„Cum ne protejăm de gripă?

”
Necesitatea vaccinării antigripale;
Reguli de igienă și alimentație în sezonul rece

Gripa este o afectiune virala contagioasa cu fenomene de afectare generala, cu aparitie

sporadica, epidemica sau chiar pandemica, determinata de infectia cu virusurile gripale.
Exista trei tipuri principale de gripa:

 tipul A, cel mai patogen, implicat in pandemii

 tipul B, care determina imbolnaviri locale
 tipul C, cel mai slab patogen
Gripa poate determina aparitia de epidemii sporadice diferite ca severitate cu manifestare in
principal in sezonul rece (lunile noiembrie-martie).

Cum se transmite gripa?

Gripa este o infecţie virala care se raspandeste cu usurinta de la o persoana la alta pe cale
aeriana (tuse, stranut) sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii ale
persoanelor infectate (care se afla pe mainile acestora sau pe suprafetele contaminate). Statistic
o persoana bolnava va infecta intre 1-3 persoane sanatoase.

Care sunt semnele de boala?

Desi multe persoane sunt expuse la infectie mai ales in sezonul rece, nu toţi cei care s-au
infectat cu virusul gripal se si imbolnavesc. Evolutia si aparitia simptomelor depind de
imunitatea fiecaruia dintre noi, gradul de protectie individuala (influentate de stilul de viata,
alimentatie, boli cronice pre-existente etc), tipul de virus, anumite conditii fiziologice (sarcina,
copil mic), obezitate etc. Astfel, nu toate persoanele infectate devin simptomatice. Spectrul
manifestarilor bolii este extrem de variat de la simptome minore pana la pneumonii severe,
encefalita, insuficienta cardio-respiratorie sau septicemie, oricare dintre aceste forme fiind
amenintatoare de viata. Aceste forme severe de boala pot fi cauzate de virusul gripal sau de
alte infectii virale sau bacteriene care survin pe terenul imunologic deprimat de infectia
primara. Formele cele mai severe de boala se intalnesc la varstnici, la copii sau la cei cu boli
cronice (diabet zaharat, afectiuni cardiovasculare, pulmonare, hepatice, hematologice,
neoplazii, infectie cu HIV). Forme severe de boala pot surveni insa si la persoane aparent
sanatoase, indiferent de varsta acestora.

Cele mai comune semne de boala sunt: febra, tuse, dureri in gat, dureri de cap, dureri
musculare si articulare, stare de rau, oboseala, inapetenta (lipsa poftei de mâncare).
Simptomele infecţiei cu virusul gripei seamana cu alte infecţii virale respiratorii (inclusiv
guturaiul/ raceala), insa sunt mult mai severe. Raceala este produsa de alte virusuri respiratorii,
nu de virusul gripal. In cazul racelii, simptomele sunt limitate de obicei la cap si gat si constau
in: rinoree, stranut, dureri in gât, hiperlacrimare, dureri de cap, stare subfebrila.

Cand apar simptomele?

In medie perioada de incubatie (perioada de la momentul contactului cu virusul pâna la aparitia
simptomelor) este de 2-3 zile, existând insa si perioade care ies din intervalul mediu si acopera
perioada de 1-7 zile. O persoana bolnava este contagioasa in medie 1-2 zile inainte de aparitia
 simptomelor si inca 3-5 zile dupa aparitia acestora. Pentru limitarea contactului cu persoane
sanatoase si evitarea extinderii bolii, toate cazurile confirmate sau suspecte trebuie izolate.
Cazurile necomplicate se vindeca in medie in 7 zile de la debutul bolii. in pandemii
caracteristicile epidemiologice si clinice ale gripei pot fi diferite, acestea variind in functie de
tipul de virus şi de nivelul de imunitate al populatiei fata de un virus.

Cum se pune diagnosticul?

In cazul gripei diagnosticul este de cele mai multe ori clinic iar tratamentul este simptomatic.
Exista situatii in care evolutia este grava, boala prezentând complicatii ce presupun tratament
combinat (anti-viral, anti-bacterian etc), monitorizare intra-spitaliceasca si investigatii
specifice pentru determinarea tipului de virus gripal, evolutia complicatiilor etc. Este
recomandat ca o persoana care prezinta simptome de gripa sa se prezinte la medic si sa evite
auto-medicatia.

