Infectia HIV/SIDA

Dr. George Jugulete

Definitie
Infectia cu virusul imunodeficientei umane
(VIH/HIV)
SIDA ultimul stadiu al infectiei cu HIV:
Boli definitorii de SIDA
Nr. Limfocite CD4 < 100 /mmc in lipsa
afectiunilor definitorii de SIDA
Date generale
Virusul imunodeficientei umane (HIV)
produce asupra omului o infectie cronica
ireversibila consecinta:
distrugerea progresiva a sistemului de aparare a
organismului gazda
instalarea sindromului de imunodeficienta
aparitia de infectii si/sau neoplazii oportuniste
afectarea intregului organism si in special a SNC
Etiologie
SIDA a fost prima oar descris clinic n 1981:
se caracterizeaz clinic prin deficit imun complex,
predominant celular, care predispune la variate
infecii oportuniste i la apariia de neoplasme, cu
evoluie letal n decursul a ctorva luni sau ani.
HIV a fost izolat n 1983 la Institutul
Pasteur din Paris de un grup de cercettori,
condus de prof. Luc Montagner.
Etiologie
n 1984, Robert Gallo de la Institutul Naional
American al Sntii, izoleaz i
demonstreaz rolul HIV ca agent etiologic al
SIDA.
n 1991 a fost identificat n Africa de Vest
HIV2, care determin o boal identic din
punct de vedere clinic cu HIV1, dar care pare
s aib o laten clinic mai mare.
Etiologie
VIH/HIV ARN virus
Fammilia Retroviridae:
Oncovirinae vv. oncogene pentru om si animale
Spumavirinae vv. nepatogene
Lentivirinae:
HIV cu doua sutipuri: HIV1 si HIV2
V. encefalitei caprine
V. anemiei infectioase a cailor
V. visna encefalita progresiva letala - oi

Etiologie
Familia Retroviridae
Dimensiuni 90 120 nm
Invelis extern strat lipidic dublu
Glicoproteine atasate gp 120
Proteina transmembranara gp 41
Matricea proteaza virala
Capsida virala:
Nucleocapsida
Echipamentul enzimatic:
Reverstranscriptaza
Integraza
Genomul viral 2 molecule de ARN
Etiologie
Forma sferica
Anvelopa:
GP-41
GP-120
Membrana lipidica
Capsida p24
Nucleul ARN
Reverstranscriptaza
Etiologie
Genomul viral (ARN) codifica sinteza
proteinelor structurale:
Gag proteinele nucleocapsidei (p25, p18)
Pol proteinele de replicare:
transcriptaza
proteaza
Env glicoproteinele capsidei externe
Patogenie
HIV este limfotrop i neurotrop
Infecteaz celulele care au la suprafa
receptori specifici:
limfotitele T helper
macrofagele sanguine si tegumentare
oligodendrocitele
celulele stem din mduva osoas
neuronii
Patogenie
Afinitatea pentru receptorul CD4 este
determinat de gp120.
Dup aderarea la celula int are loc o
modificare conformaional a anvelopei
virale cu expunerea gp 41
Urmata de fuziunea anvelopei virale cu
membrana celulei ce urmeaz a fi infectat.
Dup fuziune are loc eliberarea ARN-ului
viral n celula int.
Patogenie
Dac limfocitul T CD4 este activat, ARN-ul
viral monocatenar eliberat va fi copiat i va
da natere ADN-ului dublucatenar proviral,
care este apoi transportat n nucleul celulei
gazd i integrat cu ajutorul integrazei virale
(o proteaz).
Ulterior, are loc replicarea viral prin
copierea ADN proviral integrat i formarea
de noi molecule de ARN de tip ARN-
mesager i ARN-viral.
Patogenie
ARN-ul mesager va duce la sinteza
proteinelor virale n ribozomii citoplasmatici
ai celulei gazd.
Apoi are loc asamblarea virionului care este
eliberat din celula gazd prin nmugurire
cu formarea anvelopei virale.
Procesul de replicare se repet pn la
moartea celulei gazd
Noile particule virale infectnd noi celule cu
receptor CD4.
Ciclul replicativ al HIV
Etape:
Atasarea la celula
gazda
Penetrarea in
celula gazda
Reverstranscrierea
Integrarea
Transcriptia si
translatia
Asamblarea si
inmugurirea.

