Epidemiile fac parte

din istoria umanității,

probabil dintotdeauna.
Ce este pandemia ?
Pandemia este o
epidemie care se extinde pe
un teritoriu foarte mare, într-
o țară, în mai multe țări sau
continente. În decursul istoriei
omenirii multe boli
infecțioase au provocat
pandemii, unele cu
consecințe devastatoare. 
 Istoricul pandemiilor
Afecțiunile și bolile au afectat omenirea încă din primele zile. Cu toate acestea, abia
după ce atat comertul cat si comunitățile agrare s-au dezvoltat, răspândirea acestor
boli infecțioase a crescut dramatic. Comerțul larg răspândit a creat noi oportunități
pentru interacțiunile umane și animale care au stimulat astfel de epidemii. Malaria,
tuberculoza, lepra, gripa, variola și altele au apărut pentru prima dată în perioada
dezvoltării comerțului. Cu cât oamenii au devenit mai civilizați – cu orașele mai
mari, cu rute comerciale mai exotice și cu un contact crescut cu diferite populații de
oameni, animale și ecosisteme – cu atât mai probabil vor apărea pandemii.În ciuda
persistenței bolilor și pandemiilor de-a lungul istoriei, există o singură tendință
consistentă în timp – o reducere treptată a ratei de deces. Îmbunătățirea asistenței
medicale și înțelegerea factorilor care incubează pandemiile au fost instrumente
puternice pentru atenuarea impactului lor.
 Importarea bolilor
Practica carantinei a început în secolul al XIV-lea, în efortul de a proteja
orașele de coastă de epidemiile de ciumă. Autoritățile portuare prudente au
cerut navelor care sosesc la Veneția din porturile infectate să stea la ancora
timp de 40 de zile înainte de aterizare – originea cuvântului carantină fiind din
„quaranta giorni” – 40 de zile. Unul dintre primele cazuri bazat pe geografie și
analiză statistică a fost la Londra la mijlocul secolului 19, în timpul unui focar
de holeră. În 1854, dr. John Snow a ajuns la concluzia că holera se răspândea
prin intermediul apei contaminate și a decis să afișeze datele de mortalitate
din cartier direct pe o hartă. Această metodă a dezvăluit un grup de cazuri în
jurul unei pompe specifice din care oamenii își extrageau apa. În timp ce
interacțiunile comerciale și viața urbană joacă un rol pivotant, natura virulentă
a anumitor boli este cea care indică traiectoria unei pandemii.
 Urmărirea infecțiozității
Oamenii de știință folosesc o măsură de bază pentru a urmări infecțiozitatea
unei boli numită reproducere . Acest număr ne spune câte persoane sensibile,
în medie, se pot infecta de la o persoană bolnavă.  Rujeola se află în fruntea
listei, fiind cea mai contagioasa cu o gama de 12-18. Aceasta înseamnă că o
persoană poate infecta, în medie, 12-18 persoane într-o populație
nevaccinată.În timp ce rujeola poate fi cea mai virulentă, eforturile de
vaccinare pot reduce răspândirea acesteia. Cu cât mai mulți oameni sunt
imuni la o boală, cu atât este mai puțin probabil să prolifereze, ceea ce face ca
vaccinările să fie extrem de importante pentru prevenirea reapariției bolilor
cunoscute și tratabile.Este greu să calculăm și să prognozăm impactul real al
COVID-19, deoarece focarul este încă în desfășurare și cercetătorii încă învață
despre această nouă formă de coronavirus.
 Urbanizarea și răspândirea bolilor
Urbanizarea aduce din ce în ce mai mulți locuitori din mediul rural în
cartiere mai dense, în timp ce creșterea populației pune presiune mai
mare asupra mediului. În același timp, traficul aerian s-a dublat aproape
în ultimul deceniu. Aceste macro-tendințe au un impact profund asupra
răspândirii bolilor infecțioase, conform studiilor. Deoarece organizațiile
și guvernele din întreaga lume solicită cetățenilor să practice distanțarea
socială pentru a ajuta la reducerea ratei infecției, lumea digitală le
permite oamenilor să mențină conexiuni și să facă comerț mai mult ca
niciodată.