Cum sa ma protejez de gripa?

1. Evitaţi contactul cu persoanele bolnave.

a. Indepartati-va de persoanele care tusesc sau stranuta.
b. Evitati spatiile aglomerate.
c. Nu vizitati persoanele bolnave. in cazul in care vizitaţi sau ingrijiţi o persoana bolnava de
gripa, este recomandat sa purtaţi masca tot timpul cât sunteţi impreuna in aceeaşi camera.
2. Aerisiti zilnic camera in care dormiti sau spatiul in care lucrati. Aerisirea incaperilor sau a
birourilor cu mentinerea unei temperaturi de 18-22 grade C si igienizarea corespunzatoare a
spatiilor si suprafetelor este esentiala.
3. Respectati regulile individuale si generale de igiena.
a. Spalati-va cât mai des pe mâini cu apa si sapun (spalatul trebuie sa dureze cel putin 20
secunde, mâinile se spala atât pe partea anterioara cât si posterioara si se clatesc cu apa din
abundenta, apoi se ususca cu prosoape de hartie sau aer cald). Daca nu sunteti in apropierea
apei, folositi un agent de curatare pe baza de alcool. Dezinfectantele pentru mâini pe baza de
alcool reduc cantitatea de virus gripal de pe mâinile contaminate, insa spalarea cu apa şi sapun
este mult mai eficienta. incercati sa nu atingeti cu mâna ochii, nasul sau gura. Microbii se
raspândesc frecvent in acest fel.
b. Este important ca persoanele care tusesc sau stranuta, sa-si acopere gura si nasul cu o batista
de unica intrebuintare, batista care se arunca dupa utilizare.
c. Persoanele care prezinta semne ale bolii (fac febra, au frisoane, tusesc etc) trebuie sa se
prezinte la medic. Riscul de contagiozitate este maxim la debutul bolii.
d. Omul bolnav se izoleaza de restul familiei intr-o camera corespunzatoare din punct de
vedere igienic (luminoasa, aerisita, cu o temperatura medie de 22 – 24 grade Celsius).
Bolnavul va folosi batiste igienice in caz de tuse sau stranut pe care le va arunca dupa utilizare.
e. Mentinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii in comunitate.
4. Utilizarea maştii de catre persoanele bolnave pentru a-i proteja pe contacţii direcţi. in cazul in
care o persoana tuşeşte sau stranuta, este recomandat sa folosesca o masca de protectie pentru a
reduce riscul de infectare in rândul apropiatilor. Masca este foarte utila in urmatoarele situatii:
când bolnavul se afla in contact apropiat cu persoane sanatoase, in mijloacele de transport,
când merge la spital.
5. Stil de viata sanatos. Se recomanda o alimentatie echilibrata, consumul de fructe si legume
bogate in vitamine, renuntarea la fumat, evitarea consumului de alcool, respectarea
programului de odihna.
6. Vaccinarea este principalul mijloc de prevenire a gripei si a complicatiilor sale.

Vaccinarea anti-gripala
Organizaţia Mondiala a Sanataţii recomanda vaccinarea antigripala in primul rând persoanelor
din categoriile cu risc (personal medical, persoane peste 65 ani, persoane cu afecţiuni cronice,
gravide) dar şi copiilor peste 6 luni.
Pentru persoanele incluse in categoriile de risc, cea mai importanta modalitate de preventie a
complicatiilor gripei este vaccinarea antigripala efectuata la inceputul toamnei impreuna cu
adoptarea metodelor generale de preventie. Vaccinarea in cazul persoanelor din categoriile de
risc mai sus mentionate va scadea riscul unei infectii gripale; in cazul in care boala va fi
contactata, va fi mai putin severa decât in absenta vaccinarii.
In clinicile Medsana din Bucuresti si Ploiesti campania de vaccinare antigripala 2014-2015 se
va desfasura incepând cu 15 octombrie 2014. Vaccinul utilizat este VAXIGRIP, produs de
compania farmaceutica Sanofi Pesteur, care contine virus gripal inactivat si asigura protectie
impotriva tulpinilor virale A H1N1, A H3N2 si B.
Vaccinul VAXIGRIP se prezinta sub forma de suspensie injectabila in seringa preumpluta de
0.5ml si corespunde recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (pentru emisfera
nordica) si deciziei Uniunii Europene pentru sezonul 2014/2015.
Vaccinarea antigripala se va efectua in urma unui consult clinic prealabil la medicul generalist,
care va confirma absenta contraindicatiilor vaccinarii.

