INFECȚIA CU CORONAVIRUS de tip nou (COVID – 19)

Elevi 25.08.2020
1 Buna dimineața dragi elevi și părinți
Catedra discipline clinice specializate din cadrul căreia face parte
unitatea de curs boli infecțioase pe care o studiați pe parcursul
anului de studii a hotărât să vă prezinte un webinar cu subiectul
Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19). Un subiect actual,
despre care auzim informații zilnic din diferite surse de informații.
Este important ca informația să fie veridică pentru a ne informa
corect, deoarece dacă suntem informați suntem și apărați.
Ce fel boală este Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-
19)?
Dacă este să fac o caracteristică generală, atunci pot spune că
Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19) este o boală
infecțioasă nouă, recent apărută, foarte contagioasă, care într-un
timp foarte scurt a reușit să se răspândească rapid la nivel global,
luând amploare de pandemie, aducând cu sine consecințe
dezastruoase pentru întreaga omenire atât în plan medical, cât și
socio-economic.
2 Dar înainte de a trece la subiect, v-aș ruga să reflectați asupra
afirmației:
Dacă ar fi pe voia mea, ași face ................................

3 Eu voi continua fraza cu cuvintele spuse de publicistul american,

Robert Ingersoll:
„Dacă ar fi pe voia mea, ași face sănătatea contagioasă”.

Aceasta ar însemna, că dacă sănătatea ar fi contagioasă, ea s-ar

transmite ușor de la om la om molipsindu-i, ca până la urmă toți să
fie sănătoși.
De fapt, contagiozitatea este o proprietate caracteristică bolilor
infecțioase, care se mai numesc și boli contagioase, prin care
acestea se deosebesc de alte boli, asigurându-le transmiterea de la
sursa de infecție, care poate fi reprezentată de animale, păsări,
oamenii bolnavi sau purtători de germeni/agenți patogeni, la
organismul receptiv, în cazul dat la om.
4 Despre ce vom vorbi azi?

1. Infecțiile respiratorii virale acute. Generalități.

2. Ce sunt coronavirusurile. Caracteristici generale.
3. Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19). Cauzele.
4. Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19). Transmiterea.
5. Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-19). Măsurile
 nespecifice de prevenire.
6. Falsuri și mituri despre COVID-19.
5 Cred că marea majoritate din dumneavoastră cel puțin o dată, dar și
de mai multe ori adresându-vă la medic sau felcerul de la punctul
medical din instituția unde învățați cu semne de răceală vi s-a
stabilit diagnosticul de IRVA. Ce este IRVA?

IRVA - abrevierea unui grup de boli infecțioase, care se definesc ca

Infecții respiratorii virale acute, maladii provocate de peste 200
virusuri cu tropism/afinitate față de sistemul respirator, foarte
răspândite datorită contagiozității înalte, care se transmit ușor de la o
persoană la alta, sunt prezente la toate vârstele și caracteristice mai
mult sezonului rece a anului.
Anual în lume se înregistrează epidemii provocate de Infecțiile
respiratorii virale acute, acestea fiind cele mai frecvent întâlnite,
dintre toate bolile infecțioase.
Conform datelor statistice s-a constatat, că în mediu anual Infecțiile
respiratorii virale acute se înregistrează de 6 -7 ori la copii și de 2-3
ori la adulți.
Bolile din acest grup sunt responsabile de 90-95% din toate
infecțiile respiratorii acute (IRA) întâlnite la om.

6 Bolile din acest grup afectează preponderent sistemul respirator,

frecvent căile respiratorii superioare (nasul, faringele, laringele), iar
în unele cazuri și căile respiratorii inferioare (traheea, bronhiile) și
plămânii.

Cunoașteți vre-o boală ce se referă la acest grup de maladii?

7 Sunt mai multe boli:

Gripa, Paragripa, Infecția adenovirală sau Adenovirozele, Infecția cu
virusul respirator sincițial, Infecția rinovirală, Infecția cu
coronavirusuri.

8 Cum se transmit bolile din grupul IRVA?

Mecanismul de transmitere este aerogen, comun pentru toate
bolile infecțioase cu afectarea căilor respiratorii de diferită etiologie.
Mecanismul aerogen se caracterizează prin localizarea agentului
patogen în căile respiratorii, eliminarea agenților patogeni de către
sursa de infecție în timpul vorbirii, tusei, strănutului cu secrețiile
nazofaringiene prin aerosolul expirat, care nimerește în organismul
omului receptiv având ca poartă de pătrundere a infecției căile
respiratorii superioare.
9
Cele unește pe aceste boli într-un grup?