Ciclul replicativ al HIV
Maturation
2. Membrane
fusion & entry
9. Budding
3. Uncoating
& reverse
transcription
4. Nuclear
uptake
5. Integration
6. Transcription
& RNA processing
7. Nuclear
export 8. Translation
& Assembly
1. Receptor
binding
Patogenie
ntre virus i celula gazd se pot stabili trei tipuri
de interrelaii:
1. infecie latent, clinic asimptomatic; ciclul
replicrii virale este ntrerupt, virusul este la
adpost de imunitate umoral i celular timp
ndelungat (ani);
2. infecie cronic, n care replicare viral este
limitat;
3. infecie litic, n care replicarea viral este masiv,
celula gazd este distrus i viremia este manifest.
Manifestri clinice
Stadiile clinice ale infeciei HIV sunt:
A. Primoinfecia HIV
B. Perioada de laten clinic (asimptomatic)
C. Perioada de infecie simptomatic.
Manifestri clinice
A. Primoinfecia HIV
la copil, este asimptomatic n marea majoritate a
cazurilor
la adult, 40 70% din cazuri sunt manifeste clinic
Primele simptome apar la 3 6 sptmni de
la contactul infectant.
Orice primoinfecie clinic manifest semnific
un prognostic nefavorabil, indicnd o evoluie
ulterioar accelerat.
Manifestri clinice
A. Primoinfecia HIV
Manifestrile clinice notate n cursul
primoinfeciei au fost sistematizate n patru
tablouri clinice:
sindrom pseudogripal;
sindrom mononucleozic;
tablou de hepatit acut;
tablou de meningit acut cu lichid clar sau
meningoencefalit.
Manifestri clinice
B. Perioada de laten clinic
Dup episodul iniial rspunsul imun primar
permite o eliminare aproape complet din
circulaie, virusul rmne cantonat n organe i
esuturi.
Latena este o noiune exclusiv clinic deoarece n
aceast perioad replicarea viral continu, mai
ales n organele limfoide.
Acesat perioad are dou etape:
Perioada de incubaie, de fereastr imunologic,
respectiv, de la contactul infectant pn la seroconversie.
Perioada de laten clinic ce urmeaz seroconversiei
(bolnavul este asimptomatic, dar seropozitiv).
Manifestri clinice
Ritmul progresiunii infeciei HIV depinde de
capacitatea de aprare a sistemului imun.
n cazul infeciei congenitale, sistemul imun
este imatur i de aceea boala va evolua mai
rapid.
n medie, perioada de laten clinic este de
10 ani la aduli i de 24 luni la copil.
Manifestri clinice
n literatura de specialitate exist o categorie de
pacieni infectai HIV denumii supravieuitori de
lung durat (long term survivers)
Ei sunt 12 15 ani asimptomatici, cantitatea de virus din
snge este uneori nedetectabil, nivelul limfocitelor CD4
este aproape normal i exist titruri crescute de anticorpi
neutralizani.
Pentru explicarea acestor cazuri au fost elaborate
dou ipoteze:
existena unor sue de virus cu replicare lent;
existena unei clone de celule CD4 mature, capabil s
nlocuiasc celulele distruse de virus.
Manifestri clinice
C. Perioada de infecie simptomatic
Simptomatologia caracteristic se datoreaz:
scderii progresive a limfocitelor CD4 (infecii
oportuniste, cancere secundare)
aciunii directe a HIV.
Manifestri nespecifice;
Manifestri neuropsihice;
Manifestri pulmonare;
Infecii secundare;
Cancere secundare;
Alte manifestri secundare infeciei HIV.
Manifestri clinice
Manifestri nespecifice
limfadenopatie cronic generalizat;
hepatosplenomegalie;
parotidit cronic;
candidoz bucofaringian;
leucoplachia proas a limbii;
molluscum contagiosum;
scderea n greutate;
diaree cronic;
febr prelungit.
Manifestri clinice
Manifestri neuropsihice:
encefalopatia SIDA;
infecii oportuniste cerebrale: encefalita
toxoplasmozic, encefalita citomegalic,
leucoencefalopatia progresiv multipl;
boli maligne cerebrale: limfom malign, sarcom
Kaposi;
accidente vasculare cerebrale;
afeciuni medulare, neuromusculare i oculare:
mielopatie, neuropatie periferic, miopatie,
retinopatie SIDA, retinit citomegalic.
Manifestri clinice
Manifestri pulmonare:
pneumonia limfoid interstiial(PLI);
pneumonii bacteriene: pneumococ, stafilococ;
pneumonii virale: virusul Epstein Barr, virusul
citomegalic, adenovirusuri, virusul varicelo-
zosterian;
pneumonii micotice: candida albicans;
pneumonii parazitare: pneumocystis carinii,
toxoplasma gondii;
leziuni pulmonare maligne: sarcomul Kaposi,
sarcomul imunoblastic.
Manifestri clinice
Infeciile secundare reprezint cea mai
frecvent cauz de morbiditate i sunt
determinate de:
bacterii: pneumococ, stafilococ auriu, bacilul
tuberculos etc.;
protozoare: toxoplasma gondii, pneumocystis
carinii;
fungi: candida albicans;
virusuri: herpetice, rujeolic, papilloma virusuri.
Manifestri clinice
Cancerele secundare definesc infecia HIV
ajuns n stadiul terminal de SIDA:
cancere secundare definitorii pentru SIDA:
limfom malign
sarcom Kaposi;
alte cancere posibil secundare infeciei HIV:
pulmonare
tubului digestiv
leiomiosarcom.
Manifestri clinice
Alte manifestri secundare infeciei HIV:
Hematologice:
anemie, leucopenie, neutropenie, limfopenie,
limfocitele CD4 sczute, raportul CD4/CD8 sczut,
trombocitopenie (purpur trombotic
trombocitopenic);
Cardiace:
Cardiomiopatie
Pericardit
hipertensiune pulmonar
endocardit;
Manifestri clinice
Alte manifestri secundare infeciei HIV:
hepatobiliare:
Hepatomegalie
Icter
hepatit.
pancreatice: pancreatit;
renale:
glomerulonefrit cronic
insuficien renal
hematurie;
afectarea glandelor salivare;
Manifestri clinice
Alte manifestri secundare infeciei HIV:
Manifestri cutaneomucoase:
impetigo bulos
ulcere cronice
herpes zoster
leziuni herpetice
infecii fungice
neoplasm cutanat;
Manifestri clinice
Alte manifestri secundare infeciei HIV:
Manifestri ORL:
sarcom Kaposi al piramidei nazale
limfom malign
sinuzit
otit medie i extern
afeciuni ale inelului Waldayer;
Manifestri de tip reumatismal:
artrit reactiv
sindrom Reiter
artralgii;
Manifestri clinice
Alte manifestri secundare infeciei HIV:
manifestri oculare:
retinopatie SIDA
retinit citomegalic.
Simptomatologia clinic se coreleaz cu
nivelul limfocitelor CD4
Nivelele CD4 Manifestrile clinice
1200 500 / mm3 Asimptomatic
500 200 / mm3 Candidoz oral
Tuberculoz
Sarcom Kaposi
200 150 / mm3 Pneumocistoz
Herpes cutaneomucos cronic
Criptosporidiaz
150 50 / mm3 Toxoplasmoz cerebral
Candidoz esofagian
Limfom
50 0 / mm3 Infecii cu micobacterii atipice
Infecii cu citomegalovirus
Criptococoz
Clasificarea infeciei HIV
Categoria N:
fr semne i simptome.
copii asimptomatici care au doar una din
manifestrile enumerate la categoria A.

