Influenza si infectia COVID-19

In contextul actual de pandemie COVID-19, principala provocare a cadrelor medicale este aceea de efectuare a unui
diagnostic diferential corect intre gripa si infectia cu SARS Cov2, proces ingreunat de asemenarea simptomatologiilor
celor 2 afectiuni. Mai specifice pentru infectia cu SARS Cov2 sunt pierderea gustului si a mirosului, dificultatile de
respiratie, durerile de cap si febra care nu cedeaza la tratamentele antitermice si antialgice.

Similare sunt si modalitatile de transmitere ale celor 2 virusuri, ambele fiind vehiculate (transmise) prin intermediul
secretiilor eliminate in aer prin tuse sau stranut, referitor la coronavirus persoanele infectate fiind mult mai
contagioase decat in cazul gripei. In cazul persoanelor infectate cu SARS Cov2 a fost indicata o perioada de
contagiozitate care incepe cu 2 zile inaintea aparitiei primelor simptome si se poate extinde la mai mult de 10 zile in
cadrul evolutiei bolii.

Deosebirea intre cele 2 virusuri consta in grupele populationale afectate, in cazul coronavirusului fiind mai des
afectate persoanele varstnice sau care au comorbiditati in evolutie, in timp ce copii dezvolta mult mai rar boala in
parte, datorita lipsei receptorilor de la nivelul epiteliului respirator.

Diferente apar si in cursul evolutiei delor 2 boli astfel ca:

 Incubatia in cazul gripei este mai scurta si se intinde pe parcursul a 1-2 zile, fata de coronavirus cu 2 pana la
14 zile de la infectare;
 La bolnavii de gripa simptomatologia este mult atenuata de administrarea medicatiei cu observarea unei
imbunatatiri in cateva zile maxim 2 saptamani de la infectie;
 In cazul infectiei cu COVID 19 posibilitatea de aparitie a complicatiilor respiratorii (pneumonii) sau
sistemice (coagulopatii, sindroame inflamatorii multisistemice de tipul vasculitelor autoimune) este mult
sporita chiar si cu administrarea medicatiei specifice; recuperarea pacientilor este anevoioasa de cele mai
multe ori sechelara (persista starea de oboseala sau tusea mult timp dupa vindecare);
 Anticorpii care apar in urma infectiei au rol protector sezonier pentru gripa (specifica lunilor noiembrie-
martie), in timp ce pentru infectia SARS Cov2 acestia ofera protectie pentru o perioada mai scurta de
aproximativ 2-3 luni (infectia nu este influentata de anotimp, apar cazuri pe tot parcursul anului).

Protectia imunitara naturala (prin boala) sau dobandita artificial (vaccin) este optima de la un an la altul in cazul gripei
in timp ce infectia cu coronavirus poate surveni oricand, anticorpii obtinuti dupa trecerea prin boala avand activitate
mai scazuta pentru perioade de timp mai mici.
Ce este gripa de tip A: subtipuri, simptome, tratament și
prevenție
scris de

Dume Ioana Alina, medic specialist medicină internă, Hyperclinica MedLife Oradea

Gripa este o infecție virală care afectează sistemul respirator. Virusul gripal de tip A este unul dintre cele
patru tipuri de virus care poate provoca tuse, dureri musculare și dureri în gât. Virusul gripal de tip A este
extrem de contagios, se poate răspândi prin tuse, strănut sau vorbire.

Tipuri de gripă

Cele patru tipuri de gripă sunt A, B, C și D. Tipul C dă simptome mai ușoare decât tipurile A sau B și nu se
răspândește la fel de ușor. Gripa de tip D afectează în principal bovinele și nu oamenii.

Subtipuri și tulpini ale virusului gripal de tip A

Oamenii de știință împart gripa de tip A în alte două subtipuri bazate pe proteinele care trăiesc pe
suprafața virusului. Aceste proteine, hemaglutinina (H) și neuraminidaza (N), ajută virusul să se atașeze de
celulele din corp, provocând infecția. Există 18 subtipuri diferite de H în gripa A care variază de la gripa H1
la H18. Există 11 subtipuri de N, variind de la N1 la N11. Fiecare subtip are, de asemenea, tulpini diferite
care influențează în continuare virusul și îl face sa sufere mutații.