Pentru toate aceste maladii sunt comune un șir de caracteristici ca:

• Etiologia virală, toate sunt provocate de virusuri. Gripa de
virusurile gripale A, B, C; Paragripa – de virusurile paragripale,
Infecția cu coronavirusuri de coronaviruși.
• Contagiozitatea înaltă, foarte molipsitoare, prin ce și se explică
numărul mare de îmbolnăviri, în deosebi în colectivități.
• Semne clinice comune, cum ar fi semnele toxice generale (febra,
durerile de cap, o stare de rău general) și semne catarale (nas
înfundat, respirație dificilă, eliminări nazale, dureri în gât, tuse).
Frecvența mare de forme fruste, ascunse de boală.
• Complicații severe cauzate de virușii care provoacă maladia sau
de asocierea microflorei bacteriene – pneumonia ce-a mai
frecventă complicație.
• Sechele/urmări respiratorii, cauzate de reinfectări frecvente:
ca bronşită cronică, bronşectazie, scleroza pulmonară, fenomene
astmatiforme etc.
• Tratament și profilaxie specifică rezervată. În prezent nu sunt
încă remedii antivirale și vaccinuri față de toate virusurile care
provoacă infecțiile respiratorii virale acute, pentru a trata cu
succes sau preveni aceste boli.
• Imunitate tipospecifică postinfecțioasă, care este de scurtă
durată. Anticorpii neutralizanți se formează doar față de
serotipul virusului care a provocat boala, organismul uman fiind
receptiv față de alți viruși, iar imunitatea postinfecțioasă/după
boală este de scurtă durată. De exemplu în Gripa provocată de
virusul gripal tipul A imunitatea după boală are o durată de până
la 3 ani iar după gripă de tip B până la 5 ani, spre deosebire de
alte boli infecțioase, după suportarea cărora imunitatea
postinfecțioasă rămâne pe toată viața. Ex.: Hepatita virală A,
rugeola, varicela etc.
• Letalitatea sau mortalitatea înaltă în perioada pandemică, ca
în cazul Gripei și Infecției cu coronavirus de tip nou (COVID-
19).

10 Pandemia se definește ca extinderea unei boli infecțioase, într-o

perioadă de timp mică, la un număr mare de persoane, pe un
teritoriu mare, care cuprinde mai multe țări și continente.

Istoria bolilor infecțioase cunoaște mai multe pandemii, încă din

vremurile străvechi. Ce-a mai durabilă după timp este pandemia de
pestă, cunoscută ca Ciuma neagră, sec. XIV, durat 108 ani, decedat
 1/3 din populația europei. S-a răspândit din Asia Centrală.

Dacă e să vorbim despre pandemile provocate de bolile din grupul

IRVA, atunci numai în secolul XX, au fost înregistrate trei pandemii
de gripă, maladie din grupul Infecțiilor respiratorii virale acute,
provocate de diferite tulpini ale virusului gripal de tip A.

Pandemia din anii 1918-1920, cunoscută ca Gripă spaniolă,

provocată de virusul gripal A (H1N1), în care s-au înregistrat 550
mln. bolnavi. Aceasta este cea mai severă pandemie de gripă
cunoscută, care a răpus în jur de 50 milioane de vieţi, aproximativ
tot atâțea oameni câți au murit în al doilea război mondial timp de 5
ani. De gripa ,,spaniolă" a fost serios afectată 40% din populaţia
terei. Decesele surveneau foarte rapid din cauza complicaţiilor
determinate de gripă. O caracteristică neobişnuită a "Gripei
spaniole" a fost faptul că frecvent afecta tinerii.

După Gripa spaniolă au mai urmat încă două pandemii.

 Cea din 1957-1958 sub denumirea de Gripa asiatică, provocată
de virusul gripal A (H2N2), s-au îmbolnăvit 2 miliarde oameni
(1/3 din populaţia globului), au decedat 1 mln. și pandemia din
1968-1969, din Hong-Kong, provocată de virusul gripal A
(H3N2) cu 700 000 persoane decedate.
 De regulă pandemiile se repetă periodic cu intervale de timp între
ele de la 10 până la 40 ani.
11 În două decenii al secolului XXI deja sunt înregistrate două
pandemii:
• Pandemia de Gripă cunoscută ca „Gripa porcină”, care a
debutat în Mexic și SUA, de unde s-a răspândit în toată lumea, a
durat din Aprilie 2009 până în august 2010, ( durata 1,5 ani)
provocată de virusul gripal A (H1N1), în care s-au înregistrat
575 000 de decedați.
• Și pandemia de Infecție cu coronavirus de tip nou cunoscută ca
Infecția COVID-19, care a debutat la sfârșit de decembrie 2019
în China și face ravagii până în prezent.
La 31 august 2020 sunt înregistrate 25 118 689 cazuri
confirmate de COVID-19, inclusiv 844 312 persoane decedate.

12 Unde și când s-au înregistrat primele cazuri de boală?

Primele cazuri de Infecție cu coronavirus de tip nou (COVID-19) au

 fost înregistrate în or. Wuhan, China, de unde ulterior boala s-a
răspândit rapid în alte provincii ale Chinei, apoi și peste hotarele
acesteia în diferite țări și pe diferite continente.
Răspândirea rapidă a bolii în lume, a prezentat un pericol major
pentru sănătatea publică, luând în considerație:
• contagiozitatea înaltă a bolii
• evoluția bolii cu pneumonie severă și letalitate înaltă;
• lipsa unui tratament specific și a unui vaccin în prevenirea
infecției
• cunoștințele insuficiente despre proprietățile virusului și
modalitățile de transmitere interumană

13 • La 31 decembrie 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

a fost informată despre cazuri de pneumonie de etiologie
necunoscută în orașul Wuhan, China. Autoritățile chineze au
stabilit agentul patogen ca fiind un nou tip de coronavirus,
maladia fiind denumită ulterior de OMS - COVID-19.
• Agravarea situației epidemiologice prin COVID-19, influențată
de creșterea rapidă a numărului de persoane infectate și a
numărului de decese a determinat Organizația Mondială a
Sănătății să declarare la 30 ianuarie 2020 - Stare de Urgență
în Sănătate Publică.
• La 11 martie 2020, fiind afectate 114 țări cu 118.000 de cazuri
de infecție și 4291 de decese înregistrate la nivel mondial, OMS
declară stare de pandemie cu infecția COVID-19.

