PAPILOMA VIRUS UMAN

Introducere. Virusul Papiloma Uman face parte din familia Papillomaviridae si este un
virus ADN care provoaca infectii la nivelul epidermului si mucoaselor. Acesta determina leziuni
tumorale benigne care in anumite circumstante genetice si de mediu, unele papiloame pot evolua
spre dispazii sau neoplazii. Se cunosc peste 77 de specii HPV care determina clinic veruci sau
papiloame.
Cuprins. HPV determina doua tipuri de infectii:
infectii litice- infectia productiva in celulele permisive din stratul extern care se
exfoliaza ( veruci si papiloame)
infectii persistente- infectia din celulele nonpermisive din stratul bazal cu transformare
( displazii si condiloame)
Verucile vulgare sunt reprezentate de papule, ferme, rugoase cu suprafata cornoasa care apar
la nivelul degetelor si mainilor .Verucile plantare sunt papule mici, lucioase care apar pe punctele de
presiune la nivelul plantei . Verucile plane sunt papule netede, plate, rotunde la nivelul fetei sau
dosului mainilor.Papiloamele digitate si filiforme sunt cele mai frecvente tumorete cilindrice de
mici dimensiuni localizate la nivelul gatului si decolteului. Vegetatiile veneriene sau condiloamele
acuminate sunt infectii asimptomatice, cu localizare genitala (uretra, penis, scrot, vagin, cervix,
perineu, vulva, perianal) asociate si cu alte boli cu transmitere sexuala.
Cele mai cunoscute infectii asociate virusului HPV sunt displaziile epidermice si neoplaziile.
Condilomatoza giganta Buschke- Lowenstein reprezinta cresterea giganta a unui condilom benign
cu invazie locala si metastazare rara. Epidermodisplazia veruciforma este o maladie mostenita
asociata cu infectie raspandita si persistenta cu HPV cu transformare maligna frecventa dar fara
metastaze.
Cea mai cunoscuta infectie HPV este carcinomul cervical. Acesta este cel mai frecvent
asociat cu HPV 16 si 18 si antecedente de condiloae acuminate. Nu orice infectie HPV conduce la
aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea infectiilor sunt tranzitorii, autolimitate. Dar, infectii
persistente cu HPV genotipuri cu risc inalt oncogen (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59,
68, 73, 82 ) se gasesc la peste 95% din femeile cu cancer de col uterin.
Progresia de la infectia HPV persistenta la cancer invaziv este de 10-15 ani. Leziuni
cervicale preinvazive gradate pe baza aspectului histopatologic sunt folosite ca metode de
screening.
Citologie Pap conventionala sau in faza lichida +/- testare ADN HPV si genotipare se
realizeaza la 3 ani de la inceperea vietii sexuale/ sau la 21 ani. Clasificarea histopatologica se
realizeaza astfel:
LSIL (low-grade squamous intraepithelial cells) displazie usoara, CIN I (Cervical
intraepithelial neoplasia) - Colposcopie si biopsie
HSIL (high grade squamous intraepithelial cells), displazie moderata/severa, CIN
II/III,carcinom in situ- Colposcopie si biopsie si/sau chiuretaj endocervical
Astfel incidenta cancerului cervical de la pre-PAP 30-40/100 000 a ajuns la post- PAP
8.8/100 000 ( aproximativ 75% reducere). In Romania avem 3448 cazuri noi/ an, 2094 decese/ an
cu o rata a mortalitatii 13/ 100 000 de femei si rata standardizata pe varsta 23.9/100 000 femei.
In urma datelor statistice alarmante s-au desfasurat studii pentru a se preveni infectia cu
HPV si din 2006 s-a inceput vaccinarea anti-HPV profilactica. Aceasta se realizeaza cu:
GARDASIL Merck-cvadrivalent- genotipurile HPV 16/18; HPV 6/11- 3 doze 0, 2 ,6 luni (vaccinarea fetelor cu varste 9-15 ani)
CERVARIX Glaxo Smith Kline - bivalent genotipurile HPV 16/18
Vaccinarea anti-HPV arata prin studii preliminare ca 98% au seropozitivitate anti HPV-16/18
care asigura protectie pentru 5 ani, 96.9% au eficienta impotriva aparatiei de noi infectii cu HPV 16,
18, 94.3% impotriva persistentei infectiei si 100% eficienta impotriva leziunilor de neoplazie
cervicala intraepiteliala. De asemenea, protectie impotriva dezvoltarii altor leziuni histologice si

impotriva infectiilor noi cu genotipuri inrudite structural.

In 17 tari din Uniunea Europeana au recomandari privind introducerea vaccinului impotriva
cancerului de col uterin in calendarele nationale de vaccinare. Dar vaccinarea nu inlocuieste
screeningul citologic/ virusologic periodic si nu trebuie sa afecteze masurile de profilaxie impotriva
bolilor cu transmitere sexuala.
Concluzii.Infectia HPV este frecvent intalnita si de obicei asimptomatica ceea ce deterrmina
o reala problema de sanatate publica. Realizarea examenelor de screening si educatia femeilor in
ceea ce priveste bolile cu transmitere sexuala ar imbunatati vizibil statisticile. Consider ca papiloma
virus uman este o tema foarte importanta de cercetare si informare pentru femeile de pretutindeni.
Bibliografie
1.Cajal N., Tratat de Virusologie Medical, Editura Medical, Bucureti, 1990.
2.Cernescu C., Virusologie medical Note de curs, Editura Medical, Bucureti 2003.
3.Cernescu C., Ru Simona, Practica diagnosticului virusologic, Editura Concept Publishing,
Bucureti, 1997.
4.C. Cernescu, S. Ruta ,Curs Concis de Virusologie ,Ed. Medicala, 2002.
5.F. Chiru, M. Iavorschi, A.Chiru, C.M.Solovastru, G.S. Tiplica, Dermatologie-Vanerologie
Practica, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2011.