Simptomele gripei de tip A

Simptomele frecvente ale infecției cu virusul gripal de tip A pot fi confundate cu alte afecțiuni respiratorii.
În timp ce în unele cazuri mai ușoare gripa poate trece fără simptome semnificative, cazurile severe de
gripă de tip A pot pune viața în pericol. Spre deosebire de răceala obișnuită, in gripă simptomele apar
brusc.

Semnele frecvente ale unei infecții gripale sunt:

 Tuse
 Secreții nazale sau nas înfundat
 Strănut
 Durere de gât
 Febră
 Durere de cap
 Oboseală
 Frisoane
 Dureri de corp

Complicațiile gripei de tip A

Dacă simptomele persistă mai mult de o săptămână, programați un consult la medic.

Persoanele care prezintă un risc crescut de complicații gripale, cum ar fi cele care au peste 65 de ani sau
care au un sistem imunitar slăbit, ar trebui să solicite tratament medical imediat. În cazuri rare, gripa poate
fi mortală.

Netratată, gripa poate provoca:

 Infecție a urechii
 Diaree
 Greaţă
 Vărsături
 Ameţeală
  Durere abdominală
 Dureri în piept
 Criză de astm
 Pneumonie
 Bronşită
 Probleme cardiace

Tratamentul gripei de tip A

Majoritatea cazurilor de gripă sunt ușoare și simptomele dispar în decurs de 2 săptămâni. Este important
să rămâneți acasă în primele câteva zile după infectare, să vă izolați pentru a evita răspândirea virusului la
alte persoane. În acest timp, beți cât multe lichide și odihniti-va cât mai mult posibil. Ca și medicamente,
puteți folosi decongestionanți, care ajută la curățarea nasului înfundat și inhibitori de tuse, care pot ușura
durerea gâtului provocată de tuse. Aceste medicamente nu tratează virusul în sine și nu pot scurta durata
bolii, doar ameliorează simptomele.

Persoanele cu risc de complicații pot avea nevoie de medicamente antivirale pentru a combate virusul,
oseltamivir (Tamiflu) sau zanamivir (Relenza), care pot reduce timpul de recuperare cu câteva zile.

Cum prevenim gripa de tip A

Pentru a preveni răspândirea gripei, oamenii ar trebui să se spele pe mâini în mod regulat, mai ales în
lunile de iarnă.

Există mai multe vaccinuri eficiente în prevenirea gripei. Vaccinurile funcționează pregătind sistemul
imunitar pentru a produce anticorpi care luptă împotriva virusului, înainte ca acesta să poată intra în
organism. Vaccinurile sunt specifice pentru fiecare tulpină a virusului. Cele mai multe vaccinuri disponibile
sunt cvadrivalente, adică protejează oamenii de două subtipuri de gripă A și două subtipuri de gripă B.

CDC recomandă vaccinarea oricărei persoane, cu excepția cazului în care există contraindicații și în special
vaccinarea celor care au riscuri mai mari de a dezvolta complicații:

 Adulți cu vârsta peste 65 de ani

 Femei însărcinate
 Copii mici
 Persoane cu astm
 Persoane cu boli de inimă
 Persoane care au avut un accident vascular cerebral
 Persoane cu diabet zaharat
 Persoane cu HIV sau SIDA
 Persoane cu cancer
 Copii cu afecțiuni neurologice

Surse:
 VIRUSUL GRIPEI B

Ce este gripa?
Gripa este o infecție respiratorie foarte contagioasă, care apare în urma contaminării cu mai multe tipuri de
virusuri gripale. Ea poate apărea în orice perioadă a anului, în emisfera nordică fiind remarcată îndeosebi
spre finalul toamnei și până în primăvară. De obicei, perioada cu cele mai multe cazuri de gripă este
cuprinsă între lunile decembrie și martie. Deși toate grupele de vârstă pot fi afectate, copiii, vârstnicii și cei
cu sistemul imunitar slăbit sunt cei mai susceptibili și au șanse mari să se confrunte cu complicații grave.
Gripa de tip B: cauze și alte informații generale
Există trei tipuri principale de gripă: A, B și C. Tipurile A și B sunt similare, principala diferență între ele fiind
faptul că gripa de tip B se poate transmite doar de la om la om. Virusul gripal de tipul A se poate regăsi la
păsări sau porci, iar unii cercetători au descoperit virusul și la foci. Totodată, de obicei virusul de tip A
afectează de obicei persoanele la începutul iernii, pe când gripa de tip B poate apărea în orice perioadă a
anului. De asemenea, virusurile gripale de tip B evoluează mai lent decât virusurile gripale de tip A, dar mai
rapid decât virusurile gripale de tip C, care sunt cele mai ușoare forme ale gripei.

