1.

Scurt istoric al aparitiei si raspndirii hrtiei in lume

Inventarea hrtiei a fost atribuita chinezului Ts Ai Lun care n anul 75 al erei
noastre a avut ideea de a fabrica o foaie de hrtie din fibre textile n special de cnepa si
in.
Se presupune ca s-ar fi utilizat n primele ateliere si fibre de dud si de bambus
(bast) si chiar resturi de frnghii si plase pescaresti.
O descriere incompleta a fabricarii hrtiei primitive chinezesti este data ntr-o
carte chinezeasca din secolul al XVII-lea : "Sita tinuta cu ambele mini se introduce
miscnd-o ncoace si ncolo n putina cu zeama de fibre. Cnd este scoasa din putina,
materialul fibros ramne pe sita, grosimea pastei depinde de mna omului. Daca sita se
introduce putin n pasta, hrtia iese subtire, daca se introduce mai adnc foaia iese mai
groasa. Materia fibroasa pluteste pe sita, iar apa se scurge pe cele patru parti. Sita se
rastoarna apoi, iar hrtia e lasata sa cada pe scndura. n acest fel se pot face pna la
1000 de coli. Deasupra lor se aseaza o scndura si se preseaza cu o funie si un retevei n
acelasi mod ca la presarea vinului. Umezeala se stoarce iar foile se ridica cu un ac de
arama si se pun la uscare pe un perete ncalzit ".
Ca mai toate inventiile mari chinezesti ale vremii aceleia si fabricarea hrtiei a
fost tinuta n mare secret. Dupa putin timp hrtia s-a dovedit att de utila nct n cteva
decenii a fost introdusa n administratia de stat ca apoi sa fie decretata monopol de stat.
Cu toate ca secretul fabricarii hrtiei era foarte bine pazit, acesta a patruns dincolo
de granitele Chinei n anul 751 e.n. n urma unei batalii ntre chinezi si arabi pe fluviul
Tharaz, lnga Samarcanda, n care arabii au iesit nvingatori.
Printre chinezii luati prizonieri de arabi, se gaseau si lucratori din atelierele de
hrtie chinezesti care au nceput sa practice meseria mai nti n Samarcanda, unde i-au
initiat si pe arabi n acest mestesug de unde s-a raspndit si la alte popoare, mai devreme
sau mai trziu.
Industria hrtiei necesita un sfert din tot consumul industrial de lemn, acesta
provenind att din pdurile naturale, ct i din plantaiile comerciale. Procesul de obinere
a hrtiei utilizeaz o mare cantitate de ap, care la un moment dat se va ntoarce n mediu.
n multe cazuri, apa se ntoarce direct n ruri sau n mare i astfel toxinele rezultate din
acest proces intr n natur i n lanul alimentar. Reziduurile de lemn, chimicalele
folosite pentru descompunerea fibrelor i agenii de nlbire sunt toi poluani care trebuie
tratai nainte de a fi deversai.
2. Materiale fibroase folosite la fabricarea hrtiei
Fibrele celulozice :
Principalul component al peretelui celular al plantelor este celuloza.
mpreuna cu celuloza se mai gasesc, n procente diferite si alte substante cum sunt
lignina, hemicelulozele, substante pectice, grasimi, ceruri, gume, mucilagii, amidon,
resturi de proteine, saruri minerale, s. a.
Cele mai importante componente sunt celuloza si hemiceluloza, dar si prezenta
ligninei prezinta interes, ea mpiedicnd separarea fibrelor celulozice n procesul de
macinare.

Cantitatile relative de celuloza, lignina si hemiceluloza din peretele

celular al ctorva plante
Nr.
crt.

Planta

Celuloza
%

Hemiceluloze
%

Lignina
%

1.
2.
3.
4.

Lemnul
Paie de cereale
Inul
Bumbacul

40-50
31-45
65-75
88-96

12-34
35-38
15-21
pna la 6
(numai subst. pectice)

20-32
15-25
2-5
0

Fabricarea hartiei din zdrente se face in felul urmator: intai se curata zdrentele si
se decorloreaza cu hipoclorit de calciu. Apo, se detrama si macina marunt, dupa care se
face cu apa un fel de aluat subtire, astfel s-a pregatit pasta pentru orice hartie. Daca vrem
ca hartia sa fie pentru scris si nu sugatoare, se adauga la pasta clei si alaua. Pasta
amestecata cu apa se toarna intr-o sita fina, care e in miscare continua. Apa curge prin
sita, lasand un strat de hartie, iar firele de celuloza se lipesc intre ele.
Cand e destul de groasa, e dezlipita de pe sita si pusa pe un postav. Deasupra
hartiei se pune alt postav, apoi alta hartie si tot asa pana ce se face un teanc, care e pus
sub presa ca sa se scurga apa. In urma foile se usca, se depoziteaza si se scot in
comert. Acest sistem de lucru cu mana, fiind greoi, nu se mai intrebuinteaza azi. In
prezent, fabricarea hartiei se face cu masina.
3. Macinarea. Teoria macinarii
Pentru a obtine anumite caracteristici de calitate ale hrtiei s-a constatat ca fibra
trebuie sa sufere un tratament mecanic. Transformarile fizice ale fibrei celulozice prin
tratamente mecanice se cheama macinare. n procesul de macinare se consuma o cantitate
considerabila de energie electrica.
Pentru sortimentele obisnuite de hrtie consumul variaza ntre 200 si 1000
Kwh/tona iar unele sortimente speciale necesita chiar si 5000-7000 Kwh/tona.
Consumul acesta mare de energie obliga pe fabricantul de hrtie sa cunoasca bine
procesul de macinare pentru a obtine maximum de calitate cu minimum de energie
mbunatatirile aduse hrtiei prin macinare nu sunt numaidect proportionale cu
durata macinarii.
Proprietatile de rezistenta cresc odata cu macinarea pna la o limita si apoi ncep
sa scada.
Pe langa variatiile proprietatilor fizico-mecanice, macinarea produce si alte
modificari ale hartiei. Astfel, opacitatea scade cu cresterea gradului de macinare pe seama
cresterii densitatii, retentia fata de umplutura si substantele de incleiere si de colorare

creste. Unele dintre aceste shimbari sunt avantajoase, iar altele negative. Este necesar sa
se cunoasca schimbarile proprietatilor hartiei, pe seama modificarilor aduse fibrei
individuale in procesul de macinare.
Examinarea microscopica arata ca prin fibrilare se reduce lungimea si grosimea si
creste suprafata specifica. De asemenea, prin macinare se constata o crestere a cantitatii
de apa retinuta de celuloza.
Pe langa aceste efecte masurabile s-a mai observat ca, datorita repetatei actiuni de
frecare la care este supusa fibra celulozica, se rup legaturile laterale interne avand loc
procesul denumit fibrilare interna. Ca urmare polizaharidele ce se gasesc pe suprafata
fibrei sunt partial dispersate sau dizolvate. Acestea sunt efectele fundamentale pe care le
are macinarea asupra fibrelor individuale.
4. Instalatii de macinare. Generalitati
Toate instalatiile de macinare au aceleasi elemente de baza : doua suprafete de
macinare care se deplaseaza una fata de alta.
n cazul holendrului elementul n miscare este valtul cu cutite iar elementul static
este platina.
Cutitele de pe valt si de pe platina pot fi nguste sau late, putine sau numeroase,
grupate sau separate, drepte sau n zig-zag.
Moara Jordan are statorul si rotorul de forma tronconica. Cutitele sunt fixate pe
suprafata rotorului si pe suprafata statorului.
Hidrafinerele se deosebesc de morile Jordan prin aceea ca au unghiul conului mai
mare.
Hidradiscurile au cutitele dispuse radial pe rotor si stator, ambele suprafete fiind
plane si facnd unghi drept cu axul de rotatie.
n cazul rafinatoarelor dublu-disc ambele discuri se rotesc n sensuri opuse unul
altuia.
Cutitele de pe statorul hidrafinerului sau de pe platina holendrului pot fi nlocuite
cu bare de bazalt. Cu aceleasi elemente din bazalt se pot echipa si valturile holendrului.
Moara cu bile si kollergangul sunt dotate de asemenea cu suprafete de bazalt.
5. ncleierea hrtiei. Generalitati
Hrtia si cartoanele se ncleie pentru a-si pastra performantele n contact cu unele
lichide.ncleierea hrtiei de scris sau de tipar pentru ca cerneale sa nu patrunda pe partea
opusa sau sa nu faca mustati n urma penitei este mai simpla.
Probleme deosebite ridica hrtia de saci sau hrtia de ambalaj n sensul ca apa sa
nu treaca prin coala de hrtie si n sensul ca hrtia sa-si pastreze proprietatile de rezistenta
n mediu mai umed.

Hrtia pentru stratul neted de carton ondulat este ncleiata pentru a conferi cutiilor
o suficienta rezistenta si dupa o expunere la ploaie.
Unele hrtii pentru ambalat alimente trebuie sa reziste la acidul lactic sau la sucul
de carne. Tratarea cu ceruri sau cu polietilena permite obtinerea unor ambalaje
corespunzatoare pentru alimente sau chiar pentru confectionat pahare.
ncleierea n masa presupune folosirea colofoniului, a cleiurilor sintetetice, a
emulsiei de parafina precum si a altor aditivi pentru rezistenta n stare umeda si care se
introduc n pasta de hrtie nainte de lansarea ei pe sita.
ncleierea va reduce patrunderea lichidelor prin foaia de hrtie sau de carton, dar
expunnd hrtia la umiditate un timp mai lung, ea se va desface n fibre. Pentru ca hrtia
n stare umeda sa-si pastreze 30-50% din rezistenta n stare uscata este nevoie sa fie
tratata cu substante speciale. Prin tratarea la suprafata, n presa de ncleiere, sau pe
calandru cu adezivi sau ceruri, ncleierea se mbunatateste.
Acest tratament poate impermiabiliza hrtia sau cartonul ntr-o anumita masura
dar n mod obisnuit este necesara sa se casereze coala de hrtie sau carton cu o bariera de
plastic sau de folie metalica.
6. Tipuri de masini de hrtie
Exista doua tipuri de masini de hrtie :
1. masina de tip fourdrinier
2. masina cu sita cilindrica
Aceasta clasificare este numai pe baza sistemului de formare al foii, caci ntre cele
doua tipuri se pot face multe combinatii iar pentru fabricarea hrtiilor speciale sunt
masini speciale.
Principiile fabricarii hrtiei sunt aceleasi pentru toate tipurile de masini. Banda de
hrtie este mai nti formata dintr-o suspensie apoasa de fibre pe sita plana sau cilindrica.
Dupa aceea banda de hrtie se deshidrateaza n sectiunea preselor, se usuca n partea
uscatoare si daca este cazul se calandreaza si se nfasoara.
7. Sectiunea uscatoare
Procesul de uscare are n vedere eliminarea apei din banda de hrtie prin
evaporare.
Necesitatea uscarii hrtiei
Hrtia ca sa poata fi folosita, trebuie sa contina sub 10% apa, raportat la greutate.
Asa cum iese din prese, umiditatea benzii de hrtie poate fi 35-45% n functie de
tipul de prese si respectiv nivelul tehnic al acestora.

De dorit ar fi ca sa se elimine prin stoarcere o ct mai mare cantitate de apa dar

cum acest lucru nu este posibil, se impune ridicarea uscaciunii hrtiei de la 35-45% (cu
ct iese din prese) pna la 93-95% prin evaporare.
Metoda de uscare
n partea uscatoare a masinii de hrtie au loc doua procese fizice de baza,
transferul de caldura si transferul de masa.
Caldura se transfera de la aburul fierbinte la banda umeda de hrtie pentru a
asigura energia necesara deplasarii apei din hrtie. Apa se evapora si este apoi transferata
din banda de hrtie n mediul nconjurator prin procesul de transfer de masa.
Caldura este asigurata la temperatura ridicata pentru o evaporare rapida. n plus,
atmosfera n care se transfera umiditatea din hrtie este tinuta ct mai receptiva posibil
prin reducerea presiunii de vapori, cu un consum rezonabil de energie.
Beneficiile reciclrii hrtiei
Prin reciclarea hrtiei contribuim enorm la reducerea polurii i economisirea
unor resurse naturale epuizabile. Pentru obinerea hrtiei din fibre reciclate se folosete
cu 70% mai puin energie dect pentru cea din fibre naturale.
O ton de hrtie reciclat economisete:
- 15 copaci
- 2,5 barili de petrol
- 4132 KwH (suficient pentru a nclzi o locuin timp de 6 luni)
- 2,26m spaiu de depozitare a deeurilor
- 26.497,88 litri de ap
- 26,8 kg de materiale poluante ale aerului.
Hrtia reciclat are caracteristici care o fac mai dezirabil dect hrtia obinut din
fibre virgine, iar acestea sunt: o mai mare opacitate, densitate si flexibilitate.
Reciclarea hrtiei se justific economic deoarece, dei probabil nu este mai ieftin
dect hrtia obinuit:
- se fac economii cu costurile de salubrizare, cum ar fi depozitarea n gropile de gunoi sau
arderea n incineratoare
- asigur locuri pentru fora de munc pe msur ce managementul deeurilor, inclusiv
colectarea hrtiei, devine o industrie din ce n ce mai puternic. Pentru fiecare 15.000
tone de ziare reciclate anual, sunt create 30 de posturi pentru colectarea hrtiei, alte 40 de
posturi pentru procesarea ei si 75 pentru fabricarea hrtiei de ziar.
Reciclarea hrtiei are sens din punctul de vedere al mediului:
- reduce presiunea asupra gropilor de gunoi
- reduce presiunea asupra pdurilor naturale
- obinerea hrtiei reciclate folosete mai puin energie, ap i prin urmare, polueaz mai
puin
- hrtia are nevoie de aproximativ 5 ani pentru a se biodegrada, iar un produs secundar al

acestui proces este metanul, un puternic gaz cu efect de ser, ce reine n atmosfer de 21
de ori mai mult cldur dect dioxidul de carbon (conform EPA - Environment
Protection Agency, USA / Ageniei pentru Protecia Mediului SUA). Astfel, reducnd
cantitatea de hrtie i carton care ajunge n gropile de gunoi, reducem nclzirea global.
(beneficiu mai ales n cazul reducerii consumului dect a reciclrii).
tiai c...
Dac TOATE ziarele ar fi reciclate, ar fi salvai peste 250 milioane de copaci n
fiecare an.
Sub forme diferite, hrtia ocup aproximativ 41 % din totalul gunoiului menajer
pe care l producem .
Un angajat obinuit ce i desfoar activitatea ntr-un birou genereaz anual
ntre 54 i 68 kilograme deeuri de hrtie alb ce poate fi recuperat.
Reciclnd un teanc de 36 de ziare, economisim aproape 14% din costul mediu al
energiei electrice al gospodriei.
Conform OECD, producia global pentru sectorul celulozei, hrtiei i
publicaiilor este estimat s creasc cu 77% din 1995 pn n 2020.
Pe plan mondial, industria celulozei i hrtiei este pe locul 5 ca i consum de
energie, iar n Statele Unite ale Americii, pe locul 2.
O ton de hrtie irosit nseamn un ziar i 2 coli de scris pe zi timp de un an.