14 Ce sunt oronavirusurile?
Coronavirusurile abrevierea (CoV) sunt o familie numeroasă de
virusuri, larg răspândite în natură, care provoacă infecții la animale
(lilieci, pangolini, cămile, câini, bovine, porci etc.) și păsări, cu
posibilă transmitere la om. Virusurile sunt microorganisme care pot
trăi și se multiplica doar pe baza altor celule vii.
• Prima dată coronavirusurile au fost descoperite la începutul
anilor 1930, când s-a demonstrat că bronșita infecțioasă aviară la
puii de găină, a fost cauzată de un virus, care a fost atribuit
familiei coronaviridelor.
• Toate coronavirusurile au origine de la lilieci, de la care s-au
transmis la alte animale, iar apoi și la oameni.
15 Primele coronavirusuri umane au fost descoperite în anii 1960, de
cercetători din Marea Britanie. Aceștea au demonstrat că răcelile
comune pot fi provocate nu numai de rinovirusuri, dar şi de unele
coronavirusuri.

16 La sfârșitul lunii decembrie 2019, în orașul Wuhan, China, a fost

descoperit un nou coronavirus, foarte infecţios, care se transmite cu
mare uşurinţă de la om la om şi provoacă o pneumonie severă cu
mortalitate ridicată.

Tulpina nouă de coronavirus a fost denumită în mod oficial pe

11 februarie 2020, de OMS Severe acute respiratory syndrome
coronavirus 2 (SARS-CoV-2) datorită faptului că este un virus
înrudit cu virusul SARS, agentul cauzal al epidemiei din 2003, cu
denumirea de pneumonie atipică (virală), primul caz înregistrat la fel
în China. Boala s-a răspândit atunci în 29 țări, cu 8098 cazuri de
îmbolnăviri și 774 decese.

17 Agentul patogen al infecției COVID-19 Coronavirusul SARS-

CoV-2 este un virus nucleul căruia conține ARN, β coronavirus, cu
o formă variabilă sferică sau ovoidă, diametru de 60–140 nm.
Învelișul extern este format din proeminențe foarte lungi, cu
extremități rotunjite, bulboase numite spiculă glicoproteinică S.
Actualmente s-au identificat 2 tipuri de SARS-CoV-2 – tipul L
(70% dintre tulpini), predominant în primele zile ale epidemiei din
China și tipul S (30%).

18 Spiculii la suprafața virusurilor sunt aranjați în așa fel încât, la

microscopul electronic, dau aspect de coroană solară, de la care și
provine denumirea de coronavirus.
Spiculele au funcția de a lega virusul de receptorii celulelor
sensibile, numite celule țintă din diferite țesuturi și organe.
Celulele țintă principale pentru SARS-CoV-2 în organismul uman
sunt cele ale epiteliului alveolar, celulele epiteliale respiratorii,
epiteliale intestinale, celulele macrofage, în citoplasma cărora
virusul se reproduce.

19 Cât rezistă coronavirusurile în mediul extern?

 Am sis că sunt paraziți strict intracelulari. În comparație cu
virusurile gripale, Virusul SARS-CoV-2 este mai rezistent în mediul
extern.
Fiind eliminat în mediul extern cu aerul expirat, în aerosol rezistă
până la 3 ore, în secrețiile respiratorii nimerite pe suprafețe de cupru
până la 4 ore, pe suprafețe de carton, hârtie până la 24 ore și până la
2-3 zile pe plastic, sticlă și oțel inoxidabil. Infectarea are loc la
contactul cu aceste suprafețe, contaminate cu secreții
nazofaringiene, eliminate de persoana infectată, cu mâinile cu care
mai apoi se contactează cu mucoasa nazală, bucală, a ochilor.
Virusul este sensibil la acțiunea razelor ultraviolete, la temperaturi
ridicate. De exemplu la temperatura de 56°C virusul rezistă 30 min,
iar la 40°C - 1 oră.
Virusul este sensibil și se distruge la acțiunea solvenților lipidici,
cum ar fi eterul, etanolul 75%, la dezinfectanții cu conținut de clor.
Cunoscând aceste proprietăți a vurususui SARS-CoV-2, sunt luate
măsuri pentru a preveni răspândirea infecției.