Din punctul de vedere al mutațiilor pe care le realizează, gripa de tip B se modifică la un nivel de 2-3 ori
mai lent decât tipul A. La nivel global, acest tip de virus cauzează un grad semnificativ de mortalitate,
afectând în principal copiii și adolescenții. Există mai multe tipuri de tulpini virale și deseori apar mutații ale
acestora. Din acest motiv oamenii pot să se îmbolnăvească de mai multe ori de același tip de gripă. Gripa
de tip B este extrem de contagioasă, răspândindu-se foarte ușor.
Cele mai rapide modalități de transmitere ale virusului gripal de tip B sunt prin:

 tuse și strănut (astfel se elimină particule de salivă din gură, respectiv din nas)

 contact direct (strângeri de mână sau îmbrățișări)

 salivă (sărut sau folosirea în comun a paharelor)

 atingerea unor suprafețe contaminate (clanțe de ușă sau robinete)

Virusul se răspândește atunci când o persoană inhalează secrețiile respiratorii sau atinge obiectele
contaminate de o persoană infectată și apoi își atinge nasul, gura sau ochii. Se consideră că o persoană
este contagioasă începând de la o zi înainte de apariția simptomelor și până la 5 zile după îmbolnăvirea
efectivă. Așadar, este posibilă răspândirea virusului chiar înainte ca persoana infectată să știe de existența
acestuia.
Citește și: Care este diferența dintre răceală și gripă

Simptomele virusului gripal de tip B

Virusul gripal durează 4-5 zile, deși simptomele se pot perpetua până la 2-7 zile. Unele dintre ele pot fi
similare răcelii, inclusiv:

 congestie nazală (apare mai rar în cazul gripei)

 tuse

 rinoree (nas care curge)

 mâncărime la nivelul ochilor (ochi apoși)

 durere de gât

 oboseală

 temperatură corporală redusă.

Diferența cheie dintre simptomele de răceală și cele de gripă constă în gradul de gravitate. O răceală tinde
să debuteze lent și să se agraveze gradual pe parcursul câtorva zile; simptomele pot să determine o stare
 generală proastă, însă nu sunt atât de grave încât să afecteze semnificativ stilul de viață. Gripa, pe de altă
parte, afectează pacientul sever, făcându-l incapabil să își urmeze rutina zilnică.
În general, simptomele comune ale virusului gripal includ:

 febră mare

 dureri de cap

 dureri corporale

 oboseală extremă
Există și simptome specifice ale virusului gripal tip B, iar acestea includ:

1. Simptome corporale

Febra reprezintă unul dintre simptomele timpurii ale acestui tip de gripă. Aceasta poate să se instaleze
brusc și să atingă până la 41 grade Celsius. Ea poate fi însoțită de:

 frisoane

 dureri de corp și mușchi

 durere abdominală

 oboseală și o stare de slăbiciune generală

2. Simptome respiratorii

Odată cu dispariția febrei încep să se dezvolte simptomele respiratorii ale gripei, care constau în:

 nas înfundat

 rinoree

 tuse și congestionare

 durere de gât
Aceste simptome pot să se agraveze în decursul timpului și să apară complicații. De exemplu, dacă ai
astm, o infecție respiratorie îți poate agrava simptomele și poate provoca chiar un atac. De asemenea,
dacă este lăsată netratată sau în cazuri mai severe, gripa de tip B poate provoca:

 pneumonie

 bronşită

 insuficiență respiratorie

 insuficiență renală

 miocardită sau chiar inflamație a inimii

3. Simptome la nivelul stomacului

Există situații în care virusul gripal de tip B poate afecta și stomacul, motiv pentru care acesta este
cunoscut și denumirea de enterovirus. Simptomele localizate la nivelul stomacului pot fi:

 senzație de greață și vărsături

 pierderea apetitului
În cazul în care crezi că ai acest virus sau există riscul ca tu sau o persoană apropiată să dezvolte
complicații, trebuie să consulți un medic specialist, imediat ce prezinți simptomele descrise mai sus.
Medicul va efectua un test gripal sau va pune diagnosticul în baza simptomelor, stabilind metoda optimă de
tratament pentru fiecare pacient.
Tratament și prevenție
Chiar dacă există medicament care ameliorează simptomele, în acest moment nu există nici un tratament
pentru gripă. Cel mai indicat este ca în perioada de convalescență să ai parte de odihnă corespunzătoare
pentru ca organismul tău să aibă ocazia de a se reface. Pe lângă somn, trebuie să bei multe lichide care să
prevină deshidratarea și să eviți să ieși în colectivitate.