Clasificarea infeciei HIV
Categoria A - cu semne i simptome uoare:
Limfadenopatie
Hepatomegalie
Splenomegalie
Dermatit
Parotidit
Infecii respiratorii superioare recurente sau
persistente
Sinuzit
Otit medie.
Clasificarea infeciei HIV
Categoria B cu simptomatologie moderat:
anemie ( 8 g /dl) ( care persist peste 30 zile);
neutropenie, mai puin de 1000 celule /mm3 (
care persist peste 30 zile);
trombocitopenie, sub 100.000 / mm3 ( care
persist peste 30 zile);
meningit;
pneumonie;
septicemie bacterian;
candidoz orofaringian persistent (peste 2
luni la copii peste 6 luni);
Clasificarea infeciei HIV
Categoria B cu simptomatologie moderat:
cardiomiopatie;
infecie cu citomegalovirus debutat naintea
vrstei de 1 lun;
diaree recurent cronic;
hepatit;
stomatit cu virus herpes simplex recurent
(mai mult de dou episoade pe an);
bronit;
pneumonie sau esofagit cu virus herpes
simplex cu debut sub vrsta de 1 lun);
Clasificarea infeciei HIV
Categoria B cu simptomatologie moderat:
herpes zoster
leiomiosarcom;
pneumonie limfoid interstiial;
nefropatie;
nocardioz;
febr persistent peste 1 lun;
toxoplasmoz cu debut naintea vrstei de 1 lun;
varicel diseminat.
Clasificarea infeciei HIV
Categoria C cu simptomatologie sever
(SIDA propriu-zis):
infecii bacteriene multiple sau recurente;
candidoz esofagian sau pulmonar;
coccidioidomicoz diseminat;
criptococoz extzrapulmonar;
criptosporidiaz sau izosporidiaz cu diaree peste
1 lun;
encefalit;