20 • Celulele țintă principale pentru SARS-CoV-2 sunt cele ale

epiteliului alveolar, în citoplasma cărora se reproduce virusul.
• Multiplicarea virusului duce la creșterea permeabilității membra-
nelor celulare, se produce eșirea lichidului bogat în albumină în
interstițiu și lumenul alveolar.
• Extravazarea lichidului în interstițiu și lumenul alveolar distruge
sulfactantul din alveole, care are funcția de a menține forma
fiziologică a acestora. În rezultatul acestor dereglări are loc
prăbușirea alveolelor, se dezvoltă modificări brutale în procesul
schimbului de gaze, manifestat prin dezvoltarea unui proces
inflamator și insuficiență respiratorie severă.
În imagine este prezentat aspectul plămânilor afectați de virusul
SARS-CoV-2.

21 Procesul epidemic se definește ca procesul de apariție, răspândire și

regresie a unei boli infecțioase.
Pentru dezvoltarea unui proces epidemic este important ca să existe
trei factori determinanți.
1) Sursa de infecție, care este un rezervor de agenți patogeni
2) Factorii mediului extern și căile de transmitere, prin
 intermediul cărora agentul patogen se deplasează de la sursa
de infecție spre organismul receptiv
3) Organismul gazdă sau masa receptivă
În cazul în care în acest proces lipsește unul din factori, transmiterea
infecției nu este posibilă, deoarece se întrerupe lanțul.
De exemplu: sunt factorii mediului extern (obiecte de menaj,
jucării, mâini murdare, aerul) și există masa receptivă, dar lipsește
sursa de infecție care să elimine agenții patogeni. Infecția nu are de
la cine să se transmită. În alt caz poate fie sursa de infecție și
organismul receptiv, dar lipsesc factorii din mediul extern prin
intermediul cărora se transmite infecția, la fel nu este posibilă
răspândirea unei boli infecțioase.
Despre aceste momente este important să se țină cont atunci când se
întreprind măsurile de profilaxie, acestea trebuie să fie orientate spre
fiecare verigă din acest lanț: spre neutralizarea sursei de infecție,
spre întreruperea căilor și factorilor de transmitere și spre ridicarea
rezistenței masei receptive.
22 • Sursa primară de infecție a fost animală (lilieci, de la care s-au
infectat alte animale - pangolini, cămile, bovine etc.) În urma
mutațiilor genetice în lanțul de migrațiune de la un organism la
altul, virusul a căpătat capacități invazive pentru om.
• Primele cazuri de pneumonie provocată de coronavirusul SARS-
CoV-2 au fost înregistrate la populația băștinașă din orașul
Wuhan, care a avut tangență cu piața de vânzare a fructelor de
mare, șerpilor, liliecilor, păsărilor și altor animale domestice.

23 Sursa de infecție în COVID-19 este reprezentată de omul

bolnav cu forme tipice și atipice/șterse de boală și de purtătorii de
virusuri asimptomatici, persoane aparent sănătoase care nu au semne
clinice de boală.

24 Contagiozitatea în infecția COVID-19 este mare, în special în

colectivități sau alte locuri aglomerate, când distanța între oameni
este mai mică de 1 metru.
S-a constatat că în mediu, o persoană infectată poate infecta
alte 2-3 persoane, aceștia la rândul lor fiecare din ei transmițând
boala încă la alte trei persoane, numărul fiind permanent în creștere.

25 Virusul SARS-CoV-2 este răspândit omul bolnav cu

 manifestări clinice, de la care poate fi depistat din căile respiratorii
din ultimele 2-3 zile ale perioadei de incubație, până la 7-12 zile în
formele ușoare de boală sau 14-37 zile în formele severe.
Cu toate că ARN-ul virusului SARS-CoV-2 a fost depistat în
mai mult de jumătate dintre probele de scaun, totuși, viabilitatea
virusului din materiile fecale este discutabilă (ipoteza infectării
prin consumul de alimente contaminate nefiind confirmată la
moment).

26 Virusul SARS-CoV-2 mai poate fi răspândit și de persoanele

aparent sănătoase, care nu cunosc că sunt purtători ai noului
coronavirus.
Aproximativ 18% din pacienți rămân asimptomatici, potențialul
lor de infectare fiind dovedit în studii multiple.

