Sunteți pe pagina 1din 79

POLIOMIELITA

Generaliti
Termenul de poliomielita isi are originea din
limba greaca,
unde polio =gri iar myelon = maduva (spinarii).
Virusul poliomielitic este un enterovirus,
rezistent la sucul gastric acid. Este distrus rapid
de caldura, formaldehida si lumina
ultravioleta.

Primele date despre poliomielit


1840

Prima descriere de ctre von Heine

1887

Primul episod epidemic localizat i descris


n Stockholm de ctre Medin
Prima epidemie cunoscut n America de
Nord
Landsteiner i Popper reproduc boala
la maimu

1894
1908
1914

Levaditti = 3 serotipuri

Poliomielita n secolul 20
anterior 1950

Mari episoade epidemice. (Romnia: 1927, 1955)

1948 Enders, Weller si Robbins au reuit multiplicarea


tulpinii de poliovirus n culturi celulare
1955 Primul vaccin poliovirus (Salk) inactivat (VPI) nregistrat
n SUA
1961 Autorizarea vaccinului viu, atenuat,monovalent (Sabin) n
SUA -1963; autorizarera vaccinului polio oral trivalent
(VPO)
1987 Vaccin polio inactivat mbuntit, brevetat n SUA
1988 OMS: accelerarea politicii de eradicare a poliomielitei

Poliomielita
Boala infecioas, viral, sever
Specific omului (vrsta copilriei)
Infecie sechelar (SNC) paralizie
Tratament ineficient
Melnick J.L. in Plotkin S.A., Mortimer E.A. (eds) Vaccines 1994 (7) pp155-204c

Caracteristicile cu importan
epidemiologic a virusurilor poliomielitice
Taxonomie : fam . Picornaviridae
genul Enterovirus
virus ARN
trei tipuri, antigenic nrudite dar cu
diferene (vacc.!)
stuctura antigenic complex
stabil antigenic
imunogenitate de nivel ridicat
rezistena ambiental ridicat
pot fi distruse prin decontaminare
chimic
tropism pentru aparatul digestiv,
respirator, SNC

Evolutia bolii inainte de


introducerea vaccinarii:
- 1789 Michael
Underwood descrie
pentru prima data
afectiunea in Anglia
- 1800 - la inceputul
secolului XIX prima
epidemie in Europa
- 1843 - prima epidemie
in SUA
- 1952 - 21.000 cazuri
forma paralitica in SUA

Evolutia bolii dupa


introducerea vaccinarii:
- 1960 - 2525 de cazuri
paralitice - pe Glob
- 1965
- 61 cazuri paralitice pe
Glob
- 1998 - Turcia - caz
neuroparalitic - 1979 ultimul caz de infectie cu
virus polio salbatic
- 2010 - Tadjikistan - 29
decese prin polio, 457 de
cazuri polio
- 2013-2014 - Israel - virus
polio salbatic de import

Patogenie
Poarta de intrare este orofaringele si tractul digestiv, virusurile
implantandu-se la acest nivel. Portajul faringian este de 1-3
saptamani, iar cel intestinal de 4-8 saptamani. Infectia se
extinde la ganglionii regionali si este urmata de producerea
unei viremii minora, in urma careia virusul se localizeaza in
primul rand in structurile reticulo-endoteliale ( ficat, splina,
MO, ganglioni profunzi, dar si in muschi). In cazurile
inaparente, cele mai frecvente, procesul patogenic sfarseste in
acest stadiu, care coincide cu aparitia anticorpilor.

Intr-o minoritate de cazuri, multiplicarea continua la


nivelul sistemului reticulo-endotelial si se produce o descarcare
masiva de virus in circulatia sistemica (viremia
majora). Aceasta coincide clinic cu semnele 'bolii minore'
( poliomielita avortata) sau cu cele ale meningitei cu lichid
clar.

Patogenia infeciei cu virus polio


Faza Digestiv

Virus
Faringe

Faza Limfatic

Faza Neural

Faza
Viremic

SNC

Ganglioni limfatici
cervicali

Intestinul
subire

Sange

Ganglioni limfatici
mezenterici
Fecale
Crainic R. Ann Inst Pasteur/Actual 1995;6:75-85

Bariera
hematoencefalic

esuturi extraneurale

Forme clinice de manifestare


Tipurile clinice
Infecia asimptomatic
- Viremie minor
- Fr simptome
- Forma cea mai
comun

Sczut

~95%

0,1-2%
4-8%

1-5%

Poliomielita paralitic
- Virus n SNC
- Iritare meningean
- Paralizie flasca

Poliomielita abortiv

Meningit

- Boala minor
- Fr simptome
neurologice

- Simptome
- Diminuarea trectoare a forei
musculare sau paralizie

Bariera
hematoencefalic

Severitate

Melnick J.L. In Plotkin SA, Mortimer EA (eds).Vaccines.2nd ed. 1994 (7) pp155-204
2000 Red Book. Report of the committee on infectious diseases. American Academy of Pediatrics.