Clasificarea infeciei HIV
Categoria C cu simptomatologie sever
(SIDA propriu-zis):
infecie herpetic;
histoplasmoz diseminat;
sarcom Kaposi;
limfom malign cerebral primitiv;
limfom Burkitt sau alte forme;
tuberculoz;
infecii cu alte specii de mycobacterium;
Clasificarea infeciei HIV
Categoria C cu simptomatologie sever
(SIDA propriu-zis):
forme diseminate de infecie cu mycobacterium
avium, intracellulare sau kansasii,
pneumonia cu pneumocystis carinii;
leucoencefalopatia multifocal progresiv;
septicemia cu salmonele netifoidice recurent;
toxoplasmoz cerebral cu debut la vrst de
peste 1 lun;
sindrom caectizant ( wasting syndrome).
Stadializarea infectiei HIV/SIDA
Clasificarea CDC (1994) a infeciei HIV la copii
Categorii imunologice N A B C
1. Fr dovezi de
supresie imun
N 1 A 1 B 1 C 1
2. Supresie imun
moderat
N 2 A 2 B 2 C 2
3. Supresie imun sever N 3 A 3 B 3 C 3
Categorii imunologice ale copiilor infectai HIV n
funcie de gradul de supresie imun
Categorii
imunologice
Vrsta
Sub 12 luni 1 5 ani 6 12 ani
Fr supresie
imun
> 1500 > 1000 > 500
Supresie
moderat
750 - 1499 500 - 799 200 - 499
Supresie sever < 750 < 500 < 200
Diagnosticul
Seroconversia:
anticorpii apar n medie n 6 8 sptmni.
Un rezultat serologic negativ la 6 luni de la
contactul presupus infectant, este considerat
definitiv negativ;