Persoanele care au cel mai ridicat risc de complicații sunt copiii sub 5 ani, adulții de peste 65 de ani,
femeile însărcinate sau care au născut de curând și în general, persoanele cu sistem imunitar slăbit sau cu
anumite afecțiuni cronice. În cazul în care ești expus riscului de complicații sau ai dezvoltat o infecție
secundară, trebuie să fii consultat de urgență de medic.
Gripa de tip B la copii este foarte periculoasă. Copii pot avea simptome foarte grave. Părinții trebuie să
meragă de urgență la medic dacă cel mic are sub 5 ani. Sistemul imunitar la unui copil atât de mic este
foarte vulnerabil și predispus la complicații serioase, printre care laringită acută, pneumonie, sinuzită sau
bronșită acută. Totodată, copiilor mai mari de 5 ani le trebuie administrat tratament rapid dacă au simptome
precum febră care durează mai multe de 3 - 4 zile, dureri de cap severe, slăbiciune musculară care nu se
ameliorează sau rinoree care nu trece în 4 zile.
În unele cazuri de gripă, poate prescrie calmante și medicamente antivirale pentru a reduce perioada de
convalescență și a preveni complicațiile ulterioare. De asemenea, medicii ar putea recomanda vaccinul
antigripal care oferă protecție împotriva tulpinilor comune ale virusului. De obicei, vaccinul este menit să
protejeze atât împotriva tulpinii de tip A, cât și a gripei tip B.
Vaccinul sezonier anual este menit să protejeze oamenii de tulpinile care sunt considerate cele mai
probabile să determine îmbolnăvirea în timpul sezonului gripal. Vaccinul antigripal cvadrivalent conține
două tulpini B, iar vaccinul tradițional trivalent conține o singură tulpină. Însă, cu toate beneficiile vaccinului
antigripal, acesta nu te protejează într-o proporție de 100% deoarece virusul prezintă mutații în mod
frecvent.
Citește și: Gripa și vaccinarea antigripală la copil și la adult
Perioada de incubație gripa tip B
Gripa de tip B se manifestă brusc la orice persoană. Primul semn de gripă este starea generală de rău. Veți
avea o senzație de letargie, oboseală continuă și poate chiar durere musculară. Perioada de incubație
pentru gripa de tip B este cuprinsă între 1 – 3 zile. După această perioadă de incubație, apar și unele
simptome pentru gripa de tip B, anume febră ce ajunge rapid între 38℃ - 40℃, frisoane, transpirații și
slăbiciune musculară. În anumite cazuri, pot să mai apară durerile de cap și fotofobia (sensibilitatea la
lumină puternică). Din cauza organismului vulnerabil la orice microb, gripa de tip B la copii poate avea
simptome și mai puternice, precum durere în gât, tuse seacă care se agravează cu trecerea orelor, nas
înfundat, dureri osoase severe, greață, vărsături sau diaree. Copii sunt mai predispuși la contactarea gripei
de tip B, deoarece își petrec majoritatea timpului în colectivitate.

Ce este gripa de tip B?

Gripa de tip B afectează în principal copii și vârstnicii. Virusul gripal de tip B apare, de obicei, după gripa de
tip A, anume la începutul primăverii. Gripa este foarte contagioasă și este cu atât mai problematică pentru
cei mici care au un sistem imunitar slăbit. Peste 70% dintre pacienții cu simptome au avut gripă de tip B în
2020, restul de 30% au luat virsul gripal de tip A.
Într-un studiu amplu desfășurat între anii 2002 – 2012, s-a descoperit faptul că și focile pot purta virusul
gripal de tip B. Pentru a vedea dacă focile sunt infectate cu gripa de tip B, au fost prelevate probe de la
peste 600 de animale. În anul 2010 au fost găsiți anticorpi la anumite exemplare, dintre care 9 probe au
fost prelevate de la foci cu probleme respiratorii grave. S-a aflat faptul că ele au contactat virusul gripal în
sălbăticie. Nu s-au găsit dovezi care să sugereze faptul că virusul gripal de tip B poate fi transmis de la
focă la om, având în vedere că este vorba de ramuri diferite ale bolii.
Tratament gripa de tip B
Medicamentele antivirale reprezintă tratament recomandat pentru gripa de tip B. Antiviralele sunt menite să
stopeze în cel mi scurt timp, răspândirea virusului gripal la nivelul tuturor celulelor organismului. Există mai
multe medicamente antivirale, cum ar fi: oseltamivir, peramivir, zanamivir și baloxavir. Cea mai folosită
substanță dintre toate este oseltamivirul, cunoscut pe piață sub numele de Tamiflu.