nalt

Surse de virus polio slbatic/ vaccinal


1. bolnavul cu forme clinice tipice/atipice
inclusiv :
Caz suspect de PAF: orice copil sub vrsta de 15 ani care prezint o form
acute de paralizie flasc (incluznd sindromul Guillain Barr) sau orice persoan cu
simptomele unei boli paralitice, i la care este suspectat o infecie cu virus
poliomielitic (definiia de caz OMS)

confirmat cu etiologia poliomielitic


2. purttorii
( preinfecioi; vaccinaii recent; contacii receptivi ai cazurilor vaccinate; persoanele
cu imunodepresie i statut de purttor cronic n urma contactului cu o persoan recent
vaccinat cu VPOT)
WHO, 2001

Transmiterea virusului polio


- Apa contaminat
- Contact direct
calea enteral:

Eliminarea virusului prin


materii fecale
pn la 5-6 sptmni *
Ghendon Bull WHO 1994;72(6):973-83

calea
nasofaringian:
Prezena virusului n nasofaringe
pn la 3-4 sptmni
* la indivizi imunocompeteni

Transmitere fecal-orala (foarte rar oraloral) - maini murdare, apa contaminata,


alimente, igiena precara, conditii de
sanitatie deficitara, etc.

Receptivitate
general pentru cei nevaccinai/incomplet
imunizai
receptivitatea pentru poliomielita postvaccinal
dependent de factorii
de risc i de severitatea:
f
Sarcina
Deficiene imunologice
Injectri pe cale intramuscular i alte traume
Tonsilectomie

Caracteristicile poliomielitei constau intrun tablou clinic polimorf:


- forme usoare - manifestari respiratorii,
digestive
- forme grave - leziuni ale sistemului
nervos central

Patrunderea virusului in nevrax este favorizata de: eforturi fizice, insolatie,


surmenaj, traumatisme (amigdalectomia ar declansa forme bulbare),
sarcina (boala este de 2-3 ori mai frecventa), extractii dentare, sexul
masculin, starea de nutritie deficitara, factori constitutionali (diateza
hemoragica, disfunctie endocrina) si puterea patogena a virusului.
Infectia litica a neuronilor, cu degenerescenta secundara a axonilor, este
cauza primara a paraliziei. Tipic, cel mai serios sunt afectate celulele din
coarnele anterioare ale maduvei spinarii, consecinta fiind aparitia
paraliziilor de tip neuron motor periferic la membre. Lezarea a 1/3 din
neuronii unui grup muscular determina pareze, iar lezarea 1/2 sau 3/4 din
neuroni, paralizia.
Virusul nu se multiplica in muschi.

Pot apare leziuni ale neuronilor de origine ai nervilor vasomotori


din tractul lateral , ceea ce va conduce la aparitia spasmelor vasculare si
a tulburarilor de tip ischemic in segmentele afectate. In formele severe,
sunt interesate anumite zone din bulb si creier, cu evolutie foarte severa.

In urma viremiei majore, virusul poate disemina si invada sistemul


nervos central (1-2% din cazuri). Date recente sugereaza ca virusul
poate ajunge de la musculatura scheletica in SNC si prin transport
axonal (ar explica mialgiile de la debutul paraliziei).

Patogenia infectiei cu poliovirus (dupa


H.S.Faden)
Sediul replicarii
Perioada(zile)
Faringe si intestin
0-1
Gng limfatici regionali
1-3
Sange (viremia minora),
SRE, muschi, grasime
3-7
Sange (viremia majora), SNC

7-21

Aspecte clinice
Asimptomatic
Asimptomatic
Boala minora
Boala majora

Tabloul clinic
Perioada de incubatie: 6-20 zile (3-35 zile)
Perioada prodromala (boala minora): 1-5 zile - prima
crestere febrile (prima cocoasa): febra, coriza, dureri
musculare (gripa de vara, coloratura nervoasa).
Perioada poate lipsi - debut brusc cu paralizia de
dimineata - copii mari si adultii
95% din infectiile cu virus polio sunt inaparente sau
asimptomatice. (medie 200:1). Persoanele infectate
asimptomatice elimina virus prin scaun, transmitand
boala.
Perioada de latent: 2-4 zile fara febra (intervalul liber)
Perioada de boala majora: febrain dromader +
manifestari neurologice

Manifestri clinice
Cand o persoana susceptibila vine in contact cu un
poliovirus, poate apare unul din urmatoarele raspunsuri (in
ordinea frecventei):
1.Infectie inaparenta - 90-95% din cazuri;
2.Boala minora ( poliomielita abortiva - cu simptomatologie
digestiva sau respiratorie minore) - 4-8 % din cazuri
3. Poliomielita neparalitica ( meningita cu lichid clar - rara)
4. Poliomielita paralitica- forma cea mai dramatica; 1-2%
din cazuri in epidemii, mult mai rara in cazurile endemice
sau sporadice.

Forme de poliomielit
- Poliomielita abortiva: 4-8 %-forma
minora de boala - fara semne clinice sau de
laborator - evolueaza spre vindecare in mai
putin de o saptamana.
- Meningita aseptica1-2 %
- Poliomielita paralitica-paralizia
flasca: intre ziua 1-2

10 zile de la debutul afectiunii se instaleaza simptomele paralitice.


