„Sănătatea nu este prețuită până când nu apare boala.

”- Thomas Fuller

INTRODUCERE
Pandemia creată de virusul SARS-CoV-2 nu este nici prima și poate nici ultima care
afectează omenirea. De-a lungul timpului au existat mai multe pandemii care au ucis milioane de
oameni. Ultima a avut loc în 2009- gripa porcină-despre care se crede că a ucis sute de mii de
oameni.
Conform definiției, pandemia reprezintă „o epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte
mare, cuprinzând mai multe țări, continente”.1 În general, pandemiile care includ gripa apar în
valuri, pe o perioadă de câteva luni.Virușii gripali produc continuu noi tulpini, iar pandemiile apar
atunci când un virus gripal produce o tulpină nouă foarte diferită de cele anterioare la care puțini
oameni (sau niciunul) au imunitate. Majoritatea bolilor infecțioase care apar la oameni sunt cauzate
de viruși care se regăsesc la animale. Gripa care duce la pandemie este foarte diferită de cea
”obișnuită” din mai multe considerente: poate infecta un procent mult mai mare din populație, poate
afecta orice categorie de vâstă, se transmite exponențial, deci este mult mai contagioasă, poate
produce simptome mai grave, numărul de decese este considerabil mai mare. În lipsa unui vaccin,
se folosețte tratamentul cu medicamente antivirale care reduc simptomele și durata bolii, însă nu
opresc transiterea acesteia.2
Lumea de astăzi, cu o populație de aproximativ 7,8 miliarde de oameni, schimbări climatice,
ecosisteme perturbate, industrii devoltate si mai ales globalizare, este într-o evoluție cum nu a mai
fost. Răspândirea unei boli este facilitată de mai mulți factori, precum gradul crescut de contagiune,
transmiterea de la om la și mijloacele moderne de transport, cum ar fi cele aeriene. Pandemiile care
au avut loc în trecut au modelat civilizația umană, au lăsat urme și au produs efecte de lungă durată.

I. PANDEMII CARE AU AFECTAT OMENIREA ÎN TRECUT

I.1 Pandemia de gripă din 1918-1919
Pandemia de gripă din 1918-1919, cunoscută și după numele de gripa spaniolă a fost cea
mai gravă epidemie a secolului XX și a fost adusă în Europa de muncitorii chinezi. Aceasta a
început în 1918, în timpul primului război mondial și a produs mai multe victime decât războiul.
Pandemia de gripă spaniolă a infectat aproximativ 500 de milioane de oameni la nivel
global- o treime din populația Terrei- și a ucis între 20 și 50 de milioane de oameni.

1 https://dexonline.ro/definitie/pandemie accesat la 07.05.2020.

2 www.show.scot.nhs.uk/sehd/pandemicflu accesat la 07.05.2020.
1
 „Sănătatea nu este prețuită până când nu apare boala.”- Thomas Fuller

Figura 1- Virusul gripal tip A H1N13

Virusul gripal este un virus complex, în continuă schimbare. Structura fizică a virusului
gripal o face deosebit de predispusă la mici modificări de suprafață la antigene în timpul replicării,
ceea ce face posibil ca virusul să se sustragă din sistemul imunitar al gazdei. Din cauza
modificărilor virusului gripal, imunitatea la gripă este de scurtă durată și, prin urmare, segmente
mari ale populației sunt susceptibile la gripă în fiecare an. Experții sunt de părere că pandemia din
1918 a avut originea în porci.
Primul val al pandemiei s-a manifestat primăvara, destul de ușor, iar simpomele prezentate
de bolnavi erau: frisoane, febră, oboseală. Aceștia sau recuperat după câteva zile, numărul de decese
fiind mic. Al doilea val de gripă a fost unul extrem de contagios și s-a manifestat toamna. Victimele
mureau la cîteva ore sau zile de la apariția simptomelor. Pielea lor devenea albastră, iar plămânii se
umpleau cu lichid, lucru care provoca sufocarea.4

Figura 2- Spital din Kansas,SUA în timpul gripei spaniole 3

3 https://www.britannica.com/event/influenza-pandemic-of-1918-1919 accesat la 07.05.2020.

