VIRUSURILE GRIPALE_REFERAT

Exista patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C si D. Virusurile gripale A si B provoca

epidemii sezoniere in fiecare an, in timp ce virusul gripal C nu provoaca epidemii, ci
o forma usoara de boala. In ceea ce priveste virusul gripal D, acesta nu afecteaza
omul, ci bovinele.

Aparitia unui nou virus A, foarte diferit de cele existente in prezent, poate provoca o
pandemie de gripa, informeaza Centrul de Prevenire si Control al Bolilor din Statele
Unite ale Americii (CDC - Centre for Disease Prevention and Control).  

Virusurile gripale A
Sunt impartite in subtipuri pe baza a doua proteine aflate pe suprafata virusului:
hemaglutinina (H) si neuraminidaza (N). Exista 18 subtipuri diferite de hemaglutinina
(de la H1 la H18) si 11 subtipuri diferite de neuraminidaza (de la N1 la N11). De
asemenea, virusurile gripale A pot avea mai multe tulpini diferite. Subtipurile actuale
ale virusurilor gripale A intalnite la oameni sunt virusurile gripale A (H1N1) si A
(H3N2). 

In primavara anului 2009, a aparut un nou virus gripal A (H1N1), care a fost foarte
diferit de virusurile gripale umane A (H1N1), care circulau la acel moment. Noul
virus a provocat prima pandemie de gripa din ultimii 47 de ani, cunoscuta si sub
denumirea de “gripa porcina”, deoarece contine gene de la virusurile gripale umane,
porcine si aviare, conform expertilor de la Institutul National de Boli Infectionase
“Prof. Dr. Matei Bals” din Bucuresti.

Virusurile gripale B 
Acestea nu sunt impartite in subtipuri, dar se pot divide in linii si tulpini gripale. In
prezent, circula in randul populatiei virusurile gripale B care apartin uneia dintre cele
doua linii: B / Yamagata si B / Victoria.

Virusurile gripale - denumite dupa o conventie internationala

CDC urmeaza o conventie acceptata pe plan international pentru denumirea

virusurilor gripale. Conventia a fost acceptata de Organizatia Mondiala a Sanatatii
(OMS) in 1979 si publicata in februarie 1980. Sistemul foloseste urmatoarele
componente:

 Tipul de antigen cheie: A, B, C

 Gazda initiala: porcine, cabaline, pui, etc. Pentru virusurile de origine umana,
nu este desemnata nicio gazda initiala
 Localizarea geografica: Denver, Taiwan, etc.
 Numarul de tulpini gripale: 15, 7, etc.
 Anul izolarii: 1957, 2009, etc.

Pentru virusurile gripale A, descrierea antigenului celor doua proteine - hemaglutinina

si neuraminidaza – este trecuta in paranteze: A (H1N1), A (H5N1)
Componenta vaccinului gripal

Virusurile gripale A (H1N1), A (H3N2) si unul sau doua virusuri gripale B (in
functie de vaccin) sunt incluse in componenta vaccinului antigripal in fiecare an. 

Vaccinul gripal poate proteja impotriva virusurilor gripale care fac parte din
componenta vaccinului sau a celor asemanatoare cu acestea. 

Vaccinul impotriva gripei sezoniere nu ofera protectie impotriva virusurilor gripale C.

De asemenea, vaccinul nu protejeaza impotriva infectiei si a bolilor cauzate de alte
virusuri, care pot provoca simptome asemanatoare gripei, cum sunt virusurile care
provoaca racelile. Exista mai multe alte virusuri non-gripale care pot declansa boli
asemanatoare gripei si care se raspandesc in timpul sezonului de gripa.

Patologia gripei

Gripa este o infectie respiratorie transmisibila (contagioasa) cauzata de virusul

gripal. In Europa gripa apare cu regularitate in epidemii anuale, in lunile de iarna. De
obicei epidemiile de iarna afecteaza fiecare tara pentru una sau doua luni si dureaza,
la nivelul continentului european aproape 4 luni. Pot aparea si infectii sporadice in
afara sezonului de gripa, cu o incidenta foarte mica in lunile calduroase ale verii.

Nu toti cei care s-au infectat cu virusul gripal se imbolnavesc, insa cei care au
forme clinice de boala prezinta simptomele comune:

 febra
 tuse
 dureri in gat
 dureri musculare si articulare
 dureri de cap
 stare de rau
 oboseala

Simptomele infectiei cu virusul gripei seamana cu alte infectii virale respiratorii.

Gripa este mai severa decat raceala, care este produsa de alte virusuri respiratorii si nu
de virusul gripal.

La cazurile necomplicate de gripa simptomele se rezolva spontan in 7 zile de la

debut.

Plaja de severitate a infectiei si bolii este foarte larga, de la lipsa totala a simptomelor
(cazurile asimptomatice) la o simptomatologie minora sau la forme severe precum
pneumonia, insuficienta cardio-respiratorie ori encefalita gripala. Bolile cronice
pre-existente ale aparatului respirator si cardiovascular se pot decompensa si pot
ameninta viata pacientului.

Imbolnavirile severe si complicatiile apar mai frecvent in anumite grupuri la

risc:

 persoanele cu varsta de peste 65 de ani

  persoane cu afectiuni medicale cronice precum diabetul, deficitul imunitar,
afectiunile cronice respiratorii, afectiunile cronice cardiovasculare, obezitatea.

De asemenea, exista un risc crescut pentru copiii la varstele fragede si pentru

femeile gravide. Ocazional pot aparea forme severe de gripa la persoane sanatoase
care nu fac parte din aceste grupe de risc.

In pandemii caracteristicile epidemiologice si clinice ale gripei pot fi diferite, in

functie de caracteristicile virusului si de nivelul de imunitate al populatiei fata de un
virus.