Dupa ce temperatura cedeaza, nu se mai instaleaza alte paralizii.
Evolutia bolii este de obicei bifazica. Persistenta paraliziei la 12 luni
de la debut - prognostic sumbru = paralizie permanenta.
Paralizia flasca este clasificata in 3 tipuri:
a) forma spinala - in perioada 1969-1979 79% cazuri - paralizie asimetrica
la nivelul membrelor inferioare

b) forma bulbara - slabiciune musculara in teritoriul inervat de nervii


cranieni (implica musculatura toracelui si abdomenului - tulburari severe
de dinamica respiratorie, quadriplegie)

c) forma bulbo-spinala - 19% din cazuri

Mortalitate - 2-5% copiii, 15-30% adultii (ajunge la 75% in cazul formelor


bulbare).

Sindromul post-poliomielitic - 40% dintre cei care supravietuiesc


formei de poliomielita paralitica, in timp, dezvolta un cortegiu de
simptome - oboseala musculara excesiva, slabiciune la nivelul
musculaturii si articulatiilor. Retrocedarea paraliziilor se face in sens
invers aparitiei lor: primele care se recupereaza sunt segmentele
paralizate mai tarziu. Muschii extremitatilor isi revin mai repede
decat ai centurilor.

Probabilitatea de instalare a formei de paralizie flasca la o persoana


infectata cu virus poliomielitic depinde de prezenta unor factori de
risc: sarcina, deficite imune, etc.

Perioada de sechele: paralizii


definitive+atrofii+deformatii+tulburari trofice

Deformatii - varus equin, picior recurvatum, picior balant, cifoza,


lordoza+sechele severe invalidante pe toata viata

Complicaii: pulmonare, cardio-vasculare, digestive,


renale, infectii, anxietate, depresie severa, deces.

Tratament: nu exista tratament etiologic.


Tratamentul se adreseaza simptomelor care domina
fiecare forma de boala (caldura locala, decontracturante,
terapie fizica, sustinere respiratorie, sustinerea functiilor
vitale, co-morbiditati).

Prognostic:-grefat de rapiditatea cu care se instituie


masurile de sustinere a functiilor vitale, rapiditatea si
corectitudinea diagnosticului.

Evolutia infectiei poliomielitice


Incubatie : 7-14 zile ( 3-35 zile).

l Boala minora corespunde viremiei primare si


dureaza 2-4 zile.Este caracterizata de : febra ( 38-390 C),
catar respirator discret, mialgii, simptome digestive
( dureri abdominale, greturi, varsaturi, diaree).
In
aceasta forma poate atrage atentia coloratura nervoasa a
suferintei: iritabilitate, indispozitie, somnolenta,
cefalee.Evolutia infectiei se poate opri aici (poliomielita
abortiva).

Intr-o minoritate de cazuri urmeaza o perioada de


2-4 zile de afebrilitate si aparenta sanatate (perioada de
latenta; intervalul liber), dupa care se instaleaza boala
majora, neparalitica sau paralitica.

Poliomielita neparalitica (Meningita


cu lichid clar).
Faza I ( boala minora): debut cu astenie, febra, cefalee, mialgii, uneori hiperestezie si
parestezie. Pot fi prezente semne de suferinta digestiva: anorexie, greturi,
varsaturi.Perioada de latenta apare la 2/3 din cazuri.

Faza a II-a - este marcata de reaparitia febrei si instalarea semnelor de atingere


meningiana.

Sunt prezente simptome nervoase: cefalee, irascibilitate, dureri musculare,


nevralgii, parestezii. Forta muscularaeste scazuta in unele segmente. Bolnavul
prezinta cefalopareza/cefaloplegie (inertia cefei)

Sindromul meningian este moderat; se evidentiaza prin manopere care


favorizeaza cresterea tensiunii LCR:semnul sarutului ( bolnavii, din cauza contracturii
paravertebrale, nu-si pot atinge cu barbia genunchii in pozitie sezanda) si semnul
trepiedului ( bolnavul nu poate sta in sezut decat spijinit cu mainile in planul patului si
cu picioarele in abductie).Cand nu s-a inchis, fontanela anterioara poate bomba.

Alte semne: deplasarea ombilicului de partea sanatoasa prin pareza musculaturii


abdominale.

In stadiul timpuriu reflexele osteotendinoase si cutanate pot fi


normale, apoi se produce o diminuare a lor. Initial se modifica
reflexele superficiale, dar la 8-24 de ore se modifica si reflexele
tendinoase profunde, in sensul exagerarii sau diminuarii.

Lichidul cefalorahidian este clar, hipertensiv, cu elemente


moderat crescute (20-300/mmc) cu predominenta limfomonocitelor,
cu glucorahie normala si proteinorahie normala sau discret crescuta
(disociatie citoalbuminica).

In evolutie, proteinorahia creste, in a 2-a sau a 3-a


saptamana aparand disociatia albuminocitologica.