Diagnosticul
Testele utilizate pentru evidenierea infeciei
HIV:
Testul ELISA (metoda imuno enzimatic ):
evideniere a anticorpilor antiHIV
cel mai frecvent utilizat
are valoare de screening
se utilizeaz teste mixte: pentru HIV 1 i HIV 2
Are uneori rezultat fals pozitive, de aceea este
necesar confirmare prin tehnica Western Blot sau
imuno Blot;
Diagnosticul
Tehnica Western Blot:
evideniaz profilul anticorpilor antiHIV
Anticorpi antiproteine virale: p17, p24, gp41, gp120
Testul se bazeaz pe punerea n contact a serului
de testat (ce conine anticorpi) cu antigenele virale
separate prin electroforez.
Acest test este util n deosebirea nou nscutului
neinfectat, purttor pasiv de anticorpi materni, de
cel infectat.
Copilul infectat are alt profil al anticorpilor dect
cel matern;
Diagnosticul
Evidenierea antigenului viral p24:
tehnica ELISA;
arat prezena replicrii virale.
poate fi absent la 10 20 % dintre bolnavii
asimptomatici;
permite un diagnostic precoce al infeciei HIV,
fiind prezent n fereastra serologic;
Diagnosticul
Cultivarea virusului din limfocitele periferice:
cel mai sensibil test
Foarte scump
Evidenierea genomului viral:
tehnica PCR
este ns n prezent extrem de costisitoare;
Diagnosticul
peste vrsta de 13 ani se suspecteaz SIDA
cnd sunt prezente cel puin 2 semne majore i
cel puin un semn minor n absena unor cauze
cunoscute de imunodeficien;
sub vrsta de 13 ani - cel puin dou semne
majore i cel puin 2 semne minore n absena
unor cauze cunoscute de imunodeficien;
suspiciunea clinic de SIDA este confirmat
prin dou teste imunoenzimatice (ELISA)
pozitive, urmate de Western Blot pozitiv.
Diagnosticul
A. Semne majore:
scdere ponderal peste 10% sau cretere n
greutate ncetinit la copii;
febr prelungit (intermitent sau continu) cel
puin 1 lun;
infecii ale cilor respiratorii inferioare severe sau
trenante;
diaree cronic cel puin 1 lun.
Diagnosticul
B. Semne minore
Limfadenopatie generalizat;
Candidoz orofaringian,
Dermatit generalizat;
Infecii multiple sau recidivante;
Herpes zoster generalizat;
Infecie cu herpes simplex cronic, progresiv,
recidivant;
Infecii care nu rspund la tratament adecvat;
Parotidita cronic;
Hepatosplenomegalia.
Tratamentul infectiei
HIV/SIDA
Inhibarea HIV
Mature
virus
Reverse
transcriptase
inhibitors
Protease
inhibitors
Maraviroc
Enfuvirtide
Integrase
inhibitors
Maturation
inhibitors
Entry
inhibitors
Ciclul replicativ al HIV
Etape:
Atasarea la celula gazda
Penetrarea in celula gazda
Reverstranscrierea
Integrarea
Transcriptia si translatia
Asamblarea si inmugurirea.

Inhibitori ai legarii
Atasarea HIV la celula gazda:
Inbitorii de co-receptori CCR5:
Maraviroc
Vicriviroc
Aplaviroc
Antagonisti ai co-receptorilor CCR5
PRO 140, INCB 009471 (anticorpi monoclonali)
Inhibitori ai co-receptorilor CXCR4 (AMD 3100)
Antagonisti ai co-receptorilor CXCR4 (AMD11070)
Definitie
Clasa noua de medicamente antirerovirale care
actioneaza la nivelul intrarii HIV in celula
gazda
HIV se leaga de celula gazda prin intermediul:
Receptori CD4:
Limfocitelor
Macrofagelor
Co-receptori:
CCR5
CXCR4
Date generale
Tulpinile HIV care prefera co-receptorii
CR5 virusi cu tropism R5
Tulpinile HIV care prefera co-receptorii
CXCR4 virusi cu tropism X4
Exista tulpini cu tropism mixt, dar
majoritatea tulpinilor de HIV prefera co-
receptorul R5.