 Variola - 300 de milioane de morţi
Variola, provocată de Variola virus, este una dintre bolile care au provocat cei
mai mulţi morţi în istoria omenirii, peste 300 milioane. O lungă perioadă de
timp, rata de supravieţuire era de numai 30%, iar decesele erau provocate de
febra mare, deshidratare şi alte complicaţii. În plus, epidemia a desfigurat
milioane de persoane având în vedere că provoacă pustule care lasă urme
permanente pe faţă. Se transmite prin fluide corporale şi contactul direct, dar
este considerată eradicată din 1980 datorită campaniei intense de vaccinare.
Totuşi, două laboratoare, al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor
(Centers for Disease Control and Prevention (CDC) şi Centrului de Investigaţii
şi Virusologie şi Biotehnologie al Federaţiei Ruse, sunt rezervate cu privire la
virusul care provoacă boaloa, scrie Agerpres.
 Pojarul - 200 de milioane de morţi
Pojarul este o boală ce se caracterizează prin mici bubiţe roşii pe piele,
febră înaltă şi stare de indispoziţie, la fel ca rubeola sau varicela. Virusul
se menţine în stare de incubaţie timp de 21 de zile, deşi primele
simptome se prezintă după 10 zile de la infectare. De-a lungul istoriei
pojarul a provocat moartea a 200 de milioane de persoane ca urmare a
inflamaţiei pulmonare sau a meningelui. Progresele ştiinţei au dus la
dezvoltarea triplului vaccin antiviral (SPR), efectuat copiilor, având în
vedere că nu există un tratament specific, ci doar se poate preveni
contagierea.
 Gripa spaniolă - între 50 şi 100 de milioane de morţi
Se estimează că gripa spaniolă a făcut între 50 şi 100 milioane de
victime în întreaga lume în doar doi ani. Între 1918 şi 1920 gripa a ucis
între 3% şi 6% din populaţia globului. Aşa-numita "gripa spaniolă" din
1918 a provocat tot atâţia morţi ca Primul Război Mondial, iar unii
experţi asigură că acest conflict mondial s-a încheiat din cauza
epidemiei. Însă epidemia nu a apărut în Spania. Spania, care nu a făcut
parte din conflict, a informat cel mai mult despre cazurile de gripă, care
au primit numele de la această ţară. În acea perioadă de război şi de
epidemie activitatea economică s-a prăbuşit şi a impulsionat enorm
mişcările migratorii.
 HIV - 25 de milioane de morţi
O altă mare epidemie, din 1981, a fost SIDA care a presupus stigmatizarea unei părţi
a populaţiei şi a influenţat enorm asupra obiceiurilor, percepţiilor şi a relaţiilor
sexuale. Boala este provocată de Virusul Imunodeficienţei Umane (HIV). Virusul
imunodeficienţei umane produce o infecţie cronică, ireversibilă, cu distrugerea
progresivă a mecanismelor de apărare a gazdei şi instalarea după un interval variabil
de timp, de obicei ani, a Sindromului de imunodeficienţei dobandite (SIDA). Infecţia
cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) a fost raportată pentru prima dată în anul
1981 în Statele Unite. Numărul total de persoane în viaţă cu HIV/SIDA a fost de
aproximativ 35,3 milioane, în decembrie 2013. Numărul de persoane nou infectate
cu HIV în anul 2012 a fost de 2,3 milioane, dintre care 2 milioane adulţi şi 260 000
copii sub vârsta de 15 ani. Până în prezent, SIDA a provocat moartea a 25 de milioane
de persoane şi rămâne un mare risc pentru societate. Deşi nu are vindecare, există
totuşi tratamente pentru a ameliora viaţa persoanelor afectate.