Daca boala nu evolueaza spre paralizie, temperatura revine


treptat la normal, iar semnele de iritatie meningeana dispar treptat.
Vindecarea se face in 3-10 zile, in functie de severitatea bolii.

Poliomielita paralitica
Factori de risc
Paralizia este mai frecventa la baieti; la adult, femeile
par mai frecvent infectate, dar riscul de paralizie nu este mai mare fata de
barbati; in schimb, gravidele fac mai des forme paralitice severe l deficite
imunologice ( imunodeficit pe linia celulelor B sau diverse sindroame de
deficite imunologice asociate) l exercitiile fizice si eforturile maril injectii
intraamusculare cu 2 saptamani anterior debutului infectiei l amigdalectomia
in prezenta infectiei inaparente precipita evolutia spre forme bulbare
Poliomielita paralitica se manifesta cu semnele poliomielitei neparalitice la
care se aduga paralizia uneia sau mai multor grupe musculare, fie scheletale,
fie craniene.

Paraliziile pot fi precedate de boala minora febrila si perioada de


latenta. Febra atinge valori mai mari decat in poliomielita abortiva, iar
coloratura neurologica si mialgiile sunt mai intense.

Uneori insa, paraliziile se pot instala brusc, pe fondul unei aparente


bune stari de sanatate (paralizii de dimineata).

Caracterele paraliziei poliomielitice:


paralizie flasca cu hipotonie si abolirea miscarilor active
reflexele osteotendinoase sunt diminuate mult sau
abolite
paraliziile sunt asimetrice si inegale ca intensitate
predomina la radacina membrelor
intereseaza muschii agonisti, iar prin contractura
muschilor antagonisti apar pozitii vicioase
sunt insotite de hipotonie
nu se insotesc de tulburari ale sensibilitatii obiective
sunt urmate de atrofii si sechele

Sunt interesati mai des: deltoidul, supraspinosul si sub-spinosul,


cvadricepsul, peronierii, tibialul anterior si posterior, fesierii,
musculatura santurilor paravertebrale, musculatura abdominala.

In mod obisnuit, paraliziile se instaleaza in prima saptamana


a bolii majore, fiind precedate de o slabire a fortei musculare.

Aparitia de noi paralizii si extinderea lor este posibila


atata timp cat bolnavul este febril.

Sindromul meningian se mentine si in stadiul paralitic.

Modificari neuro-vegetative: tulburari vasomotorii,


transpiratii profuze, racirea extremitatilor, pareza vezicii urinare.

Durerea, spontana sau exagerata de miscari, nu cedeaza la


analgezice si obliga la pozitii antalgice. Este ameliorata de aplicarea
de comprese calde

Starea de constienta este pastrata, dar exista o coloratura


neuropsihica.

Perioada de retrocedare a paraliziilor incepe dupa 10-14 zile de


la debutul bolii majore si dureaza saptamani, luni si chiar ani
(maxim 3 ani). Se incheie prin vindecare sau instalarea sechelelor
definitive.

Recuperarea este maxima in primele 3 luni (50%),


pana la sfarsitul primului an se mai recupereaza pana la 25%,
restul in al 2-lea si al-3-lea an.
Retrocedarea paraliziilor se
face in ordine inversa fata de aparitia lor (ultimele aparute
dispar primele).

Perioada de sechele se socoteste dupa 3 ani, cand se face


bilantul paraliziilor definitive, insotite de atrofii musculare, cu
deformatii si tulburari trofice.

Deformarile mai frecvente: picior varus ecvin, picior


valgus, picior plat, genu recurvatum, picior balant, deformatii ale
coloanei vertebrale, deformari ale bazinului.

Forme clinice de poliomielita paralitica: forma spinala ( cea mai


frecventa), cu paralizii ale membrelor, trunchiului, musculaturii
abdominale, dorsolombare, ale muschilor intercostali si ale
diafragmului; forma bulbara (paralizii de nervi cranieni, afectarea centrului
respirator cu dezorganizarea completa a respiratiei, afectarea centrului
circulator si a centrilor vasomotori); forma encefalice; forme
mixte ( spinobulbare, spinoencefalitice, bulbo-encefalitice, encefalomielitice.

La sugar se produce o afectare generala a nevraxului, cu forme


encefalitice sau bulbare adesea fatale. La adolescent poate lipsi perioada
prodromala, perioada pre-paralitica se poate prelungi, iar sindromul
meningian este mai intens.

La gravide formele paralitice sunt mai frecvent intalnite comparativ


cu femeile neinsarcinate. Mortalitatea este foarte ridicata. Pot determina
avorturi sau moartea fatului. S-au raportat cazuri de poliomielita
congenitala, la copii proveniti din mame care au avut infectie poliomielitica
la sfarsitul sarcinii.

Poliomielita la vaccinati apare la copii recipienti de vaccin


antipolio cu cel putin 2-3 luni inainte de debutul poliomielitei. Realizeaza
forme mai usoare, in general cu rezolutie completa.

Poliomielita paralitica asociata vaccinarii


antipolio.

