfel:
-contactați medicul sau linia de asistență pentru COVID-19 pentru a afla unde și când vă puteți
testa.
-cooperați în cadrul procedurilor de urmărire a contactelor pentru a opri răspândirea virusului.
-dacă nu este posibilă testarea, stați acasă și izolați-vă de alte persoane timp de 14 zile.
-cât timp sunteți în carantină, nu mergeți la serviciu, la școală sau în locuri publice. Rugați pe
cineva să vă aducă lucrurile de care aveți nevoie.
-mențineți o distanță de cel puțin un metru față de alte persoane, chiar și față de membrii familiei.
-purtați mască medicală pentru a-i proteja pe ceilalți, inclusiv dacă / când trebuie să mergeți la
medic.
-spălați-vă frecvent pe mâini.
-stați într-o cameră separată de ceilalți membrii ai familiei sau, dacă nu este posibil, purtați o mască
medicală.
-aerisiți bine camera.
-dacă împărțiți camera cu alte persoane, așezați paturile la o distanță de cel puțin un metru între ele.
-monitorizați-vă simptomele timp de 14 zile.
-contactați imediat medicul dacă prezentați unul dintre aceste simptome periculoase: dificultăți de
respirație, incapacitatea de a vorbi sau de a vă mișca, confuzie sau durere toracică.
-mențineți o atitudine pozitivă păstrând legătura cu persoanele dragi prin telefon sau online și
făcând mișcare acasă.
Tratamente medicale
Oamenii de știință din întreaga lume se străduiesc să găsească și să dezvolte tratamente pentru
COVID-19.
Îngrijirea optimă include oxigen pentru pacienții cu forme mai grave ale bolii și pentru cei care
prezintă riscul dezvoltării de boli grave și asistență respiratorie mai avansată, precum ventilație
pentru pacienții în stare critică.
Dexametazona este un corticosteroid care poate ajuta la reducerea timpului de folosire a unui
ventilator și la salvarea vieților pacienților în stare gravă sau critică.
Măsuri de preventive:

1.Spălați-vă mâinile de multe ori;

2.Evitați contactul cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute;
3.Nu vă atingeți ochii, nasul si gura cu mâinile;
4.Acoperiți-vă gura și nasul dacă strănutați sau tușiți;
5.Nu luați medicamente antivirale și nici antibiotice decât în cazul în care vă prescrie medicul;
6.Curățați toate suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool;
7.Utilizați masca de protecție doar în cazul în care suspectați că sunteți bolnav sau în cazul în care
acordați asistență persoanelor bolnave;
8.Sunați la 112 dacă aveți febră, tușiți sau v-ați întors din China sau zonele în carantină din Europa
de cel puțin 14 zile;
Vaccinarea
Vaccinurile acționează pregătind sistemul imunitar (mijloacele naturale de apărare ale
organismului) să recunoască boala și să se apere.
Majoritatea cercetărilor privind vaccinurile împotriva COVID-19 implică generarea de răspunsuri
la o proteină (sau o parte a acesteia) specifică virusului care cauzează COVID-19. Odată
administrat, vaccinul declanșează o reacție imunologică. Majoritatea vaccinurilor împotriva
COVID-19 necesită două doze pentru a construi imunitatea.
Dacă persoana se infectează ulterior cu acest virus, sistemul imunitar recunoaște virusul și este
pregătit să-l atace.
1.Vaccinuri cu acid nucleic (ARNm) sunt:
-Pfizer
-Moderna
-CureVac
Acest tip de vaccin conține o parte din „instrucțiunile” virusului care cauzează COVID-19.
Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică acestui virus.
Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui să fie prezentă în organism și va
reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva infectării cu COVID-19.
2.Vaccinuri cu vector viral sunt:
-AstraZeneca
-Johnson and Johnson
Acest tip de vaccin utilizează un virus diferit, inofensiv, pentru a transmite „instrucțiunile” virusului
care cauzează COVID-19. Urmându-le, celulele corpului vor produce o proteină care este specifică
virusului care cauzează COVID-19. Sistemul imunitar va ști că această proteină unică nu ar trebui
să fie prezentă în organism și va reacționa producând mijloace naturale de apărare împotriva
infectării cu COVID-19.
3.Vaccin cu virus inactive:
-Valneva
Valneva este o companie europeană de biotehnologie care dezvoltă un vaccin cu virus inactivat,
realizat prin inactivarea chimică a virusului viu.Aceasta este o tehnologie tradițională de producere
a vaccinurilor, utilizată timp de 60-70 ani, cu metode consacrate și un nivel înalt de siguranță.
Majoritatea vaccinurilor antigripale și multe vaccinuri pentru copii utilizează această tehnologie.