27 Transmiterea interumană infecției COVID-19 se realizează pe

următoarele căi:
• Calea aeriană prin picături cu secreții nazofaringiene, la
inhalarea particulelor infectate din aerul expirat de persoanele
infectate în timpul vorbirii, tusei, strănutului. Cu cât distanța este
mai mică de 1 metru între sursa de infecție și persoana receptivă,
cu atât riscul de transmitere este mai mare. În timpul tusei și
strănutului aerosolul se poate răspândi depășind distanța de 1
metru, în literatură este indicată și distanța de până la 2 metri.
• De aici și cerința de a purta măști individuale de protecție în
locuri aglomerate, unde nu este posibilă respectarea distanței
sociale, inclusiv în transpostul public, ceia ce în ultima vreme
adesea nu se respectă, cu părere de rău.
28 • O altă cale - Cale este cea de contact direct (prin strângere de
mâină) / sau indirect numită și habituală, prin obiecte
contaminate cu secreții infectate (suprafețe, bare, clanțe de la ușă,
rechizite, bani, alte obiecte contaminate cu secreții
nazofaringiene cu care se contactează). Transmiterea se
realizează la atingerea nasului, gurii, ochilor cu mâinile murdare
după contactul cu suprafețele contaminate.
Încă o regulă care trebuie respectată – spălarea pe mâini și
dezinfecția cu soluții dezinfectante ce conțin alcool etilic.
29 Receptivitatea față de virusul SARS-CoV-2 este generală, la orișice
vârstă, oamenii neavând imunitate față de această infecție.
 Persoanele cu varsta peste 60 de ani, care suferă de alte afecțiuni
medicale, precum boli de inima, diabet zaharat, hipertensiune
arteriala, boli respiratorii cronice sau cancer, au un risc mai mare
de a dezvolta o forma severa de infecție cu noul coronavirus.
Copiii sunt mai putin susceptibili de a se infecța cu noul
coronavirus (COVID-19), comparativ cu populația generala. Potrivit
experților UNICEF și specialiștilor din din CDC (Centrul de Control
și prevenire a Bolilor) SUA, noul coronavirus pare sa provoace o
infecție mai ușoară la copii decât la adulți sau persoanele în vârstă,
dar nu se exclud și formele severe de boală.

30 Virusul SARS-CoV-2 este actualmente răspândit în toată lumea,

oamenii neavând imunitate față de această infecție.
Imunitatea postinfecțioasă obținută în urma suportării infecției
naturale este specifică față de serotipul coronavirusului. Durata
imunității la moment nu se cunoaște.
Imunitatea postvaccinală nu este studiată. La moment, nu există
un vaccin eficient pentru profilaxia specifică.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății în lumea
întreagă se lucrează la peste 160 de vaccine, șase din ele sunt
deja în faza a treia de testare.
La 11 august, 2020 a fost prezentat Vaccinul rusesc Covid-19
dezvoltat de Institutul Gamaleya de la Moscova, dar vaccinul nu a
fost testat în masă pe oameni și sunt puține informații publice despre
eficiența sa.
31 COVID-19 la nivel mondial. Conform datelor înregistrate la
Organizația Mondială a Sănătății, la 31 august 2020 deja au fost
înregistrate 25 118 689 cazuri confirmate de COVID-19 și 844
312 cazuri de decese.
Cele mai afectate țări sunt:
• SUA – 5 899 504 cazuri confirmate
• Brazilia – 3 846 153 cazuri confirmate
• India – 3 621 245 cazuri confirmate
• Rusia – 9995 319 cazuri confirmate
• Peru – 639 435 cazuri confirmate

32 Пандемия COVID-19 достигла Молдавии 7 марта 2020 года.

Женщина, вернувшаяся из Италии, получила положительный
результат на новый коронавирус. Поскольку число зараженных
людей начало расти, 17 марта парламент объявил чрезвычайное
 положение/Stare excepțională на всей территории Молдавии на
период 60 дней (17 марта — 15 мая 2020 года). 18 марта была
зарегистрирована первая смерть от COVID-19.

Date statistice COVID-19 la nivel de țară - 31.08.2020

Ca și la nivel mondial datele sunt în creștere, atât morbiditatea cât și
letalitatea. Zilnic numărul de persoane confirmate crește cu peste
500.
• TOTAL pe țară:
• 36 920 cazuri confirmate
• 25 872 cazuri tratate
• 995 decese

33 Date statistice COVID-19 la nivel de țară - 31.08.2020

Distribuția cazurilor confirmate după vârstă

După cum am vorbit anterior receptivitatea la boală este generală,
respectiv cazuri de COVID-19 confirmate se înregistrează la toate
categoriile de vârstă, dar cele mai multe cazuri se înregistrează la
persoane între vârstele 30-69 ani, de la 5000 în sus.
2522 cazuri au fost confirmate între vârstele mai mici de 12 luni
până la 19 ani.
Distribuția deceselor după vârstă, demonstrează că au fost
înregistrate cazuri de deces la persoane cu vârsta între 18 și mai
mare de 80 ani, cele mai multe în limita de vârstă 60-79 ani.

34 Date statistice COVID-19 la nivel de țară la 31.08.2020 - 36 920

cazuri confirmate

Cazuri confirmate distribuite pe sex:

Femei – 21 715 (58,81 %)
Bărbați – 13 775 (41,19 %)

Cazuri confirmate distribuite după tipul de transmitere:

- 36 566 (99,04 %) cazuri locale
- 354 (0,96 %) cazuri de import

35 Date statistice COVID-19 la nivel de țară la 31.08.2020:

Distribuția cazurilor confirmate după teritorii:
36 Perioada de incubație variază de la 2 până la 14 zile (în 95%
cazuri durează între 4 -7 zile).
Această perioadă corespunde timpului de la pătrunderea agentului
patogen în organism până la apariția primelor semne de boală. În
această perioadă agenții patogeni se multiplică și se acumulează în
organismul gazdă. Această perioadă nu este însoțită de semne
evidente de boală, persoana nu cunoaște că este infectată și nu
apelează după ajutor medical, dar deja la sfârșitul acestei
perioade, cu 2-3 zile până la apariția semnelor clinice, persoana este
contagioasă și prezintă pericol de răspândire a infecției pentru cei
din jur eliminând virusul.