Se considera astfel orice paralizie care


survine in intervalul de 5-6 zile pana la 30-35 de
zile de la aplicarea vaccinarii la recipientii de
vaccin si pana la 60 de zile la contactii acestora.

Conditii: paralizie de neuron motor


periferic; absenta altor infectii cu paralizii de
neuron motor periferic, in perioada respectiva si
in populatia respectiva; virusologic sa se poata
decela tulpini de virus poliomielitic vaccinal si sa
se excluda prezenta tulpinilor de virus salbatic.

Diagnostic

Virusul poate fi izolat din faringe si scaun, LCR,


serologie
Poliomielita trebuie diagnosticata cat mai timpuriu, pe cat
posibil in stadiul preparalitic.
1. Date epidemiologice -contacte infectante in familie sau in
colectivitate, circum-stante epidemiologice
2. Date clinice : prezenta paraliziilor de tip neuron motor
periferic si modificarile lcr.

3. Diagnostic etiologic

-izolarea virusului din spalatura nasofaringiana, fecale,


uneori din lcr sau tesutul nervos. Materialul recoltat se
transporta pe mediul Hanks.

-examene serologice - reactia de fixare a


complementului, testul de neutralizare (se efecteaza in
dinamica, pe seruri perechi).

Diagnostic diferential

Forme neparalitice

- infectii respiratorii virale, gripa, adenoviroze


(date epidemiologice, evolutia clinica, ex.
virusologice)
- boli diareice de diverse
etiologii;
- infectii cu alte enterovirusuri ( numai
prin examene de laborator)

Forma meningiana:

- meningite virale
- meningite bacteriene
cu lichid clar (tbc, leptospiroza; meningite decapitate sau
la debut)
- reactii meningiene de vecinatate sau in
cursul unor boli infectioase
- tumori ale sistemului
nervos.

Forme paralitice:

- neuroviroze paralitice determinate de alte


enterovirusuri
- poliradiculonevrita (in general distale,
simetrice, cu tulburari de sensibilitate, diplegie faciala; in lcr
disociatie albumino-citologica
-polinevrite si nevrite izolate
periferice si de nervi cranieni de etiologie infectioasa si toxica.
In toate acestea, paraliziile sunt de tip flasc. Pentru elementele de
diagnostic diferential intre diverse forme etio-clinice de paralizie,
v.tabelul alaturat.

-afectiuni ale SNC cu paralizii de regula spastice ( uneori la


debut, flasce), cel mai adesea simetrice (hemipareze, hemiplegii):
encefalomielite si mielite postinfectioase, postvaccinale; mielita acuta
transversa de etiologie variata (infectioasa, alergica, toxica,
traumatica); meningoencefalita tbc; accidente vasculare cerebrale
etc.
- paralizii de alta natura: isterice, miastenia gravis,
miopatii, hipopotasemie
- diverse impotente functionale.

Prognosticul
este diferit in functie de o serie de factori: varsta,
forma clinica, sediul si localizarea paraliziilor.
Mortalitatea variaza intre 4-10% . Majoritatea deceselor
se produce in primele 5 zile de la aparitia paraliziilor.
Formele bulbare dau mortalitatea cea mai ridicata.

Recuperarea completa se produce la cca jumatate


din cazuri; un sfert raman cu paralizii usoare; 10-15% cu
paralizii severe si incapacitate de munca.

Profilaxie
- masuri generale (igiena alimentelor, apei de
baut, igiena individuala, salubrizarea localitatilor
etc)

- profilaxia specifica: vaccinare cu VPO,


incepand cu varsta de 6 saptamani.

- profilaxie pasiva: imunoglobuline


standard in primele 2-3 zile de la contactul
infectant ( copii contacti in familie sau
colectivitati inchise, gravide)

Tratament

Formele neparalitice: repaus la


pat pe toata durata febrila si inca cateva zile;
analgetice si sedative. Evitarea eforturilor in
urmatoarele 2 saptamani.

Cand durerile sunt puternice, pe


langa analgezice, se fac aplicatii calde timp
de 15-30 minute tot la 2-4 ore.

Formele paralitice

Repaus absolut in primele 10-14 zile de la instalarea


paraliziilor. Punerea in pozitie fiziologica a membrelor paralizate,
prin folosirea de saculeti de nisip sau diverse metode de sprijin.

Medicatia: analgezice, sedative, antialgice, vasodilatatoare.

In perioada de regresie a paraliziilor - programe de


recuperare si reeducare musculara:

- comprese umede calde (cat persista spasmele si durerile


musculare) si bai calde

- vasodilatatoare si simpaticolitice

- kineziterapie

- vitamine grup B

- anabolizante pentru combaterea tulburarilor trofice si


osteoporozei de decubit.

In perioada de sechele - tratamente ortopedice si chirurgicale


pentru corectarea sechelelor definitive.