4 https://www.history.com/topics/world-war-i/1918-flu-pandemic accesat la 07.05.2020.
2
 „Sănătatea nu este prețuită până când nu apare boala.”- Thomas Fuller

Al treilea val al pandemiei s-a produs în iarna următoare. În cele două valuri ulterioare,
aproximativ jumătate dintre decese au fost între 20 și 40 de ani, un tipar neobișnuit de vârstă a
mortalității pentru gripă.3
Mortalitatea a fost ridicată la persoanele mai mici de 5 ani, la cele între 20 și 40 de ani și la
cele cu vârsta de peste 65 de ani. Mortalitatea ridicată la persoanele sănătoase, inclusiv cele din
grupa de vârstă 20-40 de ani, a fost o caracteristică unică a acestei pandemii. Deși virusul H1N1 din
1918 a fost sintetizat și evaluat, proprietățile care l-au făcut atât de devastator nu sunt bine înțelese.5

I.2 Pandemia de gripă din 1968

Pandemia de gripă din 1968, numită și gripa din Hong Kong își are originea în China, în
luna iulie a anului 1968 și a durat până în 1970. Această pandemie a produs aproximativ între 1
milion și 4 milioane de decese și a fost cauzată de virusul de tip A H3N2. Aparent, persoanele care
fusesră infectate cu virusul din 1957 (pandemia de gripă provocată de virusul H2N2) și-au păstrat
imunitatea împotriva viruslui din 1968. Virusul a fost extrem de contagios, factor care a facilitat
diseminarea rapidă la nivel global. În 2 săptămâni de la apariția sa în iulie în Hong Kong, au fost
raportate aproximativ 500.000 de cazuri de boală, iar virusul a continuat să se răspândească rapid în
Asia de Sud-Est.6
Pandemia s-a manifestat în 2 valuri, cel de-al doilea fiind mai devastator decât primul.
Infecția a cauzat simptome respiratorii tipice gripei, precum: frisoane, febră, dureri și slăbiciune
musculară. Aceste simptome au persistat de obicei între 4 și 6 zile. Cele mai mari niveluri de
mortalitate au fost asociate cu cele mai sensibile grupuri, și anume copiii și vârstnicii.

Figura 3- Virusul gripal tip A H3N27

5 https://www.cdc.gov/flu/pandemic-resources/1918-pandemic-h1n1.html accesat la 07.05.2020.

6 https://www.britannica.com/event/Hong-Kong-flu-of-1968 accesat la 07.05.2020.
7 https://en.wikipedia.org/wiki/Influenza_A_virus_subtype_H3N2#/media/File:H1N1_navbox.jpg accesat la
07.05.2020.
3
 „Sănătatea nu este prețuită până când nu apare boala.”- Thomas Fuller

Pe măsură ce această epidemie a progresat, înițial pe continentul asiatic, au fost observate

diferențe importante în ceea ce privește boala și decesul. În Japonia, focarele erau mici, răsfirate și
dezastruoase până la sfârșitul anului 1968. Cea mai ridicată rată a deceselor a fost în SUA.8

Figura 4- Pacienți din Hong Kong care așteptau la coadă în iulie 1968 9

Deși a fost dezvoltat un vaccin împotriva virusului, acesta a devenit disponibil numai după
ce pandemia a atins apogeul în multe țări.

II. COVID-19
SARS-CoV-2 este un ribovirus, adică un virus cu genom ARN și provoacă, în primul rând,
infecții respiratorii. În proporție de 80% este similar cu virusul SARS-CoV care a cauzat epidemia
de SARS din 2003. Cel mai mare risc de infecţie clinică severă îl au persoanele cu patologie de
fond: afecţiuni pulmonare (bronhopneumonie obstructivă cronică, tuberculoză, astm), insuficienţă
renală, obezitate (asociată totdeauna cu o stare inflamatorie cronică), imunosupresie, diabet, maladii
autoimune. Vârstnicii sunt mai sensibili din cauza imunosupresiei fiziologice instalate odată cu
înaintarea în vârstă.10
Cele mai comune simptome date de boala Covid-19 sunt: febra, oboseala,tusea seacă, dureri
de cap, congestie nazală, dureri în gât. Boala se transmite prin secreții sub formă de picături mici,
răspândite prin tuse sau strănut. Oamenii se îmbolnăvesc dacă respiră direct aceste secreții sau dacă
ating suprafețe care au aceste particule, apoi își ating ochii, nasul, gura. Tocmai de aceea Covid-19
este o boală foarte contagioasă, greu de controlat sau poate chiar imposibil. 11
Bolile cronice ( bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice precum astmul,
diabetul) sunt definite de o caracteristică definitorii și anume non-transmisabilitatea de la o

8 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3291411/ accesat la 07.05.2020.

