Malaria

Malaria este o afectiune de natura infectioasa ce caracterizeaza zonele tropicale (sau

predominant tropicale - cel mai adesea in Africa, Asia de Sud Est, America Centrala si
America de Sud) si care poate pune in pericol viata pacientilor. Infectia face parte din clasa
parazitozelor, boli determinate de paraziti, protozoare. Malaria este cauzata de protozoarul
Plasmodium, transmis prin intermediul unei insecte vector, anume femela tantarului anofel.
Tantarul poate infecta persoana daca este purtatorul protozoarului, insa pacientii se
pot infecta (mai rar) si prin intrarea in contact cu sange infectat. Malaria poate fi o boala
infectioasa endemica ce afecteaza si turistii ce viziteaza tari in care afectiunea ramane o
problema de sanatate publica importanta. In aceste situatii (malaria la turisti), semnele clinice
de boala pot sa apara la cateva saptamani dupa ce turistul a parasit tara exotica pe care a
vizitat-o. Nu de putine ori boala s-a manifestat chiar si la cateva luni sau ani dupa incheierea
vacantei, explicatia fiind legata de forma infectanta a protozoarului, si de timpul liber de care
are nevoie pentru a ajunge la stadiul matur. Anumite stadii evolutive ale Plasmodiumului
vivax si ovale pot ramane in ficat chiar si 5 ani, fara a determina infectia manifesta.
Cauze
Pacientii se pot infecta cu protozoarul atunci cand se deplaseaza in regiuni endemice
si sunt intepati de femela tantarului anofel. Pacientii pot fi infectati si daca vin in contact
direct cu sangele infectat, insa cazurile transmise pe aceasta cale sunt mai rare. Riscul
infectarii depinde de intensitatea transmiterii (doza infectanta, tipul Plasmodiumului), dar si
de luarea unor masuri de precautie (in vederea evitarii contaminarii), cum ar fi utilizarea
plaselor de tantari, sau a medicatiei profilactice.
Parazitul este introdus in torentul sangvin al pacientului atunci cand tantarul isi ia pranzul
hematofag inteapa si regurgiteaza continutul stomacului in vasul sangvin. Sporozoitul de
malarie ajunge din sange in ficat (infectand hepatocitul) in cateva minute si ulterior, dupa o
perioada de latenta de cateva saptamani, revine in sange. Perioada de latenta corespunde
evolutiei sporozoitului in forma periculoasa pentru eritrocit.
Prognosticul si evolutia pacientilor depinde in functie de starea imuna a gazdei.
Organismul indivizilor cu imunitate buna poate neutraliza aproape imediat parazitul,
impiedicand astfel dezvoltarea clinica a bolii si aparitia complicatiilor ulterioare. In cazul
pacientilor cu imunitate deprimata, parazitul se poate inmulti liber si nu exista niciun
mecanism propriu gazdei care sa limiteze aceasta dezvoltare. Infectia este cu atat mai
periculoasa cu cat agentul patogen este mai agresiv
Simptomatologie
Perioada de incubatie (pana cand apar simptomele) variaza foarte mult in functie de
tipul Plasmodiului care este raspunzator de infectie:
- Plasmodium falciparum: 9 - 14 zile;
- Plasmodium vivax si ovale: 12 - 18 zile;

- Plasmodium malariae: 18 - 40 zile;