In formele amenintatoare de viata:


* insuficienta respiratorie 'uscata' : protezare respiratorie cu
presiune negativa pe torace; aparate cu chiurasa in paralizia diafragmului.
* insuficienta respiratorie 'umeda': drenaj postural, aspirarea
secretiilor, traheostomie si respiratie asistata cu proteze respiratorii cu
presiune pozitiva intermitenta.
Lupta in focar - depistare precoce a bolnavului (atentie la formele
neparalitice)
- declarare obligatorie nominala ( primele 24 de ore)
- izolare obligatorie in spital - minim 21 zile de la debut
- dezinfectie continua si terminala
- suspectii se trateaza ca si bolnavii
- identificarea si supravegherea contactilor ( 21 zile de la izolarea
ultimului caz)
- convalescentii sunt reprimiti in colectivitate numai dupa cel putin o
luna de la externare ( dezinfectia scaunelor : 3 luni de la externare)
- convalescentii nu frecventeaza strandurile/ baile publice timp de 6
luni

Poliomielita: o boal sever


Boala invalidant
Contagiozitate nalt
Sechele + deces
Fr tratament eficient

VACCINAREA ESTE SINGURA SOLUIE

Prevenie
Preventia prin Vaccinare:
- VPO (vaccin polio oral, virus viu
atenuat)
- IPV (vaccin polio inactivat)

Post-vaccinare pot aparea:


- Reactii locale-roseata,indurare,
- Reactii sistemice-febra moderata
- Nu se citeaza cazuri de VAPP (poliomielita
paralitica asociata vaccinarii) legate de
administrarea de IPV
- Istoric vaccinare polio in Romania - 1995VPO, 2006-VPO, 2014-IPV

Schema de vaccinare
- vaccinare la 2, 4, 6, 12 luni si la varsta de 7-8 ani (scoala) IPV, in
vaccinuri combinate (90% imunitate dupa administrare 2 doze, 99%
imunitate dupa 3 doze). Orice copil care a primit minim 4 doze de
vaccin polio, fie OPV, fie OPV combinat cu IPV, fie IPV se
considera ca este complet vaccinat si beneficiaza de protectie
optima.
Contraindicatii si precautii
- antecedente de reactii alergice la administarea de vaccine
- afectiuni acute febrile, eruptive, diaree
Recuperare restantieri in situatii de risc inalt:
Persoane adulte fara antecedente vaccinale certe- 0, 1-2 luni, 6-12
luni doza de vaccin IPV (intre doza 1 si 2 minim 4 saptamani ,intre
doza 2 si 3 minim 6 luni).
Persoane cu antecedente vaccinale cunoscute - 1 doza de vaccin IPV
Copii sub 3 ani nevaccinati - se aplica schema completa de vaccinare
- 2, 4, 6, 12 luni (se va respecta interval minim de 6 saptamani intre
dozele 1, 2, 3 si 6 luni pana la doza 4).

Rezultate obtinute ca urmare a


activitatii de vaccinare pe Glob
Raspandire virus polio salbatic 1988

Raspandire virus polio salbatic 2008(dupa


actiuni extinse de vaccinare pe Glob )

POLIOMIELITA

TRAUMATICA

TRANSVERSA

INSTALAREA
PARALIZIILOR

in 24-48 ore debuteaza


toate paraliziile

in cateva ore si 10 zile

in cateva ore si 4 zile

in cateva ore si 4 zile

FEBRA

ridicata,
totdeauna
prezenta
la
debutul
paraliziei flasce, scade a
doua zi

neobisnuita

prezenta inainte, in
timpul
si
dupa
instalarea
paraliziei
flasce

rar prezenta

PARALIZIA
FLASC{

acuta,
proximala.

in
general
acuta,
simetrica,distala

Asimetrica,acu-ta
afectand
doar
membru.

Acuta,simetrica afecteaza
memb.inferioare

TONUSUL MUSCULAR

redus/absent la membrul
afectat

hipotonie globala

redus/absent
membrul afectat

REFLEXE
TENDINOASE

dimunuate sau absente

reflexie globala

diminuate sau absente

hipotonie
memb.inferioare

SENSIBILITATEA

nemodificata,
severe

hipoestezie,
plante,
furnicaturi

dureri
gluteale,
hipotermie locala

anestezie a
inferioare

AFECTAREA NERVILOR
CRANIENI

numai in formele bulbare

adesea prezenta, la Vll,


IX, X, XI, XII.

absenta

absenta

AFECTAREA
RESPIRATIEI

numai in formele bulbare

in caz.severe accelerata

absenta

uneori

L.C.R.

semne de inflamatie

disociatie
citologica

normal

normal
sau
modificat

DISFUNCTIE VEZICAL{

absenta

tranzitorie

niciodata

prezenta

anormala: conducerea
incetinita
scade
amplitudinea motorie

anormala: leziune pe
axon

normala/anormala
fara
valoare in diagnostic

OSTEO-

asimetrica,

mialgii

CONDUCEREA
anormala:lezati neuronii
NERVOAS{ S{PT{M~NA coarnelor
anterioare
3-A
spinale

palmecrampe,

albumino-

un
la

acuta,simetrica, memb.inf
erioare
a

membrelor

discret

2009 - 1579 cazuri confirmate de polio in Lume


2014 - 437 cazuri WPV (virus polio salbatic)