 Tifosul - 4 milioane de morţi
Tifosul exantematic este boală infecţioasă şi contagioasă cauzată de
insecte precum păduchele. Tifosul european de păduche, cauzat de
Rickettsia prowazecki, este transmis la om prin înţepătura sau prin
dejecţiile păduchelui (animalul vector) plecând de la omul purtător de
rickettsii. Incubaţia tifosului poate dura trei săptămâni. Boala se
declanşează prin frisoane, dureri musculare, cefalee violentă şi febră
mare. O erupţie cutanată de pete roşii se întinde pe toată suprafaţa
corpului. Complicaţiile ce pot apare sunt de natura cardiacă, arterială şi
nervoasă. De obicei afectează populaţiile rurale sau izolate din cauza
principalilor vectori. Deşi tifosul a ucis peste 4 milioane de oameni de-a
lungul istoriei, nu presupune un risc pentru lumea modernă.
 Holera - 3 milioane de morţi
Holera este o boala infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o
bacterie: vibrionul holeric (Vibrio cholerae), care a provocat peste 3 milioane de
morţi de-a lungul timpului. Anual în lume se înregistrează între 21.000 şi 143.000
de decese din cauza holerei. Holera este o boala bacteriană raspândită de obicei
prin apa contaminată. Aceasta provoacă diaree severă şi deshidratare. Netratată,
holera poate fi fatală în câteva ore, chiar şi la persoanele cu un sistem imunitar
puternic. Canalizarea modernă şi tratarea apei au eliminat practic holera în ţările
industrializate, însă boala este încă prezentă în Africa, Asia de Sud şi Haiti. Riscul
epidemiei de holeră este cel mai ridicat atunci când sărăcia, războiul sau dezastrele
naturale îi forţează pe oameni să locuiască în condiţii aglomerate, fără o igienă
adecvată. Din fericire, holera este uşor de tratat. Moartea rezultă din deshidratarea
severă, care poate fi prevenită printr-o soluţie de rehidratare simplă şi ieftină.
 Gripa din Hong Kong - un milion de morţi

Se crede că gripa din Hong Kong a avut ca origine China şi a fost

provocată de o variaţie a gripe A H3N2 care s-a răspândit în puţin timp
peste tot în lume. A fost cea de-a treia pandemie de gripă din secolul
XX şi s-a declanşat în 1968, când a provocat moartea a aproape un
milion de oameni. Cel mai mare număr de decese s-au înregistrat în
rândul celor cu vârsta de peste 65 de ani iar virusul H3N2 continuă să
circule la nivel mondial ca virus influenza A staţionar.
 Gripa rusească - un milion de morţi
Gripa rusească (1889-1890) a fost o pandemie care a durat 14 luni (între
octombrie 1889 şi decembrie 1890), dar au mai existat cazuri şi după
aceşti ani. În perioada respectivă, această gripă cu o mortalitate relativ
scăzută (1%) a provocat decesul a un milion de oameni în întreaga lume
şi se crede că a fost provocat de virusul Influenzavirus A subtipul H2N2,
deşi nu se ştie cu exactitate, ţinând cont de limitele studiilor de
virusologice din acea vreme. Pandemia s-a extins rapid la Sankt
Petersburg în decembrie 1889, a continuat în Europa şi a reuşit să
infecteze restul lumii în doar 4 luni. Istoricii susţin că pandemia a fost
facilitată de apariţia sistemelor de cale ferată care au facilitat deplasarea
persoanelor cu o viteză pe care omenirea nu o cunoscuse până atunci.
Coronavirus 2019 (boala COVID-19)
Un nou coronavirus a fost identificat pentru
prima dată în Wuhan,Hubei, China, la începutul
lunii ianuarie 2020, ca făcând să apară un grup
de cazuri de boală respiratorie acută, denumită
acum boala coronavirus 2019 (COVID-19), care
fusese identificată în decembrie 2019. Peste
100 de țări și teritorii au fost afectate, cu
focare majore în China centrală, Italia, 
Coreea de Sud și Iran.La 11 martie 2020, 
Organizația Mondială a Sănătății a caracterizat
coronavirusul ca o pandemie.[