De obicei Infecția COVID-19 are un debut treptat. În primele zile

de boală bolnavii prezintă acuze pe subfebrilitate (temperatură cu
valori între 37 și 37,9o C), fatigabilitate sau se mai numește oboseală
evidențiată, tuse uscată, fără eliminări de spută.
37 Cele mai importante seme clinice manifestate la pacienții internați,
care au făcut forme simptomatice de boală sunt:
- febra în 82.2% de cazuri
- tusea în 61.7%
- stare de rău general în 44%
- dispnee în 41%
- anorexie în 40%
- expectorarea sputei în 27.7%
- mialgii în 22.7%
- dureri faringiene în 15.1%
- grețuri în 9.4%
- vertijuri în 9.4%
- diaree în 8.4%
- cefalee în 6.7%
- vomă în 3.6%
- dureri abdominale în 2.2%

Pe parcursul bolii pacienții pot avea și alte simptome clinice,

cum sunt: hipotensiune arterială; congestie nazală; strănut;
hipo/anosmie; exantem; modificări de comportament în hipoxemii
severee (depresie, anxietate sau agitație psihomotorie) etc.
Persoanele vârstnice pot dezvolta „hipoxemie silențioasă”
(hipoxemie și insuficiență respiratorie, fără dispnee).
 Absența febrei nu exclude infecția COVID-19!

38 Evoluția inițial ușoara a infecției COVID-19 poate progresa în

cursul unei săptămâni. Astfel la sfârșitul primei săptămâni de boală
– începutul săptămânii a doua pot apărea semne de afectare
pulmonară virală.
Timpul mediu de la apariția primelor semne clinice până la dispnee
este de 8 zile (5-13 zile).
În imagine vedeți radiografiile în cazul când plămânii sunt sănătoși
și plămâni afectați în Infecția COVID-19.

Starea generală a pacienților se poate agrava rapid (în ore) cu:

- Sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS)
- Disfuncții de coagulare
- Insuficiență renală
- Insuficiență cardiacă
- Șoc septic
- Disfuncții multiorganice etc.

39 Simptomele ce impun măsuri terapeutice de urgență sunt:

• dispnee de repaus
• durere/constricție toracică persistentă
• confuzie
• acrocianoză/cianoză
• hipotensiune malignl malign.
•
Cheltuielile statului pentru tratarea unui bolnav de COVID-19
sunt de 2255 de lei pe zi, iar la terapie intensivă – 5300 de lei.
14 zile de tratament a unui pacient în staționar costă statul
aproximativ 32 mii de lei, iar la terapie intensivă – 78 mii de lei.

40 Infecția COVID-19 evoluiază în forme clinic de gravitate ușoară sau

moderată în 81% de cazuri, forme severe în 14% cazuri și critice în
5% de cazuri.
Letalitatea este peste 50% în cazurile când boala evoluiază la
pacienți în stare critică.
Risc sporit de a dezvolta o formă severă de boală prezintă
persoanele cu vârsta mai mare de 60 ani, cu comorbidități multiple
și cu stări imunodepresive.
Riscul de a dezvolta o infecție severă la pacienții cu comorbidități:
• hipertensiune arterială 30,7 %
• diabet zaharat 14,3%
• boli cardiovasculare 11,9%
• boli cerebro-vasculare 6,6%
 • cancer 4,3%
• boli bronhopulmonare cronice 2,4%
• boli renale cronice în 2.1%
• infecția cu HIV în 1.4%

41 Criteriile de spitalizare obligatorie în toate fazele procesului

epidemic sunt:
1. Formele severe/critice de COVID-19
• Agravarea progresivă a stării generale:
• dificultăți de respirație
• febră rezistentă la tratament cu Paracetamolum (3
administrări consecutive, la interval de 6 h)

2. Formele ușoare și medii de COVID-19 cu risc major de

deteriorare a stării generale:
• Copiii 0-17 ani 11 luni 29 de zile
• Pacienții cu vârste cuprinse între 18-60 de ani cu patologii
asociate severe (boli cardiovasculare, Boală Pulmonară
Obstructivă Cronică, diabet zaharat, stări de
imunocompromisie, maladii oncologice)
• Pacienții ≥ 60 de ani
• Gravidele
• Instalarea pneumoniei
• Co-infecțiile bacteriene severe (acute sau cronice în acutizare)
• Șocul toxiinfecțios
• Meningita, meningoencefalita (cefalee violentă, semne
meningiene, greață, vomă)
• Lipsa condițiilor epidemiologice de izolare la domiciliu

Modul de transportare

Medicul de familie solicită AMUP prin intermediul Serviciului 112

pentru spitalizarea pacientului care se include în criteriile de
spitalizare.