VACCINUL anti-POLIOMIELIT

Vaccinuri
Disponibile dou tipuri diferite de vaccinuri:
Vaccin polio viu atenuat (VPO)
Vaccin polio inactivat (VPI)

Vaccin polio oral viu atenuat (VPO)


dezvoltat de Sabin: autorizat n 1961 ca
vaccin monovalent i n 1963 ca trivalent
atenuat i multiplicat pe culturi de celule
de rinichi de maimu
minimum 3 doze pentru prima imunizare
rspunsul imun ce depinde de rata de
replicare a virusului vaccinal viu atenuat
n intestin

mbuntirea vaccinului polio inactivat


(VPI)
inactivarea tulpinilor de virus
poliomielitic slbatic
mbuntirea condiiilor
tehnologice de producie
eficien nalt
reactogenitate redus

Vaccinurile anti-poliomielit
Izolate de virus slbatic viu
Atenuarea Virusului

Replicarea
Virusului

Replicarea Virusului

Inactivarea Virusului

Vaccin OPV
Imunizarea
(oral)

Vaccin IPV
Imunizarea
(parenteral)

Replicarea n organism
ANTICORPI
circulani i secretori
Probleme legate de inocuitate
i eficacitate (zonal)

ANTICORPI
circulani
Sigurana i eficiena garantat

Inconvenientele majore ale VPO


Virusuri vii

+
Mutaii virale sau
recombinri

Replicarea n
intestin

Revenirea la
neurovirulen

Poliomielita Paralitic Asociat cu Vaccinarea = PPAV


Un caz la 750.000 vaccinri pentru prima doz administrat
(2-4 cazuri la 1 milion de nateri/ an)

Recipieni

Contaci

Imunodeficieni
starea de purttor cronic !

Prevots D.R. et al. Pediatr Adolesc Med 1994;148:479-85/ CDC Statement sept 18, 1996
WER-WHO, 2003, 28,78, 241-250

Cazuri de PPAV
America Latin 1989-1991
Mexic 7
Guatemala 4
El Salvador 15
Ecuador 6
Peru 18

139 de cazuri
PPAV raportate
Andrus J.K. Bull WHO 1995;73 (1):33-40

Chile 1

Cuba
2

12 Columbia
8 Venezuela
54 Brazilia
1 Uruguay
11 Argentina

Cazuri de PPAV
America Latin 1995-2000
3 Columbia
1 Venezuela

Honduras 1
Peru 2

10 Brazilia

Chile 2

31 de cazuri
PPAV raportate
6th Meeting of the Global Commission for the Certification of the Poliomyelitis Eradication, PAHO. March 2001

2 Argentina

Virus polio circulant derivat din vaccin


(VPcVd)
Dou mecanisme pentru VPcVd
Mutatii ale tulpinilor vaccinale
Recombinri cu alte enterovirusuri
Starea de purttor pentru gazdele imunocompromise (19 cazuri)

Conduce la redobndirea caracteristicilor principale ale


poliovirusurilor slbatice
Contaminarea de la persoan la persoan
Neurovirulena

Distribuia dozelor n diferite scheme de vaccinare

Evoluia cazurilor de poliomielit paralitic asociat vaccinrii


dup schema de vaccinare utilizat

Situaia epidemiologic

ri endemice
ri libere de poliomielit

Situaia cazurilor confirmate de


poliomielit
2000 - 2011
Regiunea

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Africa

2861

1863

69

208

446

934

883

1215

434

858

693

327

12

914

505

143

110

113

187

730

107

58

134

172

124

3365

591

268

1600

225

134

419

702

886

518

741

156

7141

2971

483

1918

784

1258

2033

2003

1315

1510

1606

466

America
Medit. Oriental

Europa
Asia de S-E
Pacificul de Vest
TOTAL

Situatia poliomielitei
24 octombrie 2012 (OMS)
Pakistan 35 cazuri confirmate cu v. polio slbatic
Afganistan 17
Nigeria 88
Chad 3 (import)
INDIA 0 (din anul 2012, India a fost scoas de pe lista
rilor cu poliomielit)
TOTAL 143 cazuri

Afghanistan 17 cazuri
Pakistan 35 cazuri

Nigeria 88 cazuri
Chad 3 cazuri (import)

1 ianuarie 2012
24 octombrie 2012

NIGERIA:
- cretere semnificativ a nr. de cazuri n anul 2012 (88 cazuri, comparativ cu 30 cazuri
din aceeai perioad n 2011)
- singura regiune din lume cu circulaia a toate 3 serotipurile de virus: polio slbatic tip
1 i tip 3 (WPV1 i WPV3) i polio vaccinal tip 2 (cVDPV2)
- mai mult de 90% din cazuri localizate n opt regiuni de nord ale rii, cu endemie
persistent.
PAKISTAN:
- cretere neateptat a nr. de cazuri n anul 2011 (89 cazuri), dar scdere n 2012 (35
cazuri)
- singurul rezervor rmas de virus polio slbatic tip 3 (WPV3) n Asia
- risc semnificativ pentru rile vecine: regiunile de grani din Afghanistan (which are
polio-free) ; cazuri de polio din Pakistan au cauzat izbucnire epidemic n vestul
Chinei
AFGHANISTAN:
- cretere neateptat a nr. de cazuri n anul 2011 (27 cazuri), scdere uoar n 2012
(17 cazuri)