Mecanism de actiune
Antagonistii de co-receptor CCR5
blocheaza interactiunea dintre HIV si
receptorul CD4 al celulelor gazda
(limfocite, macrofage, etc.)
Actiunea este la nivelul receptorului CD4 si
nu asupra HIV ca in cazul celorlalte
medicamente ARV
Ciclul replicativ al HIV
Etape:
Atasarea la celula gazda
Penetrarea in celula gazda
Reverstranscrierea
Integrarea
Transcriptia si translatia
Asamblarea si inmugurirea.

Inhibitori de penetrare
Penetratea HIV in celula gazda:
Inhibitorii de fuziune:
Enfuvirtide (T-20)
Trimeris (T-1249)
Inhibitori ai penetrarii - Anticorpi monoclonali:
TNX- 355 studiu faza II

Ciclul replicativ al HIV
Etape:
Atasarea la celula gazda
Penetrarea in celula gazda
Reverstranscrierea
Integrarea
Transcriptia si translatia
Asamblarea si inmugurirea.

Inhibitori de reverstranscriptaza
Inhibitori ai reverstranscriptiei:
Blocheaz transcripia ARN-ului viral n ADN
proviral .
Dou categorii:
analogi nucleozidici
inhibitori nonnucleozidici.
Inhibitori de reverstranscriptaza
Analogii nucleozidici inhibitori ai
reverstranscriptazei (INRT) dup
ptrunderea n celula infectat se activeaz
prin fosforilare i determin oprirea
prematur a sintezei lanului de ADN,
blocnd astfel replicarea viral.
Pentru procesul de fosforilare zidovudina i
stavudina necesit celule activate, iar
didanosina, zalcitabina i lamivudina sunt
active i n celule aflate n stare de repaus.
Inhibitori de reverstranscriptaza
Reverstranscriptia:
Inhibitori nucleozidici INRT
Zidovudina (AZT, retrovir)
Didanozina (ddI, Videx)
Zalcitabina (ddC, Hivid)
Stavudina (d4T, Zerit)
Lamivudina (3TC, Epivir)
Abacavir (ABV, Ziagen)
Emtricitabina (FTC, Emtriva)
Inhibitori de reverstranscriptaza
Reverstranscriptia:
Inhibitori nucleozidici INRT
Combivir:
Zidovudina + Lamivudina
Trizivir
Zidovudina +Lamivudina +Abacavir
Kivexa:
Lamivudina +Abacavir
Truvada
Emtricitabina +Tenofovir
Inhibitori de reverstranscriptaza
Reverstranscriptia:
Inhibitori non-nucleozidici INNRT:
Nevirapina (NVP, Viramune)
Efavirenz (EFV, Stocrin)
Delavirdina (DLV, Rescriptor)
Ciclul replicativ al HIV
Etape:
Atasarea la celula gazda
Penetrarea in celula gazda
Reverstranscrierea
Integrarea
Transcriptia si translatia
Asamblarea si inmugurirea.

Date generale
Integraza este o enzima esentiala in ciclul
replicativ al HIV
Dupa reverstranscriptia ARN in ADN dublu
catenar, acesta este asamblat impreuna cu
mai multe proteine virale formand
complexul de preintegrare
Acest complex este introdus in nucleul
celulei gazda cuplandu-se cu ADN acesteia
Aceste procese se realizeaza in prezenta
integrazei
Inhibitori de integraza
Inhibitorii de integraza sunt compusi care
blocheaza procesele mentionate anterior,
impiedicand inserarea ADN viral rezultat
din reverstranscriptie in nucleul celulei
gazde
Din aceasta clasa fac parte:
Raltegravir studii de faza II/III
Elvitegravir studii de faza II
Ciclul replicativ al HIV
Etape:
Atasarea la celula gazda
Penetrarea in celula gazda
Reverstranscrierea
Integrarea
Transcriptia si translatia
Asamblarea si inmugurirea.