- Plasmodium knowlesi: 11 - 12 zile.
Simptome comune
In stadiile precoce, simptomele malariei sunt similare cu ale altor infectii bacteriene
sau virale, iar simptomele includ:
- Febra;
- Frisoane;
- Cefalee;
- Transpiratii;
- Astenie;
- Greturi, varsaturi.
Simptomele pot avea caracter ciclic (apar si dispar) si recurent, si au diferite intensitati si
durate. Cel mai adesea, la debutul bolii insa, simptomele nu respecta intotdeauna schemele
traditionale si clasice, ceea ce poate deruta clinicianul.
Alte simptome
In general simptomele malariei sunt nespecifice si se manifesta sub forma unei gripe sau
raceli, tabloul clinic incluzand:
- Febra;
- Cefalee;
- Tuse (uscata, neproductiva);
- Alterarea starii generale, astenie;
- Mialgii, artralgii;
- Simptome gastrointestinale: diaree la unii pacienti.
In cazuri mai rare, pacientii pot prezenta si: alterarea starii de
constienta, parestezii, paralizii,convulsii. Cei mai susceptibili la a dezvolta astfel de
simptome sunt pacientii cu status imun alterat. Pacientii cu sistem imun competent sunt de
cele mai multe ori paucisimptomatici sau au doar oanemie usoara. Tabloul clinic al malariei
este foarte variat si exista numeroase afectiuni care au simptome similare malariei.
Investigatii paraclinice
In vederea diagnosticarii de certitudine, medicii vor realiza o serie de investigatii de
laborator, precum si investigatii fizice. Astfel, adunand datele obtinute, pot exclude alte
afectiuni si pot stabili mult mai corect diagnosticul de certitudine.
Diagnosticul diferential trebuie facut in cazul malariei datorita nespecificitatii simptomelor,
iar cele mai frecvente afectiuni care intra in discutie sunt:
- Gripa;
- Febra tifoida;
- Tripanosomiaza africana (boala somnului).
Examenul fizic al pacientului suspectat de malarie poate evidentia semne fizice, in
functie de tipul Plasmodiului infectant. Severitatea manifestarilor fizice este influentata de
contactul cu parazitul si de varsta pacientului, precum si de anumiti factori genetici.
Diagnosticul de malarie trebuie sustinut intotdeuna cu investigatii paraclinice care sa
demonstreze prezenta parazitului in sangele periferic. Pentru aceasta se vor realiza frotiuri
din sangele periferic al pacientului.

Tratamentul de specialitate
Malaria poate fi prevenita si tratata prin administrarea unor medicamente speciale
numite antimalarice. Malaria este o afectiune foarte periculoasa, si ramane o problema de
sanatate in foarte multe tari din Africa, America Latina si Asia
Tratamentul preventiv
In functie de destinatia individului, medicii pot stabili un anumit tratament cu rol preventiv,
care sa corespunda schemelor actuale, realizate de autoritatile in domeniu.
Medicamentele standard administrate cu scopul de a preveni aparitia malariei sunt:
1. Clorochina: tratamentul trebuie inceput cu 1-2 saptamani anterior plecarii in zona afectata
si trebuie continuat saptamanal pe toata durata sederii, si prelungit timp de 4 saptamani dupa
intoarcerea acasa
2. Meflochina: are indicatii si schema de administrare similara cu clorochina
(tratamentul se incepe cu 1-2 saptamani anterior plecarii, se continua pe durata sejurului si se
prelungeste cu 4 saptamani dupa parasirea zonei de pericol
5. Malarona: este o combinatie alcatuita din doua antimalarice (atovaquona si
proguanil).Se ia, 1 sau 2 zile anterior patrunderii in zona endemica si trebuie sa continue sa
isi administreze tratamentul prescris pe toata durata sejurului in acea zona, pentru ca eficienta
tratamentului sa fie maxima. Tratamentul se continua 7 zile dupa intoarcere la domiciliu.
Tratamentul curativ
Infectia activa cu P. falciparum este considerata o urgenta medicala si impune internarea
pacientului in spital, unde va primi ingrijirile corespunzatoare. Tratamentul de specialitate
include atat masuri suportive, cat si administrarea antimalaricelor specifice.
Vaccinul impotriva malariei
Specialistii incearca sa realizeze un vaccin cu efect protector impotriva malariei. Pana in
prezent insa datele paraclinice si studiile nu au evidentiat eficienta unui astfel de vaccin, insa
cercetarile continua.