24 Octombrie 2012
Ziua Internaional de Vaccinare Anti-Poliomielit
n 2012 171 copii cu poliomielit paralitic n 3 ri - Nigeria, Afghanistan i
Pakistan
Resurse umane peste 4000 cadre medicale implicate n campanii de vaccinare
Nigeria vaccinare permanenta realizat de echipe tradiionale zonale
Afganistan echipe permanente de vaccinare opereaz n zone nesigure, pentru a
asigura tuturor copiilor administrarea vaccinului, indiferent cine controleaz politic
zonele respective.
Pakistan - administraia general este responsabil de aducerea fiecrui copil
din arii defavorizate, n cele n care se exist campanii de vaccinare
n 2012 398 milioane de copii au primit vaccinul anti-polio.
doar n sptmna 21-27 octombrie 2012, au fost vaccinai 20 milioane copii din 8
ri din Africa, unde copiii nc au risc crescut pentru poliomielit paralitic

Evoluia poliomielitei, n Romnia, 1970-2011

Evoluia istoric a zonelor libere de poliomielit


(absena cazurilor confirmate de poliomielit cu virus slbatic/ vaccinal indigene)

Caracteristicile rilor endemice


Specific rilor n curs de dezvoltare
Persistena circulaiei virusului slbatic
Supravegherea epidemiologic insuficient
Rata sczut de imunizare
Global Polio Eradication Initiative. Strategic Plan 2001-2005. Department of Vaccines & Biologicals. WHO 2000.

Strategiile pentru vaccinarea anti-polio


mbuntirea supravegherii epidemiologice i suplimentarea
vaccinrii prin campanii globale de imunizare
Intensificarea campaniilor anuale de vaccinare prin Zile naionale
de imunizare pn la ntreruperea transmiterii virusului i
campanii mooping up
Intensificarea i susinerea politico-financiar a activitilor de
imunizare
Polio Eradication

Evoluia circulaiei virusului polio slbatic la


nivel mondial

Situaia mondial a poliomielitei n diferite zone


geografice n anul 2001

Situaia poliomielitei n India:


Descreterea semnificativ a numrului de cazuri (1998-2001)

Date - Novembre 2001

Situaia acoperirii vaccinale n India

din partea edutirii

India - 2003
februarie 2003
Campanie de vaccinare fr precedent:
- 165 milioane de copii vaccinai;
- 1,3 milioane de persoane implicate benevol
- 200 milioane de doze
- vaccinarea copiilor < 5 ani n 6 zile
- acoperirea unui teritoriu cu suprafaa echivalent Europei Occid.
Obiective :
- ntreruperea transmiterii mondiale a virusului polio slbatic
- limitarea fenomenelor epidemice n India
(ar printre ultimile 2 din lume, dup Nigeria, n 2002 cu 15 561 cazuri noi de boal reprezentnd
85% din total mondial)

n 2009, OMS lanseaz PLANUL STRATEGIC PENTRU CERTIFICAREA


ERADICRII GLOBALE A POLIOMIELITEI pentru perioada 2010-2012, incluznd
i EVALUAREA BARIERELOR MAJORE N NTRERUPEREA TRANSMITERII
VIRUSULUI POLIOMIELITEI, cu programe specifice fiecrei ri n parte.
OBIECTIVE MAJORE:
1. ntreruperea circulaiei de v. polio slbatic n Asia
2. ntreruperea circulaiei de v. polio slbatic n Africa
3. Creterea eficienei supravegherii i a msurilor de combatere n cazul izbucnirilor
epidemice
4. mbuntirea sistemelor de imunizare
IMPACTURILE MAJORE ATEPTATE:
La jumtatea lui 2010: toate cazurile de import (din 2009) ntrerupte.
La finalul lui 2010: toate situaiile de re-endemizare rezolvate.
La finalul lui 2011: circulaia v. polio ntrerupt n 2 din 4 ri endemice endemice
La finalul lui 2012: circulaia v. polio ntrerupt n toate rile endemice.

Din Planul strategic anti-polio al OMS, 2010-20

DONAII
PENTRU
ERADICAREA
POLIOMIELITE
I
(n milioane $
US)

1985 PHAO: Eliminarea


poliomielitei n Emisfera
Vestic pn n anul 1990

1990 OMS: Eradicarea


poliomielitei la nivel mondial
pn n anul 2000

2000 OMS: numai 3500 cazuri


Eradicarea poliomielitei la
nivel mondial pn n anul
2005
2004 OMS revine cu precizarea
anului 2008 ca an de certificare
a eradicrii

Noi facem tot ce st n puterile


noastre pentru ca visul unei lumi fr
poliomielit s devin realitate.
Comunitatea internaional trebuie s
fac ea nsi un efort suplimentar
pentru ca toi copiii s fie protejai
mpotriva acestei boli teribile
Bill Segeant Rotary International