Virusurile

Definitie:

Virusul este o particula submicroscopica, care este formata dintr-o teaca sau invelis cu rol de protectie,
de natura proteica, numita capsida si un material genetic.

Materialul genetic poate fi ARN sau ADN.

Caracteristici:

- Dimensiunea redusa (20-300 nm), care le permit sa traverseze filtrele bacteriologice.

- Genomul poseda un singur tip de acid nucleic, fie ADN, fie ARN.
- Sunt total dependente de celula vie, fie eucariota, fie procariota pentru replicare si existenta.
- Nu poseda ribozomi sau aparat de sinteza a proteinelor, mitocondrii sau sursa proprie de
energie.
- Desi unele virusuri poseda enzime proprii ca de plida ARN sau ADN – polimeraza, ele nu pot
amplifica si reproduce informatia in propriul genom, in absenta celului gazda.

Morfologie:

Dimensiune:

Virusurile cu importanta chimica au dimensiuni cuprinse intre 20-300 nm .

Forma:

Prin examinare la microscopul electronic, virusurile prezinta o diversitate de forme:

- Sferica (virusurile gripale, virusurile paragripale, adenovirusurile)

- Paralelipipedica (proxvirusurile)
- De cartus (virusul rabic)
- De spermatozoid (bacteriofagul)
- De bastonas (virusul mozaicului tutunului)
Structura:

Structura de baza, obligatorie a virionului o reprezinta neculocapsida, formata din miez de acid nucleic,
care este de fapt genomul viral, protejat de un invelis proteic numit capsida.

Virusurile formate numai din nucleocapsida se numesc virusuri neanvelopate.

Virusurile care prezinta pe langa nucelocapsida si un invelis extern lipoproteic derivat din sistemul
membranat al celului gazda (peplos sau anvelopa) se numesc virusuri anvelopate.
Genomul viral:

Este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic, fie ADN, fie ARN care contine intreaga informatie
genetica necesara replicarii virusului si care reprizinta suportul infectionarii acesteia.

Molecula acidului nucleic poate fi:

- Simplu spiralata (ss) sau dubluspiralata (ds)

- Liniara sau circulara
- Continua sau segmentata

Capsida virala:

Este un invelis format din numeroase unitati proteice numite capsomere = proteine de dimensiuni mici
care se asambkeaza in structuri capsomerice mari, iar in final se asambleaza in forma capsidei virale.
Exista 2 tipuri de simetrie a capsidelor:

- Helicoidala, cu aspect tubular – sunt caracterisitice ARN virusurilor

- Icoseiedrica, cu aspect sferic – sunt caracteristice ADN virusurilor.

Clasificarea virusurilor:

Familia este desemnata cu sufixul VIRIDAE, subfamilia este denumita cu sufixul VIRINAE, iar genul este
denumit cu sufixul VIRUS.

Dupa gazda care-i primeste se impart in 4 grupe:

 1. Virusuri patogene pentru bacterii (bacteriofagi)
2. Virusuri patogene pentru vegetalele superioare (virusurile plantelor)
3. Virusurile pentru nevertebrate (virusurile insectelor)
4. Virusurile pentru vertebrate, care cuprind la randul lor 5 grupe:
o Virusuri al caror tropism este marcat pentru ectoderm (vaccin, variola)
o Virusuri neurotrope pure (turbare)
o Virusuri endoteliomezodermice (infogranulomatoza la om)
o Virusuri septicemice (rujeola, rubeola)
o Virusuri prroliferative (sarconul lui Poux. Leucoze si leucemii transmisibile)

Replicarea virusurilor:

Replicarea virusurior parcurge urmatoarele etape:

1. Recunoasterea celului gazda

2. Absorbtia (atasarea) virusului de celula gazda
3. Penetrarea virusului in celula gazda
4. Decapsidarea virusului
5. Sinteza macromoleculara
6. Eliberarea virionilor progeni din celula gazda

Virusurile defective sunt virusuri care nu se pot replica autonom, necesitand prezenta unui asa numit
virus helper, pentru a putea infecta si a se replica in organismul infectat.

Viroizii afecteaza celule vegetale si ei sunt compusi dintr-o molecula neinvelita de ARN cirular
monocatenar covalent inchis cu lungimile reduse.

Prionii difera atat de virusuri cat si de viroizi prin faptul ca nu contin acizi nucleici.

Relatia virus – oraganism gazda:

Interactiunile dintre virus si celula gazda sunt de o deosebita importanta, in sensul ca ele pot influenta 3
aspecte esentiale:

- Prodeucerea infectiei
- Tipul de infectie
- Efectul final asupra gazdei

Caile de patrundere a virusului in organism:

- Tractul respirator (virusuri gripale si paragripale)

- Tractul gastro-intestinal (virusul poliomelitic si al hepatitei a)
- Tractul genito-urinar (virusul hepatitei B si HIV)
- Calea cutaneo-mucoasa (virusul herpex simplex)
- Calea iatrogena (virusul hepatitei B, HIV si virusul citomegalsic)
Chimioterapia antivirala:

Chimioterapicele antivirale utilizate actioneaza la unul sau mai multe nivele ale multiplicarii virale:

- Inhibitori ai initierii infectiei virale prin atasarea de celula gazda si de capsidarea virusurilor,
exemplu: amantadina si rimantadina
- Inhibitori ai sintezei acizilor nucleici, exemplu: adenim – arabinozi (vidarabina)
- Inhibitorii poliomerazelor, exemplu acyclovir, gancyclovir, famcyclovir, ribavirin)
- Inhibitori ai ARNm, exemplu fascarnet
- Inhibitori ai reverstranscriptazei, exemplu zidovudim