Inhibitori de maturatie
Bevirimat singurul reprezentant
Derivat al acidului betulinic
Singurul medicament din aceasta clasa aflat in
faza avansate de cercetare faza III
Blocheaza ultima etapa de sinteza a
polipeptidului Gag, similar cu IP, dar prin
mecanisme diferite
Impiedica astfel producerea unor particule
virale mature
Inhibitori ai proteazei:
Inhibitorii de proteaz determin producerea
unor particule virale imature neviabile
deoarece inhib enzima care transform
lanurile peptidice nefuncionale n proteine
structurale necesare virionului.
Nu necesit fosforilare intracelular.
Avantajul acestei noi clase de medicamente
const n capacitatea de a inhiba replicarea
viral n celulele infectate i transmiterea
virusului la o alt celul.
Terapia antirerovirala (ARV)
Inhibitori ai proteazei:
Saquinavir (SQV, Fortovase)
Indinavir (IDV, Crixivan)
Ritonavir (RTV, Norvir)
Nelfinavir (NFV, Viracept)
Amprenavir (APV, Agenerase)
Lopinavir (LPV/r, Kaletra)
Atazanavir (ATV,Reyataz)
Tipranavir (TPV, Aptivus)
Scheme terapeutice
Sunt individualizate in functie de:
Varsta pacientului
Stadiul clinico-imunologic al bolii
Valoarea viremiei
Statusul pacientului:
Naiv
Multiexperimentat teste de rezistenta
Diverse scheme terapeutice:
2 INRT + 1 INNRT
2 INRT + 1 IP
Monitorizarea infectiei HIV
Clinic:
Greutate, inaltime
Aparitia reactiilor adverse la terapia ARV
Biologic:
Investigatii uzuale
CD4
VL incarcatura virala
Aderenta si complianta la tratament
Profilaxie
Infectii cu germeni
oportunisti
Definitie
Germeni oporunisti microorganisme care
colonizeaza organismul uman cu rol in
apararea fata de germenii patogeni
Germeni conditionat patogeni devin
patogeni atunci cand imunitatea gazdei
scade sub un anumit nivel
Sunt germeni cu rezistenta crescuta la
medicamentele uzuale
Unii produc boli autolimitante la persoane
imunocompetente
Infectii cu protozoare
Toxoplasmoza:
Cerebrala
Pulmonara
Oculara
Cardiaca
Congenitala
Alte localizari: gastrointestinale, genitale, renale,
hepatice, tiroida, musculare, etc.
Infectii cu protozoare
Cryptosporidium, Isospora si Cyclospora:
Infectie intestinala
Hepatobiliara
Infectia tractului respirator
Infectii cu fungi
Pneumocistis carinii afectare pulmonara
severa cu IRA si deces in lipsa tratamentului
Criptococcoza:
Afectare SNC: meningita, encefalita
Infectie pulmonara
Infectie diseminata
Infectie cutanata
Infectii cu fungi
Candidoze:
Orofaringiana
Esofagiana
Vaginala
Bronhopulmonara
Invaziva diseminata
Infectii cu fungi
Histoplasmoza:
Diseminata
Afectare SNC
Infectie gastrointestinala
Afectare cutanata
Afectare renala
Infectii cu mycobacterii
M. tuberculosis
M. atipice:
M. avium
M. intracelulare
Forme clinice:
Pulmonare
Diseminate
Ganglionare
Cutanate

Infectii bacteriene
Angiomatoza bacilara Bartonella spp.
Infectii cu Salmonella
Infectia cu Shigella
Infectia cu Listeria
Infectia cu Campylobacter
Infectii virale oportuniste
Infectii cu virusurile Herpes Simplex
Infectia cu v. Varicelo-Zosterian Herpes
Zoster
Infectia cu v. Epstein Barr
Infectia cu CMV
Leucoencefalopatia multifocala progresiva
v. JC Polyomavirus
Infectii cu virusuri hepatitice: B, C, D, F, G
Tumori asociate cu SIDA
Sarcomul Kaposi
Limfoame Hodgkiniene
Limfoame non-Hodgkiniene