42
43 Măsurile de profilaxie sunt orientate spre întreruperea lanțului
procesului epidemic, ținând cont de factorii determinanți în apariția
și răspânfirea bolii.
 Măsuri față de sursa de infecție
 Măsuri pentru a întrerupe căile de transmitere
 Măsuri față de organismul receptiv
Măsurile de profilaxie se realizează cu scop de prevenire a infecției,
cele de combatere sau antiepidemice cu scop de a opri răspândirea
infecției. Măsurile de profilaxie pot fi: specifice, spre mărirea
rezistenței specigice a organismului și nespecifice.

44 Măsurile orientate spre mărirea rezistenței specifice a

organismului uman include măsuri de imunizare activă –
vaccinarea, care are un șir de beneficii:
 stimulează producerea de anticorpi față de antigenele virale
 neutralizează particulele virale la nivelul mucoasei epiteliale
 stimulează suplimentară a imunității mediate celular
După cum am vorbit anterior OMS a anunțat că șase vaccinuri sunt
deja în faza a treia de testare, dar la moment măsuri de imunizare
activă încă nu se realizează.

45 Măsurile nespecifice/generale sunt orientate spre prevenirea riscului

pătrunderii agenților patogeni în organismul uman și mărirea
rezistenței nespecifice.
OMS recomandă un șir de măsuri pentru a reduce riscul infecției cu
coronavirus: evitarea contactului neprotejat cu animalele vii
sălbatice și domestice; spălarea bine a cărnii și ouălor înainte de a fi
pregătite;

46 • Solicitarea asistenței medicale la primele simptome de

boală.Izolarea persoanei bolnave de restul familiei într-o cameră
separată
• În cazul când bolnavul se tratează la domiciliu se va izola în altă
cameră, va fi asigurat cu veselă, lenjerie şi obiecte individuale de
îngrijire care se vor dezinfecta.
• Persoanele care îngrijesc bolnavul vor purta măşti, mănuşi şi vor
respecta măsurile de protecţie personală.
• Încăperea se va aerisi de 2-3 ori pe zi şi se va face curăţenia
umedă cu utilizarea substanţelor dezinfectante.

47 • Izolarea persoanei bolnavela spital sau dacă se tratează acasă

într-o cameră separată de restul familiei.
• În cazul când bolnavul se tratează la domiciliu se va izola în altă
 cameră, va fi asigurat cu veselă, lenjerie şi obiecte individuale de
îngrijire care se vor dezinfecta.
• Persoanele care îngrijesc bolnavul vor purta măşti, mănuşi şi vor
respecta măsurile de protecţie personală.
• Încăperea se va aerisi de 2-3 ori pe zi şi se va face curăţenia
umedă cu utilizarea substanţelor dezinfectante.

•
48 Acoperirea nasului și gurii cu un șervețel de o singură folosință sau
cu pliul brațului în timpul tusei sau strănutului.
- Folosiți de preferință șervețele de unică folosință
- Șervețelele folosite se aruncă imediat la coșul de gunoi cu
capac.
- Batistele din material textil se vor spăla și se vor călca cu fierul
de călcat
- Spălarea mâinilor cu apă și săpun sau folosirea unei soluții pe
bază de alcool atunci când se tușește sau strănută, după îngrijirea
unei persoane bolnave

49 Purtarea măștilor faciale, în spații închise, locuri aglomerate, când

îngrijiți de o persoană bolnavă etc.
- Masca facială trebuie aplicată corect, în așa mod ca să acopere
nasul și gura
- Masca facială se schimbată cu regularitate, conform cerințelor

50 Spălarea frecventă pe mâini cu apă și săpun cel puțin 20 sec.

Dezinfecția mâinilor cu o soluție pe bază de alcool.
- După ce ați tușit sau strănutat
- după ce ați îngrijit de o persoană bolnavă
- până, în timpul și după pregătirea mâncării
- până la masă
- după toaletă
- după contactul cu animale sau excrementele acestora
- după ce veniți de la serviciu, plimbare

51 Evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii după contactul cu diverse

obiecte, mai ales în spațiile publice sau în mijloacele de transport
comun.

52 Păstrarea distanței sociale de cel puțin un metru.

 Evitarea spațiilor închise și aglomerațiilor.
Deplasarea pe jos, în perioada când timpul de afară permite.
Evitarea contactului cu persoane care au semne catarale.

53 Asigurarea locului de studii cu șervețele de unică folosință, săpun

lichid, prosoape de hârtie, gel de mâini pe bază de alcool.

54 Aerisirea locuințelor sau spațiului în care vă aflați pe parcursul zilei.

55 Protejarea organismului de hipotermie, un factor favorizant în IRVA

prin folosirea corespunzătoare sezonului rece a hainelor și
încălțămintei.
Vestimentație călduroasă în zilele reci, folosirea umbrelei, a
pelerinei de ploaie reduc sensibilitatea organismului la factorii de
mediu şi implicit previn scăderea imunității.

56 Respectarea unui regim alimentar rațional (legume, fructe, proteine

etc.) și hidratarea organismului prin consumul optim de lichide, care
asigură menținerea unei stări bune de sănătate.

57 • Evitarea oboselii excesive, a stresului

• Privarea de somn crește sensibilitatea la îmbolnăviri.
• Însomnolență reduce numărul de globule albe cu rol protectiv.
• Somnul sănătos de 8 ore pe zi nu numai că restabilește echilibrul
emoțional cât și întărește sistemul imunitar.