9 https://www.scmp.com/lifestyle/health-wellness/article/2154925/how-hong-kong-flu-struck-without-warning-50-
years-ago-and accesat la 07.0.5.2020.
10 https://unibuc.ro/covid-19-contagiozitate-mutatii-si-memorie-imunitara/ accesat la 08.05.2020.
11 https://www.cdt-babes.ro/articole/coronavirus-infectia-COVID-19.php accesat la 08.05.2020.
4
 „Sănătatea nu este prețuită până când nu apare boala.”- Thomas Fuller

persoană la alta. Deși acestea pot avea manifestări grave, produc și acestea multe decese, ele nu sunt
transmisibile. Nu există tratament pentru majoritatea bolilor rare, dar îngrijirea medicală
corespunzătoare poate îmbunătăţi calitatea vieţii celor afectaţi şi să le prelungească durata vieţii.
Pentru multe dintre acestea există tratamente, metode de a le menține sub control.

Figura 5- Ponderea deceselor pe principale cauze de deces în anul 2018 12

La 7 mai 2020, la nivel global s-au înregistrat 3.669.563 cazuri confirmate de infecție cu
coronavirus, dintre care 260.360 de decese. În România s-au înregistrat 14.449 cazuri confirmate,
dintre care 888 de decese.13
La la nivel global, în anul 2020 s-au înregistrat 4.569.168 de decese cauzate de boli
transmisibile, dintre care 591.686 sunt cauzate de SIDA, 2.890.737 sunt cauzate de cancer, 345.246
sunt cauzate de malarie (conform datelor înregistrate până la 8 mai 2020). 14 Cu toate acestea,
populația lumii este totuși în creștere.
Până în prezent nu există niciun vaccin pentru Covid-19. Dezvoltarea și fabricarea unui
vaccin ar putea dura mai bine de un an, timp în care vaccinul se administrează unor grupuri de
voluntari și se monitorizează continuu evoluția stării de sănătate a acestora. Vaccinurile stimulează
imunitatea la virus, dar pot provoca și inflamații. Pentru a combate pandemia, ar fi necesare
milioane de doze. Ca orice vaccin nou, producția lui la scară largă ar putea dura câteva luni.
Totodată, chiar dacă un vaccin ar funcționa, este posibil ca organismul uman să nu devină imum la
acest tip de coronavirus și să fie necesară vaccinarea anuală, ca în cazul gripei.
În tot acest timp, tot mai mulți oameni vor fi infectați cu noul coronavirus. Nimeni nu știe
dacă acesta va dispărea în cele din urmă sau dacă va persista intermitent.

12 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6430 accesat la 08.05.2020.

13 https://www.cnscbt.ro/index.php/situatia-la-nivel-global-actualizata-zilnic/1712-situatie-infectii-coronavirus-covid-
19-7-05-2020/file accesat la 08.05.2020.
14 https://www.worldometers.info/ro/ accesat la 08.05.2020.
5
 „Sănătatea nu este prețuită până când nu apare boala.”- Thomas Fuller

III. SOCIETATEA DUPĂ PANDEMIA DE COVID-19

Cine și-a imaginat că prețul barilului de petrol va atinge valori negative vreodată? Dacă
tratamentele ce urmează a fi testate se vor dovedi a fi într-adevăr curative, atunci criza medicală se
va termina repede, iar societatea va reveni poae la cum era înainte de această pandemie. Însă ce se
va întâmpla dacă această criză se va prelungi, poate pe durata a 2-3 ani sau dacă valurile următoare
de epidemie vor fi mult mai puternice decât cel actual?

Figura 6- Distanțare socială în timpul pandemiei de Covid-19 15

Fiecare stat are de învățat din această criză, în primul rând în domeniul medical sau cel al
economiei. China nu va mai fi statul care produce orice și oricît pentru restul lumii, ci vor fi relocate
capacitățile de producție la nivel regional.
Domeniile turismului, transpotului și cel alimentar sunt primele care au de suferit în această
criză, din cauza distanțării sociale și a restricțiilor impuse de majoritatea statelor. Este posibil ca
după o aplatizare a curbei pandemiei, oamenii să fie totuși nevoiți să păstreze distanța, să folosească
măsti chirurgicale, să nu poată participa la evenimente în spații închise sau cu grupuri mari și să își
petreacă vacanțele în propriile țări. Oamenii apelează mai mult la serviciile de curierat, iar acest
obicei ar putea fi păstrat și după pandemie. Închiderea școlilor a influențat profesorii în abordarea
de soluții mai moderne pentru a preda elevilor.
La o scară mai înaltă, în ceea ce privește autoritățile, acestea par să dezvolte o arie mai largă
de metode prin care să monitorizeze și să restricționeze deplasările cetățenilor. Societatea va fi
renoită să se adapteze la realitățile economice ale următorului deceniu, la integrarea oamenilor în
servicii și la acceptarea muncii de acasă pentru multe dintre domenii. Un procent destul de mare din
locurile de muncă vor dispărea în următorii ani și vor fi înlocuite cu telemunca și robotizare. Statele
vor învăța să funcționeze mai eficient pentru oamenii obișnuiți, pentru categoriile clasei
muncitorești cu venituri medii sau chiar mai mici.
Numeroasele „seri de concerte” de la ferestrele italienilor și actele de intrajutorare din
timpul carantinei ne-au reamintit importanța relațiilor interumane și nevoia de a fi conectați, de a fi