Tamiflu este un tratament pentru prevenirea și tratarea gripei atât la copii, cât și la adulți. Se găsește în multe
farmacii sub formă de capsule sau pulbere. Tamiflu trebuie administrat doar așa cum v-a recomandat
medicul, deoarece se eliberează doar pe baza unei rețete emise de către acesta. Prețul pentru Tamiflu
capsule este de 82 de lei. Tratamentul cu Tamiflu durează între 4 – 10 zile, în funcție de starea pacientului.
Trebuie să țineți cont, însă, de faptul că Tamiflu nu înlocuiește vaccinarea. Față de medicamentele
antivirale, vaccinul antigripal ajută organismul să producă anticorpi care protejează împotriva gripei, pe tot
parcursul sezonului de viroze.
Cât durează gripa de tip B la adulți
În mod normal, gripa de tip B nu ține mai mult de 7 zile în cazul adulților ce nu au alte probleme medicale.
Pentru vârstnici și copii, însă, starea de rău poate persista și până la 14 zile. Femeile însărcinate sunt o
altă categorie foarte vulnerabilă în fața gripei. Dacă starea generală nu se îmbunătățește în maximum 14
zile de la debutul simptomelor, este necesar să mergeți la medic. Printre complicațiile gripei se numără
pneumoniile virale și bacteriene, otita sau sinuzita.
Simptome răceală-diferența dintre răceală și gripa tip B
Gripa și răceala fac ambele parte din categoria infecțiilor virale, care afectează în mare parte căile
respiratorii și sinusurile. Din anumite puncte de vedere, gripa și răceala sunt diferite. Multe simptome de gripă
apar brusc și se caracterizează prin episoade cu febră peste 38℃, frisoane alternate cu transpirații, stare
de rău, rinoree și dureri musculare. În schimb, simptomele răcelii apar gradual, iar acestea sunt congestia
nazală, strănutul, durerea în gât, tusea seacă, ochii roșii sau durere de cap de intensitate medie. Sunt rare
cazurile în care apare febra. Gripa persită până la 14 zile și poate avea complicații grave, dar răceala
comună trece cu decongestionante nazale și siropuri de tuse în 3 – 4 zile.

Răceala este cauzată de peste 200 de viruși, dar majoritatea produc doar simptome ușoare la adulți și
copii. Pe de altă parte, gripa este provocată la oameni de 3 virusuri gripale, respectiv A, B și C. Tipurile A și
B cauzează epidemiile anuale, de aceea este recomandată prevenția, prin administrarea vaccinului
antigripal. Pentru răceală nu există vaccinuri, dar oamenii sunt sfătuiți să aibă grijă în ceea ce privește
igiena mâinilor și alimentația. Fructele și legumele sunt foarte bune pentru întărirea sistemului imunitar.
Gripa de tip B este foarte contagioasă și afectează, în principal, copii și vârstnicii. Deși există medicamente
antivirale pe piață, vaccinarea rămâne cea mai bună metodă de prevenție împotriva gripei. Aceasta se ia
foarte ușor prin vaporii de la strănutul unei persoane infectate, prin strângere de mână, îmbrățișare sau
atingerea unor suprafețe contaminate. Simptomele gripei de tip B apar brusc, după cele 1 – 3 zile de
incubație, iar aceastea sunt reprezentate de episoadele cu febră peste 38℃, rinoree, durere musculară,
dureri corporale și oboseală extremă. Atenția trebuie concentrată pe epidemiile anuale, iar pentru oamenii
care prezintă complicații ale gripei, precum pneumonie sau sinuzită, se impune vizita de urgență la medic.
În cazurile grave în care nu se administrează un tratament medicamentos, gripa poate să provoace
decesul