58 10 falsuri şi mituri despre COVID-19

Mitul # 1: COVID-19 nu există. Din păcate, pandemia de COVID-

19 este o realitate care a afectat peste 25 milioane de oameni din
lume și a curmat viața la 844 312 mii de oameni
Mitul #2: Nu se moare de COVID-19. Studiile arată că infecția
cu noul coronavirus nu afectează doar plămânii, dar mai multe
organe. Se produc micro-tromboze, ce duc inclusiv la necroze și la
incapacitate funcțională la nivelul plămânilor, cordului, rinichilor
și chiar al sistemului nervos. În foarte multe cazuri, efectele sunt
foarte serioase, iar recuperarea este una de durată.

Mitul #3: Autoritățile falsifică datele statistice, iar numărul

îmbolnăvirilor este mai mic. Zilnic, autoritățile prezintă numărul
de cazuri noi diagnosticate de laborator și numărul de decese,
care la fel sunt confirmate prin teste de laborator.

Mitul #4: Noul coronavirus îşi pierde din putere. Dimpotrivă,

observăm că transmisibilitatea s-a păstrat chiar și în cazul unei
vremi calde și unor temperaturi ridicate.

Mitul #5: COVID-19 afectează preponderent bătrânii. Noul

coronavirus a suferit mai multe mutații, ajungând să reprezinte o
amenințare serioasă și pentru persoanele sub 40 de ani, deși la
început, prima categorie de risc era formată din vârstnici și
pacienți cu diverse boli cronice.

Mitul #6: Consumul de băuturi alcoolice poate reduce riscul de

infectare cu noul tip de coronavirus. Consumul de alcool nu
sporește capacitățile organismului de a rezista infecției cu COVID-
19 și nu tratează boala. Ba dimpotrivă, consumul nociv de alcool
dăunează sănătății și prezintă un factor important de risc pentru
agravarea bolilor cronice preexistente și în caz de infectare cu
COVID-19, maladia decurge mai grav. Soluțiile ce conțin alcool
sunt recomandate doar pentru uz extern, pentru dezinfectarea
mâinilor și a suprafețelor contaminate.

Mitul #7: Purtarea îndelungată a măștilor poate provoca

intoxicație cu bioxid de carbon și lipsă de oxigen. Utilizarea
îndelungată a măștilor de protecție poate fi incomodă și
ineficientă, deoarece se reduce nivelul de protecție, dacă este
umezită sau atinsă frecvent cu mâinile murdare. Cu toate acestea,
nu duce la intoxicație cu CO2 și nici deficit de oxigen. Important
este că în timp ce purtați o mască de protecție, asigurați-vă să
acopere gura și nasul și că este corect ajustată pe față, pentru a vă
permite sa fiți protejați și să respirați fără dificultate. Nu
 reutilizați o mască de unică folosință și schimbați-o întotdeauna
imediat ce s-a umezit.

Mitul #8: Tehnologia 5G facilitează transmiterea virusului ce

cauzează infecția COVID-19. Asemenea declarații aberante și
fără temei sporesc riscul de a perturba opinia publică. Adevărul
este că tehnologiile 5G NU facilitează răspândirea infecției COVID-
19. Coronavirusul este răspândit prin picături respiratorii atunci
când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Oamenii
pot fi, de asemenea, infectați atingând o suprafață contaminată și
apoi ochii, gura sau nasul.

Mitul #9: Expunerea la soare sau la temperaturi mai mari de 25

C împiedică răspândirea infecției COVID-19. Te poți infecta cu
noul coronavirus indiferent de cât de cald este afară sau dacă te
expui la soare sau nu. În țările cu temperaturi ridicate se atestă
cazuri de COVID-19, inclusiv în Republica Moldova, pe vreme
caniculară se depistează destul de multe cazuri de infecție. Da,
coronavirusul este sensibil la razele ultraviolet, dar infecția va
continua să se răspândească dacă nu sunt respectate măsurile de
protecție.

Mitul #10: Antibioticele sunt eficiente pentru tratarea

coronavirusului. Nu, antibioticile nu funcționează împotriva
virusurilor, ci doar împotriva infecțiilor bacteriene. COVID-19 este
cauzat de un virus, deci antibioticele nu funcționează.
Antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau
tratament pentru COVID-19.

59

60 Pentru informații vă recomand să accesați sit-eul MSMPS, Agenției

Naționale pentru Sănătatea Publică, OMS, de unde vă puteți inspira
suplimentar.

61 Potrivite sunt cuvintele spuse de scriitorul american Mark Twain

Singurul mod de a-ți păstra sănătatea este să mănânci ceea ce nu
 vreai, sa bei ceea ce nu-ți place și să faci ceea ce n-ai face.
Referindu-ne la situația actuală, ar însemna: să se respecte măsurile
de protecție individuală, distanța socială, evitarea locurilor
aglomerate, dezinfecția regulată a suprafețelor, aerisirea încăperilor
etc.
62

Filmuleț!!!!