15 https://theconversation.com/why-its-not-ok-to-take-small-social-risks-during-the-covid-19-pandemic-135542
accesat la 08.05.2020,
6
 „Sănătatea nu este prețuită până când nu apare boala.”- Thomas Fuller

împreună, uniți de același sânge, de aceeași cultuă, de aceeași istorie. Cu siguranță oamenii se vor
privi altfel, cel puțin pe termen mediu și vor aprecia mai mult o plimbare în parc alături de familie,
un lucru privit atât de banal înainte de pandemie.
Organizațiile internaționale de securitate vor dezvolta programe și strategii de prevenire și
combatere a crizelor medicale, pentru că vor avea multe de învățat din aceasta. Nu în ultimul rând,
societatea va fi mai preocupată de problemele de mediu, de reducerea poluării, a emisiilor de carbon
etc. Pe termen lung, vor fi adoptate soluții mai sustenabile.

CONCLUZII
Statele lumii au fost luate prin surprindere, nu au evaluat pericolul despre care mulți
specialiști ne avertizau. China nu a oferit date reale despre acest nou tip de coronavirus, iar pericolul
părea unul trecător. Pe lângă problema pandemiei, există totodată o problemă de geopolitică și o
problemă de morală a societății umane. Frica și panica, nepregătirea instituțiilor statale au scos la
iveală adevăratele vulnerabilități ale societății.
După un timp îndelungat în care oamenii au fost privați de activități simple din viața de zi cu
zi, aceștia vor privi alfel viața și ceea ce ne înconjoară când totul se va termina. Este un moment
important în remodelarea și reeducarea societății, în reevaluarea sistemului de valori.
Pandemiile din trecut ne-au învățat că nu ne putem baza că vor trece după primul val, nu ne-
au oferit un tipar pentru că nu există pandemii similare. Pandemia actuală ne oferă șansa de a lua
decizii importante pentru investirea în domeniul sănătății, pentru prima dată mai mult decât în
domeniul militar.
Din cauza modificărilor virusului gripal, imunitatea la gripă este de scurtă durată și, prin
urmare, segmente mari ale populației sunt susceptibile la gripă în fiecare an. Chiar dacă se va
descoperi un tratament pentru Covid-19, acesta va fi disponibil și produs la ascară largă abia într-un
an și jumătate sau chiar mai mult, timp în care putem avea parte de mai multe valuri și, de
asemenea, de mai multe decese. Toțuși, comparativ cu pandemiile din 1918-1918 și 1968-1970,
numărul de decese provocate de Covid-19 este relativ mai mic. Statele lumii trebuie să se
mobilizeze și să conducă cercetări de amploare și să acționeze eficient pentru menținerea sub
control a aceste pandemii. De aemenea, gradul de contagiozitate face ca această boală să afecteze
mai puternic scoietatea decât alte boli grave, precum cele cronice sau acute.
Deși societatea era mai slab dezvoltată în timpul pandemiilor de gripă spabiolă și cea de
gripă diN Hong Kong, societatea de astăzi a fost luată prin surprindere, nepregătită fiind, și sistemul
medical nu poate face față numărului mare de îmbolnăviri, testării la scară largă a populației și
monitorizării tuturor pacienților infectați.
Ceea ce este sigur este faptul că omenirea va aprecia mai mult lucruile mărunte și banale.
7
 „Sănătatea nu este prețuită până când nu apare boala.”- Thomas Fuller

WEBOGRAFIE

[1] https://dexonline.ro
[2] www.show.scot.nhs.uk
[3] https://www.britannica.com
[4] https://www.history.com
[5] https://www.cdc.gov
[6] https://en.wikipedia.org
[7] https://www.ncbi.nlm.nih.gov
[8] https://www.scmp.com
[9] https://unibuc.ro
[10] https://www.cdt-babes.ro
[11] https://statistica.gov.md
[12] https://www.cnscbt.ro
[13] https://theconversation.com