Este sigura vaccinarea antigripala si care sunt posibilele efecte secundare post-vaccinare?
Vaccinarea antigripala se practica de mai multe decenii. Vaccinul anti-gripal este in general
bine tolerat. Pentru cei care fac parte din categoriile de risc, poate fi mai periculos refuzul
vaccinarii (astfel fiind expusi riscului unei infectii gripale severe) decât efectuarea vaccinarii in
sine. Toate vaccinurile prezinta unele reactii adverse majoritatea usoare ca de exemplu durere,
roseata, umflatura la locul injectarii sau o discreta alterare a starii generale dupa administrare.
Aceste reactii sunt temporare si apar la 15% -20% din cei vaccinati. Mai putin de 1% din
persoanele vaccinate dezvolta simptome cum ar fi febra, frisoane, dureri musculare la una sau
doua zile dupa vaccinare. Aceste simptome sunt mult mai probabil sa apara la o persoana care
nu a fost expusa niciodata la virusul gripal sau nu a fost vaccinata. tineti cont, insa, ca aceste
manifestari non-specifice nu inseamna ca v-ati imbolnavit de gripa. Reactiile adverse grave la
vaccin sunt foarte rare, acestea fiind cel mai probabil rezultatul unei alergii la o componenta a
vaccinului, cum ar fi proteina de ou din vaccin.

Cine nu ar trebui sa se vaccineze?

In general, vaccinul antigripal injectabil poate fi administrat la marea majoritate a
populatiei, cu exceptia copiilor mai mici de vârsta de 6 luni, persoanelor cu un istoric de reactii
alergice severe la oua sau la o doza anterioara de vaccin gripal. Cele mai multe tipuri de vaccin
gripal sunt ambalate in flacoane sau seringi care contin cauciuc natural sau latex. Oamenii cu o
alergie severa la latex nu ar trebui sa se vaccineze cu vaccinuri ambalate in aceste fiole sau
seringi.
 Sanatatea la locul de munca este un aspect important pentru asigurarea unui climat optim de
lucru, a eficientei activitatii profesionale prestate si a unui randament corespunzator. in sezonul
rece, când exista un numar important de imbolnaviri cu gripa, medicii recomanda:

 Asigurarea unui climat adecvat desfasurarii activitatii.

 Igienizarea spatiilor de lucru si a birourilor cu un ritm mai frecvent decât in alte perioade ale
anului.
 Acordarea unei atentii sporite pentru igienizarea spatiilor de uz comun, a spatiilor de luat masa,
a grupurilor sanitare, balustrade, lifturi, precum si a aparaturii folosite de mai multe persoane
(telefoane, calculatoare etc).
 Asigurarea mentenantei si igienizarii sistemului de ventilatie/aparate aer conditionat,
schimbare filtre/igienizare filtre cu substante bactericide, virucide, fungicide.
 Montarea de dozatoare cu substante dezinfectante bactericide, virucide si fungicide.
 Respectarea programului de lucru si repartizarea echitabila a sarcinilor pentru o distributie
echilibrata a activitatilor profestionale pentru fiecare angajat cu scopul de a diminua
suprasolicitarea si stresul la locul de munca.
 Informari interne referitoare la gripa, posibilitatea vaccinarii. Atentionarea si mediatizarea in
rândul personalului a masurilor de prevenire impotriva imbolnavirii cu gripa si constientizarea
angajatilor cu privire la importanta prezentarii la medic la aparitia primelor semne de boala
pentru evitarea aparitiei epidemiilor.
 Recomandarea vaccinarii anuale a tuturor celor care lucreaza cu publicul, in spatii aglomerate
si a celor care lucreaza in birouri tip open space si au instalatii de ventilatie comune. De
asemenea, personalul aflat in categoria “cu risc crescut” – persoanele cu afectiuni cronice
(cardiovasculare, metabolice, renale etc) sau cele cu afectiuni/tratamente imunosupresive,
membrii de familie sau apropiatii persoanelor care prin natura meseriei intra in contact cu
posibilii bolnavi de gripa (cadre medicale, personal vamal etc) – au